Preot Dr. SaeIIt VrRzaru

SFANTUL APOSTOLANDREI

Carte publicati cu binecuvAntareaPreafericitului Pirinte

DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

BASILICABUCURE$Tr -20L6

CUPRINS

NorA EorroRralA

PRruurrvaRrr ...,,.........

PARTEA INTAI

SrANrul AruuREr, UcEurc 9r Aeosrolel MAururroRULUr

Capttor,ur, r

VIATA SFANTUTUI ANDREI IUEITTTDE CHEMAREA LA APOSTOLAT ............

L. Nagterea, familia, numele2. Ucenic al SfAntului Ioan Botezitorul ....,,...,.......

Caprrolul rr

CHEMAREA LA APOSTOTAT

1. Cel dintAi chemat2. Constituirea gi lucrarea primilor cinci ucenici

ai Domnului ............... ................... 473. Chemarea definitivl in rAndul ucenicilor lui Iisus ... 53

Ceptrolul- IIIAPOSTOL AL DOMNUTUI

L. Chemarea la apostolat .......,.....

5

9

1.7

1.7

2L

29

29

65

65

11-7

CUPRINS

2. insugirea invigiturii evanghelice ............ ... 683. in dialog direct cu MAntuitorul .......... ........ 79

Caprrolur rviruzesrneREA cu PUTEREAgr HARUL PREOTIETAPOSTOLTCE ................................... 91

L. Inzestrarea cu puterea de a face minuni .....,...,,....,...... 91Z.inzestrarea cu puterea de a lega

;i a dezlega picatele ...,,...,......,.. 953. Preolia sdvArgirii Sfintei gi Dumnezeie;tii

Euharistii ................ 100

4. Preolia rugiciunii atotbiruitoare .,,...,.,...,,.,...,,..,,...,,.,. 101

Caprrorul vTRIMITEREA SFINTITOR APOSTOLIrA pRopovADUrRE ,.,,.,...,.,..,..., 105

L. Destinalia universalS a Evangheliei ....... 105

2. Sfinlii Apostoli in fala poruncii de a propoviduiEvanghelia in toatl lumea .... 109

Ceprrolur. vrPROPOVAD UIREA EVANGHELIEIiunpocaAposrolrcA ........... . i"15

L. Preliminarii ............ . 1152. intemeierea Bisericii din Ierusalim,

operl a Sfinlilor Apostoli ....... LL73. Dezvoltarea gi organizarea Bisericii din Ierusalim .... L224. $coala de slujitori gi misionari cregtini

de la Ierusalim .......... .................. L32

228

CUPRINS

PARTEA A DOUA

SrAurul Aposror, ArunRrr gr iuruuuEREA BrsERrcuorru Scrln Mrc^6, (Dornocra)

Ceprror,ur, vrrPROPOVADUIREA EVANGHETI EIiw scrln MrcA (DoBRocEA) ....,,..... ......... L4T

L. Argumente Ei temeiuri noutestamentare ................. I472. Bilangul general al propoviduirii Evangheliei

in epoca apostolici. Legltura acestui bilan!cu propovlduirea Evangheliei in Scilia .......,,,..,..,.,... 163

3. Lucrarea misionari a SfAntului Apostol Andrei ..... 190

CoNcr,uzrr .................... 21,9

BreLlocRAFrE sELECTIvL ,...,........ ...................... 225

229

Caprrolur r

yIATA Sn{nirur,u{ AnrD fr.EriNarnrg DE cHEMAREA, tA AposroLAT'

1. Na;terea, familia, numele

in cronologia apostolatului cregtin, cel care se bucurdde prima informafie gi prezentare este StAntul Andrei, careva primi in consecinli supranumele de ,,Cel dintAi chemat"(la apostolat). Avem in vedere, fire;te, episodul istorisit inEvanghelia a patra, potrivit cdreia, cel mai nerdbdltor dintrecontemporanii lui Iisus, de fapt cel mai dornic s5-L cunoascdnemijlocit pe Acesta, a fostAndrei, unul dintre ucenicii Sf. IoanBotezitorul (loan 1.,36-40). Evenimentul primei intAlniri a luiAndrei cu Iisus Hristos, descris in Evanghelia dupd loan, i-aadus celui ce avea si devini Apostol numele de Cel dintAi che-mat, care marcheazi primatul cronologic in ceea ce privegtecontactul personal, congtient gi nemijlocit cu persoana luiIisus Hristos, in raport cu ceilalli Apostoli.

Aceste prezentdri, care nu pot fi evitate intr-o monografieasupra Sf. Apostol Andrei, nu sunt decAt preliminarii la capi-tolul privind viafa acestuia inainte de chemarea la apostolat.Urmeazd ca, in continuare, si revenim pe larg asupra acesteiprime intAlniri dintre MAntuitorul gi SfAntul Andrei.

SfAntul Andrei s-a ndscut, impreund cu fratele s5u Simon,supranumit gi ,,Chefa" [Petru), in familia lui Iona, dupi cum ne

17

SFANTUL APOSTOL ANDREI

informeazi Sf. Evanghelist Ioan (L, 42) reproducAnd cuvinteleMAntuitorului cAnd l-a intAlnit prima datl pe SfAntul Petru: ,,Tuegti Simon, fiul lui lona; tu te vei numi Chefa (ce se tAlcuiegte:Petru)" (Ioan L,42).De fapt, in patru din cele cinci texte in carese intAlnegte numele tatilui celor doi Apostoli, Petru gi Andrei(loan L,42;21, L5-77), acesta este numit Ioan, provenit din gre-cescul It ldvvrlg, forma grecizatd a ebraicului Yohanan, |oannes,in versiuneaVulgata. Aceasti formi a numelui tatilui lui Petrugi Andrei este suslinutd de cele mai bune izvoare ale textuluigrecesc al Noului Testament: papirusurile 66 (scris in jurulanului 200),75 (sec. al III-leaJ, Sinaiticus (manuscris din sec. alIV-lea), Vaticanus [sec. al IV-lea). Forma Iona este suslinut5 demanuscrise, precum: Alexandrinus [sec. al V-lea), Y [sec. IX-XJ,

unele traduceri vechi gi de manuscrise minuscule.in aceasti monografie vom plstra forma Iona, pentru ci in

toate traducerile romAnegti, incepAnd cu cea de la 1648 (B5lgrad,

Alba-lulia) gi pAnd la versiunea din L993-1,995, este folositlaceastd formi, dar gi pentru cd, in cea de-a cincea intrebuinlarea acestui nume (Matei 16, L7), tatil celor doi Apostoli frapi

este Iona. Acest fapt se vede din cuvAntul MAntuitorului care-lnumegte pe Petru ,,fiul lui Iona" - Barl1na (,,bar" inseamni inaramaicdfiu). CAnd termenul ,,bar" [fiulJ e urmat de numele tati-lui, acesta devine,la iudei, numele de familie oficial.

Andrei, ca gi fratele sdu Simon, era originar din Betsaida,

cum aflim tot din Evanghelia Sf. Apostol loan: ,,A doua zivoia si plece in Galileea gi a gisit pe Filip. $i i-a zis Iisus:Urmeazi-Mi. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei

;i a lui Petru" (loan 1.,43-44).Betsaida, nume derivat din armaicul Bet-saida insemnAnd

casa pe;tilor sau casa pescuitului, este o localitate a;ezati pe

18

SFANTUL APOSTOL ANDREI

ul lacului Ghenizaret {Marcu 6, 45), deci in Galileea, nude Capernaum. DupI SfAntul Marcu (8,22,26), Betsaida

considerat sat, in timp ce, dupi Sfingii Evangheligti Matei (11,ZL),Luca [9, 10) gi Ioan (L,44), Betsaida era un orag. Betsaidanumiti,,cetatea lui Andrei 9i Petru'l dar;i a lui Filip, un alt

al Domnului (loan 7,44; L2,21). Acesta este unul dintrede cinste ale Betsaidei, pentru c5, altfel, tofi Apostolii vor

indeosebi in ludeea gi Ierusalim, galileeni (Marcu L4,

; Luca 22, 59 ; Faptele Ap ostolilor 1,'J,'J., 2, 7).j, in preajma cetefii Betsaida, Iisus a mers, dupi intoarcereanfilor Apostoli din misiunea de probi (Luca 9 , L-L}),impre-i cu acegtia ,,intr-un loc pustiu" (Luca 9, 10), in acest loc

u, Iisus a fost urmat de multimile cdrora,,le vorbea des-impirilia lui Dumnezeu, iar pe cei care aveau trebuin!5 deecare ii ficea sinltogi" (Luca 9, Lt). Tot aici se va produce

minunea inmulgirii pAinilor gi pegtilor gi slturarea,,celor ca

cinci mii de blrbagi" (Luca 9, L4). Dupi sivArgirea acesteini, MAntuitorul i-a trimis pe ucenicii sii ,,si meargi ina-Lui, de cealalti parte, spre Betsaida" (Marcu 6,45).intimp, Iisus ,,s-a dus in munte si se roage" (Marcu 6,46).

drum spre Betsaida, avAnd vAntul impotrivi, ucenicii se

nuiau vAslind. Iisus a venit la ei ,,umblAnd pe mare" (Marcu48). Vdzdndu-I, ucenicii s-au tulburat, dar Iisus le-a zis:

ndrlznifi! Eu sun$ nu vi teme!i!" (Marcu 6, 50). Suindu-Secorabie, vAntul s-a potolit. Iar Evanghelistul spune: ,$i s-ait la ei in corabie gi s-a potolit vAntul. $i erau peste m5sur5uimili in sinea lor; clci nu pricepuseri nimic de la minuneainilol deoarece inima lor era invArtogatd" (Marcu 6,5L-52).

Am istorisit aceste episoade din viafa Apostolilor care se

uc in legiturS cu Betsaida, pentru a se putea constata in

t9

SFANTUL APOSTOL ANDREI

ce mesur5 acest spaliu geografic ocupe un loc important inprocesul complex ;i de lungl durati al pregitirii ucenicilorDomnului, pentru a putea deveni, in final, Apostoli inzestralicu harisma preoliei apostolice.

Numele^4n drei (gr.Avdp6aq) derivl din grecescul av6pe[4,

care inseamndvitejie, bdrbdyie. Este un nume grecesc, de;i Sf.

Apostol Andrei era iudeu, Acest nume este intAlnit in opera luiHerodot, Plutarh, Pausanias. Acest nume, ca gi acela de Filipsau Nicodim, a devenit foarte comun la iudei, sub influenfagreaci, incepAnd cu secolul al ll-lea inainte de era cregtin5. inTalmudul din Ierusalim se vorbegte de un rabin numitAndrei,

Ocupalia Sf. Apostol Andrei, inainte de a deveni ucenic allui Iisus, era aceea de pescar. Afirmalia se sprijini pe textulcare istorisegte chemarea oficiali la apostolat a lui Andrei gi

a lui Simon-Petru: ,,Pe cAnd umbla pe lAngi Marea Galileii, avdzut pe doi frafi, pe Simon ce se numegte Petru gi pe Andrei,fratele lui, care aruncau mreaja in mare, clci erau pescari. $ile-a zis: Venili dupl Mine gi vi voi face pescari de oameni"(Matei 4, t8-1.9; Marcu L, L6). Pescuitul era ocupalia mul-tora dintre locuitorii satelor gi cetdlilor a;ezate pe !5rmullacului Ghenizaret, numit deopotrivf,, Marea Galileei (Matei4, LB; Ioan 6,1) sau Marea Tiberiadei, dupi numele ora;uluiTiberiada (loan 21., L). Pescuitul era o ocupalie care se trans-mitea adesea din tatl in fiu (Matei 4,2'L-22).

Dintre cei ce vor deveni Apostoli ai Domnului, mai prac-

ticau ocupalia de pescari, pe lAngi Andrei gi Simon-Petru,

;i Iacov ;i Ioan, fiii lui Zevedeu (Matei 4, 2t-22). in timpulactivitilii publice a MAntuitorului;i chiar dupl inviere, uceni-cii Domnului au mai practicat meseria de pescari atunci cAnd

era necesar (Luca 5,2; Ioan 27,3).

20

SFANTUL APOSTOL ANDREI

A;ada4, Andrei gi Simon-Petru aveau o situafie bund dinpunct de vedere social in momentul cAnd au fost chemafi inrAndul ucenicilor Domnului, Faptul este important 9i trebuiesubliniat pentru a cunoagte ci ei, ca gi fiii lui Zevedeu, renunlila aceastd situalie cert5, dAnd curs, dintr-un impuls lduntric,chemirii pe care le-o va adresa MAntuitorul, de a veni in ceataapropiafilor Sdi. Mai este de subliniat c5, in ceata ucenicilorDomnului, nu au fost chemali numai acei blrbali care vordeveni Apostoli, ci gi mulgi allii din mijlocul cirora vor fi ale;i,la timpul potrivit, cei doisprezece (Marcu 3,1,3-1,4).

2. Ucenic al Sfdntului loan Botezdtorul

CAnd Biserica l-a numit Proroc, inainte-mergdtor gi

Botezitor; a definit lucrarea ;i rolul pe care SfAntul Ioan,fiul lui Zaharia gi al Elisabetei (Luca L, L3),le va desfi;urain scurta lui existengi pimAnteascl in legituri cu venirea inlume a Domnului nostru Iisus Hristos ;i cu inceputul activitdliiSale publice. SfAntul Ioan este ultimul;i cel mai mare dintreprorocii Vechiului Testament (Luca 7,28; Matei 11, 11), pen-tru ci numai lui i-a fost dat, nu numai sd proroceasci despreIisus Hristos, ci s5-l gi semnaleze prezenla in trup, spunAnd:

,,lati Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridici picatul lumii" (loan1,,29) si: ,,Eu am vlzut gi am mlrturisit cI Acesta este Fiullui Dumnezeu" (loan 1, 34). Sf. Ioan Botezltorul a dobAnditcertitudinea cd in Persoana lui Iisus trebuie identificat Unsullui Dumnezeu, Mesia cel vestit de profeli, pentru ci i s-a des-coperit lui insugi cAnd a fost trimis si boteze cu apd: ,,Eu nu-Lcuno$team pe El, dar Cel ce m-a trimis si botez cu apd, Acela

21

Caprrolur, rv

iruznsrnnRrA cu PUTEREA

$I HARUT PREOTTET APOSTOTICE

1. Inzestrarea cu puterea de a face minuni

intre ucenicii care au venit la Iisus la inceputul activitSliiSale, fie in grupul primilor cinci, dintre care Cel dintAi che-mat este Andrei (Ioan 1,,37-50J, fie in ceata celor doisprezece,unsprezece dupi ciderea lui Iuda, gi cei ce, dupd invierea gi

inillarea Domnului, vor fi numili Apostoli (Faptele Apostolilor1-, 2), este o foarte mare diferenfd,

Din momentulin care devin ucenici ai Domnului, pAni cAnd

vor primi pe deplin harul preoliei apostolice, cei doisprezece,care, dupl clderea lui Iuda Iscarioteanul, vor r5mAne unspre-zece, vor parcurge nu numai etapele de insugire a inv5lSturiievanghelice propoviduite de Iisus Hristos, ci gi treptele mereumai inalte ale inzestririi lor cu puteri gi harisme care-i vortransforma, treptat, in slujitori intdrili, neinfricafi gi congtienliai Evangheliei gi ai lui Iisus Hristos. inzestrarea lor deplini cuharul apostoliei gi, deci, al preofiei apostolice, se va producenumai dupl invierea Domnului, ,,cAnd S-a preaslivit Iisus"(loan 1.2,16J, cAnd Apostolilor li s-a deschis mintea ca si pri-ceapi Scripturile (Luca 24, 45);i cAnd ei vor fi in situalia de afi infeles toatd propovlduirea lui Iisus, cAnd nu vor mai avea

de pus nicio intrebare lui lisus [Ioan 1,6,23).

91

SFANTUL APOSTOL ANDREI

Prima treaptd spre primirea harului preoliei apostolicede cltre cei doisprezece este indiscutabil chemarea directi gi

personali a acestora in rAndul celor mai apropiali ucenici ai

Domnului,,,pe care i-a numit apostoli, ca si fie cu El;i si-i tri-miti si propoviduiasc5" (Marcu 3,1.4). intre cei doisprezece,care au fost chemagi in rAndul celor doisprezece, s-a num5-rat gi SfAntul Andrei, dupi ce, mai inainte (Marcu 1,I6-LB),fusese chemat de Iisus insugi in rAndul ucenicilor Sii.

Odat5 cu chemarea adresati lui Petru gi Andrei, MAntui-

torul ii ingtiinleazd ci-i va ,,face pescari de oamenl" (Matei4, L9), ceea ce echivaleazl cu fdgiduinla harului apostolic,pentru cS,,pescari de oameni" este o metafori care trimite lacondigia de apostol.

Prima harismd pe care o primesc cei doisprezece din par-

tea lui Iisus coincide cu momentul in care acegtia sunt alegi gi

numili Apostoli. Aceasta este harisma tlmiduirii bolilor gi aalunglrii demonilor: ,,a rAnduit pe cei doisprezece, pe care i-a

numit apostoli, ca sI fie cu El gi sd-i trimitl sI propovdduiasci,

;i sI aibd putere si vindece bolile ;i sd alunge demonii" (Marcu

3,1,4-15). Termenul 6(ouo[a (trtutere, autoritate), folosit in con-

textul de mai sus, are gi sensul de harismd, de dar special pri'mit de sus, cu ajutorul ciruia, cei ce au intrat in posesia lui potsivAr;i fapte minunate, precum alungarea demonilor (Matei70,1,; Marcu 6,7; cf. Luca 9, L; L0,9) sau timiduirea bolilor si

suferinlelor (Matei L0, L; Luca9,1; 10,9).Este de relinut cI harisma timiduirii bolilor gi a alungS-

rii demonilor este primitd de cei doisprezece in legiturd cu

trimiterea lor la propovlduire, eveniment cu care este gi puslin evidenfi: ,,A chemat la Sine pe cei doisprezece gi a inceputs5-i trimitl doi cAte doi gi le-a dat putere asupra duhurilor

92

SFANTUL APOSTOL ANDREI

necurate" (Marcu 6,7). Sf. Evanghelist Matei igi incepe peri-copa privind trimiterea celor doisprezece la propoviduireade probi, precizAnd:,,ChemAnd la Sine pe cei doisprezece uce-nici ai Sii, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate,ca sd le scoatd gi sI timiduiasci orice boalS si orice nepu-tinfd" (Matei L0, L; cf. Luca 9,1).

in indrumirile pe care Iisus le di ucenicilor trimigi in misi-une de prob5, adaugS: ,,Tdmdduifi pe cei neputincio;i, invi-ali pe cei morli, curilili pe cei leprogi, pe demoni scoatefi-i;in dar ali luat, in dar sd da!i" (Matei 1-0, 8; cf. Luca 10, 9).

Chiar in aceasti misiune de probi s-a vidit ci puterea cucare cei doisprezece fuseserl inzestrali in ce privegte vinde-carea bolilor ;i alungarea demonilor s-a manifestat din plin,binevestirea impletindu-se cu sivArgirea de minuni: ,,lar ei,plecAnd, mergeau prin sate binevestind gi vindecAnd pretu-tindeni" (Luca 9, 6).,,$i ie;ind, ei propovdduiau si se poci-iasci. $i scoteau mulgi demoni gi ungeau cu untdelemn pe

mulli bolnavi ;i-i vindecau" (Marcu 6,1.2-1.3).Vorbind despre puterea datl celor doisprezece cu pri-

lejul trimiterii lor in misiunea de probi, putere care se vamanifesta prin alungarea duhurilor necurate gi prin timidu-irea bolilor, Sf. Ioan Guri de Aur noteazl cd cei doisprezeceau fost inzestrali cu aceste puteri, degi nu li se dlduse inclDuhul SfAnt (cf. Ioan 7, 39).,,Atunci cum scoteau duhurile?",se intreabl dascilul Bisericii, 9i tot el rispunde: ,,Prin porunca

;i puterea lui Iisus Hristos"z2. intr-adevir; cAti vreme Hristosera in trup cu cei doisprezece, ace;tia puteau si primeasc5,direct gi nemijlocit, de la invSlitorul lor toate darurile si

22 Sr. IoaNr Gun{ ns Aun, Omilie la Matei, XXXII, 3, col. 689

93

SFANTULAPOSTOLANDREI

puterile. SfAntul Duh va fi trimis Sfinlilor Apostoli in preajma

inll!5rii Domnului la ce4 spre a le fi MAngAietor 9i inlocuitoral Domnului ,,in veac" (loan 1,4,76).

Comentatorii subliniazi pe buni dreptate ci fiind inzestrali

cu puterea pe care au primit-o de la Iisus, privind alungarea

duhurilor necurate gi darul timiduirii, cei doisprezece vor fisocotili de cei ce primesc propoviduirea lor trimigi autorizaliai lui lisus, Cel ce vindeca orice boali gi neputinfi 9i alunga

demonii. Cei doisprezece vor fi privili in misiunea in care au

fost trimigi ca reprezentanli autorizali ai lui Iisus Hristos.

Puterea lor era puterea lui Iisus. Propovlduirea lor era

descoperirea Evangheliei gi a lui Iisus Hristos. Degi darul vin-decirilor gi al alungirii duhurilor necurate a fost primit de

cei doisprezece cu prilejul trimiterii lor in misiunea de probi,acest dar nu va fi luat de la acegtia, fiindu-le atribuit pentru

totdeauna, Dar se va manifesta indeosebi in leglturi cu activi-

tatea misionarl desfhguratl de cei doisprezece,

in incheierea Evangheliei sale, SfAntul Marcu rezumS:

,,lar ei, plecAnd, au propoviduit pretutindeni gi Domnul

lucra cu ei gi intlrea cuvAntul, prin semnele care urmau"(Marcu 16, 20). Dupi cum se constati din textul citat, pro-povlduirea era urmatS, in mod obligatoriu, de confirmareprin semne, adici prin minuni. Degi aceste minuni suntopera lui Iisus Hristos, darul facerii de minuni era inerentpreoliei apostolice, pentru ci niciun Apostol al Domnuluiaflat in misiune nu va fi lipsit de aceasti harisml (Faptele

Apostolilor 3, 6i 5, L5-76; 9, 40-4'J.; 19, t2). Mai mult decAt

atat, $i alli misionari cregtini, precum diaconul Filip (Faptele

Apostolilor 8,6-7) sau ,,cei ce se risipiseri din cauza tulburd-rii ficute pentru $tefan" {Faptele Apostolilor L1, 1'9) 9i care

94