Siguranta La Exploatare a Pardoselilor

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIFACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

SIGURANTA IN EXPLOATARE A CLADIRILOR

PARDOSELI

MASTER IC,ANUL 1

POPA ALEXANDRA-MARIA

COJOCARU IRINA

1


Pardoseala este un ansamblu de elemente de finisaj, nestructural, care asigură posibilitatea circulaţiei si care trebuie sa satisfaca conditii capitale de calitate privind : rezistenta la actiunile mecanice si la uzura, rezistenta la umiditate, capacitate de izolare termica, acustica si hidrofuga, elasticitate, cerinte arhitectonice, estetice si igienice compatibile exploatarii.

Clasificarea suprafetelor

După poziţia lor faţă de construcţie:pardoseli exterioare: expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spaţiului construit sau

destinate balcoanelor şi acoperişurilor terasă circulabilă;pardoseli interioare: aflate în interiorul spaţiului construit.

După continuitatea suprafeţei: pardoseli continui: turnate monolit (la faţa locului), cu sau fară rosturi (mozaic, masă de

şpaclu pe bază de polimeri, etc); pardoseli discontinui, din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi închise etanş sau

neetanş (piatra naturală sau artificială, mozaic, lemn, polimeri, etc).

După senzaţia rece cald cuantificată prin energia disipată la contactul piciorului neîncălţat, în intervale de 1 minut (Q1), respectiv 10 minute (Q2), pardoselile se împart în:

calde; semicalde: reci;

2


3


Principii privind proiectarea pardoselilor

Proiectarea de specialitate a pardoselilor se realizează in funcţie de tema de proiectare elaborată de către beneficiar şi care trebuie să cuprindă: cerinţele utilizatorului; destinaţia spaţiilor respective; solicitările la care va fi supusă pardoseala în timpul exploatării; dimensiunile spaţiilor; natura terenului de fundaţie sau a elementului de rezistenţă pe care este aşezată pardoseala.

Din punct de vedere al sigurantei la exploatare,in functie de tipurile de pardoseli,acestea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii – tehnice si de performanta:

Pardoseli calde

Nr. Crt.

Cerinte de caliatate conform

Legii 10/1995

Conditii tehnice

Criterii de performanta Niveluri de performanta

A* B* C* D*

1Siguranta in exploatare

Comportare antiderapant

a Unghiul de alunecare > 19o

2 Comportare elastica

Modulul de elasticitate

- - - -

Flexibilitatea - -sa reziste fara

fisuri pe dornul de 3 cm

3 Protectia antistatica

Rezistenta electrica

≤ 10 10c10

Potentialul electric

corespunzator sarcinii

acumulate de om

≤ 2 kV

A* lemn şi materiale lemnoase (parchet, scândură etc.) neprotejateB*textile (mochete, covoare din fibre naturale şi sintetice etc.)C* covor sau dale din mase plastice, fără suport textil, aplicat pe materiale termoizolante

4


D* covor sau dale din mase plastice cu suport textil sau cu substrat fonoizolant din spumă de polimeri

Pardoseli semicalde

Nr. Crt.


Legii 10/1995

Conditii tehnice

Criterii de performanta Niveluri de performanta

A* B*

1 Siguranta in exploatare

Comportare antiderapanta

Unghiul de alunecare > 19o

2 Comportare elastica

Modulul de elasticitate

- 0.5*104

N/mm2

Flexibilitateasa reziste fara

fisuri pe dornul de 3 cm

-

3 Protectia antistatica

Rezistenta electrica

≤ 10 10

Potentialul electric

corespunzator sarcinii

acumulate de om

≤ 2 kV

A* covor sau dale din mase plastice, fară suport textil (PVC, cauciuc etc.)B* mortare polimerice

Pardoseli reci

Nr. Crt

.


Legii 10/1995

Conditii tehnice

Criterii de performanta

Niveluri de performanta

A B C D E F

1Siguranta in exploatare

Comportare antiderapant

a Unghiul de alunecare > 27o

2 Comportare

elasticaModulul de elasticitate - - - - - -

5


A* piatră naturalăB* mosaic turnat monolitC* plăci mozaicate, nemozaicateD* cărămizi pline presateE* gresie parţial vitrifiată, neglazuratăF* gresie parţial vitrifiată glazurată

O conditie tehnica esentiala privind siguranta in exploatare a pardoselilor o reprezinta comportarea antiderapanta.

Termenul de lunecos sau mai alunecos, este unul relativ. Ceea ce pentru unii poate parea lunecos, pentru altii ar intra in limita normala de siguranta. Spre exemplu: o pardoseala lucioasa poate fi asimilata cu una lunecoasa, periculoasa. In realitate luciu nu are nimic comun cu riscul deraparii.

Totusi,desi poate sa para ciudat,aproximativ 20% din accidente se datoreaza alunecarii.In 1940 se inregistrau 22 de cazuri de deces la 1.000.000 de accidente datorate alunecarilor,acum,numarul a scazut la 1.6.Reducerea acestuia se datoareaza imbunatatirii produselor si materialelor.Totusi,alunecarea inca reprezinta o cauza principal de accidentare si se pot gasi solutii pentru a descoperi cauzele si minimaliza efectele.

Deraparile/alunecarile se datoareaza actiunii a 4 factori:1) Materialul din care este confectionata suprafata pardoselii2) Materialul din care este confectionata talpa incaltamintei3) Prezenta diverselor substante din mediu inconjurator (apa, lichide, mizerie etc)4) Tipul mersului nostru

Nu putem neglija rolul materialului incaltamintei pe care o purtam, unele tipuri de material ale incaltamintii sunt incompatibile cu anumite suprafete din care este confectionata pardoseala ,recomandandu-se urmatoarele tipuri:

Material/suprafete Ceramice(Uscat)

Ceramice(Umed)

Lemn(Uscat)

Lemn(Umed)

Ciment(Uscat)

Ciment(Umed)

Neopren R R R R R R

Cauciuc natural NR NR NR NR R R

Piele R R R R NR R

Cauciuc elastic R NR R NR R NR

Cauciuc plastic NR NR NR R NR RNR-nerecomandatRrecomandat

6


Prezenta diverselor substante din mediu , frecventa si modul de utilizare permite incadrarea suprafetelor din placi ceramice in 5 grupe de solicitare la abraziune.Acestea se determina cu Testul umed PEI -o miscare circulara excentrica se imprima unui ansamblu compus din graunte de oxid de aluminiu, bile de otel si apa pentru a simula artificial abraziunea.

Grupa de solicitare IPardoseli ceramice glazurate slab frecventate, fara murdariri excesiv de abrazive,se poarta pantofi cu talpa moale.Exemple: Camere baie, camere dormit fara acces direct in exterior.Grupa de solicitare IIPardoseli ceramice glazurate slab frecventate, murdariri abrasive putine, se poarta pantofi cu talpa normale . Exemple : Locuinte (cu exceptia bucatarie, hol acces si alte parti foarte frecventate).Grupa de solicitare IIIPardoseli ceramice glazurate mediu frecventate, murdariri abrazive medii, se poarta pantofi cu talpa normale . Exemple : Toate partile locuintei, balcoane si logii, sali de baie hoteliere.Grupa de solicitare IVPardoseli ceramice glazurate relativ des frecventate, placaje mai expuse murdaririlor si solicitarilor,se poarta pantofi normali Exemple : intrari, sali de vanzare si servicii , birouri, etc.Grupa de solicitare VPardoseli ceramice glazurate des frecventate, placaje expuse puternic fenomenelor de uzura. Exemple : magazine,sali restaurant,zone de ghiseu si tejghea.

Orice acoperire a pardoselii este supusa uzurii la folosinta.Aceasta uzura depinde de domeniul de aplicare, de frecventa circulatiei, de natura si gradul de murdarire, de rezistenta si duritatea acoperirii ceramice. Diferit de placile de pardoseala neglazurate din gresie ceramica extrudata si presata succesiv prin laminare a caror utilizare este quasi-universala, placile glazurate se claseaza conform grupei lor de solicitare. Gratarele si stergatoarele de picioare impiedica murdaria si diversii abrazivi sa deterioreze placile glazurate. Se recomanda a se prevede asemenea tampoane contra murdaririi in zonele care dau direct in strada sau in gradina

In industria pardoselilor a aparut un termen numit coeficientul de frecare( de derapare), menit de a caracteriza tendinta spre risc a suprafetelor. Acesta poate fi de doua tipuri:

Coeficientul Static de Frecare Coeficientul Dinamic de Frecare

Primul este menit pentru a cuantifica energia necesara deplasarii unui obiect static pe o suprafata, celalalt - energia necesara pentru a pastra obiectul in miscare.

In lume, parerile sunt impartite asupra corelatiei si eficientei celor 2 coeficienti. Nord americanii sunt adeptii coeficientului static, pe cand europenii simpatizeaza pe cel dinamic.

7


Se considera CFS in jurul valorii:

De 0,6 fiind foarte sigur Intre 0,59-0,5 sigur Intre 0,49-0,4 relativ periculos Intre 0,35-0,29 periculos Intre 0,28-0,10 foarte periculos

Material uscat ud

Plăci ceramice• glazurate• neglazurate• texturate*

acceptabilă (0,4 – 0,75)acceptabilă(0,4 – 0,75)bună – acceptabilă (0,6 - 0,75)

foarte proastă( 0,2)proastă (0,2 – 0,4)bună - proastă*

vopseatexturate*

acceptabilă (0,4 – 0,75)bună (0,75)

foarte proastă( 0,2)bună (0,75)

Piată şi marmură acceptabilă (0,4 – 0,75) foarte proastă( 0,2)

Mozaic turnat şi prefabricaterăşini sintetice

acceptabilă (0,4 – 0,75)acceptabilă (0,4 – 0,75)

foarte proastă( 0,2)foarte proastă ( 0,2)

Din punct de vedere al materialului din care este confectionata suprafata pardoselii,putem spune ca in timp s-au dezvoltat numeroase metode de incercare si standardizare a acestora. Principalele metode de incercare sunt:

1. Determinarea aderentei prin tractiune - principiul metodei consta in masurarea distantei la care o forta orizontala actioneaza asupra unui obiect in repaos determinand miscarea acestuia. Rezultatele obtinute nu sunt satisfacatoare pentru valori ale coeficientului de frecare peste 0.8 si sub 0.2. In practica, valorile ce depasesc acest interval nu sunt relevante.

2. Determinarea aderentei prin tractiune cu ajutorul dinamometrului3. Masina James4. Proba cu pendul ud – un pendul este ataşat la o înălţime anume deasupra suprafeţei

care se testează şi este pus în funcţiune. Un arc presează materialul care reprezintă talpa pantofului pe pardoseală. Frecarea celor două materiale conduce la o pierdere de energie cauzată de frecare, inregistrată ca o reducere a amplitudinii mişcării pendulului. Rezultatele se cuantifică în CoF.

5. Proba cu piciorul descălţat pe rampa uda - Proba cu pantofi cu tălpi speciale (din cauciuc) pe suprafaţă înclinată, udă cu ulei. Ambele probe se fac în laborator, pe rampe speciale, pe bază de voluntariat (persoane care merg în sus şi în jos pe rampe cu

8


anumite înclinaţii, încălţaţi cu anumiţi pantofi şi în anumite condiţii ale suprafeţei rampei).

De asemenea tot în SUA există trei clase de materiale, în funcţie de coeficienţii de frecare CoF:

clasa 1: materiale foarte alunecoase: plăci metalice cu faţa plană şi netedă, metal sau beton vopsit recent, beton frecat / lustruit, marmura lustruită, ceramica lustruită, lemnul ceruit şi lustruit; aceste suprafeţe sunt considerate periculoase fie în stare uscată fie în stare udă. Se pot aplica vopsele abrazive sau benzi antiderapante dacă materialul nu se poate înlocui cu unul de clasa 2 sau 3.

clasa 2: materiale mediu alunecoase: cum ar fi plăcile vinilice de utilizare curentă, marmura, plăcile ceramice curente netede (neglazurate), beton turnat neted, lemn vopsit; aceste materiale asigură o performanţă bună în stare uscată dar nu şi în stare umedă. În această situaţie CoF scade pe suprafaţa udă cu un procent de 0,8 – 0,12.

clasa 3: materiale neaderente: materiale turnate cu faţa rugoasă, cauciuc texturat, suprafeţe metalice rugoase, suprafeţe care au suportat tratamente abrasive;

Sintetizând informaţiile de pe piaţa românească şi din documentaţii de producător, se poate concluziona:

material CoF în stare uscată

Piatră netratată antiderapant 0,2* - 0,4

Piatră tratată antiderapant 0,6 – 0,8

PVC de utilizare curentă ≥0,3

PVC pentru trafic intens ≥0,5

Lemn** 0,36 – 0,53

ceramică Sistemul german de măsură este „R”şi „V”: R9 - R12

9


* Tratarea prin lustruire şi ceruire a pietrei, mozaicului şi în general a oricărui material pentru pardoseală micşorează aderenţa pardoselii şi măreşte riscul de alunecare. De aceea, pentru evitarea accidentelor, nu se vor prevedea aceste prelucrări ale stratului de uzură a pardoselii.

** În general la lemn nu se dau coeficienţi de frecare;

Standardele germane (DIN ) prezintă o listă de funcţiuni şi clase de rezistenţă la alunecare (abreviată R,V.) necesare , privind pardoselile din placi ceramice lustruite, considerate periculoase fie in stare uscata, fie in stare uda.

Reglementarea aplicabila locurilor de munca si prescriptiile vizand prevenirea accidentelor solicita ca pardoselile sa fie plane, antiderapante si usor de curatat. Masuri particulare se impun daca prezenta apei, a uleiului, noroiului, grasimii sau a rezidurilor constitue un pericol de alunecare. La alegerea materialelor de acoperire trebuie tinut cont de aceste lucruri. Imperativele sunt motivate de catre studiile companiilor de asigurari. Ele arata ca alunecarile stau pe primul loc in clasamentul cauzelor accidentarilor.

1. Sectorul de folosinta profesionala ( public )Responsabil : Federatia Caselor de Asigurare Mutuala a Industriei, Serviciul Central de

Prevenire al Accidentelor, specializat in Medicina Muncii, Alte Heerstrasse 111, D-53754 St.Augustin, Comisia tehnica „Cladiri“. Norma : DIN 51130. Fisa tehnica : ZH1 / 571 din oct.1993 „Pardoseli in locuri si zone de munca cu risc ridicat de alunecare“. Metoda de control : plan inclinat, bocanci de protectie, agent de alunecare : uleiul. Suprafata poate fi plana, usor rugoasa, rugoasa sau profilata. Pentrusuprafetele profilate, se intelege prin capacitate de absorbtie (V4 – V10) volumul de refulare cuprins intre planul de calcare al vizitatorului si planul de drenaj al apelor.

10


Volumul de refulare (V4-V10) este volumul spatiului gol aflat intre suprafata de calcare si suprafata de evacuare, la suprafetele profilate.

Categoriile de evaluareCategoriile de evaluare cerute sunt cuprinse in tabelul detailat, specificand zone de lucru

cu pericol de alunecare.

Unghiul de inclinare din tabel este folosit pentru clasificarea categoriilor de evaluare. A nu se face eroarea de a echivala aceste unghiuri de inclinare cu inclinarea rampelor sau a planurilor inclinate din proiecte.

2. Zona umeda frecventata descult (cu picioarele goale)Responsabil : Asociatia Nationala Germana a Companiilor de Asigurari de Accident –

BUK, domeniul “piscine” –Fockensteinstrasse 1, 81539 Munchen. Pardoselile frecventate cu piciorul gol si umede se intalnesc la piscine, constructii de spital, vestiare, spalatoare si sali de dus la ansambluri sportive si industriale.

Norma de incercari : DIN 51097 Fisa tehnica : GUV 26 din 17 aprilie 1986 „Acoperiri de pardoseala pentru zone umede frecventate cu picioarele goale“. Metoda de control : plan

11


inclinat,frecventare cu piciorele goale, agent de alunecare : agent umidificant. Suprafetele sunt plane, prezinta o usoara rugozitate sau un relief putin pronuntat. Suprafetele glazurate, usor rugoase gama „Non-Slip“ si „Care“ ale firmei Deutsche Steinzeug se folosesc cu mare succes pentru acoperirile pardoselilor respective. Categoriile de evaluare sunt atribuite zonelor respective conform tabelelor urmatoare.

Categoria A- Culoare frecventate cu piciorele goale (cel mai mult uscate)- Vestiare individuale si colective- Funduri de bazine pentru neinotatori daca adancimea apei nu este niciodata sub 80 cm sau nu depaseste 1,35 m.- Saune si zone de repaus (cel mai mult uscate)

Categoria B- Culoare frecventate cu piciorele goale inafara celor din categoria A- Sali de dus si plaje din jurul bazinelor- Zone aflate in vecinatatea instalatiilor de dezinfectie prin pulverizare- Funduri de bazine pentru neinotatori daca adancimea apei este partial sub 80 cm- Funduri de bazine – zona pentru neinotatori la piscinele cu valuri artificiale- Pardoseli ridicatoare si bazine de copii- Scari de acces in apa- Scari de acces in apa, latime max. 1 m, cu mana curenta pe ambele parti.- Scari aflate nu in imediatat vecinatate a bazinului- Trepte de sezut sau stat intins (gradene repaus)- Saune si zone de repaus, in afara celor din categoria A

Categoria C- Scari de intrare in apa in afara celor din categoria B- Bazine de trecere (pediluvii)- Borduri de bazin inclinate

12


3.Sectorul particular Acoperirile ceramice din sectorul particular nu sunt supuse normelor referitoare la

antiderapanta. Este totusi de recomandat folosirea placajelor antiderapante, conform nevoilor de siguranta personala.

13


Normele europene fac referire si la caracteristicile mecanice ale pardoselilor in cazul sigurantei la exploatare a acestora.

1.Rezistenta la incovoiere EN ISO 10545-4Rezistenta la rupere F se determina pe baza de probe (solicitare cu trei puncte) si se

exprima in [N].R = (3 F L)/2 b h²F = forta de rupere in NL = distanta in mm in punctele de sprijinb = latimea in mmh = grosimea in mm

R = rezistenta la flexiune

2. Rezistenta la compresiuneRezistenta la compresiune a placilor nu este normata. Pentru placile de gresie ceramica presata, ea ajunge pana la 300 N/mm².

14


3.Rezistenta la rupere prin soc

Scara de duritate Mohs permite evaluarea duritatii relative a unor materiale,se bazeaza pe capacitatea unui material de a fi zgariat sau de a zgaria alt material.Este o scara relativa,ordinala,care nu permite aprecierea precisa a diferentei de duritate intre doua materiale.

Referitor la protectia antistatica normele fac referire la urmatoarele caracteristici:

1. Conductibilitatea termicaConductibilitatea termica, pierderea si acumularea de calduranu sunt normate. Pentru gresia ceramica se aplica urmatoarele valori :Conductibilitate termica : 1 W / mKPierdere de caldura : 5,3 W / m²K4Acumulare de caldura : 0,8 Kj / kgK

Rezistenta la conductibilitate de caldura : 0,01 m² K / W

2. Conductibilitatea electricaConductibilitatea electrica nu este normata. Cu o conductibilitatede 1010 ohm ceramica este antistatica si constitue un izolatoruscat.

15

Siguranta La Exploatare a Pardoselilor

Documents

Transcript of Siguranta La Exploatare a Pardoselilor