srn ARrHun cHnRres Cr-an<r (16 decembrie 1917-lg martie 200g), autor descience fiction, inventator ;i futurolog britanic, a r6mas celebru pentru seriade romane SF Odrseea spaliald.s-a ndscut in Minehead, somerset, Anglia. Dupd ce a absolvit gimnaziul ;iHuish's Grammar school din Taunton, nu ;i-a putut permite sd urmezeuniversitatea gi s-a angajat ca auditor la seclia de pensii a Ministerului Educafiei.in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit ?n Royal Air Force ca in-structor ;i tehnician radar; fiind trecut in rezervd cu gradul de locotenent.Dupd rizboi a absolvit King's College London, seclia matematicd si fizica.clarke a fost pregedintele societalii lnterplanetare Britanice intre anii 1946 5ii 947, respectiv 1951 si i 953. Desi nu a initiat conceptul de satelili geostalio-nari (in ciuda legendei care susline contrarul), a contribuit hotar6tor cu ideeaca aceSti satelili pot fi relee ideale de telecomunicalii. in onoarea activitdtiisale, lnternational Astronomical Union a recunoscut in mod oficial orbitageostalionara de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke.intre 1937 si 1945, c6teva povestiri de Clarke au ap5rutin publicalii minore,dar debutul sdu ca scriitor a avut loc in i946, cu textul ,,Loophole,,in revistaAstounding Sclence Fiction. Din i95i s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor.in 1956 a emigratin Sri Lanka (pe atunci Ceylon), ca s6-gi satisfac5 pasiuneapentru scufundarile subacvatice, gi a iocuit acolo pdnd s-a stins din viat6, in2008. in 1998 a primit distinclia de comandor al ordinului tmperiului Britanic,in anul 2000 regina i-a conferit titlul de sir, iar in 2005 a cdpetat cel maiimportant titlu civil din sri Lanka: sri Lankabhimanya. A primit de asemeneaPremiul UNESCo-Kalinga pentru popularizarea ;tiintei in i96l , afost nomina-lizat la premiile oscar in 1969 pentru scenariul filmului 2001 : odiseea spa;ial6,scrisimpreuna cu stanley Kubrick.;i la premiul Nobel pentru pace, in .l994.

Premii ;i distinctii sF: sFWA Grand Master, trei premii Hugo;i Nebula, c6teun premiu campbell Memorial, Locus, British s[ rnternational Fantasy, Jupiter;Geffen, precum si doui premii Seiun.

CLAR,KEI sFARSrruL coPrLARIEr

Edilia a III-a

Traducere din limba englezdCnrsraNa VrsaN

ARTHUR C.

NEMIRA

CUPRINS

I. PdmAntul 9i overlorzii ..................... 5

II. Epoca de Aur......... 67

III. Ultima generalie ......... t49

Coperta: Cristian FLORESCU, Ana NICOLAUllustratia copertei: Tudor pOpA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiCLARKE, ARTHUR C.

. Sf5rgitul copl5riei / Arthur C. Clarke ; trad.: Cristiana Visan.Ed. a 3-a. - Bucuregti: Nemira publishing House, 2016

- ' '-lsBN 978-606-758-s70-4

l. Vipan, Cristiana (trad.)

821.1 1 1-31=135.1

Arthur C. ClarkeCHILDHOOD'5 ENDCopyright @ Arthur C. Clarke, 1954, lgg}

@ Nemira, 2012, 2013, 201 6

Redactor: Oana IONA|CUTehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de EUROBUSINESS TtpAR S.R.L.

Orice reproducere,.totali sau parJiald, a acestei lucr6ri,t5rd acordul scris al editorului, este strict interzisati se.pedepsette conform Legii dreptului de autor.

rsBN 978-606-758-570_4

,r;iti{i:rrii*5trs.}*,_--@1$i$ffi

I

PAMANTUL SI OVERLORZII

CAPITOLUL 1

Vulcanul care indllase Taratua din adAncurile Pacificului era

adormit de o jumitate de milion de ani. Totqi, igi spuse Reinhold,

in curAnd insula avea sd fie scildatd in focuri mai cumplite decAt

cele care-i insoqiseri na$terea. Aruncd o privire sprebaza de lan-

sare gi-gi indlqd privired spre piramida de schele ce tnconjurau tncinaveta Columbus. La saizeci de metri deasupra solului, prora na-

vei era scxldati in ultimele raze ale amurgului. Aceasta era una

dintre ultimele sale nopli: in curAnd avea sd pluteasci in eterna

luminl a spaliului.Era linigte acolo, sub palmieri, in inalgimile piscului stAncos

al insulei. Nu se auzea decit guieratul intermitent al unui com-

presor de aer sau strigdtele estompate ale unui muncitor. Reinholdindrdgise aceste pAlcuri de palmieri: aproape in fiecare seari venise

aici si-9i supravegheze micul imperiu. Se intrista la gAndul cd

ace$ti copaci aveau si fie spulberafi de pp fata pdmAntului cAnd

Columbws se va ridica spre astre, invlluitd in flaceri furioase.

La un kilometru gi jumltate de recif, transportorul lamesForrestal iqiaprinsese reflectoarele gi scormonea apele intunecate.

Soarele dispiruse de tot, iar noapteatropicah grnbitd se pogora

dinspre rtrsirit. Reinhold se intrebd, sarcastic, dacl transportorulse agtepta sI gdseascl submarine rusesti aga de aproape de 1irm.

O ARTI{UR C. CLARKE

Rusia il ficea sa se gandeasci intotdeauna ra Konrad gi la aceadimineaqi din primdvaracatastrofald a anului !945.Trecuseri maibine de treizecide ani, dar nu-gi purea $terge din minte amintireaacelor ultime zile cindReich-ul se niruiasub valurile venite dinest gi din vesr. Parci mai vedea si acum ochii arbagtri 9i fazi ai luiKonrad gi barba aurie gi pepoasd tn timp ce_gi dejeau mAna gi sedespirgeau in acel sdtuc prusa. d.rr.rt"t, prin care ,r"r" u-ferelncetare convoaiele de refugiagi. Fusese o iespargire care simbo-lizatot ce se intamplase de arunci in lume: ,.irrd"r"" dintre est 9ivest. cici Konrad luase calea Moscovei. Reinhold il considerasenebun, dar acum nu mai era agade sigur.

vreme de treizeci de ani il crezuse morr pe Konrad. Abia cuo sdptimAnl in urmd primise vesrea de la cjonelul Sandmeyer,de la serviciile de Inteligengi Tehnici. Nu-i pldcea sandmever siera convins de reciprocitarea senrimentului. insa nici ,rrr.il ii.rt..ei nu ldsa ca aceastdaversiune sd.re afecteze reraliile p.oferiorrare.

- Domnule Hoffmann, rocmai am primit nigte informalii in_grijordtoare de la \flashington, incepu colon"l.rl, ., toatd polite-gea formale de care era!.nstare. Suni strict confidenliale, f1r"9t.,dar amhotirrit si le dezvdluim grupului de ingineri ." ra-qi i."seama ci trebuie si se gribeasci.

Se opri, incercAnd siJ impresi onezepe Hoffman n, dargestulsiu n-avu niciun efect. Acesta gtia, cumva, ce urma.

- Ruqii aproape ci ne-au ajuns din urmd. Au un soi de propul_sor atomic, care s-ar putea si fie chiar mai eficient d"cat

"l nosir.r,

iar acum construiesc o navi pe malul lacului Baikal. Nu cunoa;_tem cAt de mult av avansat, dar Serviciile secrete cred cd nava arputea fi lansati anul acesra. $tiji deja ce inseamni asra.

Da, igi spuse Reinhold: gtiu prea bine. A inceput cursa _ 9i_amputea s-o pierdem.

- $titi cine se aflelaconducerea echipei lor? intrebase el, ferrsi agtepte, de fapt, un rispuns.

spre uimirea lui, colonelul sandmeyer ii intinse o foaie scrisila magini, iar acolo, in capul lisrei, Reinhold dedu por. ,rrr,'"i.lui Konrad Schneider.

r SFARSITUL COPILARIEI 9

- I-agi cunoscut pe mul1i dintre barbalii igtia la Peenemiinde,

nu-i aga? tntrebd colonelul. Asta ne-ar putea da nigte informaiiidespre metodele lor. Miar plecea sd-mi pregdtigi nigte rapoarte

despre cAt de mulli puteli: specialitatea fieclruia, ce idei striluciteaveau etc. $tiu ci vd.cer cem mult, mai ales dupdatitavreme, dar

vi rog si facegi tot ce vi sti in putinqd.

- Konrad Schneider e singurul care conteazi, rispunsese

Reinhold. Era eminent, pe cAnd ceilalgi erau doar nigte inginericompetenli. Doar Dumnezeu qtie ce-o fi fecut in ultimii treizecide ani. finegi seama de faptul ci el ne-a vdzut, probabil, toate

rezultatele, pe cAnd noi nu gtim nimic despre ale lui. Asta-i acordd

un avantaj serios.

Prin aceste cuvinte nu voise si-i critice pe cei de la Serviciile

de Inteligenqd Tehnici, dar pentru o clipn i se piru cd Sandmeyer

se simlise jignit. Apoi colonelul dedu din umeri.

- Care poate cd.nu-i vor folosi la nimic: chiar dumneavoastre

miati spus-o. Schimbul nostru liber de informapii inseamnl pro-gres mai rapid, chiar dacd ne scapd citeva secrete. Dar probabilcd departamentele de cercetare din Rusia habar nu au, mai mereu,

ce anume fac oamenii lor. Le vom demonstra ci democraqia poate

qunge prima pe Luni.Democralia! Chiar aga! igi spuse Reinhold, ticAnd insd, spre

binele siu. Un Konrad Schneider valora un milion de voturi. $ice ficuse oare Konrad in acest timp, avAnd toate resursele

URSS-ului la dispozigie? Poate cI tocmai ln acea clipi nava lui se

desprindea de PdmAnt...

Soarele care apusese peste Tatatua strilucea incd deasupra

Lacului Baikal atunci cAnd Konrad Schneider gi comisarul adjunct

pentru $tiin$ Nucleari se intorceau agale de la platforma de probe

ale motoarelor. Urechile inci le mai huruiau, deqi ultimele ecouri

tunitoare se stinseseri in apa lacului ctr zece minute inainte.

- Ce-i cufaga asta lungi? intrebl brusc Grigorievici. Ar trebuisi fii fericit acum. tntr-o lund vom fi deja'pe drum, iar yankeiio sI moard de ciudi.

IO ARTHUR C. CLARKE

- optimist ca de obicei, repricd schneider. Degi motorur func-gioneazd',lucrurile sunt ceva mai complicate. E adevirat ci nu vddniciun obstacol serios acum, dar meingrtloreazd vegtile din Taratua.fi-am spus cAt de bun e Hoffmann , J^i,

^r";i milioane de dolari

la dispoziEie. Fotografiile area cu nava lui rr., ,urr, foane ,l^r", aus-ar zice ci nu mai au murt pani s-o termine. $i gtiin ce gi-a testatmotorul acum cinci siptimAni.

. .I"-fi face griji, rAse Grigorievici. Se vor alege cu o surprizxde zile mari. Nu uita_insi ca ei nu gtiu nimic desire noi.

r-schneider se intrbbd dacd. era adevdrat, dar apoitgi zise cd. era-

mult prea sinitos si nu exprime nicio indoial', care si_1 faci peGrigorievici sd exploreze prcamulte canalesinuoase. ceci Jac;exrstase o scurgere de informaEii, el insugi vaintrainrr-un bucrucdin care ii va veni destul de greu sI iasi.

Pazni.',J il salutd cand intrr in crddirea administragiei. Acolo

^"f"r "prorpo. la fel de mulEi soldagi ca qi tehnicieni, i'i sp.rse el

inver$unat' Insd aga lucrau rugii, iar atita vremecat nu-i stdteauin cale, n-avea de ce- sd se plAngi. tn ansamblu, insi ..,

""""fgiiexasperante, lucrurile se desfigurau a$a cum sperase. Doar viito-rul mai putea determina daci er sau Reinhold fecrrserd cea maibund alegere.

Lucra dejalaraportul final, cand'intrerupse ecoul unor srri-g5te. Pe moment rdmase neclintit la biroul sau, intrebArar*"..incident ar fi putut tulbura disciplina cazond,rigide. Apoi se tn_dreptd spre fereastri gi, pentr., p.im" oard in viaga sa, se simgicoplegit de disperare.

Reinhold cobori colina cu stelele adunare in jurul rui. pe mare,Fo*estal lnci scruta apele cu degetele sale de lumind, i" "r";;;;mai departe, de-a lungul prajei, scherele de rangi corumbus setrans-rormaserd inrr-un pom de Crdciun plin de luminile. Doar botulde lansare al navei se ilea ." o tr*bri intunecati prinrre astre.

Dintr-un radio se revirsa muzicdde dans dinspre zona de ro-cuinle, iar Reinhol d, fdrd,si-9i dea seama, iuji pasul in ritmul ei.

: SFAR$ITUL COPILARIEI II

Aproape ci ajunsese la strada ingustd de pe marginea nisipu-rilor, cAnd o premonilie, un soi de migcare intrezdritd, il oprilocului. Perplex, igi mutd privirea de la uscat la mare gi inapoi:abia dupn cAteva clipe se gAndi sx-gi ridice ochii spre cer.

Atunci Reinhold Hoffmann igi dadu seama, aga cum fdceainaceeagi clipe gi Konrad Schneider,.cI pierduse cursa. $i gtia ci opierduse nu cu cele citeva siptimAni sau luni aga cum se temuse,

ci cu milenii intregi. Umbrele imense qi tdcute care se deplasau

printre stele,la mai mulgi kilometri deasupra capului decdtindrln-nea el s5-gi imagineze,erau mai presus de micul sduColwmbus,aqa

cum ar fi fost acesta f.a1d. de pirogile omului din Paleolitic. Pentruo clipi care piru nesfArgite, Reinhold privi, impreuni cu lumeaintreagd, cum navele uriage coborau in mlrelia lor coplegitoare

pAni cAnd, in cele din urm5, ii ajunse la urechi quieratul ugor al

trecerii lor prin aerul rarefiat al stratosferei.

Nul incerca deloc regretul ci i se niruise pe loc munca de-o

viagi. Luptase pentru a-i duce pe oameni citre astre, iar in presu-

pusul moment de succes stelele - indepdrtatele gi indiferentelestele - veniseri la el. Aceasta era clipain care istoria igi ginea rd-

suflarea, iar prezentul se rupea de trecut aga cum se desprinde unaisberg din inghegatele-i girmuri din care se niscuse qi se indreapticdtre mare, plutind mAndru gi singuratic. Toate realizirrileepoci-lor anterioare nu mai insemnau nimic de-acum: un singur gAnd

suna gi risuna in mintea lui Reinhold:Rasa umand nu mai era singurl.

CAPITOLUL 2

- secrerarul general al Naliunilor unite stitea neclintit rangefereastra imensi, uitAndu-se lung la traficul "gl.;r;; ;;p.strada 43. uneori se intreba dace irabine ca un om si rucreze lao asemenea inilqime, deasupra semenilor sii. Detagare a erafoartebund,. dar s-ar fi putut rransforma cu ugurinqd in indiferengi. Saudoar incerca oare si giseasci explicagii penrru antipatiasa fagdde zgirie-nori, incd nedomoriti chi". qi iupa douezeci de ani laNew York?

Auzi uga deschizAndu-se in spatele siu, dar nu se intoarse cAndPieter van Ryberg intri in cameri. urmr inevitabila ticere intimp ce Pieter privea dezaprobator termosratur, cdcitoatFtlumeaglumea adesea cum ci secretarurui general ii placea si trdiascitntr-un frigider. Stormgren agteptd plna cand asistentul siu i sealdturdlafereastrd,, iar apoi i;i intoarse privirea de la panoramacunoscuti, dar mereu fascinanti, a strdzii.

- Au intirziat, spuse. \ilainwright ar fi trebuit sd ajungi aiciacum cinci minute.

- Tocmai am vorbit cu polilia. Vine cu un adevlrar alai dupi elgi au blocat traficul. Trebuie sd ajungi dinrr-un momenr intr-artul.

Van Ryberg se opri 9i apoi addugd,brusc:- Sunteli incd sigur cd e o idee bunl si vI intAlnili cu el?

: SFAR9ITUL COPTLARTE| 13

- Mi tem cI de-acum e cam tirzir,tsi mai dau inapoi. La urmaurmei, am fost de acord - degi, dupi cum gtili deja, nicimdcar n-afost ideea mea, din capul locului.

Stormgren se apropiase de biroul siu gi se juca acum cu cele-

brul lui prespapier de uriniu. Nu era agitat, ci doar nehotdrAt.Era chiar bucuros ci \Tainwrightintitrziase, fiindci asta avea sI-iconfere un u$or avantaj moral la inceperea intrevederii. Astfel de

fleacuri jucau un rol mai insemnat in relaliile umane decXt gi-ar

fi dorit orice persoand care prnebazd,pe logici gi raqiune.

- Uite-i! zise Van Ryberg brusc, lipindu-gi faga de geam. Vinpe bulevard - vreo trei mii, a$ putea spune.

Stormgren igi lun carnetul qi i se aleturi asisrenrului siu. Lavreo opt sute de metri distanli, o ceatd micd., dar hotlrAtl, se

deplasa tncet cetre cledirea secretariarului. Purtau pancarte indes-cifrabile de la o asemenea depdrtare, insi Stormgren le cunogrea

prea bine mesajul. tn acel moment se avzeadeja ritmul sinistrual corului de voci, tndllAndu-se peste vuietul traficului. Se simginlpldit de un val nea$teptat de dezgust. Oare nu se siturase lumeade manifestaliile gloatei gi de sloganuri invergunate?

De-acum mulqimea ajunsese in f.aga cladirii; pesemne cd gtiau

cI el ii urmlrea, cici pe ici, pe colo, oarecum intengionat, se ridicauin aer pumni ameninjdtori. Nu-l sfidau pe el, degi fer; indoialecI voiau ca Stormgren si le vadi gestul. Ca nigte pigmei ameningAnd

un uriag, a9a gi acei pumni mAniogi se indreptau direct tnspre cer,

inspre norul strelucitor de argint care plurea la cincizeci de kilo-metri inSlqime: vasul amirai al flotei overlorzilor.

$i, foarte probabil, igi spuse Stormgren, Karellen privea 9i elaceeagi scenl gi se amuza teribil, cici aceasti intrevedere n-ar fiavut loc niciodati fere Supraveghetorului.

Era prima datd cAnd Stormgren se intAlnea cu conducitorulLigii Libertilii. Incetase sd se mai intrebe dacd eraprudent si facd

un asemenea pas, fiindcl planurile lui Karellen erau adesea preasubtile pentru ingelegerea oamenilor de rAnd. OricAt de prost s-arfi terminat totul, Stormgren nu credea cd. acea intrevedere i-ar fi

U ARTHUR C. CLARKE

ddunat cuiva' Dacd' ar fi refuzatsi se intalneasci cu rfainwright,Liga s-ar fi folosit de aceasri atitudine impotriva lui.

- -!

Alexander \Tainwright era un berbatlnalt 9i "rjror,

pe la cinci_zeci de ani' Era cinstit - -si stormgren gtia asta - absolu, .irrrii, gi,prin urmare, de doui ori mai p.rtrrtor. $i totugi, tocmai datoritd,evidentei lui sinceritipi,

".a gr.., sd nuJ pl".i, iodif.r"rn.;;;.r.

ai fi avut despre cauza pe.rr" o ,urqirre" gi despre ,rrrii dirri." ..1pe care ii atrdsese in tabera lui.Stormgren nu mai pierdu timpul dupi ce Van Ryberg fecu

prezentdriTe intr_un mod repezir gi orr..rr_ fortat.- Presupun, incepu el, ci principalul scop al'viziteidumnea_

Io1la esre si exprimagi.r' p.ot"rrlo rmatfa4d" pl;riF;J.rr_giei. N-am dreptatel

I/ainwright incuviingi cu un aer grav.- Aceasra e principala mea obiecgl, domnule Secretar. Dupicum gtitri, in uldmii cinci ani am incercat se atragem atengia rasei

yTrl" asupra primejdiei cu care se confrunta. -A

fost o'r.r.irredificila, cici majoritarea.oamenilor par mulpmili rui r"r. o. ""."-lorzi sd.conducd lumea dupe bunul i1".. C, roare acesrea, mai binede cinci milioane de patriogi, di'to"te jdrile, ne_au;;;;;"

- Acesta nu-i un numdr impresionant la o popul"ti.'ai jr"amiliarde gi jumitate.

- E un numir care nu poate fi ignorat. $i, pentru fiecarepersoand care a semnat, mai sunt mulgi care au serioase lndoieliin privinga inlelepciunii pranului r"d.r4l"i, ca si nu mai vorbimde justegea lui. Nici mdcar Supravegher.r;i K;;ll;, ;;;;;:,purerea lui, nu poate $rerge un mileniu de istorie a;rrtr-o t"xe_turd de condei.

- $i ce qtie lumea despre puterile lui Karelren? replicd srormgren.1"..*1eram copil, Federagia Europei perea doarun vis, ;;; r_"implinit insd, pini sd ajung eu t" -"rrrrir*e. Iar asra se intAmplainainte de venirea o",r"rlorlilor. Karelen nu face alrceva decat sd.termine ceea ce-am inceput noi.

- Europa era o entitate culturah qi geografici. pe cAnd lumeanu. Asta-i diferenqa. --'--* -."'rv4'

r SFARSTTUL COPTLARIEI t5

- Pentru overlorzi, rlspunse Stormgren pe un ton sarcastic,PimAntul e probabil mult mai mic decAt era Europa penrru pd-

rinqii nogtri, iar punctul lor de vedere, trebuie s-o recunosc, e maievoluat decit al nostru.

* Nu md opun neapdrat ideii de a crea o federalie ca obiectiv[inal, chiar dacl mulli dintre susginitorii mei s-ar putea sd nu fiede acord. tnse aceasti idee trebuie si se nascd din lnterior, nu sd

fie impusi din afard. Trebuie si ne croim singuri propriul destin.Nu mai vrem amestecuri in treburile oamenilor!

Stormgren ofti. Mai auzise toate acestea de sure de ori inainteqi Etia ce nu putea sI le dea decAt vechiul rdspuns pe care Ligal,ibertdlii refuzase sd-l accepte. El aveaincredere in Karellen, darei, nu. Asta era diferenga fundamentala gi in aceasre privinll nuse putea face nimic. Din fericire, nici Liga Libertdgii nu putea sIlrci nimic.

- Permitegi-mi sd vd pun citevaintreberi, zise el. Puteqi tdgdduilhptul cd overlorzii au adus lumii sigurangd., pace gi prosperitate?

- Asta-i adevdrat.tnsl ne-au rapit iibertar"". N,, do"r.n pAine...

- ...trdiegte omul. Da, qtiu. Dar aceasra e prima epocd incare togi oamenii ar cdpdtat siguranqa ci vor obline mdcar atit.in orice caz, ce libertaie "- pi"rdrrt noi, in comparaqie cu ceape care ne-au oferit-o overlorzii, pentru prima datd in istoriar>menirii?

- Libertatea de a fi stnpAnii propriilor noastre vie1i, sub indru-rnarea Domnului.

tn^sfArsit, iEi spuse Stormgren, am ajuns la miezul proble-rnei. In fond, conflictul e unul religios, oricAre disimuliri s-arfolosi. 'W'ainwright nu te lisa niciodate sa uili ci fusese preot.Degi nu mai purta sutani, i1i lesa neincetat impresia cd rot cuea era imbricat.

- Luna trecutd, sublinie Stormgren, o sutd de episcopi, decardinali gi de rabini au semnat o declaralie comund prin care i9iexprimau sprijinul fali' de politica Supraveghetorului. Religiilelumii sunt impotriva voastri.

'Wainwright negi furios din cap.

16 ARTHUR C. CLARKE

- Mulqi conducd.tori sunt orbi; au fosr corup{i de overrorzi. candvor r,ealizapericorur, s-arpurea si fie prea tiriir.omenirea isi va fipierdut spiritul intreprin)etor qi va fi a*""]i";fu;;;:'Pentru o clipd se agternut dcerea.Apoi Stormg."r, ,ir;rrr.,- Peste trei zile, md voi intAlni iaragi cu S"pr""""ffr.rir"f. tivoi explica obiecliile voasrre, din moment ce e datoria mea sireprezint opiniile lumii. lnsd intervengia mea rr.r.,r" rchimba nimic, putegi fi siguri de asta.

- Ar mai fi ceva, zise x7ainwright domol. Avem multe obiectiila adresa overlorzilor, lnsi, -"i i.".ur le toare, t" a.r.rra',' ,!1"_dinga de a fi secretogi. Dumneavoastra suntegi singura fiinEd umandcare a vorbit vreodatd, cu Karellen gi nici mecolr d.r_rr""rro"rrranu l-api vdzut! E oare surprinzdtor si avem indoieli i;;r;;r"inten^giilor lui?

- In ciuda a tot ceea ce a ficut pentru omenire?- Da. tn ciuda acestor l,rc..rri.'Nici nu gtiu ce anume ne dis_place mai mult - omnipotenga rui Karellen sau caracterul lui se_cretos. Dacd, n-are nimic de ascuns, atunci de ce nu se aratd"niciodatdl Data viitoare cand vorbili cu supraveghetorul, dom-nule Stormgren, intrebapi_l asta!

_ Stormgren rdmase tdcut. Nu avea nimic de rispuns la cuvintelelui \Tainwright - in orice caz, nimic." rU_Ui convingd interlocu_torul. IJneori se intreba daci se convinsese mdcarpe sine insu;i.

^Fire9te, din punctul lor de vedere nu era decAt o operagiune

neinsemnari, insd penrru cei de pe pimant fusese ..1 ;i;;;_tanr lucru care li se intAmplase vreodate. Navele -"ri irr..p,ri".a

:i.::_f:]:^" din profunzimile necunoscure ale spaqiului iu.i"i.i.

averuzare.

Acea zj fusese descrisr de nenumirare ori in paginile cdrgilor,insd nimeni nu crezuse ci momentul avea si vind vreodati. Acumclipa aceea sosise, in sfargit: formele tacuteli strdlucitoar; r";;;date deasupra tuturor gdrilor.r"., ,i-bol.rl ,rrr"i $ril;;;;:;;;,OT"1."" putea spera s-o.atingd decAt peste multe secole. $;r. ;il;la rAnd, navele au plutit d""rrr!r, or"gitor, furd sd dea "r;;:";;

: SFARSITUL COPILARIFI 17

cum ci ar fi qtiut de existenga Omului. tnsi nici nu mai era nevoiede un asemenea semn, cd doar nu din intAmplare s-ar fi opritnavele acelea mirege tocmai deasupra unor metropole precumNew York, Londra,Paris, Roma, Cape Town, Tokio, Canberra...

Chiar inainte de sfArgitul acelor zileinfiorf,to4re, unii oamenighiciserl adevirul. Nu era prima datd cAnd o rasi care nu gtianimic despre omenire incerca si stabileascd o legituri. tniuntrulacelor nave ticute gi neclintite, nigte expe4i in psihologie cerceraureacliile omenirii. CAnd curba tensiunii avea sI-gi atingi apogeul,atunci urmau sd treacd gi ei la acgiune.

Iar in ceade-a gasea zi,Karellen, Supraveghetorul PlmAntului,s-a prezentat intregii lumi intr-o transmisiun e care a acoperittoate frecvenqele radio. A vorbit intr-o englezd atit de impecabil[incAt polemicile pe carele-agenerat aveau si traversezeAtlanticulin repetate rAnduri, timp de o generaqie intreagd. tnse contextuldiscursului era chiar gi mai zguduitor decAt declam area sa. Era,din orice perspectivl, opera unui geniu firl pereche, care dovedeao cunoa$tere desdvArgiti a problemelor omenirii. Nu incipea ni-cio indoiala cd erudigia gi virtuozitarea sa, amdgitoarele srrefulge-riri de cunoa$tere inci neutilizatd,,toate erau deliberat phnuitepentru a convinge omenirea cd se afla in prezenga unei puteriintelectuale covArqitoare. CAnd Karellen 9i-a incheiar discursul,nagiunile PimAntului gtiau ci vremurile lor de suveranitare nesi-gurd se sfArgiserd. Guvernele locale, interne, aveau si-gi pdstrezeputerea, dar pe planul mult mai amplu al problemelor internali-onale, decizhle supreme nu se mai aflau in mAinile oamenilor.Disputele, protestele, totul era in van.

Pdrea prea pugin probabil ca toate naliunile lumii si acceprefere opozigie o asemenea limitare a propriilor puteri. $i totugi,rezistenla activd prezenta greutdji nducitoare, din moment ce

distrugerea navelor overlorzilor, in ipoteza in care o asemeneaofensivl ar fi avut succes, ar fi nimicit oragele aflate dedesubt. Cutoate acestea, o mare putere s-a supus incercirii. Poate cd respon-sabilii atacului sperau sd tmpugte doi iepuri dintr-un foc, cdci qintalor plutea deasupra capitalei unei glri vecine gi ostile.