SibiuDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Pentru judeţul vezi judeţul Sibiu.Sibiu

—  Municipiu  —

Stemă

SibiuPoziţia geografică

Coordonate: Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583, 24.15222 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583, 24.15222

Ţară  România

Judeţ SibiuAtestare documentară 1191

Localităţi componente Păltiniş

Guvernare - Primar Klaus Johannis (FDGR [1] , ales 2000)

Altitudine 415 m.d.m.

Populaţie (2009)[2]

 - Total 154.548 locuitori - Densitate 1.273/km2 loc./km² 

Site: Pagina oficială a municipiului Sibiu (ro)

Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)

modifică 

Sibiu, arhaic Sibiiu, popular Sîghii, (în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Are o populaţie de aproximativ 155.000 locuitori[3].

Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Cuprins[ascunde]

1 Geografie o 1.1 Localizare o 1.2 Climă o 1.3 Precipitaţii o 1.4 Curenţi de aer o 1.5 Caracteristici geografice specifice

2 Istorie o 2.1 Evenimente importante în istoria Sibiului o 2.2 Stema

3 Demografie o 3.1 Populaţia istorică o 3.2 Astăzi o 3.3 Structura confesională

4 Cartiere 5 Administraţie şi politică 6 Relaţii externe

o 6.1 Oraşe înfrăţite 7 Economie

o 7.1 Angajaţi pe sector industrial [Când?] 8 Transport

o 8.1 Transporturi externe o 8.2 Transporturi interne o 8.3 Centura de ocolire

9 Turism o 9.1 Hoteluri o 9.2 Obiective turistice

9.2.1 Muzee 9.2.2 Lăcaşuri de cult 9.2.3 Alte clădiri şi locuri

o 9.3 În împrejurimi 10 Cultură 11 Educaţie 12 Viaţa religioasă

o 12.1 Lăcaşuri de cult

13 Mass-media o 13.1 Ziare o 13.2 Posturi TV o 13.3 Posturi de radio

14 Sănătate 15 Sport 16 Galerie imagini 17 Personalităţi 18 Vezi şi 19 Note

20 Legături externe

[modificare] GeografieMunicipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

[modificare] Localizare

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine estică. Altitudinea faţa de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate zonei depresionare şi a munţilor care il inconjoară la sud si sud-vest. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de romani (94%) care convieţuiesc impreună cu germanii, descendenţi ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la viaţa oraşului. Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu işi practică liber credinţa reformaţi, romano catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială.

[modificare] Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu

valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.[necesită citare]

Panoramic al reliefului din zona Sibiului

[modificare] Precipitaţii

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat într-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vântului la sol, influentata atât de factorii de relief, cât si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele: • Temperatura medie multianuala: 8,8 º C • Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C • Temperatura minima absoluta: -31º C • Nebulozitatea – media anuala: 6,2 • Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de înghet de circa 120 pe an • Umiditatea relativa a aerului atmosferic – valoarea medie multianuala este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele târzii. Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita în 1949) si -34,4 ° (la Sibiu în 1888).

[modificare] Curenţi de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger.

Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special

în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

[modificare] Caracteristici geografice specifice

Piaţa Mică - vedere de pe Podul Minciunilor

Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani[Când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

[modificare] Istorie

„Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73Pentru detalii, vezi: Istoria Sibiului.

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.

În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.

În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meşteşugarii din oraş erau organizaţi în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.[4]

În 1872 se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

[modificare] Evenimente importante în istoria Sibiului

1292 - A fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României. 1283 - A fost menţionat pentru prima dată numele preotului din Moşna (Petrus). 1300 - Intr-un document se aminteşte existenţa Bisericii Sf. Elisabeta. 1350 - La Sibiu se înfiinţează prima monetărie din Transilvania. 1380 - A fost documentată prima şcoală de pe teritoriul actual al României. 1494 - Prima farmacie de pe teritoriul actual al României. 1494 - Primul orologiu instalat în turn în ţara noastră.[5]

1534 - Prima fabrică de hârtie de pe teritoriul actual al României. 1544 - A fost tipărită la Sibiu prima carte în limba română. 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas. 1671 - A fost descoperit gaz metan lângă Sibiu. 1782 - Franz Joseph Müller a descoperit elementul chimic teluriu. 1788 - Primul teatru de pe teritoriul actual al României. 1795 - Primul paratrăsnet din Sud-Estul Europei este instalat în Cisnădie. 1797 - Samuel von Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume. 1817 - Primul muzeu din România, Muzeul Naţional Brukenthal este deschis la

Sibiu. 1861 - Se înfiinţează societatea ASTRA. 1896 - Prima linie electrică din Sud-Estul Europei. 1904 - Al doilea oraş din Europa şi al treilea din lume în care este utilizat

omnibuzul - un precursor al troleibuzului. 1928 - Prima grădină zoologică din România. 1989 - Al doilea oraş participant la Revoluţia din 1989. 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007 1 decembrie 2010 - S-a dat în folosinţă autostrada de centură în lungime de 17,2

kilometri.

[modificare] Stema

În scut, pe fond roşu, un trichet de aur, răsturnat, având colţurile terminate în formă de inimă de acelaşi metal şi străpuns de două spade încrucişate cu vârful în jos, cu mânerul

şi garda de aur şi cu lamele de argint. Cele două săbii susţin o coroană de aur şi simbolizează lupta pentru apărare a oraşului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al oraşului. A fost utilizat şi pentru a desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

[modificare] Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

1850 : || 12.765 locuitori 1900 : |||| 21.465 locuitori 1930 : |||||||||| 49.345 locuitori 1941 : |||||||||||||| 63.765 locuitori 1948 : |||||||||||||| 60.602 locuitori 1966 : |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori 1977 : |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori 1992 : |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori 2002 : ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori 2009 : ||||||||||||||||||||||||||||||| 154.548 locuitori (estimativ)[3]

[modificare] Populaţia istorică

Muzeul Brukenthal şi Primăria din Piaţa MareRecensământul[6

] Structura etnică

Anul PopulaţiaSibiului Români Maghiar

i Germani

1850 12.765 2.089 (16%)

977 (8%)

8.790 (69%)

1880 19.446 2.810 (14%)

2.065 (11%)

14.327 (74%)

1890 21.465 4.581 (21%)

3.199 (15%)

13.148 (61%)

1900 29.577 7.106 (24%)

5.747 (19%)

16.141 (55%)

1910 33.489 8.824 (26%)

7.252 (22%)

16.832 (50%)

1920 32.748 8.553 (26%)

4.291 (13%)

18.218 (56%)

1930 49.345 19.006 (39%)

6.782 (14%)

22.045 (45%)

1941 63.765 33.829 (53%)

4.262 (7%)

23.574 (37%)

1948 60.602 37.371 (62%)

5.060 (8%)

16.359 (27%)

1956 90.475 60.526 (67%)

4.772 (5%)

24.636 (27%)

1966 109.515 78.548 (72%)

5.124 (5%)

25.387 (23%)

1977 151.005119.507 (79%)

5.111 (3,4%)

25.403 (17%)

1992 169.610 158.863

4.163 (2,6%)

5.605 (3,5%)

(94%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Limba idiş era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după Ausgleich-ul din 1867.[necesită citare] La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din populaţie.

[modificare] Astăzi

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de cca. 155.000 locuitori.[2] Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituţie de învăţământ superior.

Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:[2]

95,72%: Români 2,02%: Maghiari 1,61%: Germani (Saşi) 0,65%: alţii

[modificare] Structura confesională

Sub aspect confesional populaţia Sibiului este alcătuită[Când?] din:

ortodocşi (91,0%)[necesită citare]

romano-catolici (2%)[necesită citare]

luterani (1%)[necesită citare]

reformaţi (1%)[necesită citare]

mozaici (0,1%)[necesită citare]

greco-catolici (1,5%)[necesită citare]

unitarieni (0,5%) ş.a. [necesită citare]

Restul confesiunilor reprezintă fiecare sub 1% din populaţia oraşului.

[modificare] Cartiere

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

Centru Lupeni Trei Stejari Sub Arini Vasile Aaron Hipodrom I, II, III, IV Valea Aurie Tilişca Ştrand I, II Turnişor Piaţa Cluj Ţiglari Terezian Reşiţa Lazaret Guşteriţa Broscărie (Blocuri Independenţa) Tineretului Cireşica

De asemenea, există două zone industriale:

Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Braşov şi Râmnicu Vâlcea, la ieşirea spre Agnita

Zona Industrială Vest, la ieşirea spre Sebeş, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.

[modificare] Administraţie şi politicăPrimarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000, reales în 2004 cu 88,7% din voturi, iar apoi în anul 2008 cu 83,2%.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al oraşului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea populaţiei prin promovarea şi dezvoltarea serviciilor Poliţiei Comunitare.

Componenţa Consiliului Local ales în 2008 este următoarea:

    Partid Locuri Componenţa Consiliului

  Forumul Democrat al Germanilor din România 14                            

  Partidul Democrat-Liberal 4                            

  Partidul Social Democrat 3                            

  Partidul Naţional Liberal 2                            

[modificare] Relaţii externeConsulate

Consulatul General al Republicii Federale Germane Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg

[modificare] Oraşe înfrăţite

Bauru, Brazilia din 1995 Columbia, Statele Unite din 1994 Klagenfurt, Austria din 1996 Landshut, Germania din 2002 Mechelen, Belgia din 1996 Marburg, Germania din 24 octombrie 2005 Rennes, Franţa din 1999 Valencia, Venezuela din 1993 Wirall, Regatul Unit din 1994 Takayama, Gifu, Japonia din 2009

[modificare] EconomieSibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţii străine.[necesită citare]

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenţi(SNR Rulmenţi), de air bag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens).

În Sibiu îşi au sediul central Banca Comercială Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie emblematică pentru mediul economic şi de afaceri românesc. Toate companiile bancare şi de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraş.

[modificare] Angajaţi pe sector industrial [Când?]

Industrie - 49% Comerţ - 15% Construcţii - 7,5% Sănătate - 7,5% Educaţie - 7% Transport - 6,5%

[modificare] Transport

[modificare] Transporturi externe

Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie şi Italia, o parte cu escala la Timişoara. Aeroportul a incheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către:

München (Tarom), (Lufthansa) Viena (Austrian) Bucureşti , Târgu Mureş (Tarom) Timişoara (Carpatair) Bucureşti , Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnişor, precum şi un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

Tronsonul Sibiu - Braşov - Bucureşti Tronsonul Sibiu - Mediaş - Sighişoara Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova Tronsonul Sibiu - Vinţu de Jos - Deva - Arad Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Majoritatea trenurilor personale şi accelerate sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro" (Săgeata Albastră), fiind asigurate legături cu Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Mediaş, Sighişoara, Braşov, Alba Iulia, Târgu Mureş, Timişoara, iar în sezonul estival şi cu Constanţa. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaş, Podu Olt, Sighişoara şi Odorheiu Secuiesc.

Tramvai istoric circulând pe ruta Sibiu-Răşinari

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naţional DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Şosele internaţionale:

1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Braşov

2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa

Drumuri naţionale:

1. DN 1 Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borş –> Ungaria

2. DN 7 Bucureşti – Găeşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria

3. DN 14 Sighişoara – Dumbrăveni – Mediaş – Copşa Mică – Sibiu

Centura rutieră a oraşului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lucrărilor. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Tălmaciu - Şelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Şura Mică - Apoldu de Jos.

Municipiul Sibiu are două autogări cu autocare şi microbuze care fac legătura cu aproape toată ţara şi cu spaţiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaţii. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deţine şi una din autogările oraşului (Autogara Turnişor).

[modificare] Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri creşte mărimea suprafeţei oraşului în fiecare an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiţii, în special asfaltări şi construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, iar reţeaua de alimentare a acestora este în curs de dezafectare începând cu aprilie 2010.

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib [1] este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari.

În Sibiu există şi companii de taximetrie:

Taxi Comis - (0269)964 Taxi Negoiu - (0269)966 Taxi Pronto - 0269.222222 Taxi 942 - (0269)942 Taxi 953 - (0269)953 Taxi 948 - (0269)948 Taxi 924 - (0269)924

[modificare] Centura de ocolire

Centura de ocolire a Sibiului are 22 de kilometri, dintre care 17 construiţi în regim de autostradă[7]. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010, fiind inaugurată însă doar deschiderea traficului[8]. Lucrările au ca termen de finalizare data de 15 iunie 2011(mai sunt de montat parapeţi, panouri fonoabsorbante, de finalizat iluminatul, taluzurile şi rigolele de scurgere)[8].

Centura ocolitoare a Sibiului este un proiect a cărui execuţie a fost licitată în 2002 [8] . Semnarea contractului de execuţie cu compania italiană Todini a avut loc pe 12 septembrie 2003, iar lucrările au început în primăvara lui 2004 [8] . Costurile prevăzute în contract erau de 52,5 de milioane de euro, din care 75% asigurate prin fondurile nerambursabile ISPA [8] . În septembrie 2006, lucrările au fost oprite în urma neînţelegerilor dintre constructorii italieni şi CNADNR [8] . În 2008, centura a fost scurtată şi împărţită în două secţiuni[8]. Pe prima secţiune, în lungime de 14,8 km cu profil de autostradă, lucrările au fost atribuite consorţiului Max Boegl – Geiger, pentru peste 48,8 milioane de euro, fără TVA[8]. La secţiunea a doua lucrările au fost realizate de compania braşoveană Vectra Service, între martie şi 1 decembrie 2010, costurile fiind de 9,6 milioane de euro fără TVA, pentru construcţia celor 2,4 km de autostradă şi reabilitarea celor 3,6 km de drum judeţean incluşi în centură[8]. Lucrările au o garanţie de doi ani[8].

[modificare] Turism

Împrejurimile Sibiului

În anul 2007, Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria oraşului a fost vizitat de un număr mare de turişti români şi străini.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a deveni Patrimoniu UNESCO.[necesită citare] În Sibiu se găsesc muzee care cuprind

colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniştii saşi.

[modificare] Hoteluri

Hoteluri în Sibiu

Sunt peste 35 de hoteluri şi pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada şi Împăratul Romanilor, aflate în centrul oraşului. Lanţul Continental deţine 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

Hotel Hilton ***** Hotel Ramada Sibiu **** Hotel Libra **** Hotel Continental Forum **** Hotel Casa Moraru **** Hotel Ibis Sibiu **** Hotel Împaratul Romanilor *** Hotel Parc *** Hotel Silva*** Hotel Am Ring*** Hotel Ana *** Hotel Roberts **** Hotel Golden Tulip Ana Tower **** Casa Ivan*** Hotel Class*** Hotel Center (în construcţie)

[modificare] Obiective turistice

Zona centrală a Sibiului

[modificare] Muzee

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA:

Muzeul Brukenthal [2] o Muzeul de Istorieo Muzeul de Istorie a Farmacieio Muzeul de Istorie Naturalăo Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare

Muzeul ASTRA [3] o Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească Emil Sigeruso Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"o Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"o Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale

"ASTRA")

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de locomotive cu aburi.

[modificare] Lăcaşuri de cult

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (vedere laterală).

Biserica Evanghelică Parohială (Luterană)

Vedere din turnul Bisericii Evanghelice

În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:

Biserica Evanghelică Parohială (luterană) sec. XIV Catedrala Ortodoxă 1906 Biserica şi Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea parţială a greco-

catolicilor) sec. XV Biserica Romano-Catolică din Piaţa Mare 1726-1733 Biserica Franciscanilor de pe Strada Şelarilor (romano-catolică) Biserica Reformată (calvină) 1786 Biserica evanghelică "Johanniskirche" 1883 Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789 Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-

catolici) 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu Capela Sfintei Cruci din Piaţa Gării (romano-catolică) Sinagoga cultului mozaic 1888

În cele două sate de la porţile vechiului oraş, azi cartierele Turnişor şi Gusteriţa, se află două biserici fortificate:

Biserica evanghelică din Turnişor (luterană) sec. XIII Biserica evanghelică din Guşteriţa (luterană) sec. XIII

[modificare] Alte clădiri şi locuri

Pasajul Scărilor Piaţa Mare Piaţa Mică Turnul Sfatului Turnul Scărilor Str. Cetăţii-centura de fortificaţii Podul Minciunilor Palatul Asociatiunii ASTRA

[modificare] În împrejurimi

Staţiunea montană Bâlea-Lac, cunoscută destinaţie turistică la nivel naţional Staţiunea pentru sporturi de iarnă Păltiniş, aflată într-o situaţie dificilă datorită

lipsei unor invesţii majore. Lacurile sărate de la Ocna Sibiului Zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice

[modificare] Cultură

Sibiu Capitală Culturală 2007

Filarmonica de Stat din SibiuSala Thalia

În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii şi tineret Gong' si Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru [4], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc şi Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada", Festivalul International de Muzica Electronica si Artă Contemporana Transylvania Calling şi Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie şi dialog est-vest), Asociaţia Scriitorilor, Asociaţia Artiştilor.

Statutul de Capitala Culturală Europeană - Site-ul oficial, oferit oraşului mai degrabă ca şansă decât ca răsplată, a reuşit să stârnească uşoare controverse la nivel naţional, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptivă răsplată [5].

[modificare] Educaţie

Colegiul National Samuel von Brukenthal

În Sibiu se găsesc o serie de universităţi, instituţii de nivel superior, având un număr de 28.000 studenţi, cele mai importante fiind:

Universitatea „Lucian Blaga” Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" [6] Universitatea Lucian Blaga din Sibiu [7] Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" , Facultatea de Geografia Turismului

[8] Universitatea Româno-Germană [9] Universitatea „Alma Mater"

La nivel mediu, colegii, licee şi grupuri şcolare, cele mai prestigioase instituţii din oraş sunt:

Colegiul „Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr" Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană)

[10] Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna" Colegiul Naţional „Octavian Goga" Colegiul Agricol „D. P. Barcianu" Colegiul Economic „George Baritiu" Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum" Liceul de Artă Colegiul Tehnic "Independenta" [11] Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu" Liceul Teoretic „Constantin Noica" Liceul Teologic Baptist „Betania" Grupul Şcolar Industrial Energetic Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectură „Carol I" Grupul Şcolar Industrial de Transport CFR Grupul Scolar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu"

[modificare] Viaţa religioasă

Statuia lui Ioan Nepomuk, odinioară în Piaţa Mare, depozitată din anii 1950 în curtea interioară a Bisericii Catolice

Viaţa religioasă cunoaşte o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici îşi au sediul următoarele instituţii ecleziastice:

Mitropolia Ortodoxă a Ardealului şi Arhiepiscopia Sibiului. Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica

Luterană).

[modificare] Lăcaşuri de cult

În Sibiu se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, majoritatea fiind şi obiective turistice:

Catedrala Evanghelică din Sibiu Catedrala Ortodoxă din Sibiu Biserica Romano-Catolică (Piaţa Mare) Biserica Reformată (calvină) Biserica din Groapă Biserica dintre Brazi (construită în stil baroc de greco-catolici, folosită din anul

1948 de o parohie ortodoxă) Sinagoga din Sibiu

[modificare] Mass-media

[modificare] Ziare

Parte esenţială a democraţiei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local şi unul din cele mai venerabile la nivel naţional este Tribuna Sibiului, cotidian înfiinţat şi condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariţie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă

mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene şi săptămânale. Printre ele se pot menţiona Sibiu Standard [9] , Rondul de Sibiu [10] , Monitorul de Sibiu, Ora de Sibiu [11] , Ziarul de Sibiu, dar şi Hermannstädter Zeitung şi Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicaţii de cultură sunt Euphorion şi Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viaţa economică a judeţului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu îşi face cunoscute ştirile, dar şi hotărârile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toţi şi Oferta de la A la Z.

[modificare] Posturi TV

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 şi TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Antena 1, Alpha TV, Realitatea TV. Acestea difuzează atât programe de ştiri şi divertisment local, cât şi preluări ale posturilor centrale.

[modificare] Posturi de radio

Diversitatea şi numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât şi faptul că Sibiul trăieşte prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepţionate în Sibiu se regăsesc:

Naţional FM 87,8 Radio Vocea Evangheliei 89,4 Rock FM 89,9 Radio 21 105,4 Kiss FM 91,8 Magic FM 93,8 Pro FM 94,9 InfoPro 92,4 Europa FM 106,2 Romantic FM 96,6 Eveniment FM 103,2 Romania Actualitati FM 101,8 One FM 89,9 Guerrilla FM 89,0 Radio Antena Sibiului 95,4 FM Realitatea FM 90,4 FM

[modificare] Sănătate

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judeţului şi un important centru regional, aici găsindu-se:

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă; Spitalul Clinic de Pediatrie; Spitalul Militar de Urgenţă; Spitalul CFR; alte spitale şi clinici importante de stat sau private

[modificare] SportSibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor şi a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

Atletic Sibiu (Divizia C) FC Sibiu Voinţa Sibiu (Liga a II-a) Vointa Sibiu - liga 2. Partidele de acasa se desfăşoară din 21 august 2009 pe

Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A, tot aici evoluând momentan şi prim-divizionara Gaz Metan Mediaş.

Orientarea sportivă are vechi tradiţii în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus oraşului faima de a deţine, chiar şi în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanţi, in anul 1980.[necesită citare]

[modificare] Galerie imagini

Sibiu - sec XIX

Biserica Reformată din Sibiu, cu vârful Negoiu în spate. (Fotografie luată de la mare distanţă, ceea ce face ca munţii să pară mai aproape de oraş.)

Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică

Timbru poştal românesc din 1967

1826 - Danga pentru vitele din Sibiu

[modificare] PersonalităţiPentru detalii, vezi: Listă de sibieni.

Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat şi regent al Ungariei

Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria

Terezia, preşedinte al "Fondului şcolastic" al Regimentului I de Graniţă de la Orlat în perioada 1871 - 1897.

George Bariţiu (1812-1893), nascut la Brasov, istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania

Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)

Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884

Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)

Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic Emil Sigerus (1854-1947),fotograf? Octavian Smigelschi , (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta),

pictor şi grafician român. Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof Ioan Popa (1920-2005), doctor în economie, fost director economic la firma

Siemens A.G. din oraşul Erlangen din Germania. Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei

Romane Oskar Pastior (1928-2006), scriitor Nicolae Manolescu , scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România Dieter Acker (n. 1940), compozitor Mircea Păcurariu , profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române Mulea Alexandru (n. 1990), scriitor , interpret de muzica usoara Paul Niedermaier , profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei

Române Alexandru Lupaş , profesor univ. dr., matematician Lucian Vinţan , profesor univ. dr., membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din

România Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al României între 1998 şi 1999. Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor Dan Dănilă (n. 1954), scriitor şi artist plastic. Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor şi jurnalist. Mircea Ivănescu , poet Zeno Popovici , profesor univ. dr., membru al Academiei de Ştiinte Medicale din

România Dinu Giurgiu , compozitor Toma Dordea , profesor univ. dr., membru al Academiei Române. Sabina Cojocar , gimnastă. Klaus Johannis (n. 1959), profesor de fizică, actualul primar. Laura Codruţa Kövesi , procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie. Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier. Iosif Dan (1950-2007), fost politician. Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor. Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician şi poet român de

avangardă. Anca-Doina SÎRGHIE (n.1944) conferenţiar universitar, scriitor, publicist. Nicolae Lupu (1921 - 2001), a fost un istoric şi arheolog român, director al

Muzeului Brukenthal.

Cornel Irimie (1919-1983) creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pădurea Dumbrava.

[modificare] Vezi şi Biserici fortificate din Transilvania

[modificare] Note1. ̂ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central.

http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 20 iunie 2008.

2. ^ a b c „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sibiu”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2896&localitate_id=2897.

3. ^ a b „Populaţia stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true. Accesat la 19 mai 2009.

4. ̂ Die Schäßburger sächsische Presse von 1869 bis 19005. ̂ Fragmente din acest orologiu sunt păstrate la Muzeul Brukenthal. (Bălan, Şt.,

Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985).

6. ̂ Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania7. ̂ Emil Boc a inaugurat centura Sibiului (FOTO), 1 dec 2010, adevarul.ro, accesat

la 1 decembrie 20108. ^ a b c d e f g h i j Boc a inaugurat, de Ziua Naţională, un tronson din centura

Capitalei şi a tăiat panglica centurii de la Sibiu, 01 Decembrie 2010, evz.ro, accesat la 1 decembrie 2010

9. ̂ SibiuStandard.ro10. ̂ Rondul de Sibiu - Ziar online de stiri si informatii11. ̂ Ora de Sibiu