Sfintii Pdrinti,)

desprecum sd dobAndim

mAnfuirea

Traducere din limba rusi de

Gheorghild Qiocioi

EDITURA DE SUFLETBucuregti

Sfin{ii Pdrinyi despre cum sd dobhndim mkntuirea

rdpire, gi cineva a venit la mine gi m-adus tntr-un loc plin de lumind... $i.amauzlt eu mulgime de oameni sldvindneircetat pe Dumnezeu. Cu adevdrat,frafilor, minunatd gi de negrdit vialdeste in impdrdlia cea cereascd... CAndam voit si intrim insd in acel loc incare se auzeau slavosloviile, cinevadiniuntru ne-a spus: ..Ce voifi?> Celcare md cdliluzea a rdspuns: <Voim sd

intrdm pe ugdr, insi glasul dinduntrua spus: .,Nimeni care igi petreceviala in lenevie nu va intra aici, iardacd vre(i sX intra(i, mergeli inapoigi nevoi(i-vd, nicicum cugetAnd labundtdlile degarte ale acestei lumi.>"

CUPRINS

CuvAntinainte .........5CaleacdtremAntuire ... .......9MAntuirea e doar intru Dumnezeu . . .29

SemnelemAntuirii .....41.

inceputul mAntuirii - congtientizareaproprieistiridepdcat ........47MAntuireapicdtogilor ........50Necazurile pe calea mAntuirii . . . . . . .56

MAntuirea nu consti in faptele cele

bune, ciintrupocdinld. .......61MAntuireaaproapelui ........65MAntuirea intru Hristos - harul,pocXinfagirelelepitimiri .....72

TainamAntuirii .......1'17

MXrgdritare duhorrnicegti despre

mAntuire ......137

Cuvinte Ei pilde ale Sfinfilor Pirinfidespre calea mAntuirii oamenilor . . . L43

1,57

v

CALEA CATREUANTUIRE

Sd nu ne inchipuim cd ducAnd oviald nelegiuiti, ffud a ne supuneepiscopilor gi preofilor, ar fi cu putin-

!d sd moqtenim viala vegnicd gi mAn-tuirea. (SfAntul Ciprian al Cartaginei)

,trirt

Si rAvnim cdtre bine gi viafa cea bi-nepldcuti lui Dumnezelt, nu pentrulauda omeneascd, ci si alegem viefu-irea cea virtuoasi pentry mAntuireasufletului; cdci fiecare dintre noi ve-dem moartea inaintea ochilor nogtri,qi toate cele omeneqti sunt fdri nici onidejde. (SfAntul Antonie cel Mare)

***

lnceput al mAntuirii qi al impdrdli-ei cerurilor este pentru suflet dragos-tea. (SfAntul Antonie cel Mare)

Sfinlii Pdrin[i despre cum sd dobkndim mkntuirea

,1**

Nu doar instrHinarea il mAntuieqtepe om, ci qi implinirea poruncilor.(Avva Isaia)

,T'T'T

in pocHinld constb mAntuirea, iarlipsa de infelepciune este moarte a

pocdinfei. Ascunde-te de oameniicare umbld intru cele degarte gi ara-ti-te adeseori tnaintea lui Dumnezeu.(Sfanhrl Vasile cel M4re)

','l;Cel ce doregte sd se mAnfuiasci,

acela sd st6ruiasci $i cel ce doregte siintre in lmpdrdlie, acela sd nu fie lip-sit de grijd. (Sfantul Efrem Sirul)

!t**

Omul cu luare.aminte pbzegte po-runcile, iar cel ce le pizegte, acela adobAndit Raiul vegnicelor mAngAieri.(SfAntul Efrem Sirul)

Inceputul gi sfArgitul pentru ceicredinciogi sunt acestea: credinfa, nd-dejdea qi dragostea. (SfAntul EfremSirul)

10

Sfinlii Pdrinli despre cum sd dobhndim mdntuirea

Nu doar instrdinarea il mAntuiegtepe om, ci qi implinirea poruncilor.(Awa Isaia)

***

In pociinld constd mAntuirea, iarlipsa de inlelepciune este moarte a

pocdin,tei. Ascunde-te de oameniicare umbld intru cele deqarte Ei ara-td-te adeseori inaintea lui Dumnezeu.(SfAntul Vasile cel Mare)

***

Cel ce doregte sd se mAntuiascd,acela sd stAruiascd, gi cel ce doreqte sdintre in impdrdfie, acela sd nu fie lip-sit de grijn. (SfAntul Efrem Sirul)

Omul cu luare-aminte pizegte po-runcile, iar cel ce le pdzeqte, acela a

dobAndit Raiul veqnicelor mAngAieri.(SfAntul Efrem Sirul)

**rF

Inceputul gi sfArgitul pentru ceicredincioqi sunt acestea: credinfa, n6-dejdea gi dragostea. (SfAntul EfremSirul)

10

Sfinlii Pdrinli despre cum sd dobdndim mkntuirea

Nimic nu conduce intr-atAt sufletulcdtre mAntuire gi nu-l face pe el atAtde plin de indrdzneald cdtre nevoin-

!e, precum a afla un invdldtor caresH propoviduiasci virtufile cu insdqifapta sa. (SfAntul Efrem Sirul)

***

Vrea cineva sd ajung5 in cer? Sd

hrdneascd intotdeauna ura cdtre cele

de pe pdmAnt gi sd se scArbeascd deacestea, nevoindu-se cdtre desivArgi-re gi dorind impXr5lia cerurilor. (SfAn-

tul Efrem sirul) *f*

Cine doregte cu adevirat viala cea

vegnicd si are dorire citre lmpdri-fia cerurilor, atunci se cuvine ca maimult decAt toate din veacul acesta sd

ia aminte spre hotarele cele de dinco-lo, mai presus de cele din lume qi de-cAt orice slavd pimAnteascd, indepdr-tAnd toate legdturile cele materiale gi

iubind cereasca slavd a lui Hristos.Astfel, sd nu ia aminte la nimic p5-mAntesc gi si nu le amestece pe cele

de Sus cu dragostea acestui veac gi aacestei vie{i. (SfAntul Efrem Sirul)

11

Sfinlii Pdrinli despre cum sd dnbhndim mhntuirm

in mdsura itr care ne predem fieca-re nevoinfelor trupegti qi sufletegti, irraceeaqi mdsurd ne indulcim cu faptelecele bune, in aceeagi mdsuri dobAn-dim pdrtdgia Duhului SfAnt qi innoi-rea mintii; prin har se primegte mAn-tuirea iar dupd credinfd, dragoste qi

nevoinfa voii libere se intrd in viafavegnicd. $i nu in intregime dupd pu-terea si harul lui Dumnezeu se lu-creazS, aceasta fdrd propria stiruinfdgi pdrtdgie a omului. MAnfuitorul nos-tru Iisus Hristos, invdfAnd adevintl,ne-a agezat noud calea ce duce la cerspunAnd: ,,Nu vd adunali comori pepdmAnt, unde molia qi rugina le stricdqi unde furii le sapi qi le furd, ci adu-nali-vd comori in cer, unde nici mo-lia nici rugina nu le stric5, unde furiinu le sapd gi nu le furd. CXci unde es-

te comoara ta, acolo va fi qi inima ta"(Matei 6,19-21). (Sfantul Efrem Sirul)

,F**

Minunath este contemplarea, mi-nunati este gi lucrarea; intAi de toatepentru ci se inalld mai presus de cele

pdmAnteqti gi intrd in SfAnta Sfintelorgi it utla mintea noastri cdtre cele cucare se inrudegte; pe de altd parte, il

12

Sfin{ii Pdrin{i despre cum sd dobdndim mdntuirea

ln mdsura in care ne predem fieca-re nevoinlelor trupegti gi sufletegti, inaceeagi mdsurd ne indulcim cu faptelecele bune, in aceeagi mdsurd dobAn-dim pdrtdgia Duhului SfAnt gi innoi-rea minlii; prin har se primeqte mAn-tuirea, iar dupd credin!5, dragoste gi

nevoinfa voii libere se intrd in vialavepnic5. $i nu in intregime dupi pu-terea qi harul lui Dumnezeu se lu-creazd aceasta fdrd propria stdruinfdgi pdrtigie a omului. MAntuitorul nos-tru Iisus Hristos, invdfAnd adevdrul,ne-a aqezat noud calea ce duce la cerspunAnd: ,,Nu vd adunafi comori pepdmAnt, unde molia gi rugina le stricdgi unde furii le sapd qi le fura ci adu-nafi-vd comori in cer, unde nici mo-lia nici rugina nu le stricd, unde furiinu le sapi gi nu le furd. Cdci unde es-

te comoara ta, acolo va fi qi inima ta"(Matei 6,19-21). (SfAntul Efrem Sirul)

Minunatd este contemplarea, mi-nunatd este gi lucrarea; intAi de toatepentru cd se inalld mai presus de cele

pdmAntegti gi intrd in SfAnta Sfintelorgi inalld mintea noastrd cdtre cele cucare se inrudegte; pe de altd parte, il

L2 13

Sfinlii Pdrin{i despre cum sd dobhndim mhntuirea

primegte la sine pe Hristos gi ii sluleg-

te Lui, doveditd fiind aceasti dragos-te prin fapte. Fiecare dintre virtufileomului duce in mod osebit pe calea

mAnfuirii gi, neindoielnic, una dupdalta croiesc drum cdtre veqnicele loca-quri. (SfAntul Grigorie Teologul)

Sunt multe cii care conduc cdtremAntuire, cdtre pirtdqia cu Dumne-zeu. Sunt indeajuns invdlitura gi cre-

dinfa simpld, cdci in mare parte ne

mAntuiegte Dumnezeu. (SfAntul Gri-gorie Teologul)

**,r

Existd mAntuire prin frici c6nd ne

indepdrtdm de rdu,luAnd aminte giin-grozindu-ne de pedepsele din gheen6;

pe de alti parte, unii izbAndesc pe ca-

lea virtufilor ndddjduind in rdsplati.insd cel ce ndzuiegte sufletegte cdtre

desdvArqire, acela izgonegte de la sinefrica. (SfAntul Grigorie de Nyssa)

Cel ce iEi conduce sufletul gi trupuldupd legea evlaviei le aduce pe ele

la Dumnezeu gi le dd Lui intru sluji-re fdrd de patd qi curate. Unul ca ace-

Sfinlii Pdrinfi despre cum sd dobhndimmiriuirea

la, conducAndu-qi viafa intru evlavi-oasd credinfd qi ascultare sufleteascd,trebuie sd se predea pe sine continuuvirtufilor, lepddAnd legdturile viefii.

9t, p" de-a-ntregul supus credinfei qi

vie,tii lui Dumnezelr, gtie limpede cd

intru aceastd credinli plind de evla-vie qi viafi virtuoasd dobAndegte pu-terea lui Hristos, iar prin aceastd pu-tere a lui Hristos se indepdrteazl. derdu. (SfAntul Grigorie de Nyssa)

Pe ce cale am fost scogi noi din Rai,prin izgonirea protopdrinfilor nogtri,tot pe aici putem si ne intoarcem ia-rdqi ir Rai, daci dorim sd ajungemla fericirea dintru inceput. Care ar fiaceastd cale? Pldcerea, ingelarea cea

din afard au fost inceputul cdderii,apoi au urmat lor ruqinea qi frica, ne-maiindrdznind omul si se arate ina-intea Creatorului, acoperindu-se cufrunze qi crengi; apoi s-a imbrdcatpe sine in piei moarte qi a fost trimissd viefuiascd in mari dureri gi trude.Aqadar, dacd dorim si fim cu Hristos,rdtXcind departe de patrie, precumpelerinii rdtdcesc departe de patrialor, trebuie sd ne indepdrtdm de gri-

1,4

Sfinlii Pdrin[i despre cum sd dobkndim mdntuirea

la, conducAndu-gi viafa intru evlavi-oasd credinfd gi ascultare sufleteascd,trebuie sd se predea pe sine continuuvirtufilor, lepddAnd legdturile viefii.

$u pe de-a-ntregul supus credingei qi

vie,tii lui Dumnezelr, gtie limpede ciintru aceastd credinld plind de evla-vie gi viald virtuoasd dobAndegte pu-terea lui Hristos, iar prin aceastd pu-tere a lui Hristos se indepdrteazl, derdu. (SfAntul Grigorie de Nyssa)

Pe ce cale am fost scogi noi din Rai,prin izgonirea protopdrinfilor nogtri,tot pe aici putem sd ne intoarcem ia-r5gi in Rai, daci dorim si ajungemla fericirea dintru inceput. Care ar fiaceastd cale? Pldcerea, ingelarea cea

din afard au fost inceputul cdderii,apoi au urmat lor ruginea gi frica, ne-maiirdrdznind omul sd se arate ina-intea Creatorului, acoperindu-se cufrunze gi crengi; apoi s-a imbricatpe sine in piei moarte gi a fost trimissd vieluiascd in mari dureri gi trude.Agadar, daci dorim sd fim cu Hristos,rdticind departe de patrie, precumpelerinii riticesc departe de patrialor, trebuie sd ne indepdrtim de gri-

T4 15

SJinlii Pdrinli despre cum sd dobdndim mhntuirea

jile cele pdmAntegti la care a fost con-damnat omul dupd cddere. (SfAntulGrigorie O" *trtll,-

Ura fafd de demonine ajut5lamAn-tuire qi mult prielnicd este aceasta cd-tre lucrare" "o*t:::r. (Awa Evagrie)

inceput al mAntuirii este ocdrAreade sine. (Awa Evagrie)

Viafa cea dreaptd gi fdrd minuni vaprimi cununa gi nimic nu o va pier-de; iar viala nelegiuitd gi cu minuninu poate scdpa de pedeapsd. (SfAntulIoan GurH Ou Onrl..

Prin mdrturisirea dreaptd a dog-melor unitd cu dreptatea viefli gi fap-ta noi facem jumdtate din sdvArgireamAntuirii noastre. (SfAntul Ioan Guride Aur)

***

E cu neputinlH sd se mAntuiascd ci-neva care nu se indelebricegte mereucu citirile duhovniceqti; insd aceasta

este bine: daci noi ne folosim nein-cetat de aceste citiri ca leac, izbAndim

Sfinlii Pdrin[i despre cum sd dobdndim mkntuirea

astfel sd ne mAntuim. (SfAntul IoanGurd de Aur)

***

in afard de infrAnarea de la hrandsunt multe alte cdi care pot sd ne des-chidd noud porfile indrdznelii inain-tea lui Dumnezeu. Cel ce gustd hranagi nu poate sd posteasci, acela poatesH dea cu prisosinfd milostenii. Si fa-cd rugdciuni cu osArdie, sd arate rAv-nd din destul cdtre ascultarea cuvAn-tului lui Dumnezeu; aici nu ne impie-dici sldbiciunea noastrd trupeascd: sine impdcdm cu vrdjmaqii, sd izgonimdin sufletul nostru orice pomenire derdu. Dacd vom implini aceasta vomsdvArpi adevdratul post, ceea ce cere

de la noi Domn.rt. iSfantrl Ioan Gu-rd de Aur)

*rGrt

Cel ce se hotirdgte sd fie cu lua-re-aminte gi indrdzneald, cu osArdiesd se ingrijeasci de mAntuirea sa; peunul ca acela nimic nu-l impiedicd pecale. (SfAntul Ioan*Gurd de Aur)

Sd ne grdbim cdtre faptele cele bu-ne * cdci altfel nu e cu putinfi sd nemAntuim. (SfAntul Ioan Gurd de Aur)

1,6

Sfin[ii Pdrinli despre cum sd dobhndim mkntuirea

astfel si ne mAntuim. (SfAntul IoanGurd de Aur)

,+rfrt

In afari de infrAnarea de la hranisunt multe alte cdi care pot sd ne des-chidd noui por{ile indrdznelii inain-tea lui Dumnezeu. Cel ce gusti hranagi nu poate sd posteasci, acela poatesd dea cu prisosinfd milostenii. Sd fa-cd rugdciuni cu osArdie, sd arate rAv-nd din destul cdtre ascultarea cuvAn-tului lui Dumnezeu; aici nu ne impie-dici slibiciunea noastrd trupeascd: sine impicdm cu vrdjmagii, sd izgonimdin suflefulnostru orice pomenire derdu. Dacd vom implini aceasta vomsivArgi adevdratul post, ceea ce cere

de la noi Domnul. (SfAntul Ioan Gu-rd de Aur)

***

Cel ce se hotXrdgte si fie cu lua-re-aminte qi indrdzneald, cu osArdiesX se ingrijeascd de mAntuirea sa; peunul ca acela nimic nu-l impiedicd pecale. (SfAn*t

""i.:urd de Aur)

Si ne grdbim cdtre faptele cele bu-ne - cdci altfel nu e cu putinfd sd nemAntuim. (SfAntul Ioan Gurd de Aur)

L6 17

Sfinlii Pdrin[i despre cum sd dobhndim mdntuirea

Sd ne curdfim O" OH."r"le noastre,gi in acest chip ne vom invrednici deinsdgi indurarea StipAnului. (SfAntulIoan GurS Uu *r],--

Nu ne este cu putinld sd ne mAn-fuim altfel, dacd nu vom merge pe oasemenea cale: si ne strdduim multmai mult decAt cei care ne iubesc penoi sd-i iubim pe vrdjmagii nogtri ca

pe propriii nogtri binefdcdtori intrutoate. (SfAntul IoanGuri de Aur)

Precum garpeleigi dd tot trupul sdudoar ca si-gi scape capul, tot astfel qi

tu trebuie sd lagi toate pentru mAntu-irea sufletului. (SfAntul Ioan Gurd deAur)

***

Dumnezeu a rAnduit multe cdi ca

si urcim citre El gi ca sd ne fie no-ui mai uqor. Unii dintre oameni strd-lucesc in feciorie, allii se preasldvescprin cdsitorie, iar alfii se infrumuse-

leazdprin viduvie; unii se leapddd detoate, alfii duc o viald dreaptd, alfii se

pociiesc. (SfAntul Ioan Gurd de Aur)

Sfinlii Pdrinli despre cum sd dobdndim mintuirea

*1*

Nu este indeajuns o virtute pen-tm mAnfuirea noastrd. Sunt necesa-re, in primul rAnd, ascultarea cu lua-re-aminte a CuvAntului qi "cugetarea

in fiecare zi la Acesta; apoi avem ne-voie de bdrbdtie; dupH aceea/ de dis-prefuirea bogdfiilor gi, ?n cele din ur-md, de despitimirca fa!6, de toate ce-le ale vielii. Ascultarea CuvAntuluiagadar: cdci Dumnezeu e mai presusde toate, qi de El avem nevoie mai in-tAi de orice altceva. (SfAntul Ioan Gu-rd de Aur)

*:+,r

Multe cdi citre mAntuire ne-a d5-ruit noud Dumnezeu, numai sd nufim nepdsitori. (SfAntul Ioan Gurd deAur)

intAi de toate sd ne temem de pi-cat, pentru chinurile din gheena qi dela aceasta de orice rdu - gi nu doar sine temem, ci si gi fugim stdruind in-totdeauna'si pldcem lui Dumnezeu.Aceasta este Impdrillia, aceasta es-

te via!4 de aici miile de bun6tdti. i"acest chip noi, tncd din aceastd viali;ne impdrtdqim de impdrdlia cereascH

18