NATU RAREVI STA U REA NTE1

SUB INGRIJIREA DOMNILOR G. TITEICA, G. G. LONGINESCU O. ONICESCU

XX 15 NOEMVRIE 1931 9

UN PREFECT PERFECTDE G. G. LONGINESCU

De ani, moartea Mamei, Durnnezeu s'o erte, nu ma..fusesem prin Focsani. De doi de ani nu maiPutna, nu mai fusesem la Vizantea Soveja. Nu credeam mai

prin meleagurile acestea nici prin gänd nu-mi treceadela plämädit

pe mai putin la fericire penu m'asteptam la durerea care m'a lovit ziva de

2 August, Dum.nezeu mi-a luat fratele iubit amo de automobile de excursionist, drumul

Focsani la In zilele de 13 14 Septembrie ammai trecut odatä prin: Crucea de Jos, Crucea de sus,

Soveja, Vizaentea,

Am trecut pe sub arcuri de triumf pregatite pentru Primul Ministrucare cu membrii Ligei Culturale a.vea acest drum,

congresul Focsani. Peste tot sätenii haine desarbätoare prietenos pe prefectul iubit carenoi. Mi-a dat astfel minunea mimmilor, drumuribune, poduri ori fäcute din nou, troite frumoaseduioase despre luptele care s'au dat prin partea locului, sate curate cucase cu Peste tot pre-fectul vorbia prietenie care-i ascul-

de a fi harnici, de a fi curati, de a lega banulde a se merge la bisericä de a fi astfel vrednici

Mare, pe care la nevoe o vor tot ei. Sepe starostiei lui Miron un

prefect mai presus de prin luiliterarä, pregatirea lui inginereascä, Franta America, -prin dragostea lui de popor de prin nespusa lui de a

TURA

www.dacoromanica.ro

vedea pe o mai omeneasca mai presus de toateprintr'o putere de printr'o cinste atât de rar de

la un dregator, in vremea dinIn ce priveste cinstea dat celor nevoiasi, In-

giner Jean Stoenescu-Duniire, prefectul de poate spunePericle: Toti dând, nici unul

SFATURI PENTRU SATENIIde JEAN STOENESCU DUNARE

PrefectulAI PUTNEI !

zic la voie

Voi ai Starostiei de Putnia, care mostenitio zestre de fapte mari, pe cari Voivozii, DomnitoriiRegi au cucerit-o lupte duse dealungul vea-curilor....

Voi cari v'ati pästrat graiul datinele tot precumJe-aveau vostri, atunci când viata tinuturilor Românesti era

de jalea pustiirii, pe vremea Neamuri strainede pämântul credinta au fost isgonite peste granite denoastre....

Voi cari n'ati uitat nu biserica. acolo unde fataaltarului, bunicile mosnegii vostri rugile care

Voi care porvestea sguduitoare a care azivedeti cu ochii vostrii Mari Românesti....

Voi care luptat, ati suferit v"ati jertfit crunteisbânda, pe care ati inehinat-o Altarului Patriei....

Voi care dragoste cu cucernicie, ceamai cea mai iubire supunere Sa CarolII, al Voivozilor Marilor Regi....

Voi priviti cu incredere Augustul Suveran,al Destinelor Tärii....

Sunteti chemati, ca prin iubirea profundul devotament pe careRege si puneti românismu-

lui, munca orânduitä, preget de denie de iubire de aproapele, sä atingeti voi o situatiune maibunä, mai mândriti de orânduialariilor voastre.

Prin cu socoteala si cu chibzuintä actele fiecaruia,prin econornii toate de datoria respectului autoritatisi de aceia dela la orn, se fac progrese se o Natiune.

A

www.dacoromanica.ro

IUBITI SATENI !

Incredintat voi sunteti desus convins de pe care o au bunii Romârd de avedea Tara asezatä pe temelii sänätoase, de bunurileei, liberá neatarnatä in hotarele vin azi mä adresezvouä - harnici, stäruitori la -aducandu-vä la cunostintä sfaturile ce le ceti jos pe carevä sä le cu voastre, sä nu le dati uitärii,ci din sä le aplicati de toate zilele.

1. Supunerea de Rege, ascultarea de legule respectuldatorit de Stat, adevdrate podoabe pe carevoi le cel crez.

2. Pe copii vor fi cetätenii de ai sd-iMine, sd-i curat la la schimburi, sd-i la

sä-i meserii, sd-i le dragostea deEi aeeste voi aveti de a le

Tara are nevoie de voinici la trup la minte.vä hräniti si voi mai multä indestulare.

Sä aveti grijä de curktenia trupului vostru.Omul muncitor are nevoie de bunk de curätenie de

la vreme.3. Sd casele voastre curate, cdt mai des pe

pe dinafard.In odäi sä puneti dusumele de scänduri.Ograda voastre o lucrati fel ca ea sä ca o fru-

moasä grädink cu pomi roditori, zarzavaturi, cu stupi de albine,urmä de burueni.din pe lanurile

voastre. El voi avea mai bune.4. Sd animalele deAceste animale sunt supuse; vä ajutä vä

sesc la treburile ce aveti ca plugari säteni.Sä le faceti grajduri, le nutriti din belsug, sä le adapati la

vreme, sä nu le bateti nici sä impovärati peste puterile5. Sd laArati de miristile.In toate ogoarele sä fie rästurnate de pluguri.Soarele, ploaia, zäpada, hränesc

rile cari au fost toamnä.6. nu dedati laAlcoolismul este vräsmasul Natiunei.Pe ce-1 prinde bäutura, pändeste säräcia, urmäreste boala.

El sfârseste in Praful pulberea se alege de casa lui.. de

legatá cu noduri.

R

www.dacoromanica.ro

mai putin câstigati.aveti economiile voastre. Ele vä viata: ele conduc

la situatiuni mai instärite.8. Portal national al tinuturilor nu pereche pe lume

ca frumusete.femei, fläcäi, fete copii, portul vostru de

säteni.de la ce era odinioard gospoddresc

al satelor.o faceti voi.

inul, bumbacul, matasa fie de voi elefie trecute prin prin vârtelnite prin

Nu läsati se strecoaxe zadar zilele demcrul casnic.

Cu aceste acute case, voi gospodAriistrate cu tot de strae folositoare.

9. Duminicile laSanta este aceia a credintei noastre românesti.Toti strAmosii au cinstit-o. Ei au crezut Dumnezeu

i-a ajutat.Mergeti voi pe calea luminatä a credinteiPrin bisericä, fata altarului, sufletul vostru se intäreste,

prin voi cinsti Santa Evanghelie.10. de cimitireleAcolo bunicii bunicele voastre.Acolo dorm de vostri.Mormintele sä fie presdrate de candele aprinse

celor du§i cä ei nu sunt

sä ajungeti la o mai instäritä.Doresc ca satele judetului ca niste grädini. curat

tinute, bogate arbori roditori, de verdeatä deEle serveasa ca o pildä pentru alte tinuturi.Veti cä mimca bine orânduia, cinstea oameni economii

la toate, sunt virtutiNatiune se pe ce numai atunci când

acea natiune zi cu tot ce are mai pretios ei.Voi aveti de bogätii sufletesti. Serviti-vA de ele

pentru binele vostru.

pästrez neclintitä credintädeti din toaa la chemarea ce o fac prin sfaturile arätate.

Ele toate sunt isvorâte din grija dorul ce am de a väpe calea

urez la toti vä zic spor la muncä.

N A T R A4

www.dacoromanica.ro

PARCUL DELA STELLINGEN-HAMBURGde Dr. R. I. CALINESCU

Gridinile zoologice, aceste pretioase anexe alede culturk culte obiectul unor preocupdri dintre

cele serioase.

Fig.

lac al paDesi organizarea stare de funct.ionare a

unei grädini zoologice capitaluri adesea de mai multe zeci de

N A T U- R A5

www.dacoromanica.ro

rnilioane lei, zoologice occident, unde au oa Numai Germania sunt peste 20, dintre care, cea maieste sau Parcul logic dela creat des-chis 1907 de negustorul de animale Hagenbeck, in vedereapunerei spre a anirnalelor. acestuia, Got fried, de meserie

. 3. maim

pescar, prin expunerea unor Foce, butoi! Cu timpul elajunse creeze un adevärat de animale salbatice,

pe care fiul o tot oAcum animalele nu mai curtea a lui Carol

din Hamburg, din care se alt mai spatiosapoi definitiv la Stellingen, cum ar

Azi parcul de animale are o intindere de 23 ha.; el anima-lele se expun spatii largi, perspective bine studiate, cu oarecare

NA A

6

www.dacoromanica.ro

aparentä de libertate, grupate pe cât se poate pe medii naturale;toarele despärtite bine de Ierbivore.

Parcul se compune din douä pärti, despärtite ele printr'ososea peste care trece un pod care le leagá. din stângaprinde mai multe stâncdrii mari, artificiale, cari constituind caracterulcel mai isbitor al parcului astfel dispuse dola restaurantulprincipal se pot privi toate de-odath, ordine ascendentd. In fata stân-

dreptul restaurantului principal, se un lac mare,aquatice tropicale, care complecteazä o panoramä

splendidä. Dincolo lac se Stepa africanä" (Fig. 1), separatäde spectator printr'un larg, mascat de verdeatä märginitifund grajdurile animalelor, mascate de asemenea stânci artificiale;

-Grota

acest spatiu este populat Ierbivore de savane deserturi.poia Stepei africane" ceva mai sus se aflä grota leilor tigrilor(Fig. 4), inconjuratä de asemenea izolatoare, cari nu se

numai când ne afläm la un pas de ele. In dosul grotei Ränitoarelese cu vârfuri semete o mare stâncärie populatäbivoare alpine (oi capre sälbatice). La stânga Regiunea alpinr este

Panorama Märii Inghetate" aceia a Polului Sud",populate Mamiferele Päsärile (Pinguini) terestre aquaticeracteristice acector tinuturi. Mai la o parte se stânca Maimutelor,deasemenea printr'un circular (Fig. 3). centraläcuprinde grajdul Elefantilor, Sala de dresurä, Casa Carnivorelor, grajdulCopitatelor, Volierele Päsärilor o Casä a Reptilelor. In portiunea dindreapta podului, de Paradisul Maimutelor", Pampasul argen-

NA A

7

www.dacoromanica.ro

tinian", Casa Maimutelor Anthropoide, Aquariul etc., se unmare spatiu rezervat de popoare sälbatice. Tot aci se aflä un

lac, la margine cu o artificialä de templuBirman. La coada acestui lac rämänem muti de admiratie fata

5.-Caprcle

geologice", compusä din imitatiile din piaträ märime naturalä,ale diferitelor Reptile mezozoice, printre cari se uriase Broastetestoase vii ce imprumutä par'cä viatä celor Azi parculgic dela Stellingen este proprietatea fiilor lui Carol Hagenbeck: Hein-rich si Lorenz.

abonamenlele la

N T A

8

www.dacoromanica.ro

EDISON A MURITde A. BOUTARIC

Profesor la Facultatea de din Dijon

Edison, care muri de 84 ani, a avut viata demonulpatima experientelor. Le-a din copilkrie,

pe care o prefäcuse de lucräri, la limitaa in laboratoarele märete ce le-a clädit.

Avea o putere de lucru extraordinard, dormindera devotat cercetärilor sale. preocupa o idee noukpetrecea noptile in laboratorul säu, câteva ore pe o

osteneala. Inzestrat o pitrundere de spiritde un dar de observatie cu totul deosebit, Edison a uncu adevärat de neinchipuit de nkscociri, domeniile cele mai

felurite. Pe drept cuvânt, a devenit ochii tipul des-coperitorului.

Prime le le face asupra telefonului, tocmai descoperit deun alt american Graham dar care nu putea functiona decât pedistante foarte scurte. In câteva luni, Edison a näscocit microfonul cu

recunoscu trebuinta de a pune pe linie o de inductiede a o alimenta cu curent de baterie. Telefonul de acum pusla punct publicul putea folosi.

Inventia cea mai a lui Edison este fonograful, pe1877. Cel dintâi model foarte rudimentar:

dintr'un cilindru pe care o foae de care, totinvârtindu-se, lungul axei sale. Pe foaia de staniu sejinea un prins de membrana unui fel de cornet acustic; când vorbeai

fata cornetului, invârtind cilindrul, trägea un fel de inspiralä, ale cärui scobituri ridiaturi urmäreau vibratiile membranei.Când se inregistrarea, destul sä se aseze acul la capätulsantului sä se mers Vibratiile membranei dusede acul, ce urma cu neregularitätile lui, reproducea vocearegistratä.

acest aparat este departe de cele de ce redaude bine muzica vocea; dar principiul aparatului progresele

la care Edison a colaborat toatä viata, urrnau repede. In aceiasivreme lampa incandescentä. Munci la ea timp dezece ani, toate felurile de fire le mai metalele ca platinul,apoi fire de bumbac fibre de bambus Obtinucele mai bune rezultaLe cu un filament dintr'o de hârtietrecutä prin acoperitk cu grafit. Lampa cu

dupä ce o räspândindu-se in lumeaputu lua parte la särbätori märete prin care America cen-tenarul.

A

9

www.dacoromanica.ro

Cinematograful, dinamurile, drumurile de fier electrice, acumu-latorii, au fost apoi tinta descoperirilor, din care una ar fide ajuns spre a face ilustru un nume. Imbunätätirile sau nascocirilelui consfintite prin brevete se cu

Succesul gloria n'au niciodatä modestia aceluia, cäruiaomenirea datoreste atâtea progrese materialespunä cä taina operei sale e munca, perseverenta bunul simt. Darposteritatea va era el, de acestetrainice, mult din acea misterioash dumnezeiasca care esteesenta geniului.

(Traducere L'Intransigent din 19 Oct. 1931 de C. A. B.)

PREISTORIA. VIATA OMULUI PRIMITIVIN VECHIUL TINUT AL SUCEVEI

(BAIA DE AZI)de Prof. V. CIUREA

muzeului Fahicenilor

Iv.

Statiunile Preistorice pe

Din Lespezi la. Km. depärtare, se satulPe teritoriul acestui anume pe proprietatea d-luidin s'au aflat:

Un de silex, lung de lat de cm. (Fg.No. 20; Natura No. 7 lie).

2) Un (Fg. idem No. 19).3) Un cutit de silex arcuat, frumos lucrat fatete

mai regulate, lung de 12 cm. (Fg. idem No. 16).Tot colectia muzeului, se un topor-ciocan piaträ

(gresie) lung 12 cm. perforat la mijloc pentru coadä.Este daruit muzeului de Sa preotul parohul satuluitoape, pe teritoriul gasit 1925. (Fg. No.idem).

Pe teritoriul Stolniceni-Ghitescu, s'au deformä conicá, dar trunchiate, de cm. grosimea la cele

cm. Ambele de piaträ densä bine

A

www.dacoromanica.ro

Se poate spune toatä sunt acute pentrucinatul semintelor a Sunt donate Muzeului 1928, ded-1 G. Ghitescu, avocat si senator.

Ruginoasa.

Pe muchea dealului ce rnarginea sudicä a satuluifosta proprietate a lui Alexandra Cuza, care-si doarme

somnul de veci in cripta bisericei, se gäseste o cetätuie" urrne neo-foarte interesante. Sunt câti-va ani, de când Muzeul de

din Bucuresti, a intreprins säpäturi sisternatice, acestMaterialul bogat, esit la luminä urma acestor cercetäri, va fi

dat publicärei ce va apärea al revistei Dacia, etdécouverts archéologiques en sub directa ingrijire aD-lui Profesor I. Andrielescu, dela Universitatea din Bucuresti direc-torul Muzeului National de

Statiunea

Pascani, gara lui principalä atelierele mari aleC. F. R. este asezat pe o terasä ce Siretului, pe parteadreaptä. Ca suburbie azi, a acestui este satul le, la o dis-tantä de 1 Km. ceva. Pe marginea terasei, pe care e situat acestfost sat, se gäseste urma unei asezäri neolitice care dä azi la

cioburi frumos oolorate, acute dintr'un aluat rezistent, iarcoloratiunea se vede, ,a fost pe ambele Pe cio-

tot de aici, s'au de silex colorate; apoi un toporde silex, aflat azi, colectia gimnaziului Pffcani.

Muzeul Fälticenilor, din aceastä statiune posedä, din 1927, unnumär de cioburi colorate un pumnal de os, fäcut dintr'un cornde cerbiden, lung. de 24 cm.

Aflându-ne in aceastä regiune a Ruginoasei, Lespezi sinu poate sä läsIm nepomenitä cetätuia" de la aflatäcam la 12 Km. de Ruginoasa la hotarul dintre le Baia

dela Cucuteni este asezatä pe teritoriul satului sau mai binezis, a mosiei Cucuteni, partea S. V. a plasa Bahluiului,Jud. Pentru a ajunge aici la se vine de obiceiu la Tg.

de unde, dupä 8 Km. de drum, pe o bine ajun-gem la este asezatä amfiteatrude dealuri, ce prezintä o pozitie romantick strategickIn partea apuseanä, apare la orizont ca un deal lung, marginea unuiplatou, impädurit in parte stejäris, dar bogat in cariere de piaträalbk bunä de constructie. Platoul inainteazä, dela un ca o penin-sulä bine definitä, spre satul sub acel nume de De

de pe Cetätuia" se desfksoarä ochilor, o minunatä. Insus podgoriile sale renumite dealul Catalina" ce

A

11

www.dacoromanica.ro

mândrie culmele sale aurite de istorice; jos, de oparte de ce se pânä spre Tg. pe departe, Bahluiului ce se pierde orizontul iar mai vale,satul vechea lui bisericutä.

platou-peninsulä, s'au fäcut cele la 1884,

Fig. 1.

luna Mai, de prof. N. Beldiceanu mai la 1909 1910de D-nul H. Schmidt, profesorul german trimisul Muzeuluidin Berlin.

Fig. 2.

Profesorul iesan Grigore Bufureanu, de archeo-a lui N. Beldiceanu, micul tratat Popoa-

rele apärut la 1897 ne dä o fugitivä a positieigeografice a acestei Statiunea din Jud.

ocupä cea mai mare a dealurilor din irnprejurimi,

NATUR A12

www.dacoromanica.ro

se poate prinde din (Fig. 1); lungimea ei, eprin M N (Fig. 2) P Pe sectiune straturile

astfel: deasupra un strat de pämânt negru (A, B, C), apoi unstrat de amestecat felurite silexuri,hârburi, oase lucrate, topoare de grez, etc. (Fig. 3, lit. D, G),

in fine un strat dedesupt, grosime circa 2 ceva, din cal-N). dar, pktura statiunei

gäsesc resturile omului primitiv.

Fig. 3.

Din statiune cum profesorul N. Beldiceanu, lu-crarea sa Antichitatile dela Cucuteni, Iasi 1885" - el a recoltat peste160 oale, arme de oase de animale, idoli defusaioale, rotunde conice, de metal, ars cuimpresiuni de oase calcinateruntel. Interesantä este sculptura de pe vase; fäcutedinteun aluat mai grosolan; altele ceva mai delicate la formä lapasta care

Despre localitate preistorici s'a aflat strkinätate,1889 când s'a la Paris, un mare Congres de Archeologie preisto-

antropologie, reprezentatk prin profesorul iesan,Grigore Butureanu. Ce importantä prezintä

statiune româneasch, s'a väzut la 1909. In vara aceluian, Dr. Hubert Schmidt, profesor la Universitatea din Berlin, estetrimis de Muzeul de Archeologie de acolo, cercetkri

localitate. Cea cerere a face a fostde d-1 Schmidt, Ministrului de Instructiune de atu.nci, nemuritoruluial Spiru Haret. Acesta s'a cam opus, desigur gân-dindu-se mai trebueste statiune de

aveam acea vreme. In insistentilorde profesorul german, acuma pe cale diplomaticä, a obtinut

venita permisiune a ministrului român care 1-a recomandat Prefectului

1) Op. citat, pg. 14.

A

13

www.dacoromanica.ro

de Nicu Gane; acesta, proprietarului locului, Const.V. Gheorghiu, din satul Cacuteni.

Dr. H. Schmidt sale, in lie 1909, a fiasistat de cineva din partea Statului nostru. o ceva decercetari, cu 17 (!) läzi, pregatite pentru muzeul din Berlin. Pe

i-a. fost posibil, propietarul Gheorghiu el o colec-tiune, dar de interesanta, ocazia lucrarilor lui Schmidt.

In vara lui 1910, Dr. Schmidt, planulsecondat de data aceasta, de reprezentantul MinisteruluiD-1 C. elev - pe atunci, - al Prof. Schmidt la Uni-versitatea din Berlin, profesor de Istorie, autoritate

la liceul din Roman. acel an,Dr. vre-o 14 cu de foarte mare valoare

archeologica. Cine viziteaza Muzeul de Archeologie Preistorica din Ber-lin, va uimit de frumusetea obiectelor ce impodobesc vitrinelemuzeului Berlinez1) de importanta a acestor piese,ce-ar putut face parte din muzeului nostru national dinBucuresti, iar pe de altä parte, ar fi ochii

istoricä a

Cine au fost locuitorii acestei cu ce se ocupau ei, nucred n'ar fi interesante, aceastä pärerile lui N. Bekli-

ce le-a spus lucrarea sa, mai AntichitátileadelaIatä ce zice Oricare ar fi originea locui-

torilor preromani, dela din cercetärile de acuma, se potface urmatoarele :

Vetrele de ars cu impresiuni dearata pe platforma erau un numär de din,,gard de tencuit lut. Zona de ars,aflatoare negru ce s'a depus deasu.pra tirnpuri mainou& temelia de vasele spartece de hârburi identice privirea ornamentarä;asa s'ar putea lesne reconstrui din care fapt se vede ele aufost sdrobite prin näruirea colibelor distruse de foc, - aratä acelelocuinti s'au printr'un incendiu provocat probabil, de nistecete de dusmani, ce-ar fi veste, asupra nenorocitilor lo-cuitori care pe dealurlior Cucuteni".

Dar faptul istoric mai important pentru noi, rezultä din idoliide lut in de taur, acei figura umereleesite ascutite forma coarnelor de bou care la unprezintä cornurile Semi-lunei. Ca putem la isto-

a acestor idoli, revenim la studiul de Schliemann asupraidolilor dela Tirynth Mikena. ce zice el in aceastä privire: Hera,

P. Constantinescu I H. Schmidt ufiger-Bericht über die AusgrabungenC hei in Fthnologie' 1911.

14

www.dacoromanica.ro

sub numele de sau Luna, avea un templu celebru la By-se spune cetate fusese de

astfel zis cea ce poartä coarne. Semiluna, simbolulantichitate tot veacului de mijloc care acuma este simbolulimperiului turcesc, e un eritagiu direct de la personajul carefundä Byzantul, Keroesa fiica zeitei-luna, (Hera); este sigur

nu au adus semiluna ci au existând cablemä a pg. 72).

Rezulti dar, sterna Moldaviei reprezentatä prin capul de Bou,cu semiluna la o parte uneori soarele, de parte, nu derivänici din legenda lui Dragos, nici de la capul de de pe scuturileromane, nici este simbolizarea agriculturei Moldova, la care s'arfi Semiluna, ca seinnul Suveranitätei, ce avea impe-riul Turcesc asupra Moldovei. Sterna Moldovei, capul de bou semi-luna la o parte, este mai probabil simbolul religiunei,,geto-dacice, ce dupä cum am vázut, se Traco-frigian,adick boul luna.

Aceste sunt pärerile personale a lui N. Beldiceanu, bazate peistorie mitologie, ce era profesor de aceastä materie, bun

priceput cercetätor al trecutului; päreri expuse lucra-rea, mai sus.

In cercetkrile prof. H. proprie-tarul Cetktuiei, C-tin V. Gheorghiu (azi decedat) reusise

o de vre-o ceva, piese preistorice, anume:unelte de silex, fragmente sculptatd, instrumentede os, idoli (animale figuri omenesti), fragmente de vase materialdin fostele ghiulele de silex, vase diferite ca

aluat. Pe toate acestea le-a alcauind pecare le-a reusit album, intitulat: Statiunea Archeologicei-Pre-

(Cucuteni). Const. V. Gheorghiu.Ca a Albumului a scris la Tg.

la 1910 explicatia - pe cât puterile l'au ajutat - a statiunei avietei omului de pe ea.

Cu ocaziunea primei mele vizite, ce-am fäcut-o acesteipreistorice luna Mai 1915, am cunoscut casa sa pe proprietarulGheorghiu. Tot atunci mi-a dat aceste ale sale publicatiuni;oferindu-mi pentru Muzeul din - ce-1 acel an -colectia sa, din arätate mai sus, cu pretul de 200 !) lei.

Cum pe acele vremuri, suma era aproape egalä salarulmeu de profesor pe o lunä nici n'avearn vre-o posibilitate s'o obtindin altä parte, n'a intrat posesiunea Muzeului.am aflat def. Ghearghiu a vândut-o sau a däruit-o - nu pre-

- profesorului Erbiceanu, pe atunci suplinitorul catedrei de Archeo-logie la Univ. Ia. din am urmärit

A

5

www.dacoromanica.ro

prin 1918 pentru muzeu, dar toateatunci, n'am reusit a-i da de urma

Statiunea aceasta preistorica, ca o localitateromâneasca, are asigurata ei, Preistoria Europei.D-1 Déchelotte, Manuel d'Archéologie Préhistorique,

et Gallo-Romaine" Vol. I, 1908, abundenta denunte idolii locuintele omului primitiv dela Cucuteni.

La noi, in literatura de acest fel, aanii din sub directa ingrijire a D-lui Profesor

mionescu, minunata publicat.iune folositoare" petuturora menite ajute mai a multor

cunostinti geografice economice. In brosura No. 11 seriaA, profesor Simionescu, acest neobosit maestru popularizatoral românesti, fostul meu profesor la Univ. din descriemod Omul dela Cucuteni" in celor des-pre viata acestor locuitori primitivi.

De asemena, d-1 profesor P. Constantinescu-la$, lucrarea saArheologia Preistoricd" din 1929, statiunea Cucitteni, ca ceamai importanta in idoli, ceramica, de multe alte sta-tiuni Moldovene Basarabene, noi descoperite.

Muzeul din sa, statiune,multe cioburi pictate silexuri ca - recoltate de scriitorulstor rânduri, ocazia acestei statiuni. De ment.ionat, fru-

donatiune muzeului, de d-1 G. azi magi-strat Fälticeni, din (figuri ciocane,de silex, arme de os, piese recoLate de D-sa din aceastä statiune pe

locuia la Tg. Frumos.Nici elevii liceului din Fdlticeni, nu sunt

nu li se atra.ge cuvenita atentiune, asupra acestei maiprin apropierea ei. Recomandarile sä viziteze

sä cerceteze atentie rupturi ce se fac eventual penu Chiar toamna aceasta, elevul liceal Mironescu,a adus muzeului câteva piese interesante printre care un idol de

lucrate, de ceramicd, etc. unuia e imitat dealtul muzeul a ajuns aibe bogata sa colectiune.

1) In timpul din am aflat c'ar fi fost dinde familia prof. Erbiceanu.

NA TUR A16

www.dacoromanica.ro

TAINA MUNTILORde Dr. P COSAC

Ce imbold a pe premergätorii turismului la munti:pe Carol S. Gold inginer hotarnic, J. A. Vail prof. publicist fran-cez; B. Catargiu; baronul de Talleyramd Perigord, comisarul FranteiValachia 1857; J. consulul general al Principate

1858; invätatul botanist mondial dr. D. de A.Sturdza; botanistul D. Greceanu, Regele Carol I, Mare le Vräjitor,cum numeste Nestor Nicolae Gelepeanu, un maestru aleCarpatismului; N. Bogdan, pasionat alpinist; d-rul P. Gold - Haret,mare iubitor al muntilor Bucegi pe täranul, cioban cäruia doar

Fig. Bucegi. Casa . In fund se Doamne

i-a. mai cui spue durerea bucuria doinele salede dor, barsa.nele cei dragi, - ciobanul, -

modestul mai nobil al noastre din muntii Car-panä muntii Pindului.

Dar ce divine sentimente a care munti pe Fanny Seculici,al pseudonim Bucura - ne ce dragostenitä purta ea pentru codrii natura pasionata a

a fost o adoratoare la veneratiune a muntilor pe carezeci de i-a urcat, i-a preamarit cântat minunatul ei talent poe-tic, s'a identificat cu ei.

Dar ce a munti pe d. M. Haret, mare cutreerator alprotector al naturii? Din cea mai

A

www.dacoromanica.ro

ziva de adoratia a intreprins sute de ascensiuniaceasta vreme când muntele nu oferia atâta ospitalitate caacum.

De câti-va ani, Donmia Sa o activitate uriase.de initiativk a dela entuziasrn la opera nurind cea

de viitor asociatie din T. C. R.-ul, al presedinte estein timp un avânt uimitor.

Ceeace a pe acestia culmile alpine a fostnumai taina muntilor.

Muntele este templul unde tainica umple sufletul de pio-sie unde brazii sunt uriase imbräcate hainede särbâtoare.

Hg. 2. - i cascada.

Ceace-1 face pe turist secu duhul este vesnicia sfântä ce se simte din tot ce-1este extazul poeticei naturi, a acestui genial architect, care vesnic

taie cioipleste, preface transformk nici un momentei nu este Vraja colosilor se exercitä prin

perspectivele, gigantescul gama sentimentelor, dela senzatiile

A

18

www.dacoromanica.ro

pläcute ale unei minunate la fiorul sdlbaticei stância prdpästiilor Infricosetoare.

pe turist, sufletul estenunata de poezie; märetele cascade spumegânde sgo-rnotoase; tremurdtor al apelor, - spectacolul frumoaselorpoeni de mätase verde impodobite de surâzdtoare, - tainica po-

ce printre codrii rdcoritori; - brânele sdlbatice pascla - doina baciului ce-si mânä mioarelesäi; - farmecul zidului de piaträ cari te cuceresti,

- feericul spectacol al alpine cu coamele muntilor albite deninsori, - sunetul taldngilor vitelor de pe plaiuri ce se

Fig. 3.-Muntile

dela - väi torente puternice, - infricosetoarele vâr-dintate ale asemenea unor de vea-

curi, - piscurile unde domneste privirea a vul-turilor puternici, - crestele stâncoase cari pâlpâiesc la mângâiereasoarelui tablouri impresionante, - rdsäritul purpuriu de ve-

mantia de strälucire, - apusulde duiosie razele palide, - noaptea când sclipesc blajine

pietrele scumpe ale boltii de azur unde regina investmântatägiulgiul diafan al norilor in pânza argintie, - visarea la

care te de a naturii, - visarea - unde pacease cu balsam linistitor asupra sufletului nostru inmärmurit.

...Si in anotimp vei rdsplätesc din belsugosteneala Bucegi poti clipele cele mai sälbatice ca cele mai

19

www.dacoromanica.ro

de sus se desfasoara fantastica a strajuitede a sesurilor,omeneasca. Turistul rämäne singurátatea naturii

el cântecul naturii: freamatul brazilor care te -eiripitul cari te inveselesc, - sipotul racoritor de

- susurul gingasului isvor cristalin care curge sgomotos dinvesel din

stea veacuri, - apele limpezi cari se oglindesc brazii,animi fagii, - cari -o sinifonie.

In munti poti admira natura deslantuindu-se. zile devântul domine culmile, putere, - norii se

la orizont, - fulgerele cerul, trasnetele se precipita ploaiacade ropot inviorând natura arsä.

putin timp mândru puternic, face apa-ritia raspândind

soarele apune, - crepusculul vestestenoptii, - turmele se in vale la - umbrele sub care sesterg muntii la orizont &spar in intunecimea noptii carepâneste atmosfera regiunilor alpestre, - luna tot maimult argintie pe in miriade de nesimate, - un

al vreimui semai aude din timp timp, -

domneste, - este paceaa universului...

si- prea putini muritori cunoscfarmecul desmierdarilor tale.fletul nostru desbracat de totceeace e omenese devine mai bim- se apropie de divinitate, fiinta

abia acum ladumnezeeasca putere a acestuiUnivers armonios

Abia acum sea-ma este oneputincioasä, ea ace-lorasi legi fatale ale Universului.

Natura ne prinpitorescul ce numai

poetii au sä letura ne prin problemelestüntifice filozofice ce le

fata minteaomeneasca se simte

natura ne sensibilizeazh sufletul fiinta sedela acest isvor al naturii-rname mai purificat, mai

mai tolerant, mai iertator.

1g. 4. -

A

20

www.dacoromanica.ro

IN CAUTAREA SOARELUIde CONSTANTIN BELCOT

Coasta de argint", tara Bascilor",Bearn"... Trei regiunitul diferite, pläji, munti, - dar o misterioasäle o unitate Dealungul Sud-West" domneste

zeu lumina ochilor verde-albasträ barba demol, a turma a valurilormezilor de nisip, face tremure de stejari cântede pini, aduce pe cerul meridional asaltul cenusiu al norilor.

Poetul de a sintetizat vremea de melancoliede a acestor pamânturi prin versul:

Le vent vient de Bayonne et denu trebue sä facem atât de de a cuprinde

tot Sudul" aceiasi viziune stralucitoare De la stâncilela aceea scobiturä a pasului Naurouze pe unde

vântul de de la noi) aduce pe malul drept al Garoneisuflarile enervante calde ale nhnic nu reaminteste cerulde azur, pietrile luminoase, limpezimea umbrele Proventei. Soarele a

aci protivnic puternic care, desi-1 colorezemarmura, a acea.stä un fel de interioarä, care

se furiei opune strivechilor ziduri aurii,oaze de pârae.

Prin urmare la marginea ExtremulSud-Vest" un zeu pe care trebue impotriva

au luptat rase räbdatoare, energice voinice. Une-ori au trebuit sä märii pas pas pamânturile alteori,lupte pentru a intrarea a porturilor sufere

nazurile supärarile, se adapteze unei clime adesea rece,proape rnereu de ridice deseori ochii orizonturiincarcate Prctviel zice nu trebue acestetári sunt astäzi primitoare Coasta de Argint"sä se ca o de la lac la St.bastian Landes-ele devin roditoare se Bearn, dince ce, atrage o colonie nurneroasa rivalizeazi Riviera",aceasta se faptului înainte de a fi de

au fost câmpuri de biruinta.

Regiunea subpirineianä Landes", podisul gascon,Garonei masivul Corbiems

1) Date le din Ghidul albastru" din Mersu1 trenurilor",Midi").

N A T R A '

21

www.dacoromanica.ro

Landes. Sub acest nume se ce märginesteOceanul, Gironde Adour pe o lungime de km. care

in triunghiu interior, cätre Nérac, pe ode aproximativ km. o suprafatä totalä de aproximativ 1400 km.2Acest curios tinut natural a fost, la veacului XVIII, unuldin cele mai desmostenite din Franta. Pe coasta o plaje denisip neospitalierk pustie, dune mobile va-

paralele, care interior, cu aproximativ 20-25 pe an, acoperindsate, apele ce se la picioarele sub de lacuri

bälti. In interior, la un nisip silicios, ce nupoate cultiva, la o de 50 cm. un strat de gresie

sau ciment organic irnpermeabil, nurnit alios", ce säfie complet iarna; urmare locuitorii picioroange.

de acea.sta, tot era foarte nesänätos. Din evul mediu secunostea sistemul de prindere al dunelor plantarea pinilor; nus'a aplicat pe o intindere mare veacul al 18-lea, mai alesurma studiilor lui Ruat (1772 1776), abateluiDesbiey (176) baronului Charlevoix de inginer(1778). Deci, Bremontier inginer de poduri sosele, care omare, dela 1788, n'a fost ce avu idee. Mersuldunelor fu oprit deabia 1865 azi, la adäpostul dunei de pe coastä,unde sunt plantate 3000 de hectare, o intindere de 88.000 ha. de pädurirninunate prind dunele, perfectä populatiei

veacului 19-lea, inginerul Chambrelentstrilucitä pe dela St. Albans Pierroton):

pregátirea pentru rodire. Fäcu un plan ge-neral de drenaj ce se poate scoate din terenurile destelenite

Astäzi Landes", pOduroase, au devenit unul dintinuturile cele mai bogate din o industrie specialä, in

: täerea plutei pinilor1), fabricarea produselorgäre, fabrici de dopuri, cresteea boilor.

gascon (azi judetul Gers) este din resturi mari decalcar argilos din munte de ghietarii preistorici. unevantai de väi divergente al centru este cunoscut sub nu-mele special de a trebuit un semi-cercspre a-1 inconjura. Din pricina terenului, legäturile nu suntusoare de N. la S., dealungul dela E. la V., drumurile,

nu sunt un de suisuri foarte drepte.Pe creste se ghsesc sate primitive; cele din al 13-lea ocupäLocuintele sunt risipite dealungul fiecare se poatedea toate pärtile hOrniciei dela cereale, poame, faneturi,vii, eresterea vitelor, ceeace felurimea

gemmage".

A

22

www.dacoromanica.ro

gascone. Peisajul gascon n'are caracter, dar e gratiosverde armonie cu climatului.

Dela Montréjean, Garona, esind din munte, curge in fundul albieiuriase ce ale maluri sunt acum

prin sau Uneori apele cresc mult. Daralbie veche, de 8 sau 10 km., ar trebui

rodnicia ei e foarte mare, astfel se pe alocuri, casevezi se porumb, tutun, monotonie

prin ce inconjoarä casele. In definitive un tinut monoton, de noroi iarna, acoperit de praf vara, nu

pe vreme minunateacoperiti cu un fel de la picioarele

Corbières sunt un de Pirinei princare curg Boulzanne, Agly; aci se punc-

tul culminant al masivului Pech de Bugarach (1231 m.). untrulater mare, cu Carcassonne, Narbonne, Perpignan Axatsi laturile alcatuite din drumuri nationale foarte umblate; din acestea

un labirint de drumuri ramificate bizar. Sorre zice:e o care, cu sale cenusii cude stejari, tapetate vii, incepe un meditera-nian". Ruini numeroase frumoase de reamintesc

a acestui tinut, paza Languedoc-ului, impotrivavreme Roussilon fu spaniol märind naturala. Peste totpeisagii severe colorate, foarte simtitoare la jocurile de lumini.

Acest tinut este aproape intregime de Reteaua deSud" a Statului", P. 0. P. L. M. La nord e

de marea linie Bordeaux, Agen, Montauban, Toulouse Nar-bonne, exprese ce vin din toate unghiurile Frantei.

Dela Paris la Bord,eaux, pe reteaua P. 0., 588 km. prin Tours, Poi-tiers, Angoulème, drumul tine 9 ore expresele ordinare, 7 orepidele ceva mai putin trenul de mare lux Sud-Express". Se poatemerge pe reteaua Statului" prin Chartres, Saumur, Thouars, Niort

Sainte, dar drumul e mai lung, 615 km. tine ore,rangul trenului. Cele mai frumoase trenuri din Europa, poate,spusa englezilor, americanilor spaniolilor, chiar din lume, suntacest tinut: Sud-Express"-ul Pyrénées-Côte d'Argeant", ale Com-paniei W. L. & Cook".

Sud-Express"-ul zilnic: ziva Franta noaptea Spa-nia, vagoane salon Pullmarm" Paris si Irun (frontiera spa-

Vagoane paturi Madrid Lisboa (Lisabona)

N A A

23

www.dacoromanica.ro

Pyrénées-Côte d'Argent, tot zilnic este tren de noapte Franta.goane directe Paris, Bayonne, Biarritz, etc.) ; la e legäturä

expresul spaniol pentru Madrid.de aceasta, ale regiunii: Bordeaux-Nwbonne,

Bordeaux-Toulouse, Toulouse-Bayonne, Narbonne-Cerbère sunt foartestare, acoperite bitulit" sau gudron; drumurile secundare sunt

bune, de regiunea Landes, unde sunt nisipoa.se (pa-tria lui d'Artagnan, al patrulea muschetar") unde sunt pline de pietre.In Landes o ace de pin, usureazä circulatia bicicletelor.

Drumurile de munte sunt relativ bune de cele din apropierea(Aubisque, Tourmalet, Aspin, Portet d'Aspet), care sunt

mediocre chiar rele. ingustimea, curbele pantele foartemari, cer masini foate suple, foarte usor de condus stare perfectä.

Pe povârnisul spaniol drumurile sunt adesea stare rea - subregim monarhic sau republican, afará de cele dela St. Sebastian, caresunt foarte bine ingrijite.

Pe aceste drumuri, când se face marea cursä anualä InconjurulFrantei" se mai buni (Anul acesta auto"-ul lui LeMatin" trimetea prin belinograf" ziarului, fotografii ce apäreau laParis a doua zi).

Serviciile publice de autobuse se perfectioneazá din an an, exis-azi multe pärti retele adevârate foarte bine organizate, care

lipsurile cäilor ferate.

Biaritz, 4 Septembrie 1931.

INSEMNARI PRIVIRE LA ORASULFOCSANI

VIDEI. M. DIMITRESCU

3Opinia extrem de agitatá pe chestia evenimentelor din Balcani,

cre§tini definitiv armatele turceqti.Noi ce facem?In ziva de 13 1913, se o mare intrunire, acest scop, in

sala de solemnitäti a Liceului Unirea". Oamenii politici, din toate partidele,cad de pe aceastä chestiune. intrunire, pe N. D.culescu, N. S. Teodor Basarabeanu, peregretatul Teodor lenibace, prefectul pe negustorul Gheorghe

care pun mult zel in acestor fonduri. ED-1 N. D. prim-pre§edinte al Tribunalului.

Pe bkrânii, asupra mijloacelor de realizare a acestorduri, o dekgatie de elevi ai Liceului, aduc cea contributie, 200 lei, din

A

24

www.dacoromanica.ro

fondul unei excursii, la Paris, renuntand a mai vizita acest pricina ati-tudinei dusmänoase a presei franceze, Cei prezenti sub-scriu 6280 lei.

Pentru scop, se dä un bal in sala Pasilor pierduti" acu succes moral si material".

La Odobesti, corpul didactic organizeazd serbare culturald. D-na ElenaRachtivan, directoarea scoalei de fete No. 3, din orasul nostru, de cor-pul didactic, dau elevele o de teatru, 352 lei. La serbare, se

corul No. 4 de de sub conducerea institutoruluiStoicescu, in La al lui St. O.

muzica de A fost un succes noutatea zilei.Tot pentru la 3 pe de exercitiu al Regimentului Putna

No. 10, se dau mari de concursuri: de

* *

La 28 Aprilie, se pune temelia noului Palat Administrativ, cu mare fast.Prefect e Th. Ienibace, bun gospodar al judetului.

* *

Liga Cultural& Biblioteca Soc. Filarmonica Doina ,

o vie activitate, conferinte, culturaletice, pregdtind astfel sufletul energiile obstesti pentru ziva cea mare, care

apropie.Printre conferentiarii, pomeniti mai sus, acum pe Ale-

xandru Lascarov-Moldovanu, scriitor si avocat, Jean Naum, avocat.

* *

La 23 Iunie, MOBILIZAREA. Vestea aceasta un entuziasm,de-o märetie.

Semnalul, a fost dat de ai Liceului Unirea". Inrile iau profesorii, apoi Liga Cultural& orasul satele vecine.

Muzica lui , se aflä tuturor, latizare, aceastä de cea mai puternicd dra-

de Neam. Un veteran steagul Ligii". Alaiul sespre La Regimentul 11 de Artilerie, entuziasmul

margini. Dela Steve Palade, rosteste cuvinte de foc,delir cea mai emotie!

pe manifestantii sträbat razboinice curtile cazár-milor de Infanterie.

La inapoere, manifestantii ovationeaza, la divizie pe D-1 General C.Costescu la Prefectura pe Prefect Ienibace.

Noaptea, au sunat clopotele mobilizarii. Armata populatia a fäcut ouitatá retragere cu torte, pornind dela Liceu. In centrul orasului, la Podu' di

NA A

25

www.dacoromanica.ro

cum se zicea coloana s'a oprit. Muzica a intonat ImnulRegal. Mii de oameni s'au descoperit se.mn de respect. Apoi, frunte cupreotul Pantelimon Romanescu, au continuat spre

In fata Ligii Culturale, muzica corurile de cetäteni au cântat: Pe alnostru Desteaptä-te profesor P. Rädulescuavocat Graur, au vorbit multimei. Trupa ofiterii, cari erau de aufost indelung ovationati bätuti cu

A doua zi, in coloane de au venit satele infrunte mai Ceata Veáncenilor, denul Vasik Iftimescu, din Soveja, prin insufletirea ei a intrecutinchipuire

Peste plecam la rdzboiu...

La 26 August, ofiterii Putna, in frunte cu muzica, duceaula garä pe din Vrancea, purtând un steag, care era scris: Am

am vázut, am .

Lume pe sträzi. Valuri de se spre coloana luptátorilor,reintorsi la vetre.

In sosise un tren militar, cu

Fig. 1. - Theodor lenibacc, publicist,magistrat, decan al baroului prefect al

judetului Putna. cu Nicolac Filipcscuau fäcut parte din falanga rnarilor luptätori

pentru idealul national.

trupe din 15 .

Cetatea Neamtului,cu dinMare, este de mare

insufletire. Sunaucânta famfara, chiotele de bu-

curie si nu mai conte-nesc. Se prind la joc, duduemântul. Când inceteazä muzica

10, din 15nu se mai prejos. Scot

ei lazicant, un biet scripcar. Se

in pene trage unde se Vrâncenii.

se din nou la joc, cu dela

au petrecut totii,s'a 'noptat, a plecat trenul,

de chiote

La 8 loan I. C.Brätianu, intrunire

cele reforme sociale :expropzierea colegiul unic.

A

26

www.dacoromanica.ro

In ziva de 22 Noembrie, cu fast deosebit se face deschiderea TeatruluiPastia. Sunt de toate autoritátile orasul, artistii

teatrelor nationale, familia actorului Lupescu al teatru fusese darimatla 1906, nobilul donator al noului teatru. S'au cuvantäri de D-ITeodor Basarabeanu, primarul orasului, Teodor lenibace, prefectul

ior Pastia altii. Seara, s'a reprezentat, de cätre Teatrului Na-tional din Iasi, un fragment din Fántâna Blanduziei- de Alexandri, Pe mahit

de Dumitru un de Lupesco.

Maiorul Gh. a comunei, o mare parte din averea sa, pen-tru ridicarea acestui local de mai in 1926, pentru ridicareaAteneului. La moarte, a läsat un nou legat, de aproape milioane lei, totpentru opere de culturä, cu drept cuvânt este numit cultural

. Consiliul comunal i-a conferit pentru aceste fapte titlul de cetäteande onoare, in ziva de 17 Octombrie 1929, la moartea cu

a fost dus la locul de veci de care: autoritätile civile,mii de cetäteni. vorbitori, in frunte cu Akxandru Alevra, pri-marul orasului, prin cuvinte, i-au slävit faptele

MISCAREA CULTURALA.IN PREAJMA MARELUI

In anii 1914-1916, se produce in nostru cea maisi de inAltare Vremurile sunt de

insemndtate ca fim laIn sala, dela etajul au acum sediul: Liga Culturala,

Biblioteca Public& larg cititorilor Societatea Doina. In fiecare seara ajunul marelor se

desfäsoarä in fata sutelor de ascultátori programe de o covârsitoaretate instructivä sufleteascd. E demn de remarcat in seara de 21brie 1915, se numära a 50-a culturalä.

In numele acestor institutii, in acest inut conferinte printreprofesori: P. despre Regele , (in memoria

neuitatului Rege); C. Chifu: ; SpiridonViata ; V. V. Cei (Mihai Viteazul,

Eminescu); Simion Mehedinti: Rostul Biblidtecilor .

avocati: Alexandru Lascarov-Moldovanu: Rostul si edo-cativ al Bibliotecilor Publice-; facem in vedereaI. Profiriu: Intrám in

°Militari, Maior Victor Bacaloglu: Patria (treiconferinte); Muscalu: Educatia sufletului- ; Dr. Virgil

Ingrijirea ránitilor, in ; Sub-locot. Poetdespre: Aurel ; D-na Dr. Frumosul si inArta in Leonardo D'Avinci opera sa .

D-1 M. Dimitrescu : Exproprierea, o . Descresterea

TURA27

www.dacoromanica.ro

populatiei din orasele . d-1 profesor Radukscu-3 Main 24 1859".

Pe conferinte, sunt complectate cu bucäti de dinautori români executate de câtre D-nele: Eliza C. Lupu, MatildaNicolau; D-rele : Coca Robovici, Paula Eugenia (piano).

Alexandru Zira, profesor la Conservatorul Iasi D-ra MariaAlexandrescu, Nictilescu, H. Chirulescu, D.

Fig. 2. erou dinrazboml nobilul neintrecutulctitor al orasului, pe care I-a inzestrat cu

culturale : Teatralde onoare al ora5ului Foc5ani.

Fig. 3. - Bustul marelui artist Petrenäscut Focsani, fiu al judecâtorului Liciu.

Davila Dian (instrumente de Glzeorghiu (flaut), corulFilarnronioei, al Putna No. 10, etc.

Pe din localul Ligii, in acest timp s'au conferintela Teatrul Pastia de profesor N.(pentru bustul lui Petre Liciu); Graur: Razboiul factor de

NA A

28

www.dacoromanica.ro

element de ; N. D. Chirculescu: in EuroAl. Lascarov-Moldovanu, la 13 1915, despre: Petru

La serbare, au dat concursul Filarmonica DoinaDutulescu, Belcot, D-na Zaharia Teatrul

din Bucure§ti. Beneficiul realizat, s'a däruit pentru terminarea lucrailorLiciu- .

In ace§ti ani, functiona in o societate culturald: Culturapoporului- care s'a stins curänd. In numele ei, in ziva de 23 Februarie 1914,a vorbit la Teatru, istoricul-profesor universitar D. A. Xenopol, despre: Noi

; la 12 Aprilie 1914, N. N. raportor al Constitu-antei, la Senat, a vorbit in localul primare de No. 1, despre: Ex-

.

In preajma räzboiului, din D-nelor Apostoleanu,Lupu, etc., a luat Soc. a Femeilor Române, care la 19

1914, a avut o mare serbare inaugurald printr'un serviciu divin laserbare la teatru. Au luat cuvântul: Prea Sfintia Sa Episcopul Teo-

dosie Romanului. D-ra Livescu-Iasi, Eliza D-nii: profesor S.hedinti, Dr. Botescu-Bucure§ti, Scriban

altii.

Pe aceste culturale, trupele teatrului din Bu-cure§ti, in mai multe rânduri, au jucat piese patriotice, ca: Se face ziur deZaharia Domnul de Octavian Goga.

Trupele teatrale, sunt primite pe la teatru marinifestatii. reprezentatie, cu muzica in frunte, sunt condui la sti-

prin acestea, sentimentul pentru marea care nePrin sate, Liga Culturalä, in fiecare särbátoare, de ase-

menea nenumdrate culturale patriotice.

* *

La 25 1916, A. S. Regalä Principele Carol, viziteazd pentruora§ul nostru, luând jurdmântul cerceta§ilor. E

la D-1 General Dr. I. Macridescu, prefectul judetului.

*

In anului 1916, Regele Ferdinand, in audientä peAnton Alaci, prefectul judetului, cerându-i un raport, in cu agitatiilepoclgorenilor, ale vii amenintate de peronosporá, din cauza lipsei depiatrá pentru stropit. Hotarele sunt din cauza räsboiului, nu eposibil aprovizionarea cu acest material. trirnite cuvântul de incurajarepodgorenilor, pe posibil, podgorenii fie ajutati.LA MONUMENTUL

La 29 lunie 1916, in fata unui mare numär de cetáteni, a autoritätilorarmatei, unui grup de veterani, s'a inaugurat monumentul Inde-

A

29

www.dacoromanica.ro

serviciul au vorbit Generalii: Gheorghe Macarovici, IonRascu; Graur, Primarul un veteran apoi D-1 N. N.Sáveanu.

Acesta, face märturisiri semniiicative,Monumentul nu trebuie fie numai o evocare a trecutului, dar o

de in mai ales când doi ani de sece se face vasul nostru, vesnic in port sau se va avânta pe

talazurile ?

amintirea Maiorului al celorlalti viteji aine inchipuim veclem Suntem siguri ne vor spune: a sositrnomentul .

- Serbarea depunerii cercetailor din in prezenta A. S.Prilkipele Carol, la 25 Ianuarie 1916. Prima datä actualul Rege vizitat

Acest monument, se va deapururea spre cer românesc, totasa de senin ca cel de astäzi, dar de sigur, cu orizonturi mai .

Tinandu-se de rolul politic, ce juca in Stat raportu-rile D-lui cu Cercurile Oficiale, discursul säu, a produs un maresunet multe comentarii. Libertatea" din I-a publicat intocmai.tusele se

* *

A

30

www.dacoromanica.ro

In ziva de 8 lie 1916, ora 9 dimineata, un tren regal in loca-litate M. S. Regina Maria, de Principesele Elisabeta Marioara. Ingrädina au ajutoare la 215 säraci.

Au vizitat apoi: Spitalul Militar, Orfelinatul Spitalulcasa unei paralitice. Populatia a ovationat cu

sufletire pe si Domnite. La roa au

CEL MARE14 spre 15 August 1916, noaptea la ora 12 si

mare parte a regimentelor erau peastfel acest eveniment s'a putin entuziasm. Chiar innoaptea aceea, Reginzentul Putna, präbusise hotarul , din margineaVräncii.

apoi, zile grele de jertfä, multe necazuri la bucurie,In ziva de 18 Decembrie 1916, vin aeroplanele germane. Se celebombe, chiar in fata localului Ligii Culturale, ale geamuri

sunt sfärämate, dulapurile cu rästurnate.Proectilele lovise tocmai acolo, unde fusese insufletire. Au

nimicit lucrurile, sufletele vibrau pe câmpiile deIn zina aceea, au fost si de bombe, multi, foarte multi,

semeni de ai nostri.Dela 25 Docembrie 1916, la 10 1918, Focsanii stau sub

trista si dureroasa ocupatie Multe umilinti multe Auai au sperat. Cinci

frunte Vasile Chilian, suntexecutati de justitianä, tapta patrioticä

de a fi trimis sitrupelor noastre din

DUPA

Inapoiati, dinmare, am gásit sufe-

si stricdciune : concetäteniinostrii slabi, nistebre din pricina regimului de ocu-patie, gospodäriile ruinate, curtile

garduri, autoritatile desorgani-zate. Bibliotecacomplect de tot ce avu-sese.

Judetul, un marede dedar zeificat de glorie ! Fig. 5. - Mausoleul familiei Simionescu-

Ramniceanu dela sudic, opera mareluiprofesor architect loan Min u.

A

31

www.dacoromanica.ro

La 10 Decembrie 1918, gloriosul Regiment 50, al carui steag purtaacum decoratia Mihai , se acasa. Pe strAzi,

pe ostasii cari se mai gasiau in randurile acestuia. mame,duve orfani cu ochii in pe scumpii Cine stie,

ziceau ei, poate o minune Dunmezeiascä, acluce cu cu cariau ?!

D'ARSONVALPr. H. Bordier

de Ing. I. I. PRUNDEANU

La 19 1931, Colegiul Frantei serbat al patruleatenar. Cu ocazie Domnul MinistrulPublice, a adus multumiri profesori ai pentrumunca nepretuitä serviciul patriei a propus pe Domnul d'Ar-

pentru Marea Cruce a de Onoare. La aceastätorire profesorul Bordier din a descris semn de omagiu viata

opera marelui profesor. In rändurile care prescurtämvântarea profesorului

Ceeace caracterizeazá viata a oamenilor mari este osfortare continuä pentru descoperirea adevärului.

Ca d'Arsonval a fost condus cercefärile sale stu-diul unei chestiuni, care a Tost punctul de plecare, pentru toateperirile sale; este studiul fmomenelor fizice, electrice mecanice la

striati.jurul acestei directiuni de studiu, D'Arsonval a nume-

roase descoperiri, care s'a piramida dingloria ilustrului profasor. Pentru a duce la bun problema

propusä, D'Arsonval a avut nevoie afarä de geniu, de calitäti spe-si de neintrecutä.Aceastä a D'Arsonval aläturi de

marele profesor Claude Bernard, al preparator a dea-1 urma la sa Colegiul F'rnteti.

1YArsonval a fost fundatorul biologice a Terapeuticeiagenti fizici. Gratie lui, la a fost mult

Pentru cercetkilor sale, d'Arsonval a trebuit säaparate foarte sensibile noi de cercetare. Aparatele con-struite de el constituie un adevärat arsenal.

A

32

www.dacoromanica.ro

studiul fenomenelor vii alemuschilor, d'Arsonval a inventat cu clorura deargint topitä, care au devenit clasici. El a construit apoi

mobil, pentru aprecierea curentilor electrici foarte slabi des-voltati muschi. Acest fel de galvanometi u care nu exista atunci,a adus un progres nu numai eleetro-fizIologie darboratorul de fizicä si industrie.

Mäsurarea temperaturii la suprafatä adâncimecare atunci se fäcea cu termometru a devenitratului a lui de o precizie sensibilitatecunoscutä atunci.

Tot lui se datorase ctrice, comparatoral termo-electric, termo-galvanomebul,

Inspirat totdeauna de nevoile cercetärilor sale, d'Arsonval aun telefon care azi ca receptor la telegrafie cu sau

fir, un voltmetru, coulombmeb pile necesare pentru studiulelectrice din tesuturile vii.

a cunoaste secretul animale aconstruit ealotimet, e ingenioase, pe u animale pretioase ter-

care aduc mari servicii laboratoarelor de fiziologie bacte-riologie.

D'Arsonval atacä apoi problema carentilor eleetrici propriirepaos se functionarea tesuturi-

desvoltä electricitate, Arsonval a gäsitfenomenele de nutritie produc curenti electrici a trans-formare energie calorick este cauza principala cäreia i se datorestecäldura animalä. In ce priveste problema curentilor electrici din

d'Arsonval a gäsit dacä curentul electric dintr'un muschiu inrepaos este rezultatul actiunilor acel produs in timpul activi-

se datoreste unei cauze fizice. Aceste descoperiri au fostnumeroase experiente. Conditiunile experientii lu' apämercur se gäsesc muschii striati toate corpurile semi-fluide de originä organicd, suprafete separabile mod mecanic,

cum a gäsit d'AI'sonval in experienta careEl a realizat un dintr'un tub de cauciuc

parat numeroase compartimente prin discuri poroase. In aceste com-partimente a pus mercur ra un ti at de se

acest tub de datä de cele douä capete alelui se simt sguduiri, datorite curentilor electrici cari au luat nasterein tub. mecanicä a moditicat tensiunea electricä. Mai mult,dacä se leagä unul din capete ale muschiului schematic cu centrul

diafragme legând capätul liber un elefon, sub influentadin telefon, aparatul reproduce vorbele spuse la tele-

fon in parte. Cu aceasta el cä variatia ten-siunii electrice este de deformatie mecanicä. Aceste fapte

A

33

www.dacoromanica.ro

i-au servit lui pentru a explica oscilatiain muschii Experienta este de

o cum El a luat un muschiu decu nervul Nervul este excitat de curentii ondulatorii ai

unui sau microfon in fata se vorbeste. Tend.onuleste legat centrul unei membrane de

cu fir. Cu un tub acustic se ascultäse reproduce vocea o claritate perfecta. Els'a ocupat apoi ale aganul electric este triat care ca in experien,

pomenite sus. D'Arsonval a nervul care merge la organulelectric prin deformarea a acestui organ a obtinut o

electrica. sale descarcare a torpileipoate da un curent la 7 amperi sub 300 de sau o putere depeste 2000 de wati.

toate aceste descoperiri, d'Arsonval cerceteaza efecteleasupra muschilor aceste

tiuni cinetice diferite felul curentului care poate fi: descarcareacondensator, trecerea unui curent de sau de un

curent alternätiv. El a adus aici de caracte-curenti alternativi el a constatat

rind progresiv frecventa, incordarea muschiului are la o anu-Peste 5000 pe secundä muschiului

nu se mai produce. Pe ce frecventa organismul nu maireactioneaza. descoperire d'Arsonval

Curentii de nu nici nervii motori nici pecei sensitivi, in schimb ei activeaza nutritia, eliminareade acid icarbonic se produce o mare cantitate de care aduceo transpiratie abundenta. Pentru a obtine o frecventa mare, d'Arsonvala undele dela descdrcarea oscilanta a unui condensator,care da o de mai multe milioane pe Descoperirea

de frecventä pune de Herz Bran lymeniul telegrafiei fir. Printre de marefreeventa d'Arsonval a un se in axa unuimare solenoid, nastere un curent proprüle sale tesuturi. Efectelefiziologice terapeutice ale acestor curenti sunt foarte interesante. Cuuncle putin desvoltata poatedeveni de mare d'Arsonval 'a s'au carbonizat labeleunui iepure ale cärui picioare erau prinse vase puse

de Aplicarea de frecventä,in terapeutic a fost pe drept d'Arsonvalizare. Intensitateacurentilor este pe miliampermetru termic asezat circuitulintrebuintat. Cantitatea de care nastere tesuturi, nu este

raport intensitatea pe miliamperrnetru. Deci aplicarea aces-tor curenti terapeutick nu trebuieste citirilepe miliampermetru ci a arätat d'Arsonval

NATUR*34

www.dacoromanica.ro

cantiatii de produsä tesuturi. curentii de free-sunt produsi de unde putin amortizate sau intrebuin-

tarea numeste dtiatermtie sau mai bine zisIntrebuintärile rezultatele obtinute prin aceste metode la vin-

decare bolnavilor marea importantâ a descoperiri. Totaceste unde Intretinute care au ca activ un ac, acesta poate

foarte usor tesuturile astfel se chirurgie subde bisturiul electric". D'Arsonal a mai inventat un

care El a putut deasemeneasoare durata excitatiei muschilor nervilor dupä moarte. A studiat

mecanismul mortei prin electricitate spunea: suntmoduri de a muri prin träsnet - sau industrial: 1) prin

dezorganizarea tesuturilor, 2) prin actiune reflexä sau prin oprire. Incaz moartea este definitivä al doilea caz lovit mai

poate tratându-1 ca pe un Lucrând astfel au pututmulti dela moarte gratie lui 1'Arsonva2. In altä de

a studiat actiunea foarte asupramuschilor tesuturilor vii intrebuintând de râcire lichidpe care fabrica singur laborator si-1 vase peretii dublinumite 5 ani mai târziu, a argintat suprafata exteri-

a peretelui interior a acestor vase. urma cercetärilor nume-roase asupra electrici efectele asupra organismului,

a fundat terapeutica fizici care joacä unmare rol vindecarea diferitelor boale. El a inventat-o si generali-

contra intrebuintärii medicamentelor care oträvescpul si-1 släbesc. A a dat Peste toate acestea a dat

elevi buni care nu poate gloriailustrului profesor, spre fericirea tärii si bindle omenirei, care

ea salvatori clipele cele mai si dureroase.

.,La Nature", 15 1931.

de popularizarea

mai bun de

de raspândire a

A

35

www.dacoromanica.ro

NOTE DÂRI DEBELLER

Septemvrie 1911... III a liceuluiUn Primele 2 clase le

cusem la liceul Sf. Petru Pavel" dinrenumit disciplina lui,

condus de prof. de matematiciprofesor de germa-

nimic. D-1 Marin Demetrescu, cusilueta lui Poincaré, avea unde bun, nu impunea...

$1 totusi nu mi-a trebuit prea mult spre asimti de bine acest iad. Era

de potrivit cu firea Disciplina deaci, cáci exista, se exercita sub

Fiecare elev era liberce vrea, dar limita bunei cuviinte,

pe care o trecea, lua pedeapsa.de colegialitate ca la Lazar" n'amin multe iar in cursul anilor, a

nevoe, autoritatea D-lui Marin Deme-s'a simtit. unul din ce eram

laolaltá 1911 si din cei ce s'au adäogat1913 in clasa V, l'au in

azi de cinste literaturg, zia-libere, militari, etc.

Din cele zile cunoscut pe Radude note proaste la... verbele

nerequlate nemte$ti. Niciodata eleu n'am putut suferi gramatica: cbiar azi cu-

mele sunt foarte superficiale inastfel de se pare nosed des-tul de bine limbi europene.

Era un distins bine crescut,delicat.

Imprejurarile ne-au despärtit. In plusam fost seria ce 1916 classVII. N'am izbutit ne nici5 10. au murit, fie pe

front, fie de cum sunt Ing. HagiTudorache Dr. Dimolescu.

Acum 2 ani, cu prilejul congresuluisistentilor, am A doua zi deSf. Dumitru, plimbasem la Copou",

care citeam cu zi, decomunicatele in 1917-1918, cobo-

ram pe str. Carol. Dintr'o coboaráEra prof. Matei Can-

tacuzino locuia aci. Fäcuse de pilo-tai la Paris... mai sbura.. $i ne-amdespârtit.

Apol, in primävara aceasta o telegramäParis anunta marea Incercare romaneas-Un sbor Paris-Saïgon, sub conducerea

D lui cu maiorul Burdu-un mecanic Asteptam

cu nerabdare Nu se putea altfel,n'aveam dreptul credem altfel. Dar, in

teleqramei ce treuia anunte aceasta,vine o alta. Nenorocul neprevgzutul s'aupus totdeauna d'acurmezisul actiunilormai bine studiate. De n'ar fi cu vic-timele. n'ar exista eroi. Radu e unerou al aviatiei noastre, e al nos-tru e mai mare Nungesser Coli, le

El si-a läsattara

du-si totul in nu pentru o- de usor pe oamenillei", nu sunt oameni - ci pen-tru gloria

A czut, a ingropat in India.morts vont vite" zice Francezul.

E-am noi si fapta lui e ceamai azi, din istoria aviatieiromâne.

CONSTANTIN BELCOT

PARA $1 ORTO-HIDROGENUL

Hidrogenul considerat corp simplueste format la temperatura

din 75 ortohidrogen 25 para-

descoperire este consecinta obser-vatiilor asupra spectrului mole-cular asupra cälclurei specifice adrogenului. Explicarea esteprin noua teorie a din

ndulatorie.

din 1925, invätatul german Mecke,a observat in spectrul molecular al hidro-

alternante de intensitatesoectrale, ca cum ar fi fost emise decorouri diferite,

Bonhoeffer si ausnectrale mai puternice proveniau dela

cele mai dela para-hidrogen. Demonstratia a fast fäcut

spectrale

A

36

www.dacoromanica.ro

presupuse sistemului orto, obiceiu foarteIntense, cu totul.

Duplicitatea hidrogenului s'a dovedit i

prin mäsurarea specifice la tempe-foarte mici. Se pentru asub volum constant, o molecula-gram

de un diatomic, trebue o can-titate de care se descompune

párti: una care la crestereaiuteiei de translatie a moleculei estecu 3 alta ca:e serveste cresterea

de a moleculei poate fi calcu-cu ajutorul formulelor date de Einstein

ea este la zero absolut(-273°) creste progresiv cu temperatura,apropiindu-se de valoarea Dar ce se

a hidrogenuluinu conform curbei teoretice, la carese supun alte gaze monoatomice.

Eucken a cercetat cu foartedare fenomenul: luni de-a a ti-nut vas aer lichid(-185°) prin masurätorile aservat cum specifica a acestui hidro-

cu temperatura.Cercetärile lui Eucken au fost continuate

de Bonhoeffer pentru afenomenul, ei au intrebuintat cataliza-

tori, corpi ce reactiile chimice, fáráintre in reactie. Catalizatorul intrebuin-tat pentru transformarea hidrogenuluimal in para-hidrogen a fost carbunele activ.

Intr'un vas la -252°, s'a pusbune activ, pe urmä s'a dat drumul la hidro-gen care a fost absorbit de cärbunele activ;

minute putut cu odin acest activ, parahidrogen

99,7%, a esteal spectru nu

mätate din liniile observate la hidrogenulnormal. S'a deci serietatea para in stare aproape Forma

la temperatura (15°-20°),contine 75% orto-hidrogen 25%

Intrebuintand cärbunele activ variindtemperatura, putem din hidrogenulnormal ,centitati voite de para saudrogen.

Asa dar, de azi chimia are dea-face cu o isomerie, aplicabila corpuri-

simple, se prevede ca oxi-sodiul, clorul, iodul, etc., sunt corpi

compusi,LOCOT. M. ZAPAN

CURÁTIREA APELOR INDUSTRIALE CU FOSFAT NEUTRU DE SODIU

Procedeul curent aplicat in industrie pen-tru curätirea apelor necesare mai alesrilor cu vapori, in a aces-tora, deoparte un lapte de var care neutra-

bicarbonatii apoi carbonat dediu, care prin descompunere pre-zenta sulfatului de calciu precipitá aproapein intregime varul sub de carbonatneutru de calciu. Este foarte greu de apara prin totalitateanutului var magnezie a apelor indus-triale. Tot. metoda cu permutiti, careprin simplicitatea sale a adusmarl servicii, prezintá neajunsul intro-duce in o anume cantitate de cloruráde care are de multe ori o actiune

Fosfatul neutru de sodiu. din pre-in intregime varul si magnezia subde fosfati insolubili. Dacá se pune un

mic exces de fosfat, precipitarea esteplectá prin fierbere cäldare unde se

ca un praf in timp ce excesul defosfat desface piatra din carbonati,sulfati silicati, reactionand prin des-

compunere. actiune asupra silica-tilor trebue in special, deoarece a-pele silicioase se foarte greu.

se poate precipita estenevoe.

Curätirea se poate face in aparatenuite cu la 70° C. Timpulnecesar reactiunii complecte este cuprinsintre 2-3 ore.

In apa se filtreazä.apa contine materii in suspensie, la

filtrare sunt ele indepartate. In acestse obtine o foarte limpede, chiarapa este din cauza uleiului deuns.

Deasemenea, se dela inceput.acest procedeu, prinsale rezultatele pe care le

in timpul cel mai fietinut in aplicat in industriilerespunzatoare.

(La Nature) 15 Aug. 1931.

I. I. PRUNDEANU

A

37

www.dacoromanica.ro

CARCAIACUL SAU URECHELNITA(Scolopendra cingulata-Latreille)

In sudul judetului Vlasca in primävaranului 1931 am comuna Arsacheun Miriapod rar: Scolopcndra cingulata

(sc. morsitan.sAnimalul descoperit in cuibul la

unui ogor unde se depozitau gunoaelede purta pe parteaprinsi de picioare, numerosi pui de culoarecastanie deschisä.

In an la lui amun alt exemplar de data aceasta scos de

plug din negru.

Sc. cingulata Latr. mai e Vlasca(pädurea Comana) de M. Taquet(Bulet. soc. de 8, 1898); ea maise in Oltenia (Calinescu, 1922)Dobrogea. In jurul corn. Arsache am gäsit

specie pe o de 20 km. spreW. E.

Popular i se zice rar,ca o alteratie i se zice Este unreprezentant al mediterane in Ro-

SCORPIONI DIN ROMANIA

Scorpionii din apartinEuscorpio carpathicus L. Ei de dimen-siuni destul de reduse de congeneriidin calde, corpul coadamasculului in medie o de 46mm.iar al femelei 42 mm.

Veninul pe care acest animal il introducein corpul sau dusmanului, printr'unghimpe ce se la partea terminalä a

pe care pion ul o indoaie pestecorp, spre sa nu este preapericulos pentru delanoi se pot chiar cu

Este animal de tinuturi cakle, aride,care tráieste in tot Sudul Europei, din Por-

in Turcia Asia -

GR. POPESCU

care, in nu se poate dincauza mai la Nord de Deva (jud.Hunedoara). Se gäseste in schimb in tinutu-rile noastre sudice prin urmare maicalde, ca in muntii dealurile Banatului

Oravita, Bäile-Herculane), aleOlteniei (T.-Severin, Baia debest!, Lainici, Runc, Tismana,

o parte din ArdealRosu, Deva) in muntil Buzäului (Be-ceni Trestia).

(Pentru amänunte R. H.Syst.-zoog. Beiträne zur Kenntnis des Skor-

Rumäniens. Acad. Rom., de laSect. Scient., XIII. 3).

Dr. R. CALINESCU

ROMANIA

Sacalul (Caius L.) este undin neamul având

forma corpului interme-intre de Lup de Vulpe. Este

un animal al tinuturilor calde, sudice es-tice - mai ales al deserturilor. afintit soarele, incep sä se dinpârtile din ce in ce tare, urletele re-petate ale sacalilor,imposibil celor cr dorm sub cerul liber.Se de toate de pretutindeni,urmärind adesea fiarele mari pentru a se

resturile ospetelor acestora.odatá insotesc caravanele, pentru a fura din

timpul noptei, tot ce se poatefura. In aceste rnergcet, tiptil, la distantä, oprindu-se des,

din in privindatentie. intalnesc un se ri-

sipesc dispar pentru a se

din nou ca apoi mai departecaravana. pe oriental alditeranei, in Europa (Peninsula

Rusia Crimeia Caucazia)in Africa Algeria) Asia (Asia

Asia occidentald India).Primele exemplare care se cunosc sigur,

din se pare pentru primacele 2 in Noembrie 1929

Decembrie 1930, in apropierea Ghi-dici (jud. Doljiu) anume Ostrovulnärei; alte 2 exemplare au fost in

de salcâmi ale Ele vindin Bulgaria, fie pefie

(Pentru R. I. Cádinescu,Schakale in Zeitschrift fürgetierkunde, V, 6 p. 373 Berlin, 1930).

R. CALINESCU

A

38

www.dacoromanica.ro

(PublicaPni primite).

Borza H., Descoperirea plantei Polygalachamae buxus in Bucegi. Floarea

Ferdinand, contributiuni botanice,Cluj, T. I, F. 10, Cluj, 1928.

H., Problema protectiunei naturei inI Congres al din Rom.,

Cluj, 1928, pp. 94-127, pl. II-IX, 32fig., o hart& 1929.

Borza H., Observatiuni fitosociologice peInsula Serpilor, Congres al Natur.din Rom., Cluj, 1928, pp. 78-93, pl.I, Cluj, 1929.

Borza Die Vegetation und Floramäniens, Guide de la sixiémesion phytogéographique internationale,Roumanie, 1931. I. Partie. Cluj, 1931.

Borza H., Botanischer Führer durch dieUmgebung von Herkulesbad bis au dieDonan. Id., I. Partie.

H., Die Exkursionsrute durch dieDobrogea und das Donaudelta, Id., IX.Partie.

Borza H., Botanic excursion trough TheId., XVI. Partie.

Borza H., Botanischer Ausflug in die Sch-lucht von Turda, Id. XIX. Partie.

Borza H., Printre Biblioteca delarizare a Grädinei botanice din Cluj,No. 1, 1931.

R. I., Von einigen SäugetierenRumänieus, Id., pp. 364-366.

R. Contributiuni studiulVeveritelor din I Congres alNatur. din Rom. Cluj, 1928, pp. 152-155.

Cäliinieiscu R. I., Mustela eversmanni Less.in Id. pp. 156-158.

R. I., Metoda geograficá in

cetuile biologice, Soc. Reg. Rom.de Geogr., XLIX (1930), pp. 5 17,5

Cähnescu R. I., Manual pentru determinareaAmphibiilor Reptilelor dinCasa scoalelor. Biblioteca de popula-rizare a stiintei, 1930.

Calinescu R. Contributiuni sistematicezoogeografice la studiul ArnphibiilorReptilelor din Acad. Rom.,Mem. Sect. St., Seria III, T. VII, Mem.7, pp. 119-291, 15 figuri 21

R. Mamiferele Romaniei,I,

R. I., La distribution et les inva-sions du Cricetus cricetus nehringi Mat-schie en Roumanie. Bul. Soc. de St.Cluj, T. VI, F. 1, pp. 91-94, 1 hartä.

Pop Instih.ttul geobotanic Rübel dinrich, Rev. St. Adamachi, XVII, 1.

M., Alosa Nordmanni Antipa ausdem Pontien von Targu-Jiu, Acad.

de la Sect. Scient. XIV,3 5, 2 pagini, 2

Popescu-Spineni M., Primele manuale degeografie in Rev.gen. a Invätämantului, 2/1931.

Urme de ghetari in muntiiBucegilor, Anuarul Inst. Geol. al Ro-

XIV, 1931, pp. 63 77, 61

Wachner Heinrich, Rumänien, Handbuchder Geographischen Wissenschaft, Aka-demische Verlagsgesellschaft Athe-

M. B. H. Wildpark-Postdam,Lief. 31, 32, 34. Heft 2, 3, 4.

Dr. R. C.

COLTUL COPI1LOR RADIO-ASCULTATORI"dragii mei nepoti, din minunata la

gura vorbele vor veni din nou, ne auzulvor iar, duiosia, sufletele noastre.

A o bun, va faceochilor vostri, de la fermecatei povesti. Aci, in

voi copiilor, chipurile, ce-mi lede care voi vedea tainicele

ce dintre voi ne bucura cu totii, vomciti, ca voi. Bine v'am dragiicititi ce v'a istorisi, o cuminte, despre o a eia TANTE RADIO

A

39

www.dacoromanica.ro

Ode IRIMESCU-HAQUE

Era ld, cald, de ince curgea in marginea satului Zorleni, toti

ai mei. .

ca.sei, era mare, plinä de darzarzavat, fund, de se falni ce, de

par erau piramidele Egiptului, ce le de istorie.Unchiul meu, era director la Orfelmatul Ferdinand avea sub direc-tiunea lui, vr'o 30-40 de elevi, ce cursurile de agronomie.

In toate povesteazilei, le avea eu nistruynicii de zicea el,

sat care-i miloasä :

- Ei Toderitä, nu ,stiu de de tinereteain seara aceia, eu capul bratele

toti imprejur, admiram,auzim pe unchiul strigand:

- I-r-r-r-r-gaa! Ia te ce de vedeticolo vârful din dreapta? S'a suit unul.... te jos, ghia-vole, o impelitatule....

Unchiul, serios de tot, se scoalä scaun strigand:.

spuse, binisor- Toderitä, nu te nu tipa la el aya, se sperienu uite s'o aplecat parte.puse la ochi, ea

pe copilul cel eu, nici nu mai suflam de incremenisempielea mea, ce mi se mai de trebuia.

sfat au tinut cu totii, cum fel, ajute pe copil,dea jos, adormit, de joaca zilei de prea

dam eu, pentru bunul mintea optani, ce abia

Când desteptat dimineata, i-am pe toti Oare,ce se intâmplase?

ne pe toti, ce noi pe sus,era un orn. de cu haine, sperietoare de nunânce fructele.

Nu cum s'au speriat dar noi ne-am speriateu totii, de unchiu care zicea:

- Ei... voi nu-i de glumit, tare suntetiazi aduce aminte, iar noi

de.... are drepate.

G R A I A r A

I. E. TOROUTIU :BUCURESTI IIIR. E ALEXANDRESCU 4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro