SCOALA TEHNICA POSTLICEALA”HENRI COANDA”STEI

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:BANCIU LAURA,

ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL

Absolvent:VAIDA COSMINA

STEI-2012

1

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN INGRIJIREA PACIENTILOR

CU SIFILIS

2

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................pag4

CAPITOLUL I-Anatomia organelor genitale............................ pag5

1.1Organele genitale feminine ...................................................pag5

1.2 Organele genitale masculine................................................ pag6

CAPITOLUL II-Sifilisul –aspecte generale.............................. pag8

2.1Definitie.Cauze .Mod de transmitere.................................... pag8

2.2Simptome.............................................................................. pag9

2.3Mecanism fiziopatogenetic ...................................................pag11

2.4Investigatii............................................................................. pag12

2.5Tratament ..............................................................................pag13

2.6Profilaxia ...............................................................................pag13

CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu

sifilis .....................................................................................................pag15

CAPITOLUL IV-Studiu de caz ..................................................pag19

CAZ I.......................................................................................... pag19

CAZ II ........................................................................................pag25

CAZ III....................................................................................... pag30

CONCLUZII.............................................................................. pag36

BIBLIOGRAFIE........................................................................ pag38

3

INTRODUCERE

Cu toţii contractăm diferite boli intr-un moment sau altul al vieţii, din

cauza neglijenţei noastre sau a altora : răceli, guturai, pojar, etc. Infecţiile cu

Transmitere Sexuală, spre deosebire de primele, reprezinta urmarea

neglijenţei noastre ... şi nu numai.

Iniţial expresia "boală venerică" desemna atât infecţia sifilitică cât si

cea gonoreică, considerate ca fiind o singură afecţiune. În timp s-a

descoperit că sunt două afecţiuni diferite şi s-au descoperit şi alte boli (peste

20) ce pot fi transmise pe cale sexuală. Infecţiile cu Transmitere Sexuală

(ITS) sunt afecţiuni ale căror agenţi patogeni se transmit prin contactul

direct cu zona infectată sau prin fluidele infectate ale corpului - secreţii

vaginale, spermă, sânge. Termenul este folosit pentru a desemna afecţiunile

infecţioase transmise, in principal, prin act sexual vaginal, oral sau anal şi

ale căror simptome se localizează, în special, în zona genitală. Spun că sunt

transmise "în principal" prin act sexual fiindcă pot fi transmise, dar într-o

măsură mai mică, şi pe alte căi - contactul cu zona infectată, contactul cu

obiecte infectate sau de la mamă la făt şi spun că simptomele se localizează

"în special" în zona genitală fiindcă pot fi localizate şi în alte zone cum ar fi

zona bucală, gâtul, ochii.

Sifilisul (luesul), una dintre cele mai grave boli venerice este o boala

complexă cu evoluţie cronică şi cu complicaţii foarte grave, mergând până la

moarte. In trecut a făcut foarte multe victime,dar la ora actuală se poate trata

si vindeca. Oricum, este de preferat să nu o contractezi.

4

CAPITOLUL I

ANATOMIA ORGANELOR GENITALE

1.1 Organele genitale feminine

Aparatul genital (reproducator) feminin este format din gonada feminina –

ovarul, ca si organ principal si calea gonorifica (calea genitala) formata din:

trompe uterine, uter, vagin, col uterin (cervix) si vulva. 1

Ovar :Este o glanda feminina,un organ pereche situat de o parte si de

alta a cavitatii pelvine.Este format din doua glande de forma unui sambure

de migdala cu o lungime de aproximativ 4 cm si o latime de 2,5 cm, grosime

1cm si greutate aproximativ 8g.Sunt fixate la un capat de uter si la celalalt de

pavilionul trompei uterine.

Uterul (miometru) –.Este un organ nepereche situat median in bazin

intre vezica urinara si rect. Uterul in interior are o cavitate sub forma de para

rasturnata, captusita cu o mucoasa (endometrul). Este format din trei

portiuni: corpul, istmul si colul.

Trompele uterine – 2 tuburi flexibile cu o lungime de 10 – 12

centimetri si de grosimea unui fir de par.

Cervixul (Colul uterin) – este o zona ingustata de trecere catre

vagin, situata in partea inferioara a uterului, care se inchide in timpul

sarcinii.

Vaginul – Cavitate flexibila turtita anteroposterior cu o lungime

cuprinsa intre 8 si 12 centimetri si o largime de aproximativ 2,5 centimetri,

care face legatura intre uter si partea externa a  organului genital feminin

(vulva).

1 .Nitescu V.- Obstretica ginecologie,editura RA Bucuresti 1996

5

Vulva - reprezintă partea externă a organelor genitale feminine. In

perioada de pubertate, vulva sufera importante transformari, sub actiunea

hornomilor. Aceste transformari constau in: creştere, pigmentarea mai

închisă a regiunii, creşterea părului pubian şi dezvoltarea clitorisului şi a

labiilor.

Vulva este formata din:Pubisul (muntele lui Venus, Labiile mari ,Labiile

mici , Glandele Bartholine (Glandulae vestibulares majores)

,Clitoris ,Meatul urinar , Intrarea vaginului   Himenul – tesut care  inchide

partial intrarea vaginului,la femeile care nu au avut niciodata contact sexual.2

1.2. Organele genitale masculine

Organele genitale masculine formează un sistem de transport al

spermei. Ele se limitează la două testicule aşezate în scrot, cu canale

excretoare (epidim şi canale deferente), glande secretoare şi penis.

Testiculele, situate la exteriorul cavităţii abdominale, sunt protejate de

scrot, un fel de sac aşezat în spatele penisului şi considerat a fi o continuare

a cavităţii abdominale. Pielea este încreţită, de culoare brună şi lipsită de

pilozitate. Sub această piele se găseşte un strat de ţesut muscular neted

străbătut de fibre conjunctive denumite dartos, apoi un strat de ţesut

muscular striat străbătut de asemenea de fibre conjunctive, denumit

cremaster. Muşchii netezi se contractă involuntar, iar muşchii striaţi se

contractă voluntar şi involuntar. Aceste trei straturi de ţesuturi protejează

deci testiculele. Testiculul stâng este de obicei suspendat mai jos decât cel

drept în scrot.

Testiculele sunt alcătuite din mai multe tubuleţe seminifere răsucite în

jurul lor. Aceste tubuleţe se adună pentru a forma, în partea lor superioară,

un singur tub răsucit numit epididim. Epididimul se continuă cu canalul

2 GHEORGHINA A.;LEMENTE I.;RADULESCU I.-Manual de obstretica ginecologie,Ed.Medicala 1975

6

deferent, tub lung ce ajunge din scrot la canalele ejaculatoare, după ce în

prealabil se înfaşoară în jurul vezicii. Cele două canale ejaculatoare sunt

scurte şi se deschid în uretră.

Penisul este format din două părţi: ţesutul erectil (corp cavernos şi

spongios) şi glandul (extremitatea conică). Glandul este acoperit de un pliu

cutanat numit prepuţ ce este eliminat prin circumcizie.

CAPITOLUL II

SIFILISUL-ASPECTE GENERALE

7

2.1Definitie,Cauze si Mod de transmitere

Sifilisul este o boala/infectie cu transmitere sexuala, care netratata poate

produce complicatii majore. Infectia are perioade alternative de activitate si

inactivitate (perioade de latenta). Simptomele apar in timpul perioadelor de

activitate; in perioadele de latenta nu exista nici un simptom, dar pacientul

este infectat in continuare. Oricine vine in contact cu o persoana infectata cu

sifilis se poate imbolnavi. Nu este necesar contactul sexual pentru a fi

transmisa infectia, aceasta se poate realiza si prin simplul contact cu gura,

rectul sau organele genitale ale unei persoane infectate.

Cauze

Sifilisul este o infectie produsa de bacteria numita Treponema pallidum.

Mod de transmitere

Transmiterea bacteriei se realizeaza de obicei in timpul contactului sexual

vaginal, anal sau oral. Bacteria care determina sifilisul este transmisa de la o

persoana la alta prin contactul direct cu: - leziunea deschisa (sancru) care

apare in timpul stadiului primar - membrane mucoase sau alte tipuri de

leziuni, care apar in timpul stadiului secundar si uneori in cadrul sifilisului

latent. 

Leziunile apar de obicei la nivelul organelor genitale externe, vaginului,

anusului sau rectului. Leziunile pot uneori apare pe buze sau in jurul

buzelor. Bacteria patrunde in organism, de obicei prin membranele mucoase,

cel mai frecvent prin cele din jurul organelor genitale si cailor urinare.

Rareori bacteria patrunde in organism prin solutii de continuitate ale

tegumentelor, cum sunt de exemplu taieturile, sau prin sarut, daca persoana

infectata are o leziune la nivelul gurii sau buzelor. Sifilisul se mai poate

8

transmite si prin folosirea unui ac anterior folosit pentru/de o persoana

infectata.

O alta cale de transmitere este prin transfuziile de sange, dar aceasta cale

este foarte rar intalnita, deoarece sangele recoltat pentru transfuzii este testat

pentru bolile cu transmitere sexuala si bacteria care produce sifilisul nu

rezista mai mult de 24-48 de ore in conditiile in care este stocat sangele

pentru transfuzii. In cazul femeilor gravide si infectate cu sifilis, bacteria

poate traversa placenta si infecta fatul in orice moment al sarcinii sau al

nasterii (sifilis congenital). Sifilisul nu se transmite prin contactul

intamplator cu scaunele de toaleta, clantele usilor, prin apa din piscine, cazi

de baie, prin haine sau prin vesela. O infectie cu Treponema pallidum in

trecut, nu ofera protectie individului pentru o noua infectie, desi, in rare

cazuri, poate apare o rezistenta fata de boala care protejeaza individul fata de

o noua infectie. 

2.2Simptome

Sifilisul are o evolutie in patru stadii, fiecare stadiu avand simptome aparte.

A.Sifilisul primar :In cadrul stadiului primar un sancru, de obicei

nedureros, apare la locul de patrundere al bacteriei in corp. Acesta apare de

obicei in 3 saptamani de la expunere (limitele intervalului sunt de 10-90

zile). Persoana infectata este foarte contagioasa in timpul stadiului primar.

La barbati sancrul apare frecvent in regiunea genitala, de obicei dar nu

intotdeauna, pe penis. Aceste leziuni sunt de obicei nedureroase. La femei

sancrul poate apare la nivelul organelor genitale externe sau interne. Sancrul

poate trece neobservat atunci cand apare la nivelul vaginului sau a partii

inferioare a uterului (cervix) deoarece sunt nedureroase si greu de vizualizat.

Cresterea in volum a limfo-ganglionilor (adenopatia) apare de obicei in

apropierea zonei unde se gaseste sancrul. Sancrul poate apare si alte parti ale

9

corpului. Cand se intampla acest lucru, sancrul este de obicei inflamat si

produce puroi. Sancrul dureaza 28-42 de zile, dupa care se vindeca fara

tratament, lasand o cicatrice subtire. Vindecarea sancrului nu inseamna ca

persoana respectiva s-a vindecat sau ca nu mai este contagioasa.

B.Sifilisul secundar:Sifilisul secundar este caracterizat de o eruptie, care

apare la 4-10 saptamani dupa aparitia sancrului, uneori inainte ca acesta sa

se fi vindecat. Pot apare si alte simptome care arata ca infectia s-a raspandit

in organism. Persoana respectiva este foarte contagioasa in stadiul al doilea

al sifilisului. Eruptia apare pe intreg corpul si include palmele si plantele.

Leziunile au o culoare rosu-maroniu, sunt mici, elevate sau nu, si au mai

putin de 2 cm. Acestea pot fi confundate cu alte leziuni tegumentare. Leziuni

deschise, mici, pot fi prezente la nivelul mucoaselor. Aceste leziuni pot

contine puroi. Leziunile umede au un aspect aparte, fiind numite "condiloma

lata". La persoanele cu pielea inchisa la culoare, leziunile pot avea o culoare

mai deschisa decat pielea din jur. Eruptia se videca fara tratament si fara a

lasa cicatrici in 2 pana la 12 saptamani. Dupa vindecare pielea poate ramane

usor decolorata. Vindecarea eruptiei nu inseamna ca persoana respectiva s-a

vindecat sau ca nu mai este contagioasa.

C.Sifilisul latent (ascuns):In lipsa tratamentului, o persoana infectata cu

sifilis va ajunge in stadiul latent (ascuns) al bolii. Stadiul latent apare la un

an dupa debutul infectiei. Dupa ce eruptia din stadiul doi dispare, persoana

infectata va fi asimptomatica pentru un timp (perioada latenta). Perioada

latenta poate fi de un an, dar se poate intinde intre 5 si 40 de ani. De obicei,

in acest stadiu, un diagnostic corect poate fi pus numai pe baza analizelor de

sange, istoricului bolii sau nasterii unui copil cusifilis congenital. O persoana

este contagioasa in prima parte a stadiului latent si poate fi contagioasa in a

doua parte a acestui interval. 

10

D.Sifilisul tertiar (stadiul tarziu)Acesta este cel mai distructiv stadiu al

bolii. El poate debuta la un an dupa infectie sau in orice moment al vietii

unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata. O persoana infectata

cu sifilis, poate sa nu ajunga niciodata in stadiul tertiar. In cadrul acestui

stadiu, boala poate produce afectiuni grave ale vaselor de sange si inimii,

tulburari mentale, orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar moartea.

Simptomele sifilisului tertiar depind de complicatiile care apar.

E.Sifilisul congenital: se refera la boala transmisa de catre mama copilului,

in timpul sarcinii sau nasterii. Se recomanda ca fiecare femeie insarcinata sa

fie testata pentru sifilis, din cauza consecintelor severe ale bolii asupra

fatului.

Simptomele sifilisului congenital includ:- rinoree (scurgeri de secretii din

cavitatea nazala) apoasa, inalt contagioasa- inflamatie dureroasa a

periostului (stratul extern al osului)- eruptie contagioasa, ce apare frecvent la

nivelul plantelor si palmelor- anemie (scaderea numarului de hematii)-

cresterea in volum a ficatului si splinei (hepato-splenomegalie)- cresterea in

volum a ganglionilor limfatici (adenopatii)- retard in crestere si dezvoltare.

Pentru ca exista si alte boli cu simptome asemanatoare, diagnosticul corect

este important in tratament.

2.3Mecanism fiziopatogenetic

La circa trei saptamani (desi intervalul se intinde intre 10 si 90 de zile) dupa

infectie, apare o leziune (sancru) care este de obicei nedureroasa, la nivelul

organelor genitale. De obicei, sancrul se vindeca fara tratament in 28-42 de

zile. Acest stadiu poarta denumirea de sifilis primar. Daca nu este tratat se

ajunge la stadiul al doilea (sifilis secundar). In acest stadiu apare o eruptie la

11

aproximativ 2 luni dupa aparitia sancrului, care dispare fara tratament in 1-2

saptamani. Dupa disparitia eruptiei, persoana infectata poate avea o perioada

asimptomatica. Aceasta poarta denumirea de sifilis latent.

Desi simptomele dispar, bacteria ce produce sifilisul ramane in organism si

ataca organele interne. Perioada latenta poate fi de un an, intervalul mediu

fiind de 5 pana la 20 de ani. Persoana infectata este contagioasa in timpul

sifilisului primar, secundar si a primei parti a stadiului latent. In acest timp,

simptomele caracteristice sifilisului secundar pot reapare de mai multe ori

(recaderi). Daca nu este diagnosticat si tratat, se poate ajunge in stadiu de

sifilis tertiar, care este cel mai distructiv stadiu al bolii. In cadrul acestui

stadiu, boala poate produce afectiuni ale vaselor de sange si inimii, boli

mentale (inclusiv dementa), orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar

moartea. Sifilisul tertiar poate debuta la un an dupa infectie sau in orice

moment al vietii unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata.

Aproximativ o treime din persoanele infectate dezvolta complicatiile

sifilisului tertiar.

2.4Investigatii

Primul pas in diagnosticul sifilisului este un istoric amanuntit al simptomelor

si al activitatii sexuale si examenul obiectiv. Diagnosticul de sifilis este

confirmat prin teste de sange. Acestea sunt necesare mai ales daca nu sunt

prezente leziunile caracteristice. Daca leziunile sunt prezente, lichidul din

una din ele este examinat la microscop, pentru a evidentia bacteriile care

produc boala (examinare pe camp intunecat). O examinare atenta a pielii si

cavitatii bucale, este realizata pentru a cauta existenta unei eruptii sau a altor

modificari. In cazul femeilor, este necesar un examen ginecologic pentru a

12

cauta semne de sifilis. Sunt cautate leziuni anormale ale vaginului, vulvei,

labiilor, ariei genitale. Aceste leziuni apar in cadrul sifilisului primar.

2.5Tratament

Tratamentul prompt al sifilisului este necesar pentru a vindeca infectia, a

preveni complicatiile si transmiterea la alte persoane. Antibioticele sunt

tratamentul eficient in orice stadiu. Tratamentul antibiotic nu poate vindeca

complicatiile deja aparute, insa poate preveni instalarea unor noi complicatii.

Dupa tratament sunt necesare teste in dinamica, pentru a fi sigur ca

tratamentul a avut succes. Partenerii de viata expusi, trebuie sa fie examinati,

testati si tratati. Penicilina este antibioticul preferat pentru tratamentul

sifilisului. Desi penicilina este tratamentul standard pentru neuro-sifilis,

sifilis congenital sau pentru sifilisul dobandit sau detectat in timpul sarcinii,

alte antibiotice cum ar ficeftriaxona, pot fi luate in considerare. Daca

pacientul este alergic la penicilina, tratamentul este posibil, dar medicul

specialist trebuie sa aleaga cea mai buna optiune de tratament. 

2.6Profilaxia cuprinde: - contacte sexuale protejate: este recomandat ca

numarul de parteneri sexuali sa nu fie mare si atunci cand partenerul este

implicat in comportamente sexuale cu risc, sa se foloseasca prezervativul 

- folosirea corecta a prezervativului: trebuie verificata data expirarii

prezervativului inaintea folosirii; prezervativul se aplica pe penisul in erectie

inainte de inceperea contactului sexual si se indeparteaza apasand la baza

prezervativului (langa linia de insertie a parului pubian); prezervativul

trebuie indepartat la sfarsitul contactului sexual, cand penisul se afla inca in

erectie 

- cumpararea de prezervative care intrunesc standardele de siguranta: acestea

13

trebuie pastrate in ambalaj pana in momentul folosirii 

- folosirea diafragmei (prezervativul pentru femei): aceasta este un tub de

plastic, moale, inchis la un capat, care poate fi inserat in vagin cu maxim 8

ore inainte de contactul sexual; nu se foloseste simultan cu prezervativul

obisnuit.

CAPITOLUL III

14

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRE PACIENTILOR CU

SIFILIS

Rolul asistentei medicale constă în a „ ajuta persoana bolnavă sau

sănătoasă să-şi câştige sănătatea ( sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin

îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa

sau cunoştinţele necesare".

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji

astfel bolnavul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta

bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini

la bolnav ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din

cauza slăbiciunii fizice, a lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne

gândim mai mult , cu atât rolul asistentei medicale este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi

care sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga

existenţa. Ea va fi pentru un timp : „conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă,

dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel căruia i-a

fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoţie pentru

copil,cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi

pentru a se putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea,

poate dărui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă

bună o ascultare sunt mult mai benefice decât un tratament complex.

In unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându-se

mare preţ pe cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea

15

trebuie trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul nostru

trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine.

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat, de o suferinţă

apărută brusc, care-1 aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată

de serviciul sanitar cu promptitudine şi deosebită competenţă. Asistenta

medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei

de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din

partea fiecăruia multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate.

Spiritul acestei responsabilităţi cere la rândul ei conştiinţă şi competenţă

profesională, care să asigure pentru bolnavul de urgenţă,a cărui viaţă este

ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute

chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture

cauzele care se opun supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi

dotare a asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor

medii, o continuă pregătire şi perfecţionare.

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au

responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil

vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ

promoveze sǎnǎtatea.

Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii,

ele coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa

sanitarǎ.

A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei

lor.

16

Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi

limitat nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici

de consideraţii de ordin politic sau social.

Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi

respectul pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu

poate sǎ ia în consideraţie, în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul

individual şi social al asistentelor condiţionat în caz cert de convingeri şi

pǎreri personale.

Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:pǎstrarea vieţii;alinarea

suferinţei;promovarea sǎnǎtǎţii.

În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie

ca în tot acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ

vegheze constant la menţinerea unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice

şi tehnice.

Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este

legatǎ strict de secretul profesional.

Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa

limitelor, nu recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ,

iar în caz urgent şi într-o eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai

mic detaliu.

Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi

loialitate.

Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de

ceilalţi membrii ai echipei sanitare.

Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.

Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.

17

În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ

contra moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.

Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor

membrii ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în

domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan local, naţional şi internaţional.

Eforturile medicului și asistentei medicale au ca scop, ca pacientul să

afirme starea de bine fizic și psihic, să aibă respirație liberă, ușoară,

eficientă, să se poată alimenta pe cale naturală și să nu intervină complicații.

18

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

CAZUL I

Nume : C

Prenume : D

Domiciliul: rural

Varsta: 33 ani

Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis

Diagnosticul la externare:Sifilis primar

Antecedente personale patologice:-gastrita acuta

Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari,

consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool

Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie

deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a

prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca

pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu

o persoana necunoscuta .

Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca

pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea

urmatoarelor nevoi fundamentale :

Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele

Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se odihni si a dormi

Nevoia de a fi preocupat in vederea real

19

Nevoi

nesatisfacuteDiagnostic de

nursingObiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a elimina

Eliminare inadecvata datorata prezentei eruptiilor cutanate de la nivelul penisului

Pacientul sa prezinte o stare de bine ,fara scurgeri peniene Pacientul sa fie echilibrat psihic

Asistenta: -asigura un microclimate corespunzator, -face toaleta organelor genital(a penisului), -curata si usuca regiunea peniana dupa fiecare mictiune, -protejaza patul cu musama si aleza, -serveste pacientul cu basinet, -schimba lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie, -asigura repaus la pat, -da dovada ca intelege pacientul si ca efectueaza tehnicile cu multa rabdare, -incurajeaza pacientul ca sa-si exprime sentimentele legate de boala,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -recolteaza secretie peniana pentru examene de laborator,

Pacientul prezinta o stare de bine ,scurgerile peniene s-au diminuat cantitativ,Pacientul urineaza fiziologic si nu mai prezinta jena de a cere ajutor

20

Nevoia de a bea si a manca

Alimentatie inadecvata prin dificultate de a se alimenta datorita disfagiei

Pacientul sa prezinte o stare de bine prin ameliorarea disfagieiPacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic si nutritional

Asistenta :-asigura microclimate adecvat –exploreaza gusturile pacientului,-aseaza pacientul in pozitie sezanda ,-constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii-serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator -pacientul este ajutat sa manance la pat-lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand regimul alimentar-incurajeaza pacientul-hidrateaza pacientul corespunzator-face bilantul lichidelor ingeratae si eliminate, -incurajeaza pacientul

-la indicatia medicului va pregati si va administra tratamentul medicamentos: ,vitamine, sedative

Pacientul prezinta o stare de bine , este echilibrat hidro-electrolitic si nutritionalPacientul sealimenteaza fara dificultate

21

Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin febra ridicata (T=39,5*)

Pacientul sa prezinte tempertura corpului in limite normale, Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

Asistenta :-asigura microclimate corespunzator, -asigura imbracaminte lejera, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide, -aplica comprese reci,impachetarisi la nevoie efectueaza frictionari, -mentine igiena tegumentelor, -calculeaza zilnic bilantul hidric

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -antibiotic (Penicilina administrate intramuscular) si antipiretice

Pacientul prezinta temperature corpului in limite normale dupa prima zi

Nevoia de a actiona dupa propiile convingeri si valori, de a practica religia

Culpabilitate prin intelegerea bolii ca pe o pedeapsa

Pacientul sa fie echilibrat psihic sis a-si pastreze imaginea de sine

Asistenta: -incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele in legatura cu boala sa, -faciliteaza satisfacerea convingerilor sale, -asigura conditii pentru a-si face rugaciunile, -faciliteaza intilnirea

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatie antidepresiva,

Pacientul este echilibrat pshic si si-a castigat stima de sine

22

cupersoanele apropiate, -actioneaza pentrurecastigarea stimei de sine, -planifica impreuna cu pacientul activitati care sa-i dea sentimental de utilitatii, -asigura microclimate corespunzator,

Nevoia de a fi curat,ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita leziunilor peniene. Carente de igiena manifestate prin insuficiente cunostinte legate de igiena intima.

Ameliorarea leziunilor peniene in cel mai scurt timp Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate si ingrijite.

Asistenta: -explica necesitatea efectuarii toaletei organelor genital, -pregateste materialele pentru baie, -asigura temperaturi optime pentru camera si apa, -protejeaza patul cu musama si aleza, -asigura intimitatea pacientului folosind paravanul, -ajuta pacientul sa-si efecueze toaleta si sa se imbrace, sa –si

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatia prescrisa ( Penicilina administrata intramuscular)

Pacientul prezinta tegumente si mucoase curate ,iar leziunile peniene se cicatrizeaza.

23

taie unghiile,sa se pieptene, -ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice mai ales asupra igienei intime, -incurajaza pacientul in permanenta .

24

CAZUL II

Numele si prenumele:B.F.

Sex: feminin

Varsta: 48 ani

Domiciliul:urban

Diagnostic la internare SIFILIS- Boala cu transmitere sexuala

Diagnosticul la externare:SIFILIS -TERTIAR

Antecedente personale patologice: sifilis primar diagnosticat in urma cu 3

ani ,neglijat.

Motivele internarii:oboseala, ulceratii la nivelul organelor genitale(vulva,

col uterin) ,ulceratii la nivelul palmelor,buzelor, disfonie,febra ridicata,stare

generala alterata,insomnia.

Istoricul bolii: Pacienta cunoscuta si diagnosticata cu sifilis revine pentru

internare in urma regresiei simptomatologiei, este cunoscuta ca fiind o

pacienta dezinteresata de boala si tratament.Se reinterneaza in sectia de Boli

Dermato-venerice pentru investigatii si tratament de specialitate.

Din analiza datelor reiese ca pacienta este dependenta si ca are nevoie de

ajutorul asistentei medicale in vederea satisfacerii nevoilor prioritare :

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia de a comunica.

Nevoia de a dormi si a se odihni.

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele.

25

Nevoi nesatisfacute

Diagnostic de nursig

Obiective Interventii proprii Interventii delegate

Evaluare

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Alterarea mobilitatii datorita prezentei leziunilor ulceroase

Pacienta sa –si recapete tonusul si forta musculara. Pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor si a mucoaselor.

Asistenta : planifica un program de exercitii fizice in functie de capacitatea pacientei, invata pacienta care este postura adecvata, pregateste psihic pacienta pentru tehnicile de ingrijire, -suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale si o serveste la pat cu cele necesare, -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este trecatoare.

-la indicatia medicului va pregati si va administra tratamentul medicamentos

Pacienta prezinta o mobilitate normala.

Nevoia de a comunica

Dificultatea in a comunica legata de jena fata de

Pacienta sa-si exprime sentimentele si temerile legate de boala sa

Asistenta: -discuta cu pacienta si ii castiga increderea, -da posibilitatea pacientei sa-si exprime nevoile si

Pacienta este echilibrata psihic si detine

26

boala contactata

Pacienta sa comunice cu indrazneala.

dorintele sale, -invata pacienta tehnici de comunicare si relaxare, -informeaza pacienta asupra regimului de viata pe care trebuie sa-l urmeze pentru a grabi vindecarea si evitarea transmiterii infectiei, -explica pacientei cat este de important sa urmeze sfaturile medicale pentru a se vindeca mai repede si ca vindecarea in mare parte depinde de ea,

informatii suficiente despre boala sa si despre procesul de vindecare Pacienta comunica cu indrazneala.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnia manifestata prin apatie

Pacienta sa beneficieze de un somn odihnitor si normal din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Asistenta :-asigura microclimat corespunzator,-observa somnul,calitatea acestuia,raportul dintre starea de veghe si somn, -intocmeste un program de odihna corespunzator organismului, -face psihoterapie pacienei

-la indicatia medicului pregateste si administraza tratamentul medicamentos: sedative: diazepam, fenobarbital, antialgice

Pacienta nu mai prezinta insomnia , si beneficiaza de un somn corespunzator cantitativ si calitativ

27

si noteaza toate schimbarile ce survin in starea acesteia in foaia de observatie , - monitorizeaza functiile vitale si le noteaza in foaia de temperatura,

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Cresterea temperaturii datorita prezentei leziunilor ulceroase

Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale.

Asistenta:- asigura paciente imbracaminte lejera, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -aplica comprese reci,impachetari reci dupa caz, -serveste pacienta cu cantitati mari de lichide, -asigura un microclimate corespunzator, -mentine igiena tegumentelor, -explica pacientei necesitatea tehnicilor,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos:antialgic, antipiretic.

Pacienta prezinta temperatura corpului in limite normale.

28

Nevoia de a ficurat, ingrijit,de a proteja tegumentele

Alterarea tegumentelor si mucoaselor prin prezenta leziunilor ulceroase

Ameliorarea si disparitia leziunilor ulceroase in cel mai scurt timp Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si ingrijite.

Asistenta: -constientizeaza pacienta in legatura cu importanta si necesitatea efectuarii toaletei organelor genital si a intregului organism, -pregateste materialele pentru baie, -protejeaza patul cu musama si aleza; -asigura temperature optime pentru camera si apa, asigura intimitatea pacientei prin folosirea paravanului, ajuta pacienta sa-si efectueze toaleta unde nu se descurca, -ajuta pacienta sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile igienice, -incurajaza pacienta in permanenta, -explica pacientei necesitatea interventiilor.

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatia (Penicilina administrate intramuscular)

Pacienta prezinta tegumente si mucoase curate ,ingrijite iar leziunile ulceroase se cicatrizeaza.

29

CAZUL III

Nume : C

Prenume : D

Domiciliul: rural

Varsta: 33 ani

Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis

Diagnosticul la externare:Sifilis primar

Antecedente personale patologice:-gastrita acuta

Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari,

consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool

Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie

deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a

prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca

pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu

o persoana necunoscuta .

Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca

pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea

urmatoarelor nevoi fundamentale :

Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele

Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se odihni si a dormi

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

30

Nevoi nesatisfacute

Diagnostic de nursing

Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

Nevoia de a elimina

Eliminare inadecvata datorata prezentei eruptiilor cutanate de la nivelul penisului

Pacientul sa prezinte o stare de bine ,fara scurgeri peniene Pacientul sa fie echilibrat psihic

Asistenta: -asigura un microclimate corespunzator, -face toaleta organelor genital(a penisului), -curata si usuca regiunea peniana dupa fiecare mictiune, -protejaza patul cu musama si aleza, -serveste pacientul cu basinet, -schimba lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie, -asigura repaus la pat, -da dovada ca intelege pacientul si ca efectueaza tehnicile cu multa rabdare, -incurajeaza pacientul ca sa-si exprime sentimentele legate de boala, -explica pacientului necesitatea recoltarii de probe biologice,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -recolteaza secretie peniana pentru examene de laborator,

Pacientul prezinta o stare de bine ,scurgerile peniene s-au diminuat cantitativ,Pacientul urineaza fiziologic si nu mai prezinta jena de a cere ajutor

31

Nevoia de a bea si a manca

Alimentatie inadecvata prin dificultate de a se alimenta datorita disfagiei

Pacientul sa prezinte o stare de bine prin ameliorarea disfagieiPacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic si nutritional

Asistenta :-asigura microclimate adecvat –exploreaza gusturile pacientului,-aseaza pacientul in pozitie sezanda ,-constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii-serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator -pacientul este ajutat sa manance la pat-lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand regimul alimentar-incurajeaza pacientul-hidrateaza pacientul corespunzator-face bilantul lichidelor ingeratae si eliminate, -incurajeaza pacientul prin

-la indicatia medicului va pregati si va administra tratamentul medicamentos: ,vitamine, sedative

Pacientul prezinta o stare de bine , este echilibrat hidro-electrolitic si nutritionalPacientul sealimenteaza fara dificultate

32

psihoterapie, Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin febra ridicat (T=39,5*)

Pacientul sa prezinte tempertura corpului in limite normale, Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

Asistenta :-asigura microclimate corespunzator, -asigura imbracaminte lejera, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide, -aplica comprese reci,impachetarisi la nevoie efectueaza frictionari, -mentine igiena tegumentelor, -calculeaza zilnic bilantul hidric

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -antibiotic (Penicilina administrate intramuscular) si antipiretice

Pacientul prezinta temperature corpului in limite normale dupa prima zi

Nevoia de a actiona dupa propiile convingeri si valori, de a practica religia

Culpabilitate prin intelegerea bolii ca pe o pedeapsa

Pacientul sa fie echilibrat psihic sis a-si pastreze imaginea de sine

Asistenta: -incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele in legatura cu boala sa, -faciliteaza satisfacerea convingerilor sale, -asigura conditii pentru a-si face rugaciunile,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatie antidepresiva,

Pacientul este echilibrat pshic si si-a castigat stima de sine

33

-faciliteaza intilnirea cupersoanele apropiate, -actioneaza pentrurecastigarea stimei de sine, -planifica impreuna cu pacientul activitati care sa-i dea sentimental de utilitatii, -asigura microclimate corespunzator,

Nevoia de a fi curat,ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita leziunilor peniene. Carente de igiena manifestate prin insuficiente cunostinte legate de igiena intima.

Ameliorarea leziunilor peniene in cel mai scurt timp Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate si ingrijite.

Asistenta: -explica necesitatea efectuarii toaletei organelor genital, -pregateste materialele pentru baie, -asigura temperaturi optime pentru camera si apa, -protejeaza patul cu musama si aleza, -asigura intimitatea pacientului folosind paravanul, -ajuta pacientul sa-si efecueze

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatia prescrisa ( Penicilina administrata intramuscular)

Pacientul prezinta tegumente si mucoase curate ,iar leziunile peniene se cicatrizeaza.

34

toaleta si sa se imbrace, sa –si taie unghiile,sa se pieptene, -ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice mai ales asupra igienei intime, -incurajaza pacientul in permanenta .

35

CONCLUZII

„Oamenii trebuie puşi la locul lor, iar cimentul care să-i unească

trebuie să fie dragostea. A voi binele celorlalţi este indispensabil succesului

colectiv. Fiecare dintre noi trebuie să ne facem vrednici de a fi iubiţi”.

„A fost necesar să treacă 30 de secole pentru a cunoaşte ceva din

structura omului. Ar trebui o veşnicie pentru a ştii câte ceva despre sufletul

său. Nu este nevoie decât de o clipă pentru a-1 ucide”(Voltaire „Homme”)

Profesiunea trebuie să ne facă să devenim înţelepţi, să găsim locul şi

rolul cuvântului plin de bunătate. Dă bolnavului ştiinţa şi talentul tău, dar nu

uita dragostea şi compasiunea.

Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastră, însă, nu

trebuie să depăşească cugetarea dreaptă şi munca metodică. A îngrijii un

bolnav înseamnă să faci totul ca bolnavul să sufere numai din cauza bolii

sale şi nu de frig sau de căldură, din cauza poziţiei incomode, pentru că nu i

s-a dat să bea sau pentru că nu a avut scaun. Viaţa nu are nici o valoare dacă

nu poţi fi de folos altuia. Boala, sub o falsă aparenţă de localizare, atinge

fiinţa în totalitatea ei. Cel care este atins de boală nu este un fizic standard, ci

o fiinţă care, pe deasupra, poartă cu ea iubirile şi urile, amărăciunile şi

neliniştile.

Observaţia directă, experienţa proprie, puterea de discernământ

specifică fiinţei umane au dat sens şi valoare luptei cu boala şi au rezistat în

confruntarea, adeseori dramatică, cu disperarea, cu suferinţa, bizuindu-se pe

încrederea în actul de tămăduire şi pe gestul de alinare.

Semnificaţia lucrului „bine făcut” în îngrijirea bolnavului implică o

bună pregătire teoretică, o temeinică pregătire practică, pe fondul bunului

36

simţ care însumează receptivitatea, bunătatea, altruismul, implicarea,

curiozitatea de a ştii, la care. cu timpul se adaugă experienţa, ca procent care

nu trebuie să cunoască stagnare.

Rezultatul lucrului bine făcut se regăseşte în aprecierea şi recunoştinţa

bolnavului, aprecierea medicului, satisfacţia de a fi participat cu competenţă

şi eficienţă la salvarea unei vieţi.

Relaţia bolnav – asistentă medicală are ca punct de plecare

cunoaşterea nevoilor bolnavului şi adaptarea activităţii de îngrijire la nevoile

lui.

Dilemele etice şi insatisfacţiile că nu pot fi detectate toate nevoile

bolnavului, mai ales cele de ordin psihologic, pot să apară în urgenţe, când

se impune o anumită ordine a priorităţilor, când rulajul bolnavilor este mare,

lipsa de urmărire continuă a bolnavului prin nepredarea corectă a gărzilor la

schimbul turelor, destrămarea spiritului de echipa.

Cu toată tehnicizarea actului de îngrijire, cuvântul ce încurajează,

gestul ce alină, privirea ce inspiră încredere, dau sens şi valoare dragostei

faţă de oameni, respectul pentru viaţă, măreţia profesiei care are privilegiul

de a îngriji sănătatea corpului, minţii şi a sufletului oamenilor.

37

BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Badea, Cătălin Popescu, Royalia Olsavszky: Infecţii cu Transmitere

Sexuală- Manualul cursantului 2004, pag 15-30.

2. G. Bucur, Dana Angela Opus: Boli Dermato-venerice, Editura Madicală

Naţională 2002, pag.676-670.

3. Al. Colţoiu: Tratat de Dermato-Venerice, Editura Medicală Bucureşti 1986, pag.

29-36.

4. Al. Colţoiu:Dermatovenerologie, Editura practică şi pedagogică Bucureşti 1993.

5. J.D. Diaconu, Nicor Ana, Popescu Mihaela-Anca, Fratea Cornelia-Cristina:

Dermato-Venerologie, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1999, pag. 460-

480.

6. J.D. Diaconu, V. Grădină, M. Popescu, V. Badea, M. Ivan, M.E.Petrescu: Bolile

trasnmisibile sexual în România în 1999.

38