ShahrnushParsipur,ZananBedun-eMardanCopyright©1989byShahrnushParsipur

Allrightsreserved©2014byEdituraPOLIROM,pentrutraducereaînlimbaromână

www.polirom.roEdituraPOLIROM

Iaşi,B-dulCarolInr.4;P.O.BOX266,700506Bucureşti,SplaiulUniriinr.6,bl.B3A,sc.1,et.1;

sector4,040031,O.P.53

ISBNePub:978-973-46-5048-4ISBNPDF:978-973-46-5049-1ISBNprint:978-973-46-4682-1

Coperta:RaduRăileanu

Fotocopertă:(cc)byAndreaTaroni

Aceastăcarteînformatdigital(e-book)esteprotejatăprincopyrightşiestedestinatăexclusivutilizăriieiînscopprivatpedispozitivuldecitirepecareafostdescărcată.Oricealtăutilizare,incluzândîmprumutulsauschimbul,reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prininternet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cuposibilitatearecuperăriiinformaţiei,alteledecâtcelepecareafostdescărcată,revânzareasaucomercializareasub orice formă, precum şi alte fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightuluireprezintăoîncălcarealegislaţieicuprivirelaprotecţiaproprietăţiiintelectualeşisepedepsescpenalşi/saucivilînconformitateculegileînvigoare.

Lecturadigitalăprotejeazămediul

Versiunedigitalărealizatăîncolaborarecuelefant.ro

SHAHRNUSH PARSIPUR s-a născut în 1946 în Teheran. A urmat sociologia laUniversitatea din Teheran, iar ulterior a studiat filosofia şi civilizaţia chineză laSorbona. Întoarsă din Franţa înainte de a-şi termina studiile, în 1979, din cauzarevoluţieidinIran,afostarestatăînurmauneineînţelegerişiapetrecutmaibinedepatru ani în închisoare. Mai tîrziu a fost iarăşi încarcerată din pricina opiniilor saledisidente.Adebutatcupovestiri,iarîn1976i-aapărutceldintîiroman,Cîineleşiiarnacealungă.ScrierilesaleauatrasatenţiacercurilorliteraredinTeheran,iarîn1992afostinvitatăîntr-unturneuînAmericaşiînţăridinEuropa.LarevenireaînIran,aconstatatcăînţarăpublicareacărţilorsalefuseseinterzisă,aşacăs-aîntorsînStateleUnite,undelocuieşteşiînprezent.

Mahdokht

Grădinadeunverdeintens,cuziduridinchirpici,seaflapemalulrâului,cuspatelela sat. Pe o latură nu avea gard, hotar fiindu-i doar râul. În livadă creşteau cireşi şivişini. Casa, pe jumătate ţărănească, pe jumătatemodernă, avea trei camere. În faţacaseieraunhavuzplindealgeşibroaşte,împrejmuitdepietrişşidecâtevasălciicareseoglindeauînapă.După-masa,verdele-închisalhavuzuluiintraîntr-oluptămutăcuoglindirea verde-deschis a sălciilor. Lucrul acesta o întrista pe Mahdokht, care nusuportaniciunfeldeconflict.Eraofatănaivă,care îşidoreacatoată lumea,chiarşitoatenuanţeledeverdedepepământ,săconvieţuiascăînbunăînţelegere.

—Desigur,eoculoareliniştitoare,şitotuşi…Subunuldincopaci,chiarpemargineahavuzului,eraobancăcemereustăteasă

aluneceînapădincauzamâlului.Mahdokhtseaşezapebancaaceeaşipriveaceartadintre copaci şi apă, precum şi albastrul cerului care,mai ales după-amiaza, dominaîntreagaadunaredenuanţedeverdeşisedădeadrept„arbitruldivin“,aşacumcredeaMahdokht.

Iarna,Mahdokhtîşipetreceatimpultricotândsauvisândsăstudiezefrancezaorisăpleceîntr-uncircuitturistic,şiastapentrucăiarnaserespirăaerreceşisănătos,întimpcevaratotulseîncheie.Varaeplinădefum,demizerie,deprafridicatdemaşinisaudeoamenişidetristeţeaferestrelormariarzândînsoare.

—Lanaiba,decenupricepenimenicăasemenea ferestrenu-sbunedenimic înţaraasta?

Vizitată de asemenea gânduri supărătoare, fusese nevoită să accepte invitaţia luiHoushangKhan,frateleeimaimare,deavenilagrădină.Aiciînsătrebuiasăsuportegălăgiacopiilor,careţipautoatăziuaşimâncauatâtdemultecireşe,încâtsearaîiapucadiareeaşiprimeauiaurtcasăletreacă.

—Eiaurtdinsat.—Da,edelicios.Copiilorleeramereufrigşieraupalizi,deşimâncaumaimultdecâtletrebuia,sau,

cumspuneamamalor,„seîndopau“.

Maidemult,cânderaprofesoară,domnulEhteshamiîitotspunea:—DomnişoarăParahami,puneţivărogacestcaietacolo…DomnişoarăParahami,

sunaţi clopoţelul… Domnişoară Parahami, vorbiţi cu fata aceasta, eu nu înţeleg cespune…

DomnuluiEhteshamiîiplăceacaeasăfieresponsabilăcudisciplina,iareldirector.Nuerarău.Darîntr-ozidomnulEhteshamii-aspus:

— Domnişoară Parahami, n-aţi vrea să mergem împreună la cinema în searaaceasta?Eunfilmbun.

Mahdokhtapălit.Nuştiacumsărăspundălaaşaoinsultă.Ce-şiînchipuiaindividulăsta?Dreptcineolua?Şi,defapt,cevoia?Acumînţelegeadece,oridecâteoridomnulEhteshamivorbeacuea,celorlalteprofesoareleîngheţazâmbetulpebuze.Segândeaulaceva,dargreşeau.Acumlevaarătatuturorcineesteea.AşacăMahdokhtnus-amaidus la şcoală. Dar anul următor, când a aflat că domnul Ehteshami s-a căsătorit cudomnişoaraAtaiy,profesoaradeistorieşigeografie,asimţitcăpieptulisestrângeatâtdetare,încâts-atemutcăinimaîivaţâşniafară.

—Problemameaecătataalăsatpreamulţibani.Într-adevăr,aşaera.Înanulurmător,atricotattoatăiarnapentruprimiidoicopiiai

luiHoushangKhan,careabiaîncepuserăsămeargă.Zeceanimaitârziu,tricotapentrucincicopii.Nupreaînţelegeadecefăceauatâţiacopii.

—Nu-ivinamea,spuneaHoushangKhan.Mi-sdragicopiii,cepotsăfac?„Da,chiaraşa,ce-arputeasăfacă?“VăzusedecurândunfilmcuJulieAndrews.LogodniculluiJulieeraunaustriaccu

şapte copii pe care îi dirija de colo colo cu un fluier. La sfârşit s-a căsătorit cu Julie.Desigur, la început Julievoiasăpleceşi săsecălugărească,darapois-ahotărâtsăsemăritecuaustriacul,pentrucăurmasănascăaloptuleacopilşiastaerasoluţiaceamaibună,maialescăveneauşigermaniişitotulsederulafoarterapid.

—EusuntcaJulie.Aveadreptate.Era întocmaicaJulie.Era înstaresăplângăunrâude lacrimidacă

vedeaofurnicărănită.Hrănisepatrucâinivagabonzişi-idăruisepazniculuidelaşcoalăpaltonuleicelnou.Pevremeacânderaprofesoară,fusesedetreiorilaorfelinatprinprogrameledevizitareacentrelorpubliceşide fiecaredată ledusesecopiilorcâtevakilogramededulciuri.

—Cecopiibuni!N-arfideranjat-ocauniidintreaceicopiisăfieaiei.Ce-arfirăuînasta?Eiaravea

mereuhainecurate,n-armaistacumuciiîngurăşin-armaifolosipentru„toaletă“uncuvântaşadegrosolan.

—Cesevaalegeoaredeei?Eraoîntrebaredificilă.Şiguvernulanunţauneorilaradiosaulatelevizorcăaceastă

problemătrebuieneapăratrezolvată.AtâtMahdokht,câtşistatuleraufoarteîngrijoraţipentru soartaorfanilor.Oare cumar fi dacăMahdokht ar aveaomiedemâini şi arputeatricotacincisutedepuloverepesăptămână?

—Cufiecaredouămâinicâte-obucată,adicăcincisutecutoateceleomiedemâini.Daromulnupoatesăaibăomiedemâini.Înplus,Mahdokhtiubeaiarnaşi-iplăcea

sămeargă să se plimbe în fiecare zi. I-ar lua cel puţin cinci ore să-şi pună omie demănuşi.

— Nu, nu… Cu cinci sute de mâini aş lua cinci sute de mănuşi şi le-aş pune pecelelaltecincisutedemâini.Celmulttreiminute.

Asteanusuntproblemereale,pânălaurmăserezolvă.Eresponsabilitateastatului,careartrebuisă-şideaseamacăenevoiedeofabricădetricotaje.

Mahdokhtîşilegănapicioareleînapahavuzului.Înprimazicândavenitîngrădină,s-aduspemalulrâuluişiaintratcupicioareleîn

apă,darasimţitcăunsloidegheaţăîistrăpungetrupulşiatrebuitsăiasărepede.Îierateamăsănurăcească.Şi-apuspantofiişiapornitspreseră.Uşasereieradeschisăşiasimţitaerulumed,maicalddecâtvara.Cuaniînurmă,domnulEhteshamiîispusesecăaeruldinsereecelmaibunderespirat,maialesîntimpulzilei,pentrucătoateplanteleproduc oxigen. Totuşi, atunci când spunea el asta, în serănumai eraudeloc plante,pentrucăfuseserămutateîngrădină.Mahdokhtînaintapeculoarulîngustalserei,cuochii la ferestrele prăfuite. Apoi, zgomot de încleştare şi gâfâieli, ceva fierbinte şiarzător,mirosdetrupuri.

Lui Mahdokht i-a stat inima în loc. În capătul serei erau Fati, care la doarcincisprezeceanipăreadejao femeieversată, şiYadollah,grădinarul – chel, cuochiiroşii şiapoşi,atâtderespingător, încâtnicinu teputeaiuita lael.Şigâfâieli, gâfâieli,gâfâieli.

LuiMahdokhtis-aîntunecatprivireaşipicioareleauînceputsă-itremure.S-aprinscumânademargineatraverseidelemncasănucadă,însănuputeasă-şiiaochiidelaei.Acontinuatsă-ipriveascăpânăauvăzut-o.Individulascosunţipătşiaîncercatsăseelibereze,darnuputea.Aînceputs-oloveascăpefată.Aceastas-auitatlaMahdokhtşiaîntinsmânaspreea.Mahdokhtaieşitînfugădinseră.Nuştiacesăfacă.Confuză,s-adussprehavuz.Îiveneasăvomite.S-aspălatobsesivşis-aaşezatpemargineabăncii.

„Cesăfac?“S-agânditsămeargăsă-ispunătotulluiHoushangKhanşisoţieilui,pentrucăfata

eraîngrijalor.„Aredoarcincisprezeceani,erevoltător!“CusiguranţăHoushangKhan i-arda feteiobătaiesorăcumoarteaşiaralunga-o.

Apoifraţiieiaromorî-o.„Cesăfac?“

S-agânditsă-şi strângărepedebagajeleşi săplece înapoi laTeheran.Totar fimaibinedecâtsăsechinuieîncontinuare.

„Şiapoi?“Neştiindcesăfacă,afostnevoităsăseîntoarcăîngrozităspreseră.Fatatocmaiieşea

împleticindu-se,cuchadorulpuspedos.Aveafaţaroşieşizgâriată.—Doamnăscumpă!s-avăitatea,aruncându-selapicioareleluiMahdokht.„Scheaunăcaocăţea“,şi-aspusMahdokht.—Şterge-o,mizerabilo!—Nu,doamnă,pentruDumnezeu,teimplor!Facoricepentrudumneata!—Tacişidă-telaoparte!—Bată-măDumnezeusămăbată!Dacă-ispuneţimamei,măomoară.—Amziseucă-ispun?—Osămăiadenevastă,jur!Vinechiarmâineladomnu’sămăceară.A trebuit să-i promită că nu va spune nimic, doar ca s-o facă să se desprindă de

picioarele ei, pentru că atingerea mâinilor fetei îi provoca fiori de dezgust. Fata s-aîntorsîncasăpoticnindu-se,iarMahdokhtatrasadâncaerînpiept.Îiveneasăplângă.

Trecuseră trei lunideatunci şivaraseapropiadesfârşit.Urmausăse întoarcă înoraş chiar în ziua aceea şi nimeni nu ştia de ce Yadollah, grădinarul, plecase peneaşteptate.

—Efoarteciudat,semiraHoushangKhan.Desutedeoriaspuscuguraluicănuvaplecadeaici.

Afostnevoitsăaducăaltîngrijitor,pentrucagrădinasănufiedevastatăîntimpuliernii.HoushangKhanspuneacăoricinepoatesăinstalezepatrubăncipemalulrâuluişisăleînchiriezevinereacutreizecidetumaniunorpersoanedubioase.Toatălumeai-adatdreptateluiHoushangKhan.

Dinfundulgrădiniiseauzearâsulzgomotosalfetei.Îidusesepecopiilajoacă,darcineştiecejocuriîiînvăţa?Mahdokhtmăsuracameracupaşifurioşişiloveacupumniiînpereteşiuşă.Îşifăceagrijipentrucopii.

„Ah,de-arfirămasgravidă,cas-oomoare!“Ar fi convenabil dacă fata ar fi rămas însărcinată. Atunci, toţi fraţii s-ar năpusti

asupraeişiarstâlci-oînbătaie.Cebine-arfi!Nui-armaistricapecopii.Dintr-odată,şi-aspus:„Virginitateameaecauncopac“.Bruscasimţitnevoiasăsepriveascăînoglindă.Trebuiasă-şivadăchipulînoglindă.„Poatedeaceeasuntverde.“Faţaeiaveaonuanţămăsliniecarebăteaspregalben.Subochiaveaomulţimede

pliuri, iar fruntea îi era străbătută de o venă care ieşeamereu în evidenţă. DomnulEhteshamiîispusesemaidemult:

—Cerecesunteţi,cadegheaţă.

„Nu,nucagheaţa“,şi-aspus.„Suntuncopac.“S-arputeaplantachiareaînpământ.„Bun,nusuntsămânţă,suntcopac.Trebuiesămăplantez.“Cumarputeasă-ispunăasta luiHoushangKhan?Arfivrutsă-l iadeoparteşisă-i

spună:„Frăţioare,haisădiscutămprieteneşte.Dupăcumştii,puloverelesetricoteazăînfabrici“.Dardacăaraducevorbadetricotat,arfinevoităsă-ipovesteascăşidespreceleomiedemâini.Eraimposibilsă-iexpliceaşaceva,HoushangKhann-arînţelegeniciodată. Cum ar putea să-i spună că, atâta timp cât există mii de fabrici care facpulovere,numaiestenevoiecaeasătricoteze?

Păi,nuaveadeales.Mahdokhtîşidoreasărămânăîngrădină,săseplantezeacololaînceputuliernii.Trebuiasăîntrebeungrădinarcareecelmaipotrivitmomentpentruplantarea lăstarilor. Eanu ştia, darnu conta. Va rămâne şi se va planta. Poate se vatransforma în copac.Voia să creascăpemalul râului, să aibă frunzemai verzi decâtmâzgadealgeşisăseialaîntrecerecuapadinhavuz.Araveaomulţimedemlădiţecare s-ar răspândipeste tot.O livadăplinădeMahdokht.Vor fi nevoiţi să scoată toţicireşii şivişiniipentrucaMahdokhtsăpoatăcreşte.ŞiMahdokhtarcreşte.Arscoatemii şi mii de lăstari. Ar acoperi întreaga lume, pământul s-ar umple de copaciMahdokht.Americaniiarcumpăralăstariieişii-arduceînCaliforniasauînalteregiuni,maireci.SigurargreşinumelepăduriideMahdokhtşi i-arspune„Mahdokt“. I-ar totpronunţaaşanumelepânăarajunge„Meduk“înunelezone,sau„Maduk“înaltele.Şipestepatrusutedeanilingviştiiarpurtapolemiciaprinsedespreetimologianumeluieişi-ar stabili înceledinurmăcăambii termeniprovindinaceeaşi rădăcină, şianume„Madik“,deorigineafricană.Darapoibiologiii-arcontrazice,spunândcăuncopacdeclimărecenuarputeacreşteînAfrica.

Mahdokhtaînceputsă-şiloveascărepetatcapuldeperete,pânăaizbucnitînlacrimi.Printre hohote de plâns, s-a gândit ca anul acela trebuie neapărat să facă un tur alAfricii. Voia sămeargă acolo şi să devinăun arbore tropical. Îşi dorea asta din toatăinimaşiîntotdeaunadorinţeleinimiisuntcelecareaducoameniiînpragulnebuniei.

Faezé

Dupămulteziledeşovăialăşireflecţii,îndatade16august19531,laorapatrudupă-amiaza,Faezéaluatînsfârşitohotărâre.Tăcereanumaiaveaniciunsens.Dacămaiaşteptamult,totulurmasăseducăderâpă.Trebuiasă-şiaperedrepturile.Dar,înciudaputerii interioarecareoanima, i-a luatooră întreagăsăse îmbrace.Şi-apusciorapiifărăgrabă,apoiaîmbrăcatobluzăşiofustădevară,dinpânză.Întotacesttimp,şi-aspusdecâtevaoricăpoateşiAmirKhanvafiacolo.GândullaAmirKhanîifăceatottrupul săardă.DacăAmirKhanva fiacolo, cusiguranţă îiva fi greusă spună tot ceaveadezis.Nuvafiînstaresăscoatăniciuncuvânt,vafinevoităsăţinătotulascunsmai departe în adâncul sufletului şi va cădea iar pradă şovăielii şi frământărilor. Defiecaredatăcândsehotărâsesăvorbească,s-aîntâmplatcevacareaoprit-o,aducând-oiarlafrământărişişovăieli.

Pecândsepudraînfaţaoglinzii,şi-aspus:„Îmbătrânesc“.Aveadouăzecişioptdeanişidouăluni.Nuerabătrână,desigur,doarcamofilită.

Şi-apuspantofii,şi-aluatgeantaşiacoborâtscările.Bunicastăteapebancăîncurteşipriveahavuzul.PăcănitultocurilorluiFaezéi-adistrasatenţia.Aîntrebat-o:

—Pleciînoraş?—Da!—Nu-ioideebună.Ezarvăpestetot.Radioul vecinilor era pornit şi gălăgia se auzea până în curtea lor. Faezé a ezitat.

Bunicaaveadreptate.—Măcarpune-ţichadorul!asfătuit-obătrâna.Faezés-aîntorssusfărăsăspunăuncuvânt.Ascosdesubcelelaltehainechadorul

negrupecare-lpurtaînzilelededoliuşil-aîmbrăcatînfaţaoglinzii.Bucăţilemaridematerialîidădeauoînfăţişarecolţuroasă,diformă.DacăAmirKhanvafiacolo,sigurovaluapestepicior.Deobicein-oderanjautachinărileluiAmir,însănuînchestiunidegenulacesta.Eraplăcutcândglumeacueaşioîntrebadecenusemărită,darn-arfifrumosdacăarfirâspeseamachadoruluieinegru.Poatearface-osăplângă.N-arfibinesăsesmiorcăieînfaţaluiAmirKhan.Oricum,nuaveadeales,aşacăacoborâtdin

nou scările, de data aceasta cu chadorul pe ea. Bunica nu i-amai zis nimic. Trecusedemultvremeaîncaredădeaordinecelordinjur.

Aieşitînstradă.Dindepărtareseauzealarmademonstraţiilor,dar,găsindu-sepeostrăduţălăturalnică,adatrepededeuntaxi.S-aurcatînmaşinăşii-aspusşoferului:

—StradaSezavar.Şoferulaprivit-oprinoglindaretrovizoareşiapornitmotorul.—Nuvăeteamă?aîntrebat-o.Efoartemareagitaţie.—N-amdeales.—Vatrebuisăocolescpuţin.N-opotluapestrăziprincipale,epericulos.—Nu-inimic.Şoferulaluat-opestrăzilăturalnice.Laointersecţie,circulaţiaseblocase.Unbărbat

stăteaînmijloculstrăziişifăceasemnmaşinilorsăoprească.Brusc,bărbatulasăritpetrotuarşis-aîndepărtatînmareviteză.Îlurmăreacineva.Acotitpeoaleeşis-afăcutnevăzut.Maşinileaudemaratîntrombă.UnaltbărbatasăritpeportbagajultaxiuluiîncareseaflaFaezéşiaînceputsăloveascăgeamulcuuncuţit.Faezénus-auitatlael.Îşiîngropasecapulînpoalafustei.Dintr-odatăi-apărutrăucăieşisedincasă.ŞoferulapusofrânăbruscăşiFaezés-alovitputerniccucapuldescaunuldinfaţă.MaşinaapornitapoiînvitezăşiFaezéafostproiectatăcuosmuciturădebanchetadinspate.Bărbatulafostaruncatdepeportbagajşiacăzutpejos.

—V-amspuscăepericulos!astrigatşoferul.Miemi-aajunspeziuadeazi!Faezénui-arăspuns.—Lanaiba!acontinuatel.Aşa-mitrebuiedacă-mibagnasulundenu-mifierbeoala.

Nevastă-meami-azisdezeceorisănuiesdincasă.Faezénui-arăspuns.Nu-iplăceacumopriveaîntrunaînoglindaretrovizoare.Abia

aşteptasăcoboare.În sfârşit au ajuns la destinaţie. I-a întins şoferului o bancnotă de doi tumani.

Atingereamâiniiluii-aprovocatorepulsieatâtdeputernică,încât,fărăsămaiaştepterestul,adeschisportieraşiaţâşnitafarădinmaşină.

Casaerachiar lastradă.Şiaici seauzeahărmălaiadindepărtare.Faezéasunat lauşă. După două minute care i s-au părut insuportabil de lungi, Aliyé a deschis,somnoroasă.

—Dormeailaoraasta?Halalsă-ţifie!Aliyéasalutat-oşis-adatlaopartecasă-ifacălocsăintre.—Mouneseacasă?aîntrebatFaezé.—Da,este.—Unde?—Probabilîncameradezi.Faezéapornitsprecameradezi.Laprimulpas,şi-aspus„este“,laaldoilea„nueste“

şitotaşapânăaajunslauşă.Eraalcincileapas.Aspus„este“şiadeschisuşa.Mounesstăteasingurăînfaţaradiouluişiascultacuatenţie.AmirKhannueraacolo.Faezés-agânditcăprobabilelaetajşidoarme.

—Bună!asalutatvizitatoarea.ChipulluiMouness-aluminat.—Cesurpriză!Cemaifaci,dragamea?Parcănune-amfivăzutde-uncardeani!Întimpcevorbea,Mouness-aridicatagaledelaloculeişiadatmaiîncetsonorul

radioului.—Chiarcănune-amvăzutdemult!Darnicitun-aimaidatmăcarunsemndeviaţă,

pentruDumnezeu!Feteles-ausărutat,murmurându-şipoliteţurişigratulându-secuamabilităţi,apois-

auaşezatlângăradio.—Eştisingură?aîntrebatFaezé.—Da,dragamea,suntsingură.CeilalţiauplecatlaMashhad.—Decenumi-aispus?—Dedouăzileauplecat.—ŞiAmirKhanceface?—Nueaici,elamuncă.—Vai,darnu-idemerslamuncăîntoatăagitaţiaasta!—Cândiesedincasă,spunecămergelamuncă.Altcevanuştiu.—Hm,ceneobişnuit…—Neobişnuităefrumuseţeata!—Ei,mămăguleşticuaşacomplimente!—Nu-iniciuncompliment!Vorbescserios.Vreiunceai?—Mulţumesc!Numaidacănuepreamarederanjul…Mounes s-a ridicat să trimită după ceai, iar Faezé a închis radioul, ca să nu le

stânjeneascădiscuţia.Nuputeariscaunacaasta,nudupăatâteaamânărişizbuciumsufletesc.Mouness-aîntorsîncamerăşis-aaşezatînfaţaluiFaezéfărăniciuncuvânt.Faezécitiseundevacăoameniicufaţarotundăsuntproştidinnaştere.Cândacititasta,s-arepezitimediatlaoglindăsă-şicercetezechipul,deşiştiafoartebinecănuerotund.Chiarisespusesedemaimulteoricăareofaţăprelungă,cadecal.Maialesbunicaîiziceaasta,petonulacelaaleiatâtdeînţepător,că-imaisimţeaiusturimeaşidupăanidezile.Cutoateacestea,fugiselaoglindăşiseprivisecuatenţie,casăseasigurecănufacepartedintagmaproştilor.Dinacelmoment,seobişnuisesăjudeceoameniidupăformafeţei.Amiraveaofaţăpătrăţoasăcubărbieproeminentă,darMounessenăscusecu faţa rotundă. Rotundă-rotundă. Arăta ca o combinaţie între luna plină şi un ou.Aşadar, de mai bine de zece ani, Faezé era convinsă că Mounes e proastă, deşi odepăşeacucelpuţinzeceani.Cutoateacestea,acontinuatsăfieprietenăcuMounes,

pentrucăaveaunelecalităţiceaufăcutcalegăturalorsădureze.Amirintraseînpeisajdeunan-doi.Acumveneasă-ivizitezenudoarcas-ovadăpeMounes,cişiînsperanţadea-l întâlnipeAmirKhan.UneorisegândeacădacăfaţaluiMounesarfi fostpuţinmai prelungă, i-ar fi venit între timp ideea să-i aranjezemăritişul cu Amir Khan. Îşispuneademulteori:„Biatafată,oaredecearefaţaatâtderotundă?“.

Aliyéaadusceaiulîncamerăşiauînceputsăsoarbădinceşti.Mounesseuitadincândîncândspreradio.Deşieramaiînvârstăşiseaflaînpropriacasă,n-aveacurajulsă-ldeschidă.Înceledinurmă,aîntrebat:

—Eagitaţiemareînoraş?—Da,enebunie.—AmirKhanm-aprevenitsănuiesdincasă.Aziscă-imoartedeomafară.—Aredreptate.Unu’asăritpetaxiulîncareeram.Casănulasediscuţiasădivagheze,Faezéaîntrebat:—Aivăzut-opeParvinînultimavreme?—Nu,n-ammaivăzut-odeolună.—Decenu?—Păi,ultimadatăcândamvăzut-oaveacopilulbolnav.Ziceacăarepojarşicăe

maibinesănuvinănimeniînvizită,sănuseîmprăştievirusul.—Maibinecăn-aivăzut-o.Mounes s-a uitat la Faezé pe sub gene. Faezé aştepta ca Mounes să spună ceva,

pentruaputea continua cu ceaveaeade zis, dar femeia stătea fără să scoatăvreuncuvânt,fixândcuochiimodelulcovorului.Faezéafostnevoităsăreiatoteadiscuţia:

—Înviaţamean-amvăzutpecinevamaineobrăzatcaea!Dedataaceasta,Mounesi-aaruncatoprivireplinădeuimire.—Decespuiasta?Avea un ton plin de inocenţă. „Ah, Doamne, ce bine-ar fi să n-aibă faţa aşa de

rotundă!“,şi-aspusFaezéîngând,continuândapoicuvocetare:—Eomizerabilă.Egroazniccândaflăomulasemenealucruridupăoprieteniede

zece-cincisprezeceani.Dareoprefăcutăşinus-ardaînapoidelaniciomârşăvie.Mounesopriveaînfiorată.—Darce-afăcut?Vreasădivorţeze?—Oh, nu…Le-a făcut pe toate, în afarădedivorţ.Mizerabila!Vai de bietul frate-

meu!Mounesastrânsdinbuzecusfială.CuvinteleluiFaezéîistârniserăcuriozitatea.Se

cufundaseîngândurişiîncercaînzadarsă-şideaseamacarearputeaficauzapurtăriiscandaloasealuiParvin.OîntâlnisepeParvinmaimultîncasaluiFaezé,lapetreceri,înmormântărisaualteevenimente.AjunseserăoarecumprieteneşiMounesn-aveace-ireproşa.

MounescontinuasăseuitefixlaFaezé,aşteptândsă-iexpliceînceconstajosnicialui Parvin. Ochii lui Faezé au început să se înroşească, apoi fata a izbucnit în plâns.Sclipirea lacrimilor ei s-a răsfrânt în ochii luiMounes, care a început la rândul ei săplângă.Aşaeraîntotdeauna.OridecâteoricinevaplângeaînfaţaluiMounes,ofăceaşipeeasăplângă.Nuştianicieadecemereuseîntâmplaaşa.

—Nuplânge,terog!aimplorat-opeFaezé,printresuspine.Ces-aîntâmplat?Faezéscotoceadupăobatistă,fărăsucces.Înceledinurmă,şi-aştersochiicucolţul

chadorului,careacumîistăteaîndezordine.—De-aişticedrăguţăamfostcuea!Crezic-arfiavutpartedeatâtafericiredacănu

erameu?Deanultrecutauînceputcerturilecufratelemeu.Numaidinvinaei.Idioataşi-astrânsboarfeleşis-aduslamaică-sa.Cefemeiecuundramdebună-cuviinţăarfaceaşa ceva? Şi cine crezi că i-a împăcat? Biata de mine! Am dat o masă pe care opomeneşteîncătotoraşul.I-amdatmăcelaruluidoitumanibacşişcasă-mialeagăcelemaibunebucăţidecarne.Amfăcut tocanăcuvinete, tah-chin2 şikebapdepui.Şicemai kebap! L-ammarinat în suc de lămâie cumentă şi condimente şi-am stat o orăjumătateîncurtecasă-lrumenesc.Amfăcutiaurtşispanac.Şicrezicămi-afostuşorsăgăsescroşii?L-ampuspesubofiţerulSarvbalasăcumperebăutură,casăaibătatăleicedapegât.

Faezé a strâns din buze, de parc-ar fi vrut să-şi stăvilească amărăciunea care onăpădise.Mounesopriveacuochiimari.

—Şi-apoices-aîntâmplat?—Cesăseîntâmple?Aifiziscăle-amorganizatadouanuntă.Amtrimis-oînapoila

casafrateluimeu.Apoi,dupăvreodouăluni,secăturaaziscăvreasăserevanşeze,dardefapturmăreasă-miterfeleascămunca.Adatşieaomasăîntr-osearăşiapregătitmâncare europeană. A aruncat nişte bucăţi de piele tăbăcită pe-un platou şi cică neservea friptură.Ha!De parc-am fi fost nişte ţărănoi lipsiţi de gust!Mi-amdat seamaatuncicămăduşmăneşte.Mi-amziscădacăvrearăzboi,osă-iarăteuunulde-osă-lţinămintecâtotrăi.

—Mienumi-azisniciodatăcăvrearăzboicucineva,aintervenitMounes.—Păice-arputeasăspună?Căvreasăfacăpegrozavapesocotealamea?Decând

măştiu,oricineagustatdinmâncareameas-aminunatcebunăe.Cum îndrăzneşteparvenitaasta să sepunăcumine?Credecănumăprindcehrampoartă?Lupul îşischimbăpărul,darnăravulba,nu-iaşa?

—Aşa-i.—Bun,m-amdus şi-amcumpărat o cartedebucate. Cine ştie să facă tah-chin ca

minepoatesăfacăfripturăşidincauciuc.Petoatele-amînvăţat.— Sigur că da.Nici nu-i greu, în fiecare dimineaţă sunt la radio emisiuni care te-

nvaţăsăgăteşti.

—Tocmaiastavoiamsădemonstrezşieu!Aşac-amdatiaromasă.—Când?—Lunatrecută.I-amchematpetoţilaocinăcumâncareeuropeană.M-amdusiar

la măcelar şi i-am dat cinci tumani bacşiş ca să-mi taie opt bucăţi din cel mai bunmuşchi, câteobucatădepersoană.Amcumpăratmazăre franţuzească, fasoleverde,roşii,cartofi.Amfăcutorezcufasoleşisalată.Ammaifăcutiaurtşispanac.Vai,dragă,amfăcutunsospentrufriptură,sătelingipedegete!Amluatdinpiaţăcelemaimaripiersici şi nectarine, plus vişine şi cireşe. L-am trimis iar pe subofiţerul Sarvbala săcumpere băutură şi-am pus-o într-o carafă, am umplut cu gheaţă bolul de cristal albuniciişi-ampuscarafaînmijloc.

—Dece?aîntrebat-oMounes,privind-ocuadmiraţie.—Casărămânăbăuturarece,i-arăspunsFaezézâmbind.—Ceinteresant!—Da,de-aififostşitusăvezi…—Păidecenum-aiinvitat?— Amir Khan era plecat la Shiraz. M-am gândit ca nu te puteai întoarce acasă

singură,seara.—Aha.— Bun, au mâncat de-şi lingeau degetele, toţi m-au complimentat. Secătura aia

mureadeciudă,sefăcuseroşiecaracul.—Parvin?—Da,normal,cinealtcineva?Şiştiice-afăcutatunci?—Ce?—Nus-alăsat.Mi-aspus„DragăFowzi“…Auzi,nesimţita,m-aluatcunumedealint!

Ce, o doare gura să spună „Faezé“?Mi-a spus „Dragă Fowzi, nu se pune sos pe filetmignon“.Şi-azis-ocuvocetare,s-audătotcartierul.

—Numaispune!—Nicinu-ţiimaginezicumm-amsimţit.Amîntrebat-oceautoritateastabilitcănu

sepunesospefiletmignon.Întâimi-aziscăaauzitlaradio.I-amrăspunscăeuamluatreţetadintr-ocarteşiatunciaziscăşieaacititîntr-ocarte.I-amziscăsigurcarteaaiaeoporcărie.Dinpăcate,s-agăsit frate-meusăseamestece:„Nuconteazădacăsepunesaunusos,edeliciosoricum“.Individas-abosumflatcăfrate-meumi-aluatapărareaşiarămasîmbufnatăpânăamterminatdemâncat.

Mounespăreaatâtdecaptivatădesubiect,încâtFaezés-avăzutnevoităsăadaugenişteînflorituri.

—Afostţâfnoasătotrestulserii,pânăcândbărbaţiis-auduspeterasă.Eaarămas,cicăsămăajutesăstrângmasa.

Faezéatăcut,strângândbuzele.Nuşi-amaipututoprilacrimile,careauînceputsăi

seprelingăpeobraji.—Nuplânge,terog!aimplorat-oMounes,eaînsăşicuochiiînlacrimi.Faezéacontinuat:—Pecândstrângeammasa,individami-azis:„UnacaresetotlipeştedeFatypehol

ar face mai bine să-şi petreacă timpul gândindu-se la perdeaua virginităţii ei, nu lagătit“.

LacrimileserostogoleaupefaţaluiFaezéşi-icădeaupefustă.Mounesopriveacuochiumezişirotunzideuimire.

—CineeFaty?—Nenorocituldefrate-său.Unjegdeom,zicică-iscosdinhazna.Adică,euşiFaty…

Îţispun,mi-asăritţandăra.Întâiamvruts-oplesnesc,să-isarădinţiidingură,să-idauolecţiepecaresăn-ouitetoatăviaţa.Dareraşifrate-meuacolo,aşacăm-amgânditmaibine.Mi-am zis că dacă ea s-a luat demine,mă iau şi eu de ea. I-am spus: „Unu’ lamână,doarMoarteas-aratingedefrate-tău,cumutraaiaalui.Doilamână,virginitateanu-ioperdea,e-unorificiu.Aifăcuttreicopiişinuştiimăcaratâtalucru?Şiîndrăzneştisămaivorbeştioameniipelaspate“.

Mounesnumaiplângea.OpriveauimităpeFaezé.— I-am spus că dacă-şimai deschide o dată gura aiamizerabilă şimai spune aşa

tâmpenii, o fac bucăţi. Noroc că nenorocita îi ştie de frică lui frate-meu şi şi-a-nchispliscul.

Mounespriveatăcutăfloriledepecovor.Faezéşi-aşterslacrimileşiseuitascrutătorlaea,urmărindu-iexpresiafeţei.Acontinuat:

— E o viperă şi nu se va lăsa până numuşcă, ştiu asta. Acum dă târcoale şi-miterfeleştenumele.Darnu-mipasă.Cineareconştiinţacuratăn-aredecesăseteamă.Dar m-a înfuriat aşa de tare, c-am vrut să mă duc la doamna Mahjabin să-mi iaucertificatdevirginitate,să-lînrămezşisă-lagăţpepereteîncameramea,casă-lvadăşisăcrapedeciudă.

Mounespriveaîncontinuarecovorulfărăsăscoatăuncuvânt.Înceledinurmă,aspus:

—Virginitateaeoperdea,aşami-azismama.Dacăofatăsaredelaînălţimemare,sepoaterupe.

—Cumpoţisăspuiaşaceva?E-unorificiu.Eîngust,apoiselărgeşte.—Oh…Mounesapălit.Faezés-auitatlunglaea.—S-aîntâmplatceva?—Nu,nimic.Dartrebuiesăfieoperdea.—Nu,dragamea.Amcititdespreasta.Ştiicăcitescmult.E-unorificiu.ChiaratunciaintratAliyé,aducândfructe,urmatăaproapeimediatdeAmirKhan,

unbărbatîndesat.Faezél-asalutatcusfială.Amirle-arăspunslasalutşis-aaşezatîntr-unfotoliu.

—Emarenebunieînoraş,azisel.Sănuieşiţidincasă.Aobservatapoiochiiroşiiaifetelor.—Ces-aîntâmplat?—Nimic,arăspunsMounes.PrivirealuiAmirKhanadevenitmaiaspră.S-aîncruntat.—Amîntrebatces-aîntâmplat.—Stăteamşinoidevorbă,aspusFaezé.—Şi-atuncidece-aţiplâns?—Doarsuntemfete…AmirKhanazâmbitimperceptibil.—Bun,euplecacum,aanunţatFaezé.—Unde?aîntrebatAmir.E-onebunieafarădenusemaiînţelegeomcuom.—Trebuiesăplec,sefacetârziu.Amir Khan ar fi vrut să-i spună să rămână, dar nu se putea. Familia ei s-ar fi

îngrijorat.—Văduc eu, a propus el.Aţi fost foarte amabilă sănevizitaţi, dar o femeien-ar

trebuisăiasădincasăîntr-ozicaasta.—Nu-ichiaraşaderău,AmirKhan.Bărbatuls-aîncruntat.—Nicin-aresenscaofemeiesăiasădincasă.Loculfemeiiacoloe,lumeadeafarăe

abărbaţilor.Faezén-arăspuns.Nufăceasă-lcontrazicăpeAmirKhan.Maibinesălaselucrurile

sămeargădelasine.CelpuţinseliniştiseînprivinţaluiParvin,carenumaiaveacumsă-iîncurcesocotelile.Erabucuroasăcăi-oluaseînainte.

Amir Khan s-a ridicat ca s-o ducă pe Faezé acasă înainte să se întunece. Fata eraîncântatăcăvorpetreceuntimpsinguri.

— Nu-i aşa de periculos dacă ocolim pe străzi lăturalnice. La fel mi-a zis şitaximetristul.

1. Îndatade19august 1953guvernul iraniancondusdeMohammadMosaddegha

fost răsturnat în urma unei lovituri de stat orchestrate de serviciile secreteamericaneşibritanice.ZilelecareauprecedatcădereaguvernuluiaufostmarcatedemanifestaţiiviolenteînTeheranşiînmarileoraşealeIranului(n.tr.).

2.Budincădeorezcudiferitetipuridecarne,înstraturi(n.tr.).

Mounes

Primaparte:Moartea

Laorapatrudupă-amiază îndatade18august 1953,Mounes stăteapeacoperişulcasei,privindstrada.Numaidormisedelocdeexactcincizecişişasedeore.AmirKhanîispusesesănuiasădincasă.

Aşa că seuitade sus în stradă.Era foarte aglomerată, oamenii fugeau în grupuri,cândîndreapta,cândînstânga,şipăreacăseurmărescuniipealţii.Apoiautrecutmaimulte camioane pline de oameni, urmate de câteva tancuri. Din depărtare se auzearăpăitdemitraliere.

Mounes se gândea că timp de treizeci de ani privise de la fereastră grădina şi îşiimaginasevirginitatea caoperdea.Cândaveaopt ani, i se spusese căDumnezeunuiartăniciodatăofatăcareşi-apierdut-o.Iaracum,dedouănopţişitreizile,aflasecădefapt nu-i o perdea, ci un orificiu. Simţea că ceva s-a frânt în ea şi o furie rece îicuprinsesetottrupul.Îşiaminteacum,încopilărie,privisecujindcopaciidorindu-şisăse poată căţăra măcar o dată într-unul, dar nu o făcuse de teamă că-şi va pierdevirginitatea.Îşisimţeapicioareledeplumb.Îşispuse:„Amsămărăzbun!“.

Un bărbat a cotit pe alee împleticindu-se, ţinându-se cu mâinile de burtă. Dupăcâţivapaşi,acăzutcucapul înainte înşanţuldepemargineadrumului.Mounesnu-ivedeafaţa,doarpicioareleceîiieşeaudinşanţ.

Mounes a închis ochii şi s-a aplecat înainte. În cinci secunde, zăcea lipită decaldarâm,cufaţaînsus.Ochiiîirămăseserădeschişi,aţintiţisprealbastruldedeasupra.

Mounes

Parteaadoua:Adouanaştereşimoarte

La început,Mounesmurise. Sau poate doar crezuse cămurise. A rămas o vremeîntinsăpeasfalt,cuochiilargdeschişi.Încet-încet,albastrulceruluiadevenitnegru,iardin ochii lui Mounes lacrimi au început să se prelingă. S-a frecat la ochi cu mânadreaptă,apois-aridicat.Odureatotcorpulşisesimţeaextremdeslăbită.

Puţin mai încolo pe alee, bărbatul zăcea în şanţ, cu picioarele afară. Involuntar,Mouness-aapropiatdeel.Şifaţaomuluieraîntoarsăsprecer,iarochiiîirămăseserădeschişi.

—Văsimţiţibine?l-aîntrebat.—Ammurit,i-arăspunsbărbatul.—Potsăvăajutcuceva?—Arfimaibinesăplecaţideaici.Aţiputeaaveaprobleme.—Dece?—Păin-auziţigălăgia?Îşiregleazăconturileacum.—Şiatuncidumneavoastrăcefaceţiaici?—Dragădoamnă,v-amspusdeja.Ammurit.—Dacăvăîngrijesc,poateosăvăfaceţibineiar.—Nucred.Epreatârziu.UnfrancezascrisunscenariudefilmintitulatJocurilesunt

făcute.Şieuamajunsînpunctulacesta.Epreatârziu,jocurilesuntfăcute.Mounesasimţitunregretprofund.—Darpoatecă…,ainsistatea.Bărbatulseenervasede-abinelea.—Ţi-amzissăpleci!Ede-adreptulpenibil!AşacăMounesaplecat.Acutreieratstrăziletimpdeolună.Înprimelezile,pestrăzi

eramareagitaţieşioameniierauocupaţisăsebatăşisăseucidăîntreei.Apoioraşulaînceputsăselinişteascătreptatşioameniiauplecatlacaselelorcasăsegândeascăla

celeîntâmplate,măcinaţideregrete.Uniiaumerslaînchisoare.Alţiieraubucuroşişi-oţineau tot în petreceri, băutură şi râsete. Mounes era trecută de prima tinereţe şi,fireşte,numergealapetreceri,darlevedeadinstradă,prinferestre,şiauzearâseteledinăuntru.Noapteanuieşeanimenidincasă,dincauzainterdicţieipoliţiei.Înceledinurmă,peregrinărileluiMounesaudus-oînzonalibrăriilordelângăuniversitate.Timpdecâtevazilenuaîndrăznitdecâtsăsteaşisăseuitelacopertelecărţilor,fărăsă-şideavoiesăciteascătitlurile.Apoi,încet-încet,fricais-arisipitşiaînceputsălecitească.Într-o zi i-a atras atenţia o carte, dar nu din vitrina vreunei librării, ci din standul unuivânzătordestradă.EraintitulatăÎmplinireasexualăsaucumsănecunoaştempropriulcorp.

Timpdedouăsprezecezile,Mounesatottrecutpelângăstandulcupricina,privindcucoadaochiuluititlulcărţii.Înatreisprezeceazi,şi-aluatinima-ndinţişis-aapropiat.

—Aceastacâtcostă?—Cincitumani.Mounesacumpăratcartea.S-arefugiatpeostradămairetrasă,s-aaşezatlaumbra

unuicopacşiaînceputsăcitească.Acitit-odinscoarţă-nscoarţă,apoialuat-oiardelaînceput,şitotaşa,timpdetreizile.

Înceade-atreiazi,şi-aridicatprivireadincarteşiavăzutîntr-ocutotulaltăluminăcopacii,cerul,străzile.Simţeacăsematurizase.

A aruncat cartea într-un şanţ şi a pornit spre casă.A ajuns seara, la apus.Aliyé adeschisuşaşi,cândavăzut-opeMounes,ascosunţipătşis-aprăbuşit.Mounesaajutat-osăseridicedepejosşiaîntrebat-o:

—Ces-aîntâmplat,Aliyé?Femeiaîşireveneaîncet-încetînfire.—Doamnă scumpă, ne-ai speriat rău de tot. De o lună întreagă părinţii şi fratele

dumitalescotocescfiecarecolţişordinoraşşidinîmprejurimişiplângînfiecaresearăculacrimidesânge.Unde-aifost?Ce-aifăcuttottimpulăsta?

Mounesnuarăspuns,doaraclătinatdincapşiazâmbitenigmatic.—DragameaAliyé,numaisuntvecheaMounes.Acumştiufoartemultelucruri.Apoi,demnăşisenină,aintratîncameradezi,s-aaşezatîntr-uncolţşis-acufundat

îngânduri.Dupăvreunsfertdeoră,AmirKhanaintratîncasă,răvăşitşiagitat.Livid,astrigatdinpragcătreMounes,aflatăînfaţalui,înparteaopusăacamerei:

—Undeaifost,neruşinato?Mounes i-a zâmbit cordial. Nu vedea nici un motiv de supărare. Nu era nici

deranjată,nicisurprinsădereacţialuiAmirKhan.—Aifăcutfamiliaderuşine!acontinuatel.Acumtotcartierulştiecăaidispărut.—Doarm-amplimbatpuţin,arăspunsMounes.—Ţi-amspussănuieşidincasă,neruşinato!

AmirKhanşi-ascoscureauaşis-arepezitasupraluiMounes,carenuînţelegeadecee lovită.A suportat ovremebătaia,mirată, fără să reacţioneze. În celedinurmă, l-aîntrebat:

—AmirKhan,decemăloveşti?Eştinebun?Auzindunacaasta,AmirKhans-aînfuriatlaculme.Aapucatcuţituldefructedepe

masăşil-aînfiptcutoatăforţaîninimaluiMounes.Cuunoftatuşor,fataşi-aluatrămas-bundelaviaţăpentruadouaoară.

Mounes

Parteaatreia:Renaşterea

Auzindstrigătele,Aliyéadatbuznaîncameră.CândavăzutcorpulînsângeratalluiMounesşicuţitulmânjitdesângedinmânaluiAmirKhan,ascosunţipătşiacăzutfărăsimţirepepodea.Năucit,AmirKhanîncepeaîncet-încetsă-şirevinădinşocşisăintreînpanică.Aprivitovremecumirarecuţitul,dupăcarel-apuspemargineamesei.Apois-arăzgândit,aluatcuţituldepemasă,ascosobatistădinbuzunarşiaştersamprenteledepemâner.Cândaterminat,l-apusînapoipemasă.

Chiaratuncis-aauzitsoneria.AmirKhans-adussădeschidăuşadelaintrare.Eraupărinţiilui.

—Amfostlatreisecţiidepoliţie,i-auzis.Totnui-audatdeurmă.Auintratîncameradezi.Maiîntâiauvăzut-opeAliyé,apoipeMounes.Ovremes-

auprivitbuimăciţiunulpecelălalt,apoiauscosamândoiunţipătşiauleşinat.AmirKhanseuitaconfuzlacelepatrucorpuriprăbuşitedelapicioarelelui.—Ah,Doamne,cemăfac?S-aaşezatpemargineaunuiscaun,contemplândsituaţiadificilă încareseafla. În

celedinurmăn-amaipututsuportaşi-aizbucnitînlacrimi.Aplânsovreme,apois-aşterscubatista.Aobservatîngrozitcăbatistaeplinădesângeşicăsemânjisepetoatăfaţa.Înfiorat,aaruncatbatistapemasăşiacontinuatsăseuiteconsternatlacorpurileprăvălite.Niciunuldintreceipatrunudădeasemnecăşi-arreveniînsimţiri.Întreagarăspunderestăteapeumeriilui.

S-aauzitsoneria.InimaluiAmirKhanbăteaputernic,capendululunuiorologiu.—Dumnezeusămăajute!şi-aspus,ridicându-se.DecândcudispariţialuiMounes,mergeauatâtdedespeladiferitesecţiidepoliţie,

încâtzilniclesunaucelpuţincincipoliţiştilauşă.Amir Khan a ajuns la uşa de la intrare şi a deschis-o larg, dintr-o smucitură. Era

Faezé.Laînceput,dincauzaîntunericului,fatan-aobservatchipulluiAmirKhan.L-a

salutat.Apoii-avăzutfaţa.—DoamneDumnezeule!aexclamatea,sprijinindu-sedeperete.—PentruDumnezeu,sănuleşinişitu!astrigatAmirKhan.Continuândsăseuitecugroazălafaţalui,Faezéabâiguit:—AmvenitsăvăddacăaveţivreonoutatedespreMounes.AmirKhan i-a indicatcudegetularătătorcameradezi.Fatas-adus într-acoloşia

deschisuşa.AmirKhanarămasnemişcatpecoridor.Faezéaieşitdincamerăpalidă.—I-aiomorâtpetoţipatru?l-aîntrebat.—DoarpeMounes.—Şiacumce-osăfaci?—Nuştiu.După ce a rostit asta, Amir s-a ghemuit neajutorat lângă perete şi a izbucnit în

hohotedeplâns. Înacelmoment,Faezéasimţitcă însfârşitdestinulocondusesepedrumulcelbun.Şi-adatjoschadorulşil-aaruncatîntr-uncolţ,apois-aaşezatpevineînfaţaluiAmirKhan.

—Fiibărbat!Eoribil!Pentrucesăplângi?Eştifrate,eştipătimaş,eştiiutelamânie.Aiomorât-o?Bine-aifăcut!Decenu?Ofatăcareadispărutolunăîntreagăecamoartă.Ofatănufaceaşaceva.Aiprocedatfoartebine.Bravo,şieuaşfifăcutacelaşilucru.Te-acrescutbinemaică-ta!

Întimpcevorbea,Faezéascosdinsânobatistăşi i-adat-oluiAmirKhancasă-şişteargălacrimile.

Mai calm, Amir Khan şi-a suflat nasul în batistă. Ca printr-o manifestare aprovidenţei,cuvinteleluiFaezéîiaduseserăchiaralinareapecareoaştepta.Înacelaşitimp,segândealacâtdeurâtaratăofemeieghemuităaşapejos,trăgândobatistădinsân.Înpoziţiaîncarestătea,isevedealenjeria.AmirKhanşi-aspuscă,dacăarfisoralui,aromorî-opentruasta.Dar,desigur,nuerasoralui,aşacăproblemanu-lprivea.Înplus, îioferisealinare fix înmomentelecelemai importante. Înceledinurmă,AmirKhanaoftatîndelungşiaîntrebat:

—Cecrezic-artrebuisăfacem?—Edestuldesimplu,domnule.Fatalipseadeolună,nu-iaşa?—Da,aşae.—Preabine.O îngropămîngrădină.N-osăştienimeni.Adispărutmultă lumeîn

ultimavremeşipoliţiaeocupatăpânăpestecap.N-osăvinănimenisăcautelavoiîncasă.

LuiAmirKhanisepărealogiccespuneaFaezé.Adatdincapaprobatorşiaumersamândoiîncurte.Înîntuneric,auînceputsăsapeculopataşitârnăcopul,pânăaufăcutogroapădemaipuţinde-unmetru.Apois-audusînapoiîncameră.

AliyéşipărinţiiluiAmirKhannu-şirecăpătaserăcunoştinţa.Ceidoiauapucat-ope

Mounesdecapşidepicioareşiaudus-oîngrădină.Aupus-oîngroapăşiauaruncatpământdeasupra,apoiaubătătoritloculculopata,casăfienetedşitare.S-auîntorsîncamerăşiauînceputsăcureţesângeleşisăşteargătoateurmelecrimei.

Terminaseră deja cu toate acestea când Aliyé şi părinţii lui Amir au început să-şirevină. Din cauza loviturilor puternice la cap, nici unul din cei trei nu-şi aminteaultimeleore.NumaiAliyéaveaovagă impresiecăvăzuseuncadavru,darpentrucăeradoarobiatăservitoarefărăcarte,nuîndrăzneasădezvăluieacestlucru.Maialescăsezvoneacăaraveaodublurăşitoţiveciniivăzuserăaceastădublurăfurişându-seînmiez de noapte pe acoperişuri, dând la o parte plasele de ţânţari şi privind cuneruşinareoameniiadormiţi,pejumătateadormiţisautreji.Aşacăn-asuflatovorbă.

Cândavăzut-opeFaezé,chipulmameiluiAmirKhans-aluminatdebucurie.—Cemaifaci,dragamea?Nute-amvăzutde-atâtaamardevreme!—Oh,doamnă,sunteţifoarteamabilă.Tottimpulvinsăvăderanjez.—Vai,nuspuneasta,nuedelocaşa!—AmvrutdoarsăvăddacăaveţivreovestedespreMounes.Săvăddacăi-aţidatde

urmă.MamaluiAmirKhanaoftatadânc.—Ah,nu,încăn-augăsit-o.Biatameacopilă!SădeaDomnuls-ogăsim!—Atuncinuvămaideranjez,azisFaezé.Vărogdinsufletsă-midaţideştireîndată

ceaflaţiceva.—Doarnucrezicătelăsămsăpleci?Nusepoate,trebuiesărămâilacină.Aliyé,fugi

labucătărie!—Nu,doamnă.Cupermisiuneadumneavoastră,osăplec.—Nusepoate!Nicinuvreaus-audaşaceva.Faezéarămasaşadarlacină.Aliyés-adusînbucătărie.Aveaobiceiulsăfredoneze

cântecepopularedinLorestancândpregăteamasa.Erauniştecatrenedejale,încarepoetul îşi dorea să ştie carte şi să-i poată scrie iubitei, care era foarte departe, şi să-idestăinuietotcesimţea.

Auluatcinaîmpreună.Dupăcină,AmirKhans-aoferitsăoducăpeFaezéacasă.Pedrum,AmirKhanarămastăcut,buimăcit.Faezéşi-afăcutcurajşii-amângâiatmâna,casă-lconsoleze.Înceledinurmă,şi-aluatinima-ndinţişii-aspus:

—Dupătoatăpovesteaasta,artrebuisă-ţigăseşticâtmairepedeosoţie,calumeasăuitedeMounes.Înplus,chiarainevoiedeosoţiecaresă-ţioferealinareşimângâiere,caresăteîngrijească.

—Aidreptate,i-arăspunsAmirKhan.Dupăcâtevazile,AmirKhanachemat-opemamalui.S-aaşezatpemargineaunui

scaunşi,uşortulburat,i-azis:—Mamă,ştiucănusecuvinesăvorbescdespreaşacevaîncondiţiileastea.Darîn

ultimavremem-amtotgânditşiamajunslaconcluziacăamnevoiedeosoţiecaresă-mioferealinareşimângâiere,caresăaibăgrijădemine.Aşacăm-amhotărâtsămăînsor.

—Ah,cebine!aexclamatmamalui.Desigur,biatatasorăn-afostgăsităşiarfitarefrumossăparticipeşiealanuntă.Dar…cesăfacem?Iaspune,cuvoiaDomnului,cândşiundevreisăfacinunta?

Tuşindtimid,AmirKhani-arăspuns:—Fireşte,maiîntâitrebuiesămergemînpeţit.—PăinuteînsoricuFaezé?l-aîntrebatsurprinsămama.—Nu,mamă.Vreau sămă însor cu fata luiHajjiMohammadSorkhchehreh.Are

optsprezece ani, e foarte frumoasă, blândă şi tăcută,modestă, sfioasă, bună la suflet,harnică,supusă,neprihănită,graţioasăşicurată.Nuieseniciodatădincasăfărăchador,mereumergepestradăcucapulplecatşiîntotdeaunaroşeşte.Terog,fiiamabilăşidu-tes-opeţeşti.

—DragulmeuAmir,eşticudoianimaimaredecâtrăposatatasoră,aipatruzecideani.Nute-aiînsuratpânăacumpentrucăaivrutsăaigrijădesorata.Dardecesăteînsori cu o fată de optsprezece ani? Nu ştii vorba aia, cine-şi ia nevastă tânără, o iapentruvecin?S-arputeasătebagiîntr-omulţimedescandaluri.

AmirKhanacăzutpuţinpegânduri,apoiarăspuns:—Mamă,mai e şi altă vorbă veche: femeia care-a ajuns la douăzeci de ani e de

plâns.Nupotsămăînsordecâtcuofatămaitânărădedouăzecideani.Înplus,sevedepefaţaeicăefemeiecinstită.Trebuiesăteîmbracifrumosşisămergiazis-opeţeşti.

Însearaaceea,mamaluiAmirs-aîmbrăcatcucelemaibunehainealeei,şi-apuschadorulpedeasupraşi,împreunăcuAmir,aumersînpeţit.Auschimbatpoliteţuricufamiliafetei.Aceastale-aservitmusafirilorceai.Aveacapulacoperit,ciorapigroşişieradeomodestieexemplară.

Mameii-afostpeplacviitoareamireasă,iarmireasaaplăcut-olarândulei.Familieimirelui i-a fost pe plac familia miresei, iar familiei miresei i-a fost pe plac familiamirelui.Austabilitsăfacănuntamiercureaurmătoare,pentrucăseapropiaperioadadoliuluidinlunasfântăMoharram,ceeacearfiînsemnatoamânarededouăluni.Austabilitsumadeplată încazdedivorţ lacincisprezecemiidetumanişiauhotărâtcaAmirKhansăaducăoglindaşisfeşniceletradiţionale,iarnuntasăaibălocîncurtealuiHajji,pentrucăeramaimareşimaifrumoasă.Aşacămamaşifiuls-auîntorsveselişizâmbitori acasă,unde i-aupovestit luiAliyé tot ce se întâmplase.Aliyéadatdin capgânditoare,cuunzâmbetenigmatic,şi,cuprimaocazie,şi-apuschadorulşis-adusaţăla casa lui Faezé ca să-i deavestea. Fata s-a lovit ovremecu capuldeperete, apoi aînceputsădeacupumniiîngeamuri.Sticlas-aspartşii-arănitmâinile.UrmândsfatulluiAliyé, şi-apus chadorul şi aumers laaltarul lui ShahAbdolazim.Acoloauaprins

douăsprezecelumânărişiaufăcutlegământsăsacrificeunberbecgrasdacănuntanuvaavealoc.ApoiauplecatlaDarvazehGharsă-lvadăpeMirzaManaqebi,delacareauobţinutun talismandedestrămare a iubirii.După aceea s-audus în satul Evrin să ocautepedoamnaBaji,oclarvăzătoare.DoamnaBaji,careaveasufletulcuratşiocarteveche în care ştia să ghicească viitorul, dintr-o privire amăsurat-o pe Faezé din cappână-npicioare,adeschiscarteaşiaspus:

—Ceacăreiaîivoicitiesteofatănicipreaînaltăşinicipreascundă,nicigrasăşinicislabă.Arechipmăsliniu,faţapătrată,ochiimicişibuzerubinii.

Faezéerauluitădeexactitateadescrieriidincarte.— Duce o mare tristeţe, a continuat doamna Baji. Tristeţea ei e din iubire.

Dumnezeus-oajute!Faezéadatenergicdincap.Defapt,înmomentulacelaoiubeapedoamnaBajilafel

demultcapepropriamamă.Bătrânicaacontinuat:—Pentruascăpadeaceastăiubire,fatatrebuiecaînşaptenopţisăfacăşaptepaşi

desculţăspreMecca,apoisăfacăşaptepaşiînapoi,rostindlafiecarepas„Izbăveşte-mă,Doamne,deispitelediavolului“.Apoitrebuiesă-şispelepicioareleînaintesămeargălaculcareşisăleţinăafarădinaşternutcânddoarme.

—Doamnă Baji, i-a spus Faezé, eu sunt îndrăgostită. Vreau sămi se împlineascădragostea. Daţi-mi un talisman, sau altceva, care să-l facă pe acest bărbat să măiubească.

—Fatamea,i-arăspunsbătrânarâzând,nimicnusepoateţinecuforţa.Trebuiesălupţicuaceastăiubire.Cefrumosspunepoetul:„Cedulceeiubireacândesteîmplinită/Şicâtdedureroasăcândene-mpărtăşită“1.

Clocotinddefurie,FaezéaaruncatpecovoromonedădecincirialişiieşitrevoltatădincasadoamneiBaji.Râzând,doamnaBajiaridicatmonedadepejosşiapus-oîntr-opuşculiţă de lut. Spera că în felul acesta va strânge încet-încet banii pentru zestreanepoatei.

Timpdeşaptezileşişaptenopţi,Faezés-aplimbatdecolocolo,gemândşiplângând.Şi-a făcut un plan sămeargă la poliţie şi să raporteze întâmplarea cu Amir Khan şiMounes.S-agânditsă-lomoarepeAmirKhan,aşacumşieloomorâsepeMounes.S-agândit la o mie şi una de variante, dar nici una nu o mulţumea. Până la urmă s-ahotărâtcaînnoapteanunţiisăîngroapetalismanullapicioarelecadavruluiluiMounes,gândindu-secă,împreună,sângeleluiMounesşiblestemultalismanuluiîivorvenidehacluiAmirKhan.

Înnoapteanunţii,Faezés-aduslacasaluiAmirKhan.Aliyé,caremirosisecevaînlegăturăcuucidereafetei,darnulăsasăsevadă,i-adatvoieluiFaezésăintreînaintesăplece lacasa luiHajji.Faezés-adusdirect îngrădinăşia începutsăsapeogroapăîncaresăpunătalismanul.Dintr-odată,s-aauzitovocecarei-aîngheţatsângeleînvine.

EraglasulluiMounes.—DragăFaezé!Se auzea ca şi cum ar fi strigat din fundul unei fântâni. Faezé a înghiţit cumare

greutate.Şi-aapăsatmânapeinimă,deparcăarfivruts-oîmpiedicesă-isarădinpiept.Dupăcâtevaclipeareuşitsă-şirecapetestăpânireadesine.Voceas-aauzitdinnou:

—DragăFaezé,nupotsărespir.Faezén-ascosniciunsunet.—Mi-efoartefoame,acontinuatvocea.Mordesete.Atrecutmulttimpdecândn-

ambăutniciunstropdeapăşin-ammâncatnicimăcarofirimitură.Cumişcăriincontrolabile,cuminteagolitădeoricegând,Faezéaînceputsăsapecu

mâinile.Asăpatşiasăpatpânăcânddinpământaapărutfaţarotundăafetei.Mounesadeschisîncetochiişiaspus:—Dragamea,dă-mipuţinăapă.Faezés-aduslahavuz,aluatapăcumâinilefăcutecăuşşiavărsat-opestefaţalui

Mounes. Apoi a continuat să sape pământul cu mişcări febrile, până a dezgropatcomplet fata. Aceasta era atât de slăbită, încât nu putea face nici omişcare. Faezé aajutat-osăseridice,ascuturatpământuldepeea,iarfataapornitîmpleticindu-sesprecasă. Atunci pe Faezé a cuprins-o frica. Nu ştia cum să-şi explice această stranieîntâmplare.Cuprudenţă,pevârfurilepicioarelor,s-adusînbucătărie.Avăzutcumfata,plinădepământşidenoroi,scoateooalăcumâncareşiîncepesăînfulececumâinilemurdare,îndesându-şineîncetatîngurăpumnidemâncareşigemânduşor.Ochiiiseînvârteaunecontenit înorbite şizâmbeasinistru. În timpcemânca, scoteaun feldemârâituri,caoleoaicăcenu-şigăseştepuiul.Abiadupăceagolitjumătatedinoalăşi-apotolit foamea.S-aridicatşi s-a întors încurte.S-adusclătinându-se larezervoruldeapă,a scosogăleatădededesubt,aumplut-ocuapă tulbure şiadat-opegâtdintr-oînghiţitură.

Arămasoclipănemişcată,apoi,cuunhorcăit,aînceputsă-şiscoatăhainele.Dupăces-adezbrăcat,aintratînhavuzşiaînceputsăsespele.

Faezés-adusîncamerafetei,carerămăseseneatinsă.Adeschissertarelecuhaineşiascos lenjerie,haineşiunprosop,apois-a întors încurte.Fataa luatprosopulşi s-afrecat cu el până s-a uscat. S-a îmbrăcat chiar acolo, în curte, după care s-a dus încameradezişis-aaşezatlaloculeidintotdeauna,lângăradio.Faezéaurmat-ocuprinsădefricăşis-aaşezatînfaţaei.

AtunciMounesaînceputsă-ivorbească:— Aşadar ai intrat în cârdăşie cu frate-meu ca să mă îngropaţi? Nu ţi-e ruşine,

nenorocito?Bâlbâindu-se,Faezéaîncercatsă-ipovesteascătoatăîntâmplarea,dareracaşicum

arfivorbitcuostanădepiatră.Neclintită,Mounesacontinuat:

—Toatăviaţaţi-aispuscăamfaţarotundăşicăastaînseamnăcăsuntoimbecilă,nu?

—Cevorbe-sastea?Cinepoategândiaşa?—Tu,neruşinato,chiartu!—JurpemormântulProfetuluicăn-amgânditaşaceva!—Tu,înschimb,chiareştiproastă.Acumpotcitigândurileoamenilor.Nunumaică

te-aigânditcăamfaţarotundăşiprinurmaresuntoimbecilă,daraivrutşisăprofiţideastacasătemăriţicufratelemeu,nu-iaşa?

—Jurpesfinţiiimami…—Ţine-ţigura!Numaijurastrâmb!Faezéşi-aţinutgura.Mounesacontinuat:—Acumcascăbineochii.Nuamdelocfaţarotundă.Echiarprelungă.Faezéaprivit-ostupefiată.Într-adevăr,faţaluiMounessealungise,semănacuuna

decal.Cuprinsădeoagitaţiefebrilă,Faezéîşidoreasăfieparalizată,surdăşioarbă,casănumaiştiedenimicdinceleceseîntâmplau.

—Delaovreme,acontinuatMounes,nunumaicăamfaţaprelungă,darşipupilelemis-aualungit.

Faezés-auitatlaea.Aveadreptate.Şipupileleisealungiseră.—Şinunumaicămis-aualungit,dars-auşifăcutroşii.Faezéavăzut că, într-adevăr,pupilele luiMounes erauacumalungite şi roşii. S-a

gânditcăprobabilşipicioareleisetransformaserăîncopite.—Nu,n-amcopite,alămurit-oMounes,cuunhohotderâsdiabolic.Faezéeracâtpecesăleşine,darMounesn-aveadegândsăolaseaşauşor.—Înceteazăcuprefăcătoria!Ecevafoartemurdarînsufletultău.Daramhotărâtsă

trăiesc alături de tine şi să plecăm din casa asta. Vreau să înfiinţez o organizaţieîmpotrivafraţilor,pentrucanimenisănu-şimaiucidăsora.Înrealitate,nusuntunomrău,dar ţinemintecăştiuoricegândmurdarcare treceprincreierul tăudegăină.Eclar?

—Sigurcăda.—Bunicamea,Dumnezeus-oierte,aveaopisică.Într-ozi,pisicaarămasprinsăozi

şi-onoapteînnişteaşternuturi.Cândaieşitdeacoloeranumaipieleşios.Aînceputsăînfulece,pânăaplesnitşi-amurit.Cândamieşitdesubpământ,m-amsimţitîntocmaicapisicaaceea.Amcrezutcăspiritulbieteipisicimi-apătrunsîntrup.

—Da,observaţiaecorectă.Acumaveţiochidefelină.Însăfaţatindesăsemenemaimultcuceadecal.

— De ce vorbeşti aşa de ceremonios, ca din cărţi? Până acum câteva săptămâni,eramprietene.Edreptcămăcredeaiimbecilă,dar,orişicât,eramprietene.Vorbeştecaoamenii.

—Bine,arăspunsFaezé,supusă.—Amcititdecurândocartedesprefemeişibărbaţi.Deacumînaintesănu-ţimai

închipuicăştiimaimultedecâtmine,aiînţeles?—Da.— Apoi, să ştii că Parvin găteştemai bine decât tine. Asta-i convingereamea. Ai

înţeles?—Da.Dar glasul lui Faezé se gâtuise, iarMounes, care fusese cândva o fată simplă, cu

sufletbunşifaţarotundă,aconsolat-o:—Desigur,şitugăteştidestuldebine.Daradevărulestecăeaemaipricepută.—Şiacumcevomface?aîntrebatFaezécasăschimbesubiectul.—Stămaicişiaşteptămsăseîntoarcămirii.După câteva ore, cumare gălăgie şi chiote, familia s-a întors acasă, împreună cu

părinţii miresei şi mai mulţi apropiaţi. Cu alai, au dus mireasa în camera nupţială.Mirele,beatcriţăşiabiaţinându-sepepicioare,aintratşielîncameră.Înacelmoment,Aliyéascosunţipătascuţitşialeşinat.OvăzusepeMounes,carestăteaînholşipriveaadunarea.

—Cineestedoamna?aîntrebatHajjiSorkhchehreh.Mamaarăspunsîngrozită:—EMounes,fiicamea.Mounesnuascosniciuncuvânt.Atrecutpringrupuldeoameni,cares-audatlao

parte ca să-i facă loc, şi s-a dus în camera mirilor. A împins uşa care, deşi fuseseîncuiată, s-a deschis deparcă ar fi fost de jucărie şi a intrat în cameră.Ameţit, AmirKhan îşi scotea hainele într-un colţ. Stânjenită şi ruşinată, mireasa stătea cu faţa lapereteşisedezbrăcaşiea.Auzinduşa,s-auîntorsamândoi.Mireasaeraconfuză,AmirKhanînsăpăliseşipăreagatasă-şipiardăcunoştinţa.Mounesşi-aalungitfaţaşipupileleşiaspus:

—Nutemaiprosti!Vino-nfaţăcaunbărbatadevărat!Amirafăcutspăsitcâţivapaşispreea.—Nefericitule,deceeştiînhalulăstadebeat?—Cepotsăspun?—Ţi-ailuatmireasădeoptsprezeceani,supusăşiascultătoare?—Da.Mouness-aîntorssprefatăşii-aspus:—Nucumvaanultrecutairămasgravidăcuvărultăuşite-aidusladoamnaFatemi

să-ldaiafară?Fataascosunţipătşieracâtpecesăleşine,darMounesaoprit-o.—Gatacuprefăcătoria!AfostchiarideeadoamneiFatemisă-lîmbeţipeidiotulde

frate-meu.Apois-aîntorsspreAmir.—Iartu,nemernicule,vatrebuisătrăieştiînbunăînţelegerecufemeiaasta.Dacă

ridiciundegetasupraei,osăvinşi-osătemănâncdeviu.Aipriceput?Amiradatsmeritdincap.MiriiopriveauîngroziţipeMounes.Aceastaacontinuat:—EuplecîmpreunăcuFaezé.Biatadeea,chiardacăfacepegrozava,celpuţinecu

adevăratvirgină.Astălaltănue,dareceeacemerităunbărbatprost.Însă,aşacumţi-amzis,dacăîifacivreunrău,osătepedepsescden-osăuiţitotrestulvieţii.

ApoiMounesaieşitdincameră.AmirKhanîşipriveazdruncinattânăramireasă.S-aaşezatpepatşiaînceputsăbocească.

—Ce-amfăcutsămeritaşasoartăamară?spuneaelprintresuspine.În timp ce Amir continua să se vaite, tânăra mireasă a încuiat din nou uşa pe

dinăuntru.Mouness-aîntorsîncameradezi,urmatădeAliyé,careîşireveniseînsimţiri,şide

restulfamiliei.HajjiSorkhchehrehvoiasăştiedecesoramireluinuafostprezentălanuntă, darmama nu putea să-şi ia fiica la întrebări de faţă cu toată lumea. În plus,simţeaofricăinexplicabilădefiicaei.Mounesastrigat-opeFaezé:

—Soro,haisămergemlaKaraj.—Văimplor,luaţi-măşipemine!astrigatAliyé.—Maitârziu,maitârziu,i-arăspunsMounes.Toţilepriveauîncremeniţi.Feteleautrecutprinmijloculmulţimii,audeschisuşaşi

audispărutînnoapte.1.VersurideBabaTahir,poetmisticpersandinsec.alXI-lea(n.tr.).

DoamnaFarrokhlagháSadroddivanGolchehreh

Farrokhlaghá,încăfrumoasălacincizecişiunudeanişiaranjatăimpecabil,stăteapeterasă,legănându-seîntr-unbalansoar.Eraînmiezdeprimăvarăşiparfumulflorilordeportocalînmiresmatoatăcasa.Dincândîncând,Farrokhlagháînchideaochiişilăsaesenţaplăcutădinaersă-i cuprindă întreaga fiinţă.Segândeacă,dacăarmai fi trăit,tatăleisigurarstaînclipaaceeaaşezatîntr-uncolţalgrădinii,schimbândpământuldinghivecelecumuşcate.Deşitatăleimurisedezeceani, isepăreacătotuls-apetrecutdoarieri.Cudouăzileînaintesămoară,îispusese:

—Săaigrijădetine,fatamea.Nu-mipreaplacebărbatulăsta.Pentruoclipă,Farrokhlagháauitatdeparfumulflorilor.Amintireatatăluieieraatât

de intensă, încât umbrea orice altceva. Fără să-şi dea seama, şi-a acoperit faţa cumâinile,deparcăarfivrutsăalungeamintirearăposatuluişitristeţeaprofundăpecareoaduceacuea.

Golchehreheraîncameră.Îşilegacravataînfaţaoglinziimasive,încaresereflectao bună parte din curte şi din terasa unde Farrokhlaghá se legăna uşor în balansoar,cufundată îngânduri.Golchehreh făcuseo treabădedouăminute într-o jumătatedeoră, cu scopul de a supraveghea de la distanţă mişcările soţiei lui. Nu-i plăcea să oprivească direct în faţă. Ori de câte ori erau unul în faţa celuilalt, Golchehreh nu-şiputeaoprizâmbetulzeflemitor.Nuseputeacontrola.Nuştiadeceinimaiseumpleadeurăşidispreţdefiecaredatăcândvedeachipulsoţieilui.Atuncicândseafladepartedeeasauputeas-oprivească înoglindă,ca înclipaaceea,o iubeamaimultdecâtpeoricineşioricepelume.Darîndatăceseaflaînfaţaeiîlnăpădeaunsentimentdeură,vechidetreizecideani.

Farrokhlaghá a simţit nevoia să se dezmorţească. Şi-a lungit braţele şi şi-a arcuitcorpul,întinzându-şitoţimuşchii.Simţeaorelaxareplăcută.Şi-aamintitdintr-odatădeVivienLeighînPearipilevântului,pentrucă,într-oscenădinfilm,seridicaseînpatşiseîntindea exact la fel. Ori de câte ori se gândea la Vivien Leigh îi venea în minteFakhroddinAzod. Primaamintire cu el erade la petrecereadatădeprinţ în grădinaShemiran.FakhroddinseîntorsesedecurânddinAmericaşiadusesecusineomulţime

de fotografii şi filme ca să le arate invitaţilor. I se întipăriseră în minte mai alesfotografiiledinNewYork,erauatâtdeinteresante…Ulterior,FarrokhlagháavizitatdetreioriNewYorkul,darniciodatăn-areuşitsăregăseascăoraşulpecareîldezvăluiaupozele luiFakhroddin.Dacăar fi călătorit împreunăcuel, sigurar fivăzut şi eaacelNewYorkinteresant.Ăstălaltnueraomulcaresă-ipoatăarătaunasemeneaNewYork.El nu făcea altcevadecât să coboare la oranouă în sala demese a hotelului şi să iamicul dejun, apoi se muta în salon, se prăbuşea pe o canapea şi moţăia până cândEntezamiveneasă-iducălarestaurant,lacinemasaulavreunspectacol.

Dupăovreme,Golchehrehaduslabunsfârşitoperaţiuneadeînnodareacravateişiacumcăutaunpretextsărămânăînfaţaoglinzii.Şi-aspuscădacăs-arbărbieriarmaiputeastaacoloîncăojumătatedeoră.S-aduslabaie,aumplutunvascuapăcaldăşialuatperia,cremaderasşiunprosop.S-aîntorsîncamerăcutoateacesteaşiaînceputsăsebărbierească.Farrokhlagháaşteptarăbdătoarecasoţulsătermineşisăplecede-acasă.Decândsepensionase,Golchehrehobişnuiasăiasălaplimbareînfiecaredupă-masă.Stăteacâteooră-două într-ocafenea,undeciteaunziarşibeaocafea,apoiseîntorceaacasă.Zilnic,femeiaabiaaşteptaplecarealui,casăprindăviaţăşisăsepoatămişcaînvoie.Cândsoţul îieraacasă, toatăenergia îisecaşinu-irămâneaaltcevadefăcut decât să se ascundă în vreun colţ. În cei treizeci şi doi de ani de căsnicie, seobişnuisesăsteatăcutăşinemişcată.Ştiainstinctivcă,defiecaredatăcândelpleacădincasă, va fi veselă şi liberă să se mişte. Mai demult era şi mai veselă, pentru căGolchehreh lipsea cel puţin opt ore pe zi, chiar dacă la prânz se întorcea acasă sămănânceşisătragăunpuidesomn.Peatuncieramultmaiactivăşienergică.Chiarcântauneori.Dardecândsoţuleisepensionase,vioiciuneaîidispărusecutotul.Acumbărbatulnunumaicăstăteaaproapetoatăziuaacasă,daroşienerva.Nicimăcarnu-itreceaprinmintesăseocupedeghiveceledeflori,săaranjezeviţa-de-viesausăreparemozaiculdeterioratdinsalon.Stăteatoatăziuaînpijama,tolănitpecanapea,învreunfotoliu saupe jos,moţăind sau sâcâind-opeFarrokhlaghá cu glumele luinesărate şirăsuflate.

—Aiputeasătebărbiereştideasuprachiuvetei,i-areproşatea.Aiudattotcovorul.Golchehreh plimba pămătuful prin apă. Inima a început să-i batămai repede de

bucurie.—Stimatădoamnă,taci!Farrokhlaghá şi-a muşcat buzele. Şi-a întors capul spre curte. Nu avea chef să-i

răspundă, deşi cuvintele i se roteau nebuneşte în minte, ca într-un vârtej exploziv,căutândocaledeieşire.Dararămastăcută.FakhroddinAzodseîntorsese.Întotdeaunaveneasăosalvezedinasemeneaîmprejurări.

În seara când îl întâlnise prima dată, Fakhroddin venise lângă ea. Farrokhlaghástătea sub un salcâm, iar Fakhroddin s-a apropiat din spate.Mai întâi i-a auzit doar

vocea:—VivienLeigh!Farrokhlaghás-aîntors.Fakhroddinoprivea.Îşiaminteaîncăfoartebinebuzelelui,

atât de masculine. Deşi avea să sărute de multe ori acele buze, prima amintire îirămăseselimpedeînminte.Buzeleaceleasenzuale,misterioase,lipiteunadecealaltăparcădoarcasăascundăsclipireadinţilordesidef.

—Eu?l-aîntrebat.— Da, dumneata, delicata soră mai mică a lui Vivien Leigh. Asemănarea este

uimitoare.Arfivrutsăseîntoarcăşisăseuitelaelpesteumăr,cucoadaochiului–unobiceipe

careîlmoştenisedelamamaei.Ştiacăeoposturăcare-ipuneînluminăfrumuseţea.Darînaintesăapucesăschiţezerăsucireaspreumărulstâng,s-asimţitfoartetulburată,caovrabiesperiată.PebuzeleluiFakhroddinaînfloritunzâmbet.

— Farrokh, te rog să mă crezi, devii tot mai frumoasă pe zi ce trece. Cum esteposibil?

Deşiîncătulburată,îşirecăpătaseoarecumluciditatea.Dedataaceastaareuşitsă-şiîntoarcăcapulspreumărulstâng,săseuitelaelcucoadaochiuluişisă-ivorbească.

—Darsuntzeceanidecândnum-aivăzut.—Nute-amvăzut?Cumadică?—Păiundem-aivăzut?Fakhroddins-alovituşorcumânapestepieptdecâtevaori.—Aici,i-arăspuns.Decete-aicăsătorit?—Nutrebuiasămăcăsătoresc?—Trebuiasătecăsătoreşti?Erauluită.Niciodatănu-i promisesenimic. Cândel plecase înAmerica, aveadoar

treisprezeceani.Nu-şiaminteadacălavremeaaceeasimţisecevapentruel.Totuşi,înziuareîntâlnirii,înaceaclipă,isepăreacăpoateaşaafost.

—Asta-iviaţa,i-arăspunsînceledinurmă.Toatălumeasecăsătoreşte.—Chiarşidumneata?Cumsepoatecaofemeieatâtdefrumoasăsăsemărite?N-

aveaidelocdreptulsătemăriţi!Trebuiasăledaituturorprilejulsăteadmire.Farrokhlagháarâs.Unrâsreţinut,dardinadâncul inimii.Felul luide-avorbiera

foarteamuzant.S-atemutoclipăsănu-lfiofensatrâsuleimaliţios.Darnusesupărase.S-aapropiatmaimultdeeaşii-aspus:

—Săteîmbracimereudoarînalbastru.Îţistăfoartebine.ChiaratunciGolchehrehaapărut lângăeicadinsenin.Abiadacăajungeapână la

umărul lui Fakhroddin. Avea acelaşi zâmbet prefăcut şi privirea suspicioasă care oagasaupeFarrokhlaghádepatruanideja.

—TocmaiîipovesteamdoamneidesprefilmulPearipilevântului,azisFakhroddin.

L-amvăzutînultimelezileînaintesămăîntorcînIran,chiarînsearapremierei.Nicinuvăputeţi imaginacâtdegreuamfăcutrostdebilet.M-amaşezat lacoadăde lacincidimineaţa. Tocmai îi spuneam cât de bine seamănă cu Vivien Leigh, protagonistafilmului.

—Interesant,arăspunssecGolchehreh.Caîntotdeauna,zâmbetulluieraplindebatjocură,darşideranchiună.Erasuficient

deobiectivcasă-şideaseamacăestemaiprejosdeFakhroddin.— Neapărat să vedeţi filmul când va rula aici. E cea mai mare capodoperă a

industrieicinematograficeşicelmaiscumpfilmproduspânăacum.Seara s-au întors cu maşina unchiului. Din respect pentru acesta, Golchehreh a

rămas tăcut tot drumul. Când au coborât, şi-au luat politicos la revedere şi s-auîndreptatagalesprecasă,unullângăaltul.Întotacesttimp,Farrokhlagháşi-aînchipuitcăbărbatulsevaducedirectlaculcareşieavarămâneovremesingurăcugândurileei,înaintesăadoarmă.DarînnoapteaaceeaGolchehrehadistrustotul.Încădinstradăa început să facă remarci zeflemitoare despre „individul ăla“ şi filmele lui ridicole,desprenenorocitele de fotografii şi pălăria caraghioasăpe care o adusese cu el şi pecare o pusese pe capul tuturor ca să-şi facă poze. Chiar şi „stimata doamnă“ sefotografiasecuea.

Cu un nod în gât, Farrokhlaghá nu a putut să-i spună decât „Taci!“. Se pare căsingura utilitate a îndemnului a fost să schimbe direcţia litaniei lui Golchehreh.Abandonându-lpe„individ“,aînceputsăcriticerochiaalbastrăafemeii,atâtdeurâtăşideprostgust,încâti-aoripilatpetoţiceiprezenţi.

Apoiacoborât înpivniţă,deundea luatunpepeneşi s-aapucat să-lmănânce, ladouă dimineaţa, obligând-o şi pe Farrokhlaghá să guste. Singurul lucru care i-a datputerea să suporte toate acele aberaţii era aşteptarea jumătăţii de oră în care se vaputealăsaînsfârşitînvoiaimaginaţiei,înaintesăadoarmă.

Dupăceaterminatpepenele,Golchehrehs-ahotărâtsădeschidăradioul,încercândsă prindă frecvenţa Berlinului, sau a Londrei, sau aMoscovei, ca să vadă ce semaiîntâmplăprinlume.

În cele din urmă, la trei dimineaţa, s-a băgat în pat şi bineînţeles că a vrut să-şiîndeplineascăobligaţiileconjugaleînaintesăadoarmă.

Femeiaasuportatşiasta.Sefăcusedejapatrudimineaţacândbărbatulahotărâtsămeargă la baie, să se spele şi apoi să se întoarcă în cameră pentru rugăciunea dedimineaţă,lucrupecareîlfăceauneori.

Dinnoapteaaceea,inimaluiFarrokhlaghás-aumplutdeundezgustprofund,carearămascueapentrutotdeauna.

Golchehreh terminasebărbieritul şi acum îşi strângeameticulos lucrurile.Nu ştia

nicieldecetotulduraatâtdemultînziuaaceea.Eracaşicumarfiaşteptatceva.Păreacăurmeazăsăseîntâmpleceva,darnuştiaceanume.

S-aauzitsoneriaşiMosayyebapornitspreuşă.FarrokhlagháîlpriveapeMosayyeb,aşteptând răbdătoare să afle cine venise şi ce voia. Golchehreh ieşise pe terasă şi seopriseladoipaşidesoţialui.Farrokhlaghás-aîntorsdoaroclipăspreel.Erasuficientăoprivirepentrucaamândoisă-şireaminteascăaversiuneareciprocă.

Brusc,fărăniciointroducere,Golchehrehaspus:— Luna viitoare împlineşti cincizeci şi unu de ani. Eşti la menopauză, dragă

Fakhour.Farrokhlagháîlpriveatăcută.Caîntotdeauna,bărbatulzâmbeabatjocoritor.—Ascultă,Sadri,dacăţi-aiimaginatmăcarpentruosecundăcăamchefdeglume,

săştiicăte-aiînşelat.—N-amglumit,dragamea.Menopauzanueunsubiectdeglumă.Farrokhlaghá a tras adânc aer în piept şi a continuat să privească fix spre uşă.

Mosayyeb s-a întors cuun ziar şi l-a pus la picioarele ei, apoi a anunţat cămerge laKarajsăcumperecarnedelaNasrallahpentrupetrecereadevineri.

—Cebine-arfisăavemşinoiogrădinăînKaraj,aspusFarrokhlaghá.Golchehrehi-arăspuns:— Crezi că acum, la menopauză, mai ai dispoziţia necesară să te bucuri de o

grădină?—Tebatecumvagândulsămaiaiuncopilacum,cândeşticuunpiciorîngroapă?l-

aîntrebatFarrokhlagháfărăsă-şiridiceochiidepeprimapaginăaziarului.De-aiaspuiaiurelileastea?

—Poatecăvreauuncopillabătrâneţe.Darcustimatadoamnănusemaipoate.—Foartebine,du-teşicaută-ţiofată-ncasă.Aiuncaractercaresepreteazălaaşa

ceva.Acontinuatsăciteascăziarulfărăsă-lmaibageînseamă.Golchehrehaîntinsmâna

şiil-asmuls.Fărăsăschiţezemăcarungestdeopoziţie,femeiaarenunţatlaziarşiareînceputsăpriveascăgânditoaregrădina.Mosayyeb îşipusesehainaşipantofii şi seîndreptaspreieşire.Cândatrecutprindreptulhavuzului,astrigat:

—Doriţişialtceva?—Iamigdaleproaspetedacăgăseşti.Mosayyeb a plecat fără să răspundă. Golchehreh stătea sprijinit de pervaz şi

frunzărea ziarul. „Ah, Doamne, de ce nu pleacă odată?“, îşi spunea exasperatăFarrokhlaghá.

Voia să-şi reia reveria. Şi-a amintit de ziua în care au mers s-o viziteze pe soţiaamericancăaluiFakhroddin.Femeiaveniselaşaselunidupăel,împreunăcuceidoibăieţiai lor,Teddyşi Jimmy.Câtdeciudateis-aupărutatuncinumelelor!Nuuitase

niciodatăcâtdeagitatăafostînziuaaceea.Îşiondulasepărulcufierulşiseîmbrăcasecu o rochie albă cu flori albastre. Sub privirea batjocoritoare a lui Golchehreh, şi-apudratfaţa,s-adatcurujşişi-aaranjatbuclele.Apetrecutmulttimpîndreptânddungadresurilor, asigurându-se că e perfect dreaptă. În ultima clipă, înainte să plece, s-arăsucit în faţaoglinzii.Arătabine, însănuovăzuse încăpecealaltă femeieşinicinumaiîntâlnisepânăatuncioamericancă.DarvăzusePearipilevântuluişisecomparasecuVivienLeigh.Nuisepăreacăarfimaiprejos,darnicinugăsisevreoasemănare.Totuşi,dacăelspusesecăseamănă,atunciaşatrebuiasăfie.

FakhroddinşisoţialuilocuiauîncasaluiSaremMirza,aşteptândsăfiegataproprialorcasăînparteadenordagrădinii.Americancastătealaintrareasomptuoasăînsalonşi dădeamâna cu toţimusafirii. Nu putea vorbi cu nimeni, doar zâmbea. Era foarteînaltă,blondă,cumâiniacoperitedepistruişiveneproeminente.Culoareaochiloreraatât de deschisă, încât păreau incolori. Doar de aproape se putea distinge o uşoarănuanţădealbastru.Chiardacăgreudeobservat,eratotuşialbastru,iarFakhroddinseparecăaveaopreferinţăpentruculoareaaceasta.Farrokhlagháadatmânacueaşiaintrat.Puţinmaiînfaţăeraooglindămare.Arămasuntimpprivindu-şiochiinegrişiflorilealbastredeperochie.AvăzutapoireflexialuiFakhroddinînoglindă.

—Decete-aicăsătorit?s-aadresateaimaginiidinoglindă.Eraaceeaşiîntrebarepecarei-opuseseşiel.Darceefectciudataavut…Bărbatuldin

oglindăopriveafix.Isepăreafoartepalid.—Cebineîţistăînrochiaalbăcuflorialbastre!Aplecatapoigrăbitspresoţialui.Totrestulseriiauajunsdenenumărateoriunul

lângăcelălalt.Eracaşicumoforţăinvizibilăi-arfiatras.Mulţianimaitârziu,îngrădinaprinţului,subrazelelunii,îipovestisetotulluiAdelé

Refaat. Adelé avea un suflet bun. A încercat să înţeleagă situaţia. I-a dat dreptate,considerândcăiubireatrebuierespectată,şiacriticatcomportamentulluiGolchehreh.FiicaceamarealuiFarrokhlagháşifiulluiAdeléseplimbauîngrădină.DecevavremecirculauniştezvonurişiFarrokhlagháştiacăestecevaîntreAdeléşiprinţ.Povestiseînaşa fel propria situaţie, încât s-o determine pe Adelé să i se destăinuie. Aşa s-a şiîntâmplat.Plângând,Adeléi-apovestittotul.Prieteniadintreceledouăfemeiadevenitfoartestrânsă.

—Aduratoptani,i-aspusFarrokhlaghá.Optanibizari.— Deci în toţi anii de război, tu erai îndrăgostită, i-a răspuns Adelé. Foarte bine

pentrutine.Farrokhlaghás-aîntins,cumâinileîmpreunatelaceafă,şiacăscat.Apois-aridicat.—Optaniderăzboi.Golchehrehdeveneatotmaifurios,fărăsăştiemotivul.

—Cândo femeieajunge lamenopauză, sentimentele ei se schimbă?a întrebat elbrusc.

—Nuştiu,Sadri.—Aşaofi.Credcăăstaemotivulpentrucarebărbatularedreptulsă-şiiamaimulte

soţii,casănufieobligatsăsuporteînpatpentrutotrestulvieţiiofemeielamenopauză.—Posibil.Golchehreh şi-a amintit de biata femeie poloneză pe care o cunoscuse în timpul

războiului şi care fusese nevoită să îndure numele de Farrokhlaghá. Poloneza lucraîntr-unbarşinuvorbeadelocpersana.GolchehrehonumiseFarrokhlagháşiearâsese.Nuputeanicisăpronunţebinenumeleşiisepăreacăsunăridicol.Cânds-aterminatrăzboiul,femeiai-aspusrâzând:„FarrokhlagháîntoarceEuropa“.Dupăosăptămânăn-amaivăzut-oînbar.

—Te-aisupărafoartetaredacămi-aşluaîncăosoţie?Farrokhlaghá nu a răspuns. Continua să privească grădina. Şi-a amintit când l-a

văzutultimaoarăpeFakhroddin.Erauîncasa lui, încameraîncuiatăşicudraperiiletrase.OchiiluiFakhroddinstrăluceauînîntuneric.

—Trebuiesăplec,i-aspusel.Trebuiesăplec,sămăocupdecopiiimei.Farrokhlagháplângea.—Măvoiîntoarce,îţipromit.Cânds-aterminatrăzboiul,americancaavenitînapoi,împreunăcuTeddyşiJimmy.

Păreasănumaifietocmaiîntreagălaminte.Într-oseară,înmijloculuneipetreceri,s-aridicatînpicioareşiastrigat:

—Sunteţitoţinebuni!Poatecăwhisky-uleradevinăsaupoatecăîntr-adevărfemeiaajunseselacapătul

răbdării.Zecezilemaitârziu,şi-aluatcopiiişiaplecat.Farrokhlaghá nu ştia de ce, dar în adâncul inimii avea convingerea fermă că

Fakhroddinnusevamai întoarce.Nus-amai întors.Dupăcinci luniamurit într-unaccidentdemaşină.FarrokhlagháarămassingurăcuproblemeleeişicuGolchehreh.Maierauşi copiii,desigur,daracum îşivedeaudevieţile lor.Crescuserăşiplecaserăatâtderepede,încâteracaşicumnus-arfinăscutniciodată.

Golchehrehterminasedecititziarul.L-aîmpăturitşil-apuslaîndemână,aşteptândcafemeiasă-lcearăşisă-ideaastfelprilejulsămaispunăcevadespremenopauză.Defapt, abia în urmă cu trei zile auzise pentru prima oară cuvântul acesta şi a simţitimediat căovanecăji teribilpe soţia lui.Dar femeianuspuneanimic şiGolchehrehîncepeasăseplictisească.

—Nuvreiziarul?aîntrebat-oînceledinurmă.Femeiaaîntinsmânafărăsăscoatăvreuncuvânt.Golchehrehi-adatziarul.Eal-a

luatşiaaprinsoţigară.

— N-ar trebui să fumezi, a atenţionat-o Golchehreh. La vârsta ta, şi cu toatămenopauzaasta,osă-ţifacămultrău.

—Decenuieşisăteplimbipuţin?asugeratFarrokhlaghá.Parcămergeaiînfiecarezilaplimbare.

—Poatecăazin-amchefsămăplimb.Femeia a regretat imediat întrebarea. Era convinsă că, dacă şi-ar da seama că o

bucurăplecarealui,nuvamaipărăsiniciodatăcasa.—Aidreptate.Emaibinesăstaiacasă.—Nu,osăplecimediat.S-aridicatînpicioare,darasimţitcătrebuiesărămână,deşinuştiadece.Isepărea

căurmeazăsăseîntâmpleceva.Involuntar,s-aapropiatdefemeieşis-aopritînfaţaei.S-agânditoclipăcăpoate,dupătreizecişidoideani,numaiecazulsăomăsoaredinpriviricuacelzâmbetzeflemitor.Defapt,ştiadecevavremecăacelzâmbeteracaunziddeapărareînfaţafrumuseţiieineobişnuite.Ştiacădacăn-arzâmbiaşa,dacăn-arpăstramereuacestzâmbet,armuriînochiiei.Ştiacăfemeianutrebuiesăbănuiascănicimăcar o clipă cât demult o doreşte.Dar acum,dintr-odată, a simţit nevoia să opriveascămăcarodatăaşacumoprivisecândvapepoloneză,atuncicândonumise„Farrokhlaghá“.Într-adevăr,femeialuieraacumlamenopauză,ochiieinumaiaveausclipirea rebelă din trecut, numai visa noaptea, se culca devreme şi uneori sforăia.Poatecămăcaracumarreuşisăopriveascăsincer,fărădispreţ.

S-aapropiatşis-aopritînfaţaei,pemargineascărilor.—Farrokhlaghá,dragamea!Femeias-acutremurat.Niciodatănuiseadresaseaşa.Îispuneamereu„Farrokh“,

cuzâmbetulacela.Şi-aridicatcapulşil-aprivit.Înochiiluinuseciteaniciourmădedispreţ, doar afecţiune. Farrokhlaghá s-a îngrozit. Era sigură că bărbatul urmăreşteceva. „Dacă vrea sămă omoare?“ Instinctiv, a strâns pumnii şi l-a lovit puternic înstomac.Aveaburtamoale.Nuerapregătitpentrulovitură.S-aclătinatpepiciorulstâng.Aîncercatsăsesprijinepecelălaltpicior,darnuareuşitsă-şirecapeteechilibrulşiacăzutpescăripânăjos.Nuascosniciunsunet.

Treilunimaitârziu,Farrokhlaghástăteapescaun,îmbrăcatăînnegru.Eraslabăşivlăguită.Nu-imaiplăceacasa.Mosayyeb îiaduseseunmesajde ladomnulOstovari,agentul imobiliar, careorugasănu-luite încazul încare îşipropunesăvândăcasa.Fără să stea pe gânduri, Farrokhlaghá i-a transmis lui Ostovari că e gata să vândălocuinţa, cu condiţia să-i găsească o casă cu grădină în Karaj. Ostovari a începutcăutărileşi,înceledinurmă,agăsitogrădinăplinădeverdeaţă,pemalulrâului.

DoamnaFarrokhlagháSadroddivanGolchehrehacumpăratgrădina.Avândutcasaşis-ahotărâtsăsemuteînKaraj.

Zarrinkolah

Zarrinkolahaveadouăzecişişasedeanişieraprostituată.LucraînShahr-eNou1în„Casa de aur“ a lui Akram. Patroana Akram avea şapte dinţi de aur, de aceea uniioameniîispuneau„AkramŞapte“.

Zarrinkolahlocuiaacolodincopilărie.Înprimiiani,aveatreisaupatruclienţipezi.Acum, la douăzeci şi şase de ani, ajunsese la douăzeci, douăzeci şi cinci, treizeci declienţipezi.Zarrinkolahobosisedeatâtamuncă.IseplânsesedecâtevaoriluiAkram,daraceastai-arăspunslaînceputcubombănelişi,înceledinurmă,cuobătaie,aşacăZarrinkolahaînvăţatsă-şiţinăgura.

Zarrinkolaherao fiinţăplinădevioiciune.Aşa fusesedintotdeauna, şipevremeacândaveatreisaupatruclienţipezi,şiacum,cândaveatreizeci.Eratottimpulveselă.Chiarşiatuncicândseplângeadeceva,ştiamereusăfacăhazdenecaz.Toatecelelaltefemei o iubeau. Când luau prânzul împreună, Zarrinkolah începea să glumească, săţopăieşisădansezeînjurulmesei,făcându-lesăseprăpădeascăderâs.

De câteva ori avusese de gând să plece din casă. Femeile au oprit-o. Spuneau că,dacăpleacăZarri,casavarămânepustieşimohorâtă.PoatechiareleoîncurajaserăpeAkramŞaptesăobată.DarZarrinkolahnudoriseniciodatăcuadevărats-oiadinloc.Dacă ar fi făcut-o, ar fi trebuit să meargă direct în alt bordel. Odată, pe când aveanouăsprezeceani,arfipututsăplece,pentrucăfusesecerutăîncăsătorie.Peţitoruleraun muncitor ambiţios, care visa să devină constructor şi avea nevoie de o nevastăharnică.Dinnefericire,înaintesăiaohotărâre,cinevai-adespicatîndouăţeastacuolopată,într-oîncăierare.Deşisemaiplângeauneori,Zarrinkolahseîmpăcasecusoartaei.

Dardeşaseluninumaigândealimpede.Totulîncepuseîntr-osâmbătădimineaţa.S-a trezit, a băut apă şi, tocmai pe când se pregătea să iamicul dejun, Akram Şapte astrigat:

—Zarri,avenitunclient!Segrăbeştefoartetare.Dimineaţa devreme erau de obicei puţini clienţi. Foarte puţini, doar unii rămaşi

pestenoapte,căroraleveneachefuldimineaţa.Înaceasâmbătădimineaţa,Zarrinkolah

şi-aspus„Şicedacăavenitunclient?Să-l ianaiba!“.Arfivrutsărăcneascăasta,darînaintesăscoatăunsunet,AkramŞaptes-arăstitlaea:

—Zarri,cutinevorbesc!Amspusc-avenitunclient.Zarrinkolahşi-aabandonatmiculdejunşis-aîntorsfurioasăîncameră.S-aîntinspe

patşişi-adesfăcutpicioarele.Apoi a venit clientul. Era un bărbat fără cap. Zarrinkolah n-a avut curaj să ţipe.

Clientulfărăcapşi-afăcuttreaba,apoiaplecat.Din ziua aceea, toţi clienţii erau fără cap. Zarrinkolah nu îndrăznea să vorbească

despre asta cunimeni. S-ar fi putut crede că era posedatădeundemon.Auzisemaidemultdespreofemeieposedată,carescoteanişteţipeteînfiorătoareînfiecaresearălaoraopt,cândnăvăleaudemonii.Astaagonitclienţiitimpdecâtevazile,pânăaudat-oafarădincasă.

Casănuînceapăsăţipeşieacafemeiaposedată,Zarrinkolahs-ahotărâtsăcânteînfiecaresearălaoraopt.Făceaastadeşaseluni.Îşicântaţipetele.Dinpăcate,nuaveadelocvoce.Uncântăreţlatari-aspusodată:„Curvă,n-aipicdevoce!Nedaidureridecap!“.

Dupăasemeneacuvinte,mergeaînfiecaresearălasubsol,lângăbazinulcuapă,şicântaacoloojumătatedeoră,apoiseîntorcea.AkramŞapteîitreceacuvedereaacestobicei.Laurmaurmei,femeiaseocupadetreizecideclienţipezişi,pedeasupra,eramereuveselă.

După o vreme au adus în casă o fată nouă, de cincisprezece ani, neobişnuit desfioasă.Într-ozi,Zarrinkolahaluat-oîncameraeişii-aspus:

—Copilă,trebuiesă-ţimărturisescceva.Trebuiesăspuncuiva.Mătemcă-mipierdminţile.Amunsecretcare-mifaceviaţaamară.

Fatai-arăspuns:—Bineînţelescăomul trebuie sădestăinuie secretelecare-iapasăsufletul.Bunica

measpuneacăImamulAli,carenuputea,bietul,săsteadevorbăcuoamenii,seduceaîndeşert,îşibăgacapulîntr-ofântânăşi-şispuneaacolopăsul.

—Da,aşae.Amsă-ţi spun ţie. Îivădpe toţi fărăcap.Adică,pe femeinu,doarpebărbaţi.Niciunulnuarecap.

Fataaascultat-ocubunăvoinţă,apoiaîntrebat:—Chiarîivezipetoţifărăcap?—Da,arăspunsZarrinkolah.—Bun,poatechiarnuaucap.—Dacăîntr-adevărn-araveacap,arobservaşicelelaltefemei.—Aidreptate.Darpoateşieleîivădfărăcap,însă,lafelcatine,n-aucurajsăspună.Atuncis-auînţelesca,oridecâteoriZarrinkolahvavedeabărbaţifărăcap,să-ifacă

un semn fetei, iar când fata îi va vedea fără cap, să-i facă un semn lui Zarrinkolah.

Zarrinkolahîivedeapetoţibărbaţiifărăcap,iarfataîivedeacucap.Adouazi,fatai-azis:

—Zarrinkolah,trebuiesăterogişisădaiopomană.Poateatunciosăvezidinnoucapetelebărbaţilor.

Zarrinkolahi-acerutluiAkramŞaptedouăzilelibereşis-aduslabaiapublicădincartier. De obicei mergea în secţiunea comună, unde stătea la poveşti şi glume cucelelalte femei.Acum însă şi-a luato încăpereprivată şi a cerut săvinăo femeie s-ocureţe.S-aspălatdincappână-npicioareşi i-aporuncit femeiisăofrecetemeinicdetreiori.Pieleaiseînroşiseşipăreacăsângelestăsă-iţâşneascăprintoţiporii.Dartotnueramulţumită. Încă nu era suficient de curată pentru rugăciune. În cele din urmă,femeiaaizbucnitînplânsşii-aspus:

—Biatăfată,credcăţi-aipierdutminţile!Zarrinkolahaplătit-obinecasănumaispunănimănuiacestsecretşiarugat-os-o

înveţe cum să facă abluţiunea pentru impuritate sexuală. După ce femeia a plecat,Zarrinkolah a făcut abluţiunea. A făcut-o de cincizeci de ori. Se frecase cu atâtaînverşunare,încâttotcorpulîiardea.

SepregăteasăseîmbraceşisămeargălasanctuarulShahAbdolazim,cândasimţitdintr-odatădorinţasăseroage.Arfivrutsăseroageaşa,dezbrăcată,darnucunoştearitualul.Şi-aspuscăoricumnucontează.DacăAlisufereaatâtdemultîncâtmergeaîndeşertsăsedestăinuieuneifântâni,atunciîlvapomenipeAli.

Aînceputsăseprosternezeînbaie,dezbrăcată,repetând„Ali,Ali,Ali,Ali,Ali,Ali,Ali,Ali,Ali,Ali…“,pânăaizbucnitînplâns.PlângeaşistriganumeleluiAli.

Cinevabăteaşiloveaînuşă.Cândşi-arevenitdintransă,s-aduslauşăşiaîntrebat,plângând:

—Cinee?Eraadministratorulbăii.I-aspuscăbaiaseînchide.Zarrinkolahs-aîmbrăcatcuhainecurateşile-alăsatacolopecelemurdare.Apornit

apoipejosspresanctuar.Cândaajuns, eranoapte şipoartamoscheii se închisesedeja. S-aaşezat încurtea

luminatăderazelelunii,plângândîncet.Înzori,cânds-adeschispoarta,pleoapeleîierauatâtdeumflate,încâtnuisemai

vedeauochii.Zarrinkolah nu a intrat în sanctuar. Numai plângea acum. Se simţea nespus de

uşoară,caunfulg.S-aopritîntr-odugheanăşiamâncatunterci.—Undear trebui sămeargăomul ca săbeanişte apă recepe zăpuşeala asta? l-a

întrebateapevânzător.AcestaaprivitcumilăochiiumflaţiailuiZarrinkolah.—LaKarajnuerău.

Pe chipul ei nu semai putea citi că fusese cândva prostituată. Acum era doar ofemeiemărunţicădedouăzecişişasedeani,cuoinimăcâtmarea.

ApornitspreKaraj.

1. Oraşul Nou, „cartierul roşu“ al Teheranului înainte de instaurarea republiciiislamice(n.tr.).

Douăfetepedrum

Era la apus.Două fetemergeaupedrumul spreKaraj.Amândouăpurtau chador.Una dintre ele avea douăzeci şi opt de ani, cealaltă, treizeci şi opt. Amândouă erauvirgine.

Lakilometruloptsprezece,uncamionaopritlacâţivametrideele.Încamionerautreibărbaţi.Şoferulşiajutorulluieraubeţi.Pasagerulnuerabeatşi,dincândîncând,fusesenevoit săapucevolanul şi să-l învârtă îndreapta sau în stânga, ca săeviteunaccident.Înceledinurmă,s-adatbătutşis-alăsatînvoiasorţii.

Dupăceaoprit camionul, şoferul i-a făcutunsemnajutorului său.Fărăsăscoatăvreuncuvânt,aucoborâtamândoişis-auîndreptatspreceledouăfemei.Pasagerularămastăcutlalocullui,profitânddeprilejcasă-şiaprindăoţigară.

Şoferiis-auopritînfaţacelordouăfemei.—Undemergdoamnele?Fatadedouăzecişioptdeani,pecareochemaFaezé,arăspuns:—MergemlaKaraj.Vremsăculegemroadeleproprieinoastremuncişisăscăpăm

desubjugareabărbaţilor.—Chiaraşa?aîntrebatşoferulşiarâsînhohote.Aîntinsmânaşiatraschadoruldepecapulfemeii.Aceastaaînceputsăstrigedupă

ajutor.Bărbaţiile-auatacat.Dupăoluptăscurtă,feteleaufostdoborâte.Ceapecareochema Faezé a continuat să ţipe, cerând ajutor, până când şoferul i-a pus o mânămătăhăloasăpestegură.Cealaltă,pecareochemaMounes,arămastăcutăşiasuportattotulfărăsăscoatăniciunsunet.

Dupămaipuţindeunsfertdeoră,bărbaţii s-auridicat şi, fiindu-le limpedecănurăspunde nimeni la ţipetele de ajutor, au început să-şi scuture tacticos praful de pehaine. Fetele rămăseseră amândouă întinse pe pământ. Cea pe care o chema Faezéplângea.

—SăvăbatăDumnezeu!îiblestemaeaprintresuspine.Bărbaţiiterminaserădescuturathainele.Ajutoruldeşofers-aplâns,nemulţumit:—Esmail,ameaafostcaocârpă.

—Aşaţi-afostdat,băiete.Amea,înschimb,afăcutpemironosiţa.Aurâsamândoi,apoile-aumulţumitînbatjocurăfetelorşiaupornitsprecamion.S-

auaşezatlalocurilelor.Şoferulapornitmotorul.—S-aîntâmplatceva?aîntrebatpasagerul.—Nu-itreabata,i-arăspunsşoferul.—Scuze,amcrezutcăs-aîntâmplatceva.—Dardecetebagi?Eşticumvapoliţist?—Nu,suntgrădinar.Lumeaîmispune„bunulgrădinar“.—Bunulegrădinar,i-aspusşoferulamuzat,amudatpământul.Atâtşoferul,câtşiajutorullui,auînceputsărâdăînhohote.Şoferulrâdeacuatâta

poftă,încâtapierdutcontrolulvolanului.Camionuls-aînvârtitdedouăorişi,trecândrazantpelângăunMercedescareveneadinparteaopusă,aderapatsprecopaciidepemargineadrumului.Aspulberatuncopacmaitânărşis-aizbitputernicdeunaltul,maisolid, răsturnându-se. Portiera din partea dreaptă s-a deschis şi ajutorul de şofer aalunecatsubcaroserie,chiarînaintecavehicululsăserăstoarnepesteel.Şoferulafostproiectatprinparbriz spre cer. Pasagerul a avutpartedeun zbormai linprin gaurafăcută în geamde corpulmasiv al şoferului şi a aterizat zecemetrimai încolo, pe omovilămoaledechirpici,pregătităpentruconstrucţiauneicase.

Şoferulajunsesepânălaliniiledeînaltătensiuneşi,instinctiv,seprinsesecumâiniledeacestea,iaracumsezvârcoleaîntr-undansaerianbizar,dar,s-arputeaspune,destuldereuşit.Ajutoruldeşofernuapucasenicisăţipeînaintedeafizdrobitsubcaroseriagrea. Chiar şi ochii îi rămăseseră închişi. Pasagerul se scutura energic de noroi,aruncânddincândîncândprivirispreceledouăcadavre.

—Cegrozăvie!aexclamatel.Înceledinurmăşi-adatseamacăoriceefortezadarnicşicănuvaputeascăpade

noroidecâtdacăva faceobaie şi-şivaschimbahainele.Şi-agăsitpantofuldrept şiapornit-oagalespreKaraj.

GrădinaluiFarrokhlaghá

Primaparte

Farrokhlaghá stătea pe bancheta din spate a automobilului, în partea dreaptă.Ostovari,Mosayyeb şi şoferul eraupe locuriledin faţă.Laorapatrudupă-amiazaauajunsînfaţagrădinii.Ostovarierapuţinagitat.Setemeacădoamnasevaînfuriacândva vedea copacul. Îi povestise despre grădină până în celemaimici detalii, dar nu-ispusesenimicdesprecopac.

Şoferul a opritmaşina în faţa porţii. Ostovari a sărit afară şi i-a deschis doamneiportiera,luând-oînainteaşoferului.Eraultimazidelucruaceluidinurmă.Defapt,n-ar fi trebuit să lucreze nici în ziua aceea, mai ales că doamna putea să conducă şisingură.Dar,împinsdecuriozitate,seoferisesă-ifacăaceastăfavoare.

—Văveţiconvingeacumcăesteoadevăratăbijuterie,aspusOstovari.Fără nici un cuvânt, Farrokhlaghá a pornit spre poartă, urmată de agent, de

Mosayyeb şi de şofer. Când a ajuns în faţa porţii, s-a oprit. S-a întors şi, cu gestulmoştenitdelamamaei,aînclinatcapulpeumărulstâng.

—Aicieste?aîntrebatea.—Da,doamnă,arăspunsOstovari,careascosapoidinbuzunarocheiemare.Cu

permisiuneadumneavoastră…Adeschispoartaşis-adatlaoparte,făcându-idoamneilocsătreacă.Farrokhlagháa

păşitcuprecauţiepesteprag.Untremuruşordebucuriei-acuprinstottrupul,darnuvoiacabărbaţiisăobserve.Păstrându-şicalmul,apornitpealeeacupietriş,sorbinddinprivirifiecarecolţişoralgrădinii.

—Totulesteexactcumaţicerut, i-aspusOstovari.Maisuntnecesaredoarcâtevareparaţiiminore.

Farrokhlagháadatdincap.Aleeacupietrişajunseseînfaţaclădirii,lângăunhavuzmare,pemarginea căruiaeraobancă.Aleea înconjura complethavuzul, apoiduceaspreuşadelaintrareaînclădireşiseterminacuniştetrepteacoperitecumozaic.

Casa nu arăta prea bine. Înfăţişarea-i modestă trăda construcţia ieftină. Pentru o

clipă,Farrokhlaghás-asimţitdezamăgită.—Cuunstratdetencuialăosăaratecanouă,asugeratOstovari.ImagineaaprinsimediatconturînmintealuiFarrokhlaghá.Ostovariaveadreptate,

eraoideefoartebună.Înplus,ferestreleeraumici,foartepotrivitepentruclimalocală.Ostovari a scos o altă cheie şi a deschis larg uşa de la intrare, dezvăluind un hol

spaţiosşirăcoros.Pelaturileholuluierauuşiledelatreicameremari,obaieşiotoaletăşiobucătărie.Ferestreletuturorcamerelordădeauspregrădină,întimpceferestrelebucătăriei,alebăiişitoaleteisedeschideausprecurte.

— Îmi place bucătăria, emare, a spus Farrokhlaghá. Dar o singură baie nu e deajuns.Nicitreicamerenusuntsuficiente,sigurvoiaveamulţimusafiri.

— Stimată doamnă, i-a răspuns Ostovari, aşa cum v-am precizat mai înainte,fundaţia este foarte solidă, la fel şi structura de rezistenţă, care e din grinzi de fier.Puteţisămaiconstruiţiunetaj.

Mutându-seîntr-unaltcolţalholului,acontinuat:—Aicis-arputeaconstruiscarainterioară,dacăadăugaţiunetaj.Şi,dacăveţidori,

totaicis-arputeaplantauncopac,carearurcapânălaetajşiarieşiprinacoperiş.Ararătacaunpalatîntoatăregula.

Ideea unui copac în interiorul casei o lăsase pe Farrokhlaghá mută de uimire.Mulţumitpestepoate,Ostovariaadăugatcumândrie:

—Eideeamea.—Osăvăd,aspus înceledinurmăFarrokhlaghá.Eposibilca,udândcopacul, să

distrugemîncet-încetfundaţia.LuiFarrokhlagháîiplăceacasa,darştiacătrebuiesă-şiascundăentuziasmulînfaţa

luiOstovari.Cutoateacestea,imaginaţiaeiprinsesedejaaripi.Erahotărâtăsăîiadaugeun etaj şi-şi planificase în amănunt o viaţă socială bogată şi incitantă. Se gândeavisătoarecăînfiecarevineriîivainvitalaKarajpetoţiprieteniieidinTeheran.Desigur,nuaveamulţiprieteni.Treizecişidoideanidecăsniciecuunbărbatursuzşiretrasofăcuserăsăpiardămultecunoştinţe.Darastanueraneapăratunlucrurău,pentrucăacumaveaprilejulsă-şifacăprieteninoi,pecaresă-ialeagăsingură.Prieteniadevăraţi,scriitori, poeţi, intelectuali. Putea să-şi transforme casa într-un salon literar, aşa cumfăceaudoamneledinromanelefranţuzeşti.Ostovariîiarătaacumpeîndeletegrădinaşilivada. Chiar numărase copacii şi îi dădea explicaţii amănunţite despre fiecare. Vatrebui săangajezeungrădinar.Livada rămăsese fărăproprietar cuunan înurmăşifuseselăsatăînparagină.

Ostovarioduceape la fiecarecopac înparte şinuscăpaniciunprilejderemarcilaudative.

—Stimatădoamnă,nuveţigăsiîntotKarajulogrădinămainimerităcaaceasta.Eadevărat,casăfiusincer,căexistăcasemaifrumoasepe-aici,darlapreţulacestaecea

maibunăofertă.Maialescănuenevoiedecâtdecâtevaretuşuricas-otransformaţiîntr-unadevăratparadis.

FarrokhlagháştiacăOstovarifăceareclamă,deşinumaiaveaniciunrost.Îiplăcusecasadinprimaclipăîncareovăzuse,aşacăînfloriturileluierauinutile.

Înceledinurmăauajunspemalulrâului.—Aşacumputeţiobserva,înparteaaceastanuexistăzid,darrâuloizoleazăfoarte

bine. Curentul este atât de rapid, încât nu-i nici un risc să pătrundă hoţi. În plus,oameniidinpartealoculuisuntcinstiţi.

—Amînţeles,arăspunsFarrokhlaghá.Apoiavăzutcopacul.Nu-iveneasă-şicreadăochilor.—Ce-iasta?Ostovariaşteptasecuteamăacestmoment.„Ei,acu’-iacu’“,şi-azisel,apoiaîncercat

săexplice:—Aceasta…Vedeţidumneavoastră,estedefaptopersoană.Darvăgarantezcăeste

ceamaiinofensivăpecareaţiîntâlnit-ovreodată.—Bun,darcefaceaici?—Cumsăvăspun…Adevărulecăproprietateaareunpreţatâtdemictocmaidin

acestmotiv.Darmi-amspuscăarfipăcatsăn-ovedeţi,pentrucăeimposibilsămaigăsiţialtăcasăcugrădinălapreţaşadebun.M-amgânditcă,maialespentrucăsunteţifemeie,poaten-osăvăderanjezeacestcopacnefericit.

Farrokhlagháafăcutprecautădoipaşiînfaţă.Îierapuţinfrică.—Darnuestecopac,aspusea.Eom.—Da,aveţidreptate.Adevărulestecăacestbietcopac…estede fapt sora fostului

proprietar.—Ceciudat!—Aşae.Biatafatăaînnebunitşis-aplantatînpământ.—Nusepoateaşaceva,domnule!aexclamatFarrokhlaghá.Dacăaînnebunit,arfi

trebuits-oducălacasadenebuni.—Păivedeţi,tocmaiaicieproblema.Toamnatrecută,nefericitaadispărut.Familia

acăutat-opestetot,darn-agăsit-o.Laînceputulveriis-auîntorsaici,cadeobicei,casă-şipetreacăanotimpulcaldlaaercurat.Atunciauobservatcăbiatafatăseplantaseînpământ.Bineînţelescăşi-audatseamacăşi-apierdutminţile,dar,oricâtauîncercats-osmulgădinpământ,afostînzadar.

Ostovari a scos din buzunar o batistă mare şi şi-a şters câteva lacrimi care i seprelingeau pe obraji. Apoi a început să-şi tragă nasul, suspinând. Pe Farrokhlaghá acuprins-ocompasiunea.

—DomnuleOstovari,spercănuerarudăcudumneavoastră,Doamnefereşte!—Nu,doamnă,şivărogsămăcredeţicăn-ammaivărsatniciolacrimădedouăzeci

deani.Darnuştiudece,oridecâteoriovădpenefericitaasta,îmivinesăplâng…Înfine,doamnă,cumvăspuneam,n-aureuşitnicicums-oscoatădinpământ.Maimult,biatafatăsetotjelea:„Văimplor,număduceţide-aici!Lăsaţi-măsăînverzesc!“.

—Darnuarefrunze,aobservatFarrokhlaghá.—Aşae,nuarefrunze,darafăcutrădăcini.Poatecăanulviitorvaaveaşifrunze.—Darcufamiliaeices-aîntâmplat?—Cepotsăzic?Bieţiideei,au fostdistruşideaşaruşine.Ceputeausă leexplice

oamenilor?Fiicaşisoranoastrăeacumcopac?Nusepoatespuneunacaasta…Înceledin urmă, au venit să mă consulte. Mi-au zis că sunt dispuşi să vândă proprietateafoarteieftin,cucondiţiacanumelelorsănufiedezvăluit.Le-amdatcuvântulmeu.Aşaselămureştedece-iatâtdeieftină.Oricum,pentrudumneavoastrăeunmarenoroc.

—Dardeceleesteruşinecuea?Nu-inicioruşinesătetransformiîncopac.—Cumsănufie,doamnă?Păiunomîntreglamintesepoatetransformaîncopac?

Doar unul cu mintea rătăcită, la fel ca această biată fată, ar putea deveni copac.Nefericituldefrate-săunusemaiputeaopridinplâns.Spunea:„Lumeavaaflaimediatcăsoră-meaecopacşiosă-nceapăsăneiapestepicior.Osănespună«aldeCopăcilă»sau«Copăcenii»şiaşamaideparte,osăînceapăsăscrievorbedeocarăpezidurişiuite-aşa prestigiul vechi de-un secol al familiei se va duce de râpă“. Doamnă, trebuie săprecizezcăevorbadeofamilievecheşionorabilă.Cumcredeţicăarputeaspunelumiicăorudăalorestecopac?Arficutotulaltcevadacăunmembrualfamilieiardeveniministrusauparlamentar…Astapoţis-ospuilumii,bauniichiarselaudăcuasemeneafuncţii.Darcândcinevadevinecopac,cesălespuioamenilor?Bietuldefrate-săuziceacăşidacăs-arfifăcutlăptăreasă,s-arfiîmpăcatcugândul.Laurmaurmei,şiastaeomeserie.Darcopac…pentruDumnezeu!

Farrokhlagháadatunocolcopacului.Mosayyebşişoferulpriveaudeladistanţă.Nuîndrăzneausăseapropie.

Copaculerao fatădevreodouăzeci şi şapte,douăzeci şioptdeani.Era îngropatăpânălagenunchiînpământşiîmbrăcatăînzdrenţe.Stăteadreaptăşisenină,privindu-ipeceidinjur.Farrokhlaghásimţicăîncepesă-iplacăacestcopac.

Ostovariacontinuat:— I-am spus fratelui ei să nu-şi facă griji. I-am zis că ştiu o doamnă respectabilă,

dintr-ofamiliecureputaţiefoartebună…Odoamnăînadevăratulsensalcuvântului!Cu siguranţă dumneaei o va îngădui pe biataMahdokht şi-o să le păstreze secretul,pentru că este o persoană de onoare şi ştie foarte bine ce înseamnă reputaţia uneifamilii.

Farrokhlaghánu-lmaiascultapeOstovari.Avusesedintr-odatăoideerevoluţionară.Segândeacâtdemultelucruriarputearealizacuajutorulacestuicopacextraordinar.Nunumaicăarputeaînfiinţauncercliterar,ciarputeachiarsăajungăînParlament

sauînguvern.Nuauzisepânăacumcacinevasăaibăuncopac-om.Ostovarivorbeaîncontinuare:—Aşacumvăspuneam,stimatădoamnă,casăcompensaţiproblemaacestuicopac,

puteţi planta un pom în casă, chiar în interior. Şi puteţi construi ziduri de jur-împrejurulacestuicopac,casă-lascundeţideochiilumiişisănuvăfacăderuşine.

Când cineva are un copac-om, îşi continua Farrokhlaghá firul gândurilor, nu arenevoiedeuncopacîncasă.Ştiusedintotdeaunacăesuperioarăcelorlalţidinpunctdevedere intelectual, spiritual, chiar şi fizic. Ceilalţi n-aveau capacitatea să priceapăsemnificaţiaunui „copac-om“.Nici ea însăşinu reuşise încă să înţeleagă cuadevăratsituaţia.Darinstinctulîispuneacăacestcopacîivaaduceobinemeritatăfaimă.

—Domnule Ostovari, nu e nevoie de un pom în casă. Nici nu voi ascunde acestcopac.Varămâneaşacume,număderanjează.

Ostovariarăsuflatuşurat.—Mi-era teamă cănuo să vă convină. Chiarm-amgândit că, dacănuo să vreţi

grădina,ovoicumpăraeu.Darştiţi,doamnă,amşasecopii.Suntsigurcăarfismulsdinrădăcinibietulcopac.SlavăDomnuluicăaţiacceptat-o!

Farrokhlaghá a pornit spre poarta grădinii. Revoluţia din mintea ei era în plinădesfăşurareşinu-lmaiauzeapeOstovari.

—Mosayyeb,Ahmad!astrigateadinmers.Aduceţi-mitoatebagajeledinoraş!—Rămâneţichiardinsearaasta?s-amiratMosayyeb.Casaegoalăşidărăpănată.— Nu-i nimic. Rămân din seara aceasta. Voi supraveghea eu însămi lucrările.

Domnule Ostovari, aţi putea să-mi găsiţi câţiva zidari? Vreau să începem renovareachiardemâine.

Ostovariaîntrebat-ouimit:—Doamnă,decevăgrăbiţiaşa?Emaibinesărămâneţideocamdată înoraş.Voi

supravegheaeupersonallucrările.Înplus,şiMosayyebvafiaici.—Nu,arăspunshotărâtăFarrokhlaghá.Rămânşieu.Începemdemâine.Nuvreau

sădurezemaimultdeolună.Chiaratuncis-auauzitbătăiînpoartă.Mosayyebaluat-oînaintealuiFarrokhlaghá.—Nu se cade să rămâneţi, doamnă. Sătenii nu vă cunosc şi sunt foarte băgăreţi.

Vedeţi?Ausositdeja!—Nufacenimic,arăspunsFarrokhlaghá.Osă-iînvăţsănumăderanjeze.Mosayyebadeschispoartagrădinii.Înfaţaluistăteauunbărbatşiofemeie.—Nutesupăra,tinere,aspusbărbatul,oarenuenevoiedeungrădinaraici?Farrokhlaghá a ajuns într-o clipită în spatele luiMosayyeb şi, înainte ca acesta să

deschidăgura,arăspunsentuziasmatăînlocullui:—Bada,cumsănu!Eştigrădinar?—Da,stimatădoamnă,suntgrădinar.Misespune„bunulgrădinar“.Şisemaispune

căammânădeaur.Cumatingoplantă,cumîirăsarsutederamurişidinfiecareiessutedeflori.

Farrokhlaghá se simţea tot mai tulburată. Mai întâi, copacul-om, acum, acestgrădinarcuchipblând,carepretindecăaremânădeaur…

—Tepricepişilaconstrucţii?l-aîntrebat.—Măpriceplaorice,doamnă.Laorice.—Dareacineeste?acontinuatFarrokhlaghácuîntrebările.Esoţiata?Grădinarulaprivit-olungpefemeiacare-istăteaalături,apoiarăspuns:—Nu, doamnă. Am găsit-o pe biata femeie venind spre Karaj. Şedea buimacă pe

marginea drumului şi se uita în toate părţile. Cândm-a văzut, a scos un ţipăt şi s-aaruncatplângândlapicioarelemele.Amîntrebat-odeceplângeşidece-mitotsărutăpicioarele.Pânălaurmămi-aziscă,dupăşaseluni,suntprimulbărbatcarenuefărăcap.

—Ecumvanebună?aîntrebatFarrokhlaghá.—Nucred,arăspunsbunulgrădinar.Oricum,euampornitmaideparteşieam-a

urmat.SpunecăocheamăZarrinkolah.Cămaidemultobişnuiasăfacălucrurifoarterele,darcăacumsecăieşte.

Farrokhlaghás-aîntorssprefemeieşiaîntrebat-o:—Zarrinkolah,ştiisăgăteşti?—Nu,doamnă.—Ştiisădaicumătura?—Nu,doamnă.—Darsăspelivase?—Nu,doamnă.—Păiceştiisăfaci?—Doamnă,pot să învăţ toateastea. Ştiupoveşti şimulte cântece.Mai ştiu şi alte

lucruri.Sunttânără,doamnă,darammultăexperienţă.Farrokhlaghás-aîntorsspregrădinarulcelbun.—Careenumeletăuadevărat?l-aîntrebatea.— La ce e bun numele meu, doamnă? Toţi îmi spun „bunul grădinar“.

Dumneavoastrăputeţisă-mispuneţi„grădinarul“.—Grădinarule,eştiangajatchiardeazi.Darcufemeiacenefacem?—Luaţi-oşipeea,doamnă.Osăînveţeşieapânălaurmăsămunceascăprincasă.—Bine.Farrokhlagháşi-aspuscăvaputeafacedinfemeiaaceeaoservitoareutilă.Îiplăcea

chipulei,isepăreacăreflectăsimplitateşionestitate.—Bine,arepetatea.Apois-aîntorsspreMosayyebşişofer:

—Mergeţi să aduceţi tot ce puteţi din mobilier. Bagajele mele sunt pregătite. Şicovoarele sunt împachetate.Dacăo să fienevoie, închiriaţiun camion.Vreau săamtoate lucrurileaicidin searaasta.DomnuleOstovari, ia-lpegrădinarcudumneata şimergeţiînoraşsăcumpăraţimaterialeşiuneltepentruconstrucţii.

—Dar,doamnă,aobiectatOstovari,esteoraşaseseara.Eînchispestetot!—Număducecuvorba!Laurmaurmei,noidoiîmpărtăşimunsecretşitrebuiesă

neajutămunulpealtul.—Bine,s-aresemnatOstovari.Farrokhlaghái-aspusapoifemeii:—Turămâiaicicumine.—Da,doamnă.Nutrecuserănicidouăminutedelaplecareabărbaţilorcânds-auauzitiarăşibătăi

înpoartă.Farrokhlagháadeschislargşiavăzutdouăfemei,cuchadorurilemurdaredepământşichipuriobosite.

—Cedoriţi?le-aîntrebat.Una dintre femei a început să plângă în hohote. Cealaltă,mai în vârstă, a rămas

tăcută,aşteptândcatovarăşaeisăseopreascădinplâns.—V-amîntrebatcedoriţi,ainsistatFarrokhlaghá.Femeiacarepânăatuncirămăsesetăcutăaînceputsăvorbească:—Stimatădoamnă,permiteţi-misăvăsalut.MănumescMounes,iareaeprietena

mea, Faezé. Am trecut amândouă prinmulte necazuri. Dacă ne primiţi, am vrea săpetrecemnoaptea în casa dumneavoastră, iarmâine vom vedea încotro ne va ducesoarta.

—Doamnelor,şieuabiaceamsositaici.N-amniciomobilă.Darefoarteciudatcadouă persoane ca voi să cutreiere prin sălbăticia asta. Se citeşte pe feţele voastre căsunteţidinfamiliirespectabile.Dececălătoriţisingure?

— E o poveste lungă, a răspuns Mounes. Ne-am hotărât să fugim din temniţafamiliei,săcălătorim,sămergemînpelerinaj,săneplimbăm.Dinnefericire,primullocpecarel-amalesafostKarajul,şichiaraicine-alovitnenorocirea.

Vorbeleacesteai-austârnitinteresulluiFarrokhlaghá.—Poftiţi înăuntru, le-a invitatea.Mobilao săajungăchiar însearaasta. Intraţi şi

povestiţi-mice-aţipăţit.Femeileauintrat.S-auaşezattoatepebancadepemargineahavuzului.Faezéavea

ochiiînlacrimi.—Numaiplânge,domnişoară,i-aspusFarrokhlaghá.Nu-ţifacebinelasănătate.Zarrinkolahaintervenit:—Bada,săştiţicăfacebine.Doamnă,euamplânsdouăsprezeceoreieri.Ochiimei

nusuntdeobiceiaşa.Amochimari,daracums-auumflatdelaatâtaplâns.Şiplânsul

m-avindecat.Lăsaţi-osăplângă.—Darces-a întâmplat,domnişoarăFaezé?a întrebat-oFarrokhlaghá.Spuneşi tu

ceva.Faezécontinuasăplângăfărăsărosteascăvreuncuvânt.— Stimată doamnă, a spusMounes, dacă-mi permiteţi, aş vrea să vă spun cămă

băteagândulsăplecînIndia,sauînChina,sauînaltăţarăîndepărtată.Doreamsăvădlumea,săînţelegeusingurătoatelucrurile,nusă-mispunămereualţiiceşicum,sămăducădenasşisămăamăgească.Nuvoiamsă-mi irosesc toatăviaţa,sărămânovităneştiutoare.Edreptcămaieşivorbaaceea,fericiţiceisăracicuduhul.Daramhotărâtsăplătescpreţul,să-miriscfericireaşisăcautcunoaşterea.Fireşte,cândporneştipeundrum,tepândescşipericole.Oriaiputereasăleînfrunţi,oriteîntorciînturmăcaunmielsupus.Darchiarşiaşa,cândteîntorci,ceilalţiteocolescdeparcăaiavearâie.Nu-ţimairămândecâtdouăcăidescăpare:ori înveţi săsuporţioprobriul,ori îţipuicapătzilelor…Darsălăsămasta,suntpreamultedespus.Pescurt,soartaafăcutcaaceastăvecheprietenăsă-midevinătovarăşădedrum,pentrucămi-erafricăs-olassingură,sănu-şifacărău,sausăfacărăucuivamainefericitcaea.Nuştiudecem-amgânditcănuse poate ieşi din Teheran decât pe drumul spre Karaj. Vă puteţi închipui aşa ceva?Acum, dacă mă gândesc mai bine, îmi dau seama că din Teheran poţi să ieşi înMehrabad,sauînRey,sauînNeyavaran…Suntsutedealteieşiri.Dareun-aveamdecâtungând:Karaj.Înfine,casăn-omailungesc…Erampedrumcândaoprituncamion.Şoferiiaucoborâtşine-auviolat.Desigur,euvădîntoateasteaunsensadânc,ascuns.Credcăoforţănecunoscutăavrutsămălovescdepiediciîncădelaprimulpas.Biatamea prietenă a fost sacrificată din cauzamea. Nu s-amai oprit din plâns de atunci.Oricum,eumi-amspuscăviolulacestaafostpentrumineprimulpasspredescoperireauneilegi,aunuimersalfirii.Afostprimaexperienţăamarădincălătorie.Pedrum,măgândeamcăafostnevoiesăseînecemilioanedeinşipânăcândprimulomaînvăţatsăînoate.Ceeciudatestecăîncăsemaiîneacăoameni…Darsălăsămvorbeleastea,nu-iaducnicioalinarebieteimeleprietene.

Printresuspine,Faezéaspus:—Doamnă,eramvirgină.Amărâtademine,eramvirgină.Vreausămămăritşieu

cândva.Darce-osăsealeagădemineacum,dupăaşaruşine?Mounesaintervenit:—Păi şi eueramvirgină,dragăFaezé.Las-onaibii!Eramvirgine şi-acumnumai

suntem.Nueotragedie.—Dragă,tuaitreizecişioptdeani,virginitateanu-ţimaieraoricumdeniciunfolos.

Eu,biata,amdoardouăzecişiopt.Maiaveamcevaşansesă-migăsescunsoţ.Farrokhlaghá s-a gândit la mojicia acestei femei, la cum i-a aruncat aşa în faţă

prieteneisalevârstaînaintată.Mounesaspus:

—Nu, doamnă Farrokhlaghá, nu-i nici omojicie. Nefericita asta ştie că eu pot săcitescgândurile.Efoartesimplu.Dacăsegândeştelaceva,euştiulacesegândeşte.Aşacăs-aînvăţatsăspunăpeşleautotce-itreceprinminte.

Faezéacontinuat:—Dartu,careacumpoţisă-ţialungeştifaţaşipupilele,decenune-airăzbunat?— Dragă Faezé, a răspunsMounes, eu nu pot decât să citesc gândurile. Cu toate

acestea,săştiicăamvrutsămărăzbun.Darauplătitoricumpentruce-aufăcut.—Cumaşa?aîntrebatFarrokhlaghá.— Stimată doamnă, a explicat Mounes, după vreo doi kilometri camionul s-a

răsturnat.Decicerostmaiaveasămărăzbun?—Ceminciuni!asăritFaezé.Undes-arăsturnatcamionul?Noin-amvăzutnimic.—Astapentrucăamluat-oprinmunţicasănumaidămpestealţirăufăcători.Dar

ştiusigurcăs-arăsturnat.—Deundeştii?aîntrebatFarrokhlaghá.—Purşisimpluştiu.Citescgândurile.—Chiarlepoţiciti?aîntrebatFarrokhlaghá.—Da,doamnă.Depildă,dumneavoastrădoriţisăajungeţiînParlament.Nefericita

carestăacoloerapânăieriprostituată.Vedeţi?Nimeninupoatesă-miascundănimic.—Vreţisărămâneţiaici?apropusFarrokhlaghá.—Sigurcăda,arăspunsMounes.Dinpăcate, încănuausositvremurileîncareo

femeiesăpoatăcălătorisingură.Ean-aredecâtdouăvariante:oridevineinvizibilă,orisezăvoreşteîncasă.Dinnefericire,eunumaipotsărămânîncasă,darpentrucăsuntfemeie,trebuietotuşisărămân.Totcepotfaceestesăîncercsăînaintezpuţin,pânămăîmpotmolesc într-o altă casă, apoi să fac iar câţivapaşi şi sămă împotmolesc în altăcasă,şi totaşa,pânăcândpoateosăreuşescsăstrăbat lumeaînpasdemelc.Aşadaracceptămdintoatăinimainvitaţiadumneavoastră.

Farrokhlagháeraînculmeabucuriei.—Doamnelor,aziseajubilând,vreausăextindcasaasta.Grădinarulmi-aspuscăse

pricepelaconstrucţii.Elvafisingurulbărbatpecareosă-lţinemaici.Nevomocupachiarnoidelucrări.

—Eoideefoartebună,arecunoscutMounes.Defapt,ştiamdinaintetoateastea.CuvoiaDomnului,osănemeargăbine.

Faezécontinuasăplângă.— Ce vă frământă, doamnă? a întrebat-o Farrokhlaghá. Ce, nu se poate trăi fără

virginitate?Eudetreizecişitreideanitrăiescfărăea.—Darcumrămânecuonoareamea?Ce-osă-i spunsoţului?Osă fievaidecapul

meuînnoapteanunţii!Mounesaintervenit,împăciuitoare:

—Uite,dac-ofisătemăriţi,osăfaceuînaşafelîncâtsoţultăusănu-şideaseama.Nutemainecăji.Doarmăcunoşti.Ştiicăpotsă-mischimbfaţa.

—Şi-atuncidecen-aifăcut-oînfaţabestiilorăloradeşoferi?—Faezé,euammuritşi-amînviatdedouăori.Acumvădtotulaltfel.Ce-aşputeasă-

ţispun?Dumnezeumi-emartor,de-aşaveaaripi,aşzbura.Dinpăcate,chiardacăammuritdedouăori,spiritulmeuelegattotdepământ.Crede-mă,virginitatean-arenicioimportanţă.Şidacăsevaîntâmplasă-ţigăseştiunsoţ,Doamne-ajută,voifaceînaşafelîncâtsăaiocăsniciefericită.

Înceledinurmă,Faezés-a liniştit. Înaşteptarealucrurilor,mobileişimaterialelordeconstrucţie,doamneles-auaşezatsă-şidepeneunaalteiapovesteavieţii.

GrădinaluiFarrokhlaghá

Parteaadoua

Primăvara,loculredeveniseogrădinăîntoatăregula.Grădinarulavusesedreptate:chiaraveamânădeaur.Eradeajunssăatingăoplantă,căîntr-osăptămânăîirăsăreauosutăderamuriînflorite.

Reparaseră împreună casa. Farrokhlaghá nu muncea în adevăratul sens alcuvântului, doar se plimba de colo colo şi dădea dispoziţii, activitate care i-a luatîntreaga toamnă. Grădinarul le învăţase pe femei zidărie. Zarrinkolah pregăteamortarul,Mounes îl ducea în clădire, Faezé căra cu roaba cărămizile, iar grădinarulpreluasemuncadeconstrucţie.Lasfârşitultoamnei,casaaveaşasecamere,treibăişitreitoalete.

În zilele însorite, Farrokhlaghá stăteapemargineahavuzului,urmărind încântatăprogresullucrărilor.UneorioluapeZarrinkolahcueaşimergeaucumaşinaînoraşlacumpărături. Casa era construită întru totul după gustul lui Farrokhlaghá. Ea dădeaordinele,iargrădinarulleexecutaîntocmai.

La sfârşitul toamnei, casa era aproape gata. Farrokhlaghá a ales o camerăpentruMounesşiFaezé.Erautovarăşeleeicelemaiapropiateşiseocupauşidegospodărie.Faezé gătea, iar Mounes făcea celelalte treburi ale casei. Farrokhlaghá se ocupa eaînsăşi de decorarea interiorului. Grădinarul ceruse permisiunea să-şi construiască ocămăruţăînfundulgrădinii.I-aspusdoamneicăn-arenevoiedecâtdeZarrinkolahcasă-lajute.

Grădinarul şi-a construit căsuţapemalul râului, în faţa copaculuiMahdokht, careîncă nu rodise. Farrokhlaghá se arătase de câteva ori îngrijorată, dar grădinarul oasigurasecă,laprimăvară,copaculvafiplindeflori.

— Nu putem să ne purtăm cu el ca şi cum ar fi un copac obişnuit, îi explicasegrădinarul.Esteuncopac-om.Trebuiesă-lhrănimculaptedeom.

Farrokhlaghánuştiadeundesăfacărostdeastfeldelapte.Grădinaruli-azis:—Nu vă faceţi griji. Vreau sămă însor cu Zarrinkolah. Ea o să-mi facă un copil.

Atuncivaaveapieptulplindelapteşiosăhrănesccopaculculapteleei.Faezé i-a sfătuit să aducă un cleric şi să pună la cale o ceremonie religioasă.

Grădinarul s-a împotrivit. A spus că va oficia chiar el căsătoria şi că nu e nevoie decleric. Faezé era de părere că o asemenea căsătorie nu e legitimă.Mounes a păstrattăcereaşin-adezvăluitnimicdinceeaceînţelesesecitindgândurile.

Farrokhlaghánuadatimportanţăsubiectului.Eavoialaptedeompentrucopac,iargrădinaruli-lpromisese.N-ointeresaualteamănunte.

Zarrinkolahîşipetreceatoatăziualângăgrădinarşimunceaalăturideel.Grădinarulo învăţase zidărie, pomicultură, grădinărit, să gătească şi să brodeze. Ea cânta toatăziua, plimbându-se dintr-un colţ în altul. Era peste tot şi nicăieri, lucru ce o irita peFaezé,caresocoteacăZarrinkolahareapucăturirele,căevulgarăşicucapulînnori.Nu-iplăceacătottimpulchicotea,deparcădoaraşaputeadovedicătrăieşte.Faezénu-isuportapeoameniidefelulăsta.Eaera,desigur,mulţumitădeviaţaei,însăoridecâteoriîşiaminteadeAmirKhan,osăgetaodurereascuţită.Uneorichiarsegândeacăi-arplăceasăajungă,cumva,soţialuiAmirKhan,chiardacănumaieraîndrăgostităşinicinu mai voia să-l ia de bărbat. Dar ar fi fost o victorie pentru ea. S-ar fi simţitînvingătoaredacăarfidevenitsoţialui.

Farrokhlaghá urmărea cât se poate de serios să ajungă în Parlament. Aşteptanerăbdătoare să se termine lucrările de renovare ca să poată invita persoaneimportanteşiinfluente.ÎnurmadiscuţiilorcuMounes,ajunseselaconcluziacătrebuiesă-şiînceapăactivitateaprinadevenifaimoasă.Mounesi-asugeratsăcompunăpoeziişisălepubliceînziareşireviste,casădevinăîncet-încetcunoscută.LuiFarrokhlaghái-aplăcutideeaşizişinoaptesegândeanumailapoezii.

Laînceputuliernii,casaeragataşifiecarefemeieîşigăsiseloculei.Farrokhlagháapregătitunsalonpentruprimireamusafirilor,decoratcuperne,candelabreşisfeşnice,cu vin şi dulciuri.A comandat de la librărie cincizeci de cărţi de poezie, pe care le-aexpusînsalon.Acumpăratlumânărimariînformădefluturidenoapte1caresetopeaupe măsură ce flacăra înainta, impresionând privitorii. A poruncit ca pivniţa să fieaprovizionatăcuvinşialtebăuturi,pentrucapaharelesăfiemereupline.

Apoi a început să invite musafiri. Aceştia veneau în fiecare vineri dimineaţa şirămâneaupânănoapteatârziu.Înfiecarevineri,Farrokhlaghásacrificaooaie,pecaremăcelarulojupuiaşiotranşa,iarMounesşiFaezéogăteau.Zarrinkolahseînvârteaînjurul celorlalte femei şi se ocupa de treburile mai mărunte. În curând, casei luiFarrokhlagháis-adusvesteaşitotmaimulţioaspeţisoseauîngrădinăînfiecarevineri.Farrokhlaghá nu vorbea niciodată despre copaculMahdokht. Grădinarul îi ceruse săaşteptepânăcândvaînfrunzi.

Spre sfârşitul iernii, Zarrinkolahnumai venea în casă şi-şi petrecea tot timpul încăsuţagrădinarului.Farrokhlaghá l-a luat la întrebăripegrădinar, care i-a spus că în

fiecarezi,înzori,Zarrinkolahveneacuelsăstrângărouăcasăudecopacul,pentrucănurămăseseîncăînsărcinată,decinuavealapte.Mounes,carenureuşeaniciodatăsăciteascăgândurilebunuluigrădinar,le-acerutvoiesă-iînsoţească.Grădinarulafostdeacordşiceitreişi-aupetrecuturmătoareledouălunistrângândrouăînfrunzemari,cucarebărbatuludacopaculdupăometodăştiutădoardeel.

LajumătatealuniiFarvardin2copaculeraplindeflori. Înplus,cântaîmpreunăcupăsările şi umplea grădina demuzică. Farrokhlaghá ardea de nerăbdare să le aratecopaculmusafirilor,dargrădinarulnu-idădeavoie.

—Încănuavenittimpul,îispuneael.Defapt,niciFarrokhlagháînsăşin-aveapermisiuneadeavedeacopaculşidinacest

motivuneoriîipurtapicăgrădinarului.Făceaeforturisupraomeneştisă-şialungedinsufletacestresentiment,pentrucăaveaatâtdemarenevoiedegrădinar,încâttrebuiasă-iascultefiecarecuvinţel.Dealtfel,eraşifoarteocupatăsăcompunăpoezii,pentrucăacumîncasaeiveneauînfiecarevineriziarişti,poeţi,pictori,romancieri,fotografi,iarFarrokhlaghá nu avea încă versuri cu care să-i impresioneze şi prin care să devinăcelebră.Oridecâteorinuaveatreburidefăcut,Mounesoconsolaşioîncuraja.Faezé,în schimb, nu vedea cu ochi buni această îndeletnicire. Fireşte, n-avea curajul sănutrească gânduri pesimiste, de teama lui Mounes. Dar atunci când Mounes erasuficientdedepartecasănu-ipoatăcitigândurile,reflectalatoateacesteaşiconsideracătotcefăceaesteomareprostie.FaezéchibzuiacănumaiMounescufaţaeirotundăede vină pentru acea toană poetică. DeşiMounes avea atât demulte talente şi puteachiarsă-şialungeascăfaţa,nimicnuschimbafaptulcăsenăscusecufaţarotundăşicărămăsese,înesenţă,ofatăsimplăşiproastă.

EradejamijloculprimăveriişiFarrokhlaghátotnuscriseseniciopoezie.Într-ozi,laorazecedimineaţa,unadevăratpotopdeoaspeţis-arevărsatîngrădină.

Erau obişnuite cu musafiri în fiecare săptămână, dar niciodată nu fuseseră atât demulţi. Aproape o sută de persoane luaseră grădina cu asalt. Cuprinsă de agitaţie,Farrokhlaghále-apuspeMounesşiFaezélatreabăşiapornitîngrijoratăs-ocautepeZarrinkolah. Era foarte furioasă, spunându-şi că Zarrinkolah îi mănâncă pâineadegeabaşinufacedecâtsăsteatoatăziuacumâinileînsân,fărăsăcontribuiecunimic,maialesacum,cândveniserăosutădemusafiri.Aînceputsă-lstrigeistericpegrădinar,pânăcândacestas-aiţitpeneaşteptatedinmijloculmulţimii.

— Grădinarule, spune-i nevesti-tii să vină să le dea fetelor o mână de ajutor.Săracele,maiaupuţinşi-şidausufletulde-atâtatreabă.

—Nusepoate,doamnă.Nevastă-meaarămasgravidăierişinutrebuiesămişteundegetnouăluni,pânăsenaştecopilul.

Farrokhlagháaînceputsăclocoteascădefurie.—Măi, omu’ lui Dumnezeu! În primul rând, de unde ştii că nevastă-ta a rămas

gravidăieri?Înaldoilearând,cenaibaosăfacacumcutoţimusafiriiăştia?—Nu vă îngrijoraţi, i-a răspuns grădinarul. Voi face copacul să cânte. Toţi se vor

liniştişivoruitadefoame.Chiarosăvărămânămâncare.Iardeacumînaintesănumaiinvitaţipenimenipânănuscrieţipoezii.Cerostaresătotvinălumeaşisăprofitedeospitalitateadumneavoastră,fărăcaacestlucrusăvăajutecuceva?

Grădinarulaplecat,iarcopaculaînceputsăcânte.Toţimusafiriiautăcutşiolinişteadâncăacuprinsîntreagagrădină.Eracaşicumopicăturădeapăs-arfiprelinsîncetînpământ şi toţi cei prezenţi s-ar fi aflat înăuntrul acelei picături, ca într-un ocean.Picătura-ocean străbătea încet straturile pământului, amestecându-se cu acestea,împletindu-secumilioanedeelementedinadâncuri,oaspeţiaiapeişiaipământului,într-undans infinit.Undansatâtde lent,atâtderapid, încât, înbătaia lor,mâinile şipicioarele se izbeau, se spulberau şi se contopeau. Seva dansului era absorbită derădăcini şi zămislea cântecul lemnului. Toate fibrele copacului semănau cu lianeagăţatedecer.MounesaşoptitînurechealuiFarrokhlaghá:

—Priviţi cemult cere în jurulnostru.Acestaesteunalt cer,uncer în interiorulunuicer,îninteriorulunuialtcer…

Farrokhlaghá a observat că femeia ţinea ochii închişi şi părea să contemple unorizontaflatînspatelepropriilorpleoape.Şi-aîncrucişatpicioareleşiaprivitmusafiriicu o plăcere stranie. Toţi erau încremeniţi de uimire şi încercau să înţeleagă aceaexperienţă incredibilă. Apoi a început „fantasma verde“. O ceaţă verzuie a învăluittotul.Pământulşiceruldeveniserăunvălverde.Osingurăculoaresedesprinsesedinspectrulluminiişidominaacumtoatecelelalteculori.Toţiceiprezenţiausimţitcăsedizolvăînceaţă,căsuntabsorbiţideea,căpicurăasemeneaboabelorderouădinvârfulunei frunze. La căderea nopţii, copacul s-a oprit din cântec. Îmbătaţi demuzica lui,oaspeţiiauplecatfărăsăscoatăuncuvânt,îndeplinălinişte.

DeatunciFarrokhlaghánuamaichematmusafiri.Şi-apromissănumaiinvitepenimenipânănuvascrieniştepoezii.Ziua,seînchideaînsalonşiîncercasăcompună.Mounesîşipetreceaceamaimareparteatimpuluicugrădinarulşinevastalui.Decândrămăsesegravidă,Zarrinkolahnumaivorbea.Stăteatăcutălafereastrăşiprivearâul.Mounesşigrădinarulstrângeaurouăînfiecaredimineaţăşi,aşacumhrăneaucopacul,ohrăneauşipeZarrinkolah.Încetulcuîncetul,Zarrinkolahsetransforma.Pemăsurăceserotunjea,îşischimbaşiculoarea.Deveneatotmaistrăvezie.Semănatotmaimultcucristalul.Dupăovreme,adevenitcomplettransparentă.

Mounesstăteauneoriînspateleeişiprivearâulprintrupulei.Femeiaobişnuiasă-şipetreacătimpulcufaţalarâu,privindîndelungcumcurgeapa.

Faezérămăsesesingurăînparteacealaltăagrădinii.Acumnumaiveneaumusafiri,aşa că nu mai avea pentru cine să gătească şi nu mai era nimeni s-o laude.Farrokhlagháseîncuiaînsalon.Mounesnueraniciodatădegăsit,nevastagrădinarului

devenise invizibilă, iar cu grădinarul nu se putea vorbi. Eramereu ocupat. Singură,Faezémureadeplictiseală.UneoriîşischimbahaineleşimergealaTeheran,doarcasăseplimbe.Făcea înaşa fel încât săajungă înapropiereacasei luiAmirKhan.Uneoritreceapelângăelşisesalutaudânduşordincap.

Spresfârşitulverii,Farrokhlagháfăcuseuneleprogreseînceeacepriveşteprozodia.În Shahrivar3, a ieşit în cele din urmă din camera ei şi s-a aşezat pe margineahavuzului. Mounes uda florile într-un colţ. Farrokhlaghá a chemat-o ca să-i recitepoeziapecareocompusese.I-aspus:

— Desigur, poezia nu e întocmai o poezie, dragă Mounes. Dar cred că dacă voicontinuatotaşa,îndoianivoiputeacompuneunaadevărată.

Mounesainsistatsăaudăversurile.—Ţi-amspuscănu-iopoezie,arăspunsFarrokhlaghá.Eoîncercaredeagăsiritmul

şirima.După alte insistenţe din partea lui Mounes, Farrokhlaghá a început să citească,

îmbujoratăşiemoţionată:O,zaharniţăfărăzahăr,o,degetarfărăcizmar,O,bufonfărărâs,o,peretefărăzidar,O,zână,o,justiţiar,o,tu,şarpedepemal,O,nimfăgraţioasă,o,crăiasăpreafrumoasă,tristeţefărăstăvilar,O,pasărefărăaripişipene,cupiciorulrănit,O,sufletmângâietor,alungăvisulamar.Plecat-ai,uitat-ai,n-aimaivăzutÎnoglindainimiichipulmeutristşihoinar.Cesă-iceriacestuinefericitsălaşdenebuni?Cesă-ispuimaimuţeifărăsuflet,cuaerfunerar?Sufletulmădoare,darnupotluatristeţea-nrăzboi,Fiigeneros,spuneinimiimelesănumaibatăiar.Fari4suferădedor,întemplulmicşişubrezit,Tânjeştedup-aleiiubitşidupăochiiluidejar.Farrokhlaghá a tăcut. Cu ochii aţintiţi în pământ, Mounes nu spunea nimic.

Farrokhlagháaprivit-oovreme,abiastăpânindu-şineastâmpărul.Înceledinurmă,aîntrebat-o:

—Cepărereai?Ştiu,desigur,căeplinădegreşelişidestângăcii.Darpânăacumnuammaiscrispoezii.Eprimameaîncercare.

—Lăsaţi-măs-ocitescsingură.N-amînţelespreabine.Farrokhlaghái-aîntinsfoaiadehârtie.Mounesaînceputsăciteascăîncet,cuatenţie.

Farrokhlaghástăteacapespini.ŞtiacăMounesnuestecriticliterar,dar,orişicât,eraopersoană care citea gândurile şi avea destule calităţi care nu puteau fi trecute cu

vederea.Agitată, Farrokhlaghá seuita când la copaci, când la apahavuzului. Într-untârziu,Mounesaspus:

—Nuvăsupăraţi,deceaţiinvocatlaînceputzaharniţafărăzahăr?PăreacăFarrokhlagháaşteptatocmaiaceastăîntrebare.—Vezi,eudaumareatenţielucrurilor,aexplicateazâmbind.M-amuitatdemulte

orilazaharniţe.Ozaharniţăfărăzahăraratăfoartetrist.Mounesaclătinatdincap.— Tot ce se poate. Însă aici, unde aţi spus „degetar fără cizmar“, e cam ciudat.

Croitoriifolosescdegetarul,nucizmarii.Farrokhlaghá a înlemnit. Ar fi vrut să-i spună că nu e adevărat, că şi cizmarii îl

folosesc,darîncepusesăaibăşieadubii.—Eştisigură?aîntrebat-o.—Nuştiu,arăspunsMounes.Dardincâteîmiamintesc,croitoriiîlfolosesc.—Şiatuncicizmariicefolosesc?Mounesarămasovremepegânduri.Deşiaveaomemoriefoartebună,nureuşea

să-şiaminteascăacestamănunt.—Nuştiu,pecuvânt!—Egrav,aconstatatFarrokhlaghá.Dacăschimb„cizmar“cu„croitor“,toaterimele

vorfidatepestecap.—Poatecăn-arfiaşaderăusăfolosiţi„croitor“,aspusMounes.Oricumunelerime

nupreaausens.Deexemplu,„tristeţefărăstăvilar“,sau„chiptristşihoinar“,sau„sănumaibatăiar“.Nuprealevădrostul.Aţiputeaschimbatotulînaşafelîncâtsărimezecu„croitor“.Apoi,maieşiacestşarpedelamal…Poatecăunorale-arplăcea,dareunuînţelegcesemnificaţieare.Sauochiidejar…

Farrokhlagháeradistrusăsufleteşte.Mounesştiacă,înclipeleacelea,înminteaeiseprăbuşeauncasteldeaur.

—Nuvăfaceţisângerăudinpricinapoeziei,aîncurajat-oMounes.Existăşialtecăispresucces.Pictorulacelacareavenitultimadată,amcititînmintealuică-şidoreştesăvăfacăportretul.Aţiputeasă-ipropuneţiasta.Îlplătiţigenerosşicusiguranţăosăvăfacăportretul.Aşaveţi intra în contact cu tot felul depersoane celebre. Fireşte, dejacunoaşteţimulţioameniimportanţi.NutrebuiedecâtsălespuneţideschiscăvreţisăajungeţiînParlament.Orsăvăajute.

MounesasimţitcăFarrokhlagháîncetasesămaidărâmecasteluldeaurdinminteaeişicăsegândeadejalasugestiileprimite.Dupăcâtevamomentedereflecţie,aspushotărâtă:

— De săptămâna viitoare, trebuie să dăm din nou petreceri. Trebuie să-i chemînapoipeMosayyebşipeAhmad,pentrucăosăavemnevoiedeservitori.

Aşa s-a şi întâmplat. După o săptămână, musafirii au revenit. Au început să

primeascăşivizitedinpartearudelor.ChiarşiAmirKhanavenitdedouă-treiorisubpretextcăvreasă-şivadăsora.Acumerasupusşipoliticos,numaiîndrăzneas-ofacăpeşefulcuea.Setemeadeea.Veneasingur,fărăsoţie.

—Decenuţi-aiadusşinevasta,AmirKhan?îlîntrebaFaezédefiecaredată.—Este foarteocupată,doamnă. Înplus,nuopreaduceminteapentruasemenea

activităţi.Edoarocasnică,nusepricepedecâtlatreburilecasei.—Nu-miplacdeloccasnicele.Ofemeietrebuiesăştiesăsocializeze,să-şipoatăajuta

soţulsăavansezeînsocietate,nusăsteatoatăziuaînchisăînbucătărie.Tu,deexemplu,până cândai de gând să rămâiunbiet funcţionarmărunt?Trebuie săpromovezi. Şipentru asta trebuie să-ţi creezi relaţii cu oameni importanţi. Eu întâlnesc aici atâteapersonalităţi,cădejale-ampierdutnumărul.Cuunsingurcuvânt,aşputeasă-ţideschidoriceuşă.

—ÎlcunoşticumvapedomnulAtrchiyan?aîntrebat-oAmir.Afostaicisăptămânatrecută.Chel,scund,roşulafaţă…

—Cumsănu!FumeazăopiuîmpreunăcuManaqebi.Etottimpulaici.LuiAmirKhan au început să-i sclipească ochii.Ori de câte ori stăteade vorbă cu

Faezé, amintea numele lui Atrchiyan, pentru ca fata să-l întrebe ce doreşte de la el.Faezéeraînsăpreaisteaţăcasăofereserviciigratis.

Farrokhlaghá poza pentru pictor. Acesta nu venea doar vinerea, ci şi în zilele demarţi,casăopicteze.PlănuiausăorganizezeoexpoziţienumaicudiferiteportretealeluiFarrokhlaghá.Primiseatâtdemulţibanidelaea,încâteradispussă-iorganizezeşizeceexpoziţii.

Mounesstăteamaimultînfundulgrădinii.Continuasă-lajutepegrădinarsăstrângărouă.Mosayyeb şiAhmad se ocupaudebucătărie şi femeilenumai eraunevoite sălucreze.Pemăsurăceseapropiaiarna,Farrokhlaghásegândeatotmaimultsăscapedecelelaltefemei.Acumştiasăsedescurcesingură.Expoziţiasedeschiseselasfârşitultoamnei.Segândeasă-şicumpereiarocasăînTeheran.Aşa,puteasă-şipetreacăverileîngrădinadinKaraj,şiiernileînoraş.Femeileîncepeaus-oîncurce.

Într-o noapte din miez de iarnă, grădina a fost inundată de o lumină ciudată.Strălucirea a trezit-o peMounes, care dormea lângă fereastră. A deschis ochii şi şi-aspus:„Naşte!“.

S-aridicat,s-aîmbrăcatpeîntunericşiapornitsprecapătulgrădinii.Ninsesemultşigrădinaera îngropată subnămeţi. Strălucea toată şipăreacă întreguluniversedoarlumină.

Zarrinkolah, care se transformase complet în cristal, scânteia în lumina din jur.Grădinarulstătealângăpereteşi-şicârpeapapucii.

—Trebuies-oajutăm!astrigatMounes.—Poatesănascădeunasingură,arăspunscalmgrădinarul.Oricefemeieadevărată

naştefărăajutor.Înzori,avenitpelumeunnufăr.Grădinarulaluatnufărulîncăuşulpalmelorşil-a

dus pemalul râului, unde săpase dinainte o groapămică şi o umpluse cu apă. Apaîngheţase.Grădinarulapuscugrijănufărulpegheaţă.

—Osămoarădefrig,aspusMounes.—N-osămoară,i-arăspunsgrădinarul.Osăfacărădăcini.S-auîntorsîncameră.Pepat,Zarrinkolahseridicasetăcutăîncapuloaselor.Numai

era transparentă.Redeveniseea însăşi,doarcăaveasâniiplinide lapte.Grădinarulaîmbrăţişat-o,i-amângâiatpărul,i-asărutatmâinileşii-amasatpicioarele.

—Acumtrebuiesăhrănimcopacul,i-aspus.I-aîntinsfemeiiunvasşiaceastal-aumplutculapte.—Odihneşte-te,aîndemnat-ogrădinarul.Ainevoiedeunsomnbun.Aluatvasulculapteşiapornit-oîmpreunăcuMounessprecopac.— A îngheţat, a constatat el. Asta îi face bine. Hibernează. La primăvară se va

transformaîntr-uncopacnemaivăzut.Grădinarul a turnat apoi laptele încet, picătură cupicătură, la rădăcina copacului.

Cândaterminat,soareleseînălţasedejapecer.S-aîntorsînodaialui.Mounesapornitsprecasăprintrecopaciidesfrunziți.Murisedejadedouăori,aşacănimicnumaiputeasăomire.S-aopritdindrumşis-asprijinitdeuntrunchi.„Amnevoiedeajutor“,şi-aspus.

Într-un fel, în adâncul sufletului, o invidia pe prostituată. Câştigase prea uşor.Devenise luminăcuaceeaşiuşurinţăcucarerâdea.Erao tainăpecareMounesnuoputeapricepe.

—Cumaşputeasădevinşieulumină?s-aîntrebateacuvocetare.Nuaprimitniciunrăspuns.Ştiacăîi lipseştesimţultransformării încopac.Naturaeieraalta.Nuputeanicisă

nască. Ştia că putrezea din interior. Putrezise în aşteptare. Ştia că lumina vine diniubire, dar ea nu simţise niciodată iubirea. Ajunsese să simtă fiorulmiracolului, dariubirearămâneaunoceanîndepărtat.Eradeparteşiînacelaşitimpaproape.Ştiacăarsimţiiubiredacăarputeasăatingăcuadevăratesenţacopacului,săopipăiecuvârfuldegetelor, dincolo de scoarţa groasă. Dar întotdeauna, întotdeauna simţea numaiînvelişul zgrunţuros. Nu percepea decât asprimea copacului, aşa cum sesiza numaijosniciaoamenilor.Chiardacăeanuaveaniciunstropdejosnicieînsuflet,ocunoşteafoartebine.Nuoînvăţase.Oştia.

Acolo, în pustiul din Karaj, Mounes simţise o patimă dezlănţuită. Din nefericire,cunoscusepatimaînaintesăosimtă.Acestaeraneajunsul.Cumintea,cunoşteatotulşirespingeacugroazăexperienţareală.Setemeadeinfamie,dedizgraţie,denimicnicie.Îşidoreasăfiedoarunomneînsemnat,pierdutînmulţime,darfărăaficonştientde

secretulproprieimediocrităţi.Nucunoscuseniciodatăsensulsărăciei,darnuavusesenicibogăţii.Nuiubeaviermiidepământ,nusimţeaumilinţă înfaţafrunzeloruscate,nu murmura rugăciuni după ciripitul rândunelelor, nu escalada munţi, nu privearăsăritul, nu veghea toată noaptea doar ca să admire CarulMare. Nu observa nici odiferenţăîntreprafşinisip,darputeafacedistincţiadintrecerşipământ,decinuvedeacerurilepământului,nicipământulcerului.Vedeacăepecalesăputrezească.„Bun,cepot face?“, şi-a spus. „Cepot face cu toate acestemulte cunoştinţemărunte?Cumaşputeatrecedeele?“

Farrokhlaghásetreziseşistăteaînfaţacaseiîntr-uncapotdelână.Cândavăzut-opeMounes,i-astrigat:

—Egheţărieîncasă,ailăsatcumvauşadeschisă?—Vărogsămăiertaţi,s-ascuzatMounes.ŞtiacăFarrokhlaghádoreasălevadăplecate.Aîntrebat-o:— După părerea dumneavoastră, ce-aş putea face cu toate cunoştinţele mele

mărunte?—Cecunoştinţe?—Toatemicilecunoştinţe.Depildă,ştiucădoriţisăplecămdincasă.Decetrebuie

săştiuasta?Farrokhlaghá a ridicat din umeri. Se obişnuise deja cuMounes şi n-omai speria

abilitateaeideacitigândurile.Ştiacănuarenicioimportanţă.Mouneserapreasimplăcasăsefoloseascădeceeaceştia.Eradoarchinuitădeasta.

—Aziplecînoraş,i-azis.Amînchiriatocasă.Puteţirămâneaicicâtvreţi.Măîntorclavară.Să-idaţicheiagrădinaruluicândplecaţişisă-ispuneţisămi-otrimită.1. Metafora fluturelui de noapte care este irezistibil atras de flacăra lumânării şi

sfârşeştemistuitdeaceastaestefoartedesfolosităînpoeziamisticăpersană(n.tr.).2.Primalunădincalendaruliranian(21martie–20aprilie)(n.tr.).3.Aşasealunădincalendaruliranian(23august–22septembrie)(n.tr.).4. Diminutiv al numelui Farrokhlaghá. Conform normelor tradiţionale din poezia

persană,ultimuldistihconţinepseudonimulautorului(n.tr.).

Mahdokht

Mahdokhtseplantasetoamnapemalulrâului.Toatătoamnaagemut.Picioareleîiîngheţauîncet-încetînnoroi.Ploilerecidetoamnăi-ausfâşiathainele.Arămasaproapegoală, acoperită de nişte zdrenţe. A tremurat de frig până a venit iarna, când aîncremenitcutotul.Darochiii-aurămasdeschişişipriveatottimpulcumcurgeapa.

Odatăcuprimeleploideprimăvară,gheaţacare îi încătuşa trupula începutsăsespargă.Dindegeteauînceputsă-irăsarămiciramuri, iarpicioareleauprinsrădăcini.Toată primăvara a ascultat cum îi cresc rădăcinile, cum absorb puterea pământului,cum i se răspândesc prin tot trupul. Zi şi noapte asculta sunetul rădăcinilor. Când avenitvara,avăzutcăapaeverde.Apoitoamnaaadusînapoifrigul.Daracumnumaigemea.Rădăcinilenumaicreşteauşicorpulîirămăsesenemişcat.Petimpulierniiauhrănit-o cu picături de rouă. Deşi îngheţase complet, încă vedea apa. Era verde-albăstrie.

Primăvara următoare, se acoperise de muguri. A fost o primăvară frumoasă.Învăţase cântecul apei şi, atunci când îl cânta, inima îi era cuprinsă de bucurie. Îşihrăneamuguriicuaceabucurie.Frunzeleîideveneautotmaiverzi,dinceîncemaiverzi.

Vara,aparâuluieradinnoualbastră.Puteasăvadăpeştiiînotând.Friguls-aîntorsodatăcutoamnaşiceruls-afăcutvineţiu.Darbucuriacare-iumplea

inima nu s-a risipit, pentru că-şi însuşise întru totul natura de arbore şi strângea,concentratotul.

Înmiezulierniiauînceputs-ohrăneascăculaptedeom.Asimţitoexploziedeviaţăcare i-aspart toatăgheaţadepe trup,deşiprimăvaraera încădeparte.Simţea însăşidurere.Sentimentulfulminantcareocopleşeaaduceasuferinţă.Rămăsesecuprivireaaţintităasupraapei.Acumnumaivedeauncurscontinuu.Râulcurgeapicurând,stropcu strop. Picăturile se prelingeau şi Mahdokht simţea durere. Se dizolva în râu.Pătrunseseînpicăturiledeapăşisimţeapulsulfiecăreia.Aprimitlaptedeomtimpdetrei luni. La mijlocul primăverii, simţământul exploziv din interiorul ei a ajuns laapogeu.Deşi s-apetrecutoexplozie,nua fostunabruscă,ci lentă, treptată.Eracaşi

cumfiecarefibrădintrupuleivoiasăseseparedecelelalte.Totcorpulisedezintegraîngemete.

Într-o eternămetamorfoză,Mahdokht se desprindea de ea însăşi. Simţea chinuricumplite, simţeacănaşte.Ochii îi ieşeaudinorbitededurere.Apanumaieraacumcompusă din picături, ci din atomi de eter, iar Mahdokht îi vedea. Se dezintegraîmpreunăcuatomiideeter.

În cele din urmă, s-a sfârşit. Copacul s-a transformat în seminţe. Un munte deseminţe. Vântul a început să sufle cu putere. Seminţele de Mahdokht au fostîncredinţaterâului.

Mahdokhtacălătorit,împreunăcurâul,înîntreagalume.

Faezé

Toamna,aeruldinoraşeracuratşiproaspăt.Maialespe launsprezecedimineaţaeraoadevăratăplăceresăteplimbipestrăzi.Aproapeînfiecarezidetoamnă,FaezécutreierastrăduţeleoraşuluiîmpreunăcuAmirKhan.EaveneaînfiecarezidinKaraj.Cei doi se întâlneau înPiaţa 24Esfand.Bărbatul seplângeade soţia lui, iar femeia îlascultacurăbdare.Soţialuieraneglijentă,nusepricepealabucătărieşinicimăcarnuştiasăaibăgrijădecopilaşacumtrebuie.

FaezéîlcompătimeapeAmirKhanşiîncercasă-lajutecusfaturi.La mijlocul toamnei, Amir Khan a fost sancţionat din cauza absenţelor repetate,

fiindu-i tăiate cincisprezece zile din salariu. Asta l-a supărat foarte tare, aşa că şi-aschimbatprogramulîntâlnirilor,mutându-lelaoracincidupă-amiaza.

FataveneaînfiecarezidinKaraj,lacincidupă-masa,şiseîntâlneacuAmirKhanînPiaţa24Esfand. Stăteaudevorbă.Uneorimergeau la cinemasau luaucina învreunrestaurant. După o vreme, devenise limpede că nu mai puteau continua aşa. Eraplictisitor.Înplus,dejanumaiaveaucesă-şispună.Într-ozi,AmirKhani-azis:

—Poatecăn-artrebuisăspunasta,darnucredcăebinecăfacizilnicdrumuldinKarajpânăaicişi înapoi.Mi-eteamăsănupăţeşticeva.NusecadecaofemeiesătotmeargăsingurăpedrumulspreKaraj.

—Şicepropuisăfacem?l-aîntrebatFaezé.—TepoţimutaînapoiînTeheran.—Încasacui?—Întoarce-teîncasabuniciitale.—Deparcăm-arprimiînapoi!Nuînţelegefelulnostrudeatrăi.Sigursevagândică

ampăţitvreonenorocireşi-osăfieşimaiafurisitădecâtînainte.—Aşputeasă-ţiînchiriezocameră.—AmirKhan,să-ţifieruşine!Ţiseparecăsuntgenuldefatăcarearfaceaşaceva?—Atuncihaisăîncheiemocăsătorietemporară1,aşan-armaifiprobleme.LuiFaezénu-iplăceadelocideeadecăsătorietemporară.Darn-aspusnimic.Într-oseară,s-auduslaunbirounotarialcasăîncheiecăsătoriatemporară.Notarul

le-azis cănuoficiazădecâtcăsătoriipermanente.Aşacă s-aucăsătorit,dar în secret,pentru ca Amir Khan să aibă timp s-o pregătească pe soţia lui. Au petrecut noapteanunţiiîntr-ocamerădemotel.

Adouazidimineaţa,AmirKhans-atrezitabătut.Acăutatînzadarobatistă.Faezénul-abăgatînseamăşiniciAmirKhann-aspusnimic.S-aduslafereastrăşiarămasacoloovreme,privindpierdutstrada.Sesimţeafoartenefericit,darnumaiştiacuisăseplângă.

—Trebuiesănecăutămocasămică,aspusîntr-untârziuFaezé.—Iastaipuţin!Osăteducîncasamea.—Doamne fereşte!Crezi căaşaccepta să trăiesc înaceeaşi casăcucealaltă soţie?

Niciodată!Faezéa începutsăcauteocasăşi, înceledinurmă,agăsitunapestradaSalsabil.

AmirKhanşi-agăsitoslujbămaibună,într-ocompaniecomercială,casăpoatăacopericheltuielile noii case, nădăjduind în continuare că Faezé îl va pune în legătură cudomnulAtrchiyan.

Viaţalornuenicibună,nicirea.Mergemaideparte.

1. Căsătorie încheiată pentru o perioadă limitată, practicată uneori în islamul şiit şiinterzisăîncelsunnit(n.tr.).

Mounes

Mounesamairămastrei lunisă-lajutepegrădinar.Hrăneauamândoicopaculculaptele lui Zarrinkolah. În a doua lună de primăvară copacul s-a despicat şi într-odimineaţăauvăzutcăsetransformaseîntr-unmuntedeseminţe.Vântulaînceputsăbatăşile-arisipitînrâu.

—Mounes,i-aspusgrădinarul,acumevremeasădeviiom.—Dareuvreausădevinlumină.Cumsepoatetransformacinevaînlumină?— Înţelegând întunericul. Tu, ca toţi oamenii obişnuiţi, nu înţelegi că lumina şi

întunericul sunt una. Ascultă-mă pe mine! Trebuie să înţelegi întunericul. Ăsta eprincipiul.Nucăutasădeviilumină,pentrucăodatăce-aidevenitluminănumaiestecaledeîntoarcere.Uită-telaprietenata.Avrutsădevinăcopacşi-adevenitcopac.Nuafostatâtdegreupecâtcredea.Dinpăcate,n-adevenitom,cicopac.Acumpoatesăreiamişcareadelaînceput,miliardedeanideacumînainte,pânăsevatransformaîncet-încet din nou în om. Caută întunericul, începutul, adâncurile. Când vei ajunge înadânculadâncurilor,veigăsiluminaîntoatăstrălucireaei,înpropriilemâini,alăturidetine.Astaînseamnăsădeviiom.Aşacădu-te,fiiom!

Mouness-arăsucitşis-aînălţatsprecer,purtatădeunvântînnegurat.Într-oclipită,s-atrezitîntr-undeşert,undeşertnesfârşit.

AutrecutşapteanişiMounesatrecutprinşaptedeşerturi.Eraobosităşislăbităşinumaiaveaniciodorinţă.Eraplinădoardeexperienţe.Atât.

După şapte ani s-a întors în oraş. S-a îmbăiat, s-a îmbrăcat cu haine curate şi adevenitosimplăînvăţătoare.

FarrokhlagháSadroddivanGolchehreh

Farrokhlagháarămastoatăiarnaînoraş,într-ocasăînchiriată.Pictoruleranelipsitde la ea. Avea douăzeci şi cinci de ani şi era plin de visuri de artist pe care i leîmpărtăşeafemeii.ToamnaorganizaserăoexpoziţiecudiverseportreteşischiţecareoînfăţişaupeFarrokhlaghá.Însearainaugurăriiauvenitfoartemulţivizitatori,careauadmiratlucrărileşis-auarătatimpresionaţi.Adouaziînsă,salaeragoală.

Tânărulpictors-ademoralizat.Farrokhlagháşi-apetrecuttoatăiarnaîncercândsă-lconsoleze.Laînceputulprimăveriieradejaexasperatădevăicărelilelui,aşacăi-adatbanisămeargălaParisşisăstudiezepicturaalăturidemarimaeştri.

Dupăplecareapictorului,Farrokhlagháarămassingurăcâtevazile.Seplictisea.S-agânditsăseîntoarcălagrădină,darnulemaisuportapefemei.

Într-oziaprimitvizitadomnuluiMarikhi,unvechiprietenalluiFakhroddinAzod,careştiaderelaţialor.Stăteaumultdevorbă,zidezi.DomnulMarikhinutreaunadâncrespect pentru ea şi considera că are talente ieşite din comun care nu fuseserăvalorificateaşacumtrebuie.I-apropussăsecăsătorească,oferindu-iastfelprilejuldeaintraînînaltasociatate.Farrokhlagháaacceptat.

Amândoiauevoluat.MarikhiaintratînParlament,iarFarrokhlaghás-aimplicatînacţiuni de caritate. Marikhi a fost decorat, iar Farrokhlaghá a devenit preşedinteonorificalunuiorfelinat.MarikhiafosttrimisînmisiuneînEuropa,iarFarrokhlaghál-aînsoţit.

Auorelaţiebună,nicicaldă,nicirece.

Zarrinkolah

Zarrinkolahs-acăsătoritcubunulgrădinar.Arămasgravidă.Anăscutunnufăr.Şi-aiubitmultcopilul,careacrescutîntr-omicăgroapăpemalulrâului.

Într-ozidevară,soţuli-aspus:—Zarrinkolah,trebuiesămergemîntr-ocălătorie.Zarrinkolahafăcutcuratîncasăşiastrânshaineleîntr-oboccea.—N-avemnevoiedeele,Zarrinkolah.Lasă-leaici.Femeia s-a supus. A lăsat bocceaua şi şi-a luat soţul demână. Aumers pemalul

râului şi s-au aşezat pe nufăr. Floarea şi-a înfăşurat petalele în jurul lor. S-aupreschimbatînfumşis-auînălţatsprecer.