7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

1/8

CARTEA BUNA

Biblioteca Universiti

Cutai Impria lui Dumnezeu

de SF. IOAN GURA DE AUR

EDITURA VIEAA CRETIN CLUJ

Mie mi-ai fcut(MATEI 25)

Nu primeti pe strin, ci pe Hristos.Nu dai saracului ci lui Hristos.

Daca nule taci acestea ca pentru El, nici nu le mai face.

Sracii sunt doftorii ranelor noastre.

Dac tu primeti pe strin ca pe Hristos, de nimic nu te vei ruina ci ncmndrete-te pentru aceasta; iar dac nu-l primeti ca pe Hristos, nici nu-lprimi. Cel ce v primeste pe voi, zice, pre Mine ns M primete (Mat.10,40). Daca nu-l primeti astfel, nici plat nu vei avea.

Avraam a primit pe nite oameni cltori, dup cum credea el, i nu toatengduia slugilor, ci i femeii sale a poruncit ca s frmnte fina, dei avea treisute optsprezece slugi printre cari desigur c erau i femei: a voit ca rsplata s oaib ntreag a cu femeia sa, nu numai n cheltueli ci i n slujb.

Chiar dac dai milostenie sracilor, s nu iai ca o njosire de a le da printine nsui, cci nu dai sracilor, ci lui Hristos.

Dar atunci cine ar fi att de ticlos, nct s ia ca o njosire de a ntindemna (de a da ajutorul) lui Hristos?

Aceasta este ospitalitate adevrat, de a face aa ca pentru Dumnezeu.

Dar dac tu porunceti cu trufie a i se da milostenie, ca i cum ai poruncis te bucuri de ntetate pn i aici, apoi aceasta nu este iubire i ngrijire de

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

2/8

strini. Strinul are nevoe de mult ngrijire, i deci este de dorit ca chiari dupattea ngrijiri tu sa nu te ruinezi.

i fiindc faptul de a cere milostenie este de aa natur, nct cel ce are

nevoe de ajutorul altora s se ruineze, apoi tu prin marea ngrijire i mngerece-i vei da trebue a-i alunga ruinea, i a-i arta cu cuvntul i cu fapta, c cel ceface bine nu eti tu, ci nc nsui tu eti care suferi, n cazul de fa mai mult iei se face bine, dect aceluia. Astfel c prin buna inteniune ce o ai ctre dnsul.,i covrti ruinea ce o avea mai inainte Pre dttorul de bun voe l iubeteDumnezeu (II Cor. 9,7).

Tu mai cu seam datoreti multmiri sracului, prin faptul c vei lua plata.

Dac n'ar fi sraci, cele mai multe le-am din pacate nu le-am putea taia;aa c sracii sunt doftorii ranelor tale iar doftoriile ce i-le prezint sunt chiarmnele lor.

Nu att aduce vindeca doftorul cnd ntinde mna i d bolnavuluidoftoria, pe ct aduce sracul, cci cnd el ntinde mna i primete dela tinemilostenia, este buretele, aa zicnd, care terge pcatele tale.

Ai dat argintul din punga ta, dar odat cu el a eit i pcatele ce leaveai.

Astfel sunt i Preoii, dup cum i zice: Pcatele poporului meu vormnca" (Osie 4,8).

Aa c tu mai mult iai dect dai, mai mult bine i se face ie, dect ai fcuttu.

mprumui pe Dumnezeu, iar nu pre oameni; i sporeti bogia, iar nuo mpuinezi, i o vei mpuina atunci cnd tu nu vei da.

Nu umbla dup cei ce sunt n mbelugare, ci dup cei strmtorai, dupcei necunoscui, cari sunt streini pentru cei mai muli, ntruct, zice, ai fcutunuia dintr-aceti frai ai mei mai mici, mie ai fcut" (Mat. 25. 40).

Nu da altor persoane ca s mpart milostenia ta la sraci, ci tu f aceaslujb ca astfeli s iai plat nu numai pentru c ai cheltuit, ci i pentruc ai slujit.

D cu mnile tale, deci, tu singur samn ogorul. Aici nu este nevoe de-a

nfige plugul n pmntnici de-a njuga bou, nici de-a atepta timpul prielnic,nici de-a astupa mai nti pmntul de cioate, i nici de a te lupta cu frigul, de

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

3/8

vreme ce aceast smn, sau mai bine zis aceast smnare este scutit deorica lucrare de felul acela.

Cci tu sameni n ceriu unde nu este frig, nici iarni nici altceva de acest

fel. Sameni n suflete, unde nimeni nu poate lua ceia ce ai smnat, ci sepstreaz acolo cu toat puterea, cu toat ngrijirea i cu toat bgarea de seam.

Samn tu singur. De ce te lipseti pe tine nsui de plat?

Mare plat este, de a putea economisi i cele ale altora.

Plat nu este numai de a da ci i de a economisi bine cele date.

Plata nu este numai de a da ci si de a economisi bine cele date. De ce darasa nu iai tot tu si aceasta plata?

Deci, fa-te econom al celor ce sunt ale tale iara la aceasta te hirotonisestensa-si milostenia si frica de Dumnezeu. Faptul acesta izbaveste si de slavadesarta, repauzea suflete, sfinteste si manile, si cugetul l linisteste si filosofie tenvata, si mai cu bunavointa te face: faptul acesta face ca tu sa tai

binecuvntarile tuturor, si capul tau sa primeasca binecuvntarile vaduvelor siale saracilor.

Cutai Impria, lui Dumnezeu(MATEI 6, 33)

Dispreuiete averile, de vrei s ai averi, fii srac, de voieti a te mbogi

Dumnezeu ni-a ncredintat o taina att de mare , in timp ce noi nu-incredintam nici banii.

El ne spune: Incredintati-le acelea mie si nimeni nu le va rapi; nici molia nu leva roade, nici hotii nu le vor fura, si ne fagaduieste insutit a ne da, si totusi nune convingem.

Desi noi nu luam nimic mai mult de la cei cari am depus banii nostri, decat ceeace am fost depus, si inca atunci sa fim multumiti.

Chiar furul de ti-le-ar rapi aici, zice, pune-le in socotela mea; nu-ti voiu zice: le-a furat talharul , sau le-a ros moliile.

Insutit El da in schimb aici, iara acolo va da si vieata vesnica, si totusi nimeni nupune spre depozitare.

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

4/8

Dar , zici tu, tarziu imi va inapoia. Apoi si aceasta ete un semn mare al daruluisau celui nepovestit, de a nu rasplati aici in veata aceaasta trecatoare, - sau mai

bine zis, chiar si aici rasplateste insutit.

Caci spune-mi: oare Pavel na lasat aici cutitul lui de curelar?

Petru na lasat aici trestia si undita?

Matei na lasat vama?

Si oare nu li se deschidea lor ntreaga lume mai mult chiar dect mparatilor ?

Oare nu puneau toti la picioarele lor averile ? Oare nu-i luau pe dnsii de Domnisi stapnitori?

Oare nu ncredintau in mnile apostolilor pana si sufletele lor ?

Oare nu cu totii atrnau de vointa acelora?

Oare nu chiar si pe dnsii se puneau n rndul robilor lor?

Si oare acum chiar nu vedem noi petrecandu-se multe de acest feliu?

Dispretuieste, deci, averile, daca, voesti a avea averi: de voesti a te imbogati, fiisarac.

Caci asa sunt faptele cele minunate ale lui Dumnezeu: El nu voeste ca tu sa

devii bogat numai prin propria ta osteneala, ci si prin harul Sau.

Lasa-mi mie, zice, acestea; tu te ngrijeste de cele duhovnicesti, ca sa cunosti siputerea mea. Fugi de jugul si robia cea de la averi. Pna cnd vei fi supus lor,sarac vei fi; iarasi cnd vei dispretui averile, vei fi de doua ori bogat: si ca ti vorcurge averi, din toate partile, si ca nu vei avea nevoie de nimic din cele de careau nevoie cei multi.

Caci nu este bogat cel ce are multe averi, ci cel ce nu are nevoie de multe.

Asa ca ntruct are nevoie de dnsele, ntru nimic nu se deosebeste mparatul desarac, fiindca saracia nimic alta nu este, dect de a avea nevoe de altii; - astfel casi mparatul n privinta aceasta este sarac, fiindca are nevoie de cei stapniti dednsul.

Deci, daca voesti a te nvrednici de cele din lume, cauta cerul; iar de voesti a tebucura si de cele de aici, dispretuiesti-le, Cautati - zice - mparatiea luiDumnezeu, si toate acestea se vor adauga voua Mat. (6, 33).

De ce admiri pe cele mici?

De ce stai cu gura cascata la cele ce nu sunt vrednice de cuvnt ?

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

5/8

Pna cnd vei fi sarac?

Pna cnd cersetoriu ?

Cauta spre ceriu, gndeste-te la bogatia de acolo, bateti joc de aur, afla ca

trebuinta lui este mica si nebagata n sama.Multamirea de dnsul ramne aici n aceasta lume trecatoare; si pe ctadeosebire este ntre un fir de nasip, sau ntreo picatura de apa si abizul cel farasfrsit, pe atata este ntre vieata de aici si cea viitoare.

Aceasta nu este proprietate, ci numai ntrebuintare; nu este ceva care sa ostapnesti pentru totdeauna, fiindca cum fi putea, fi, daca murind tu, de voe saude nevoie alti vor lua toate, ale tale, si aceia iarasi vor lasa altora, si iarasi acestiavor da altora? Toti suntem straini iara stapanul casei este doara mai mult un

chirias, fiindca murind el, chiriasul ramne si se bucura de casa mai mult dectstapnul ei.

Sa facem, deci, cele ce sunt nauntrul nostru. Nu este cu putinta de a lua cu noiaverile si a pleca de aici, ci cu putinta este de a pleca cu milostenia, si mai dreptvorbind, de a o trimite dinainte acolo, ca sa ne pregateasca salasuri in locasurilecele vesnice.

Se numesc bani, fiindca ne folosim de dnsii, iar nu pentru ca suntem stapani;ntrebuintarea lor, sau folosinta lor o avem numai, nu nsa si stapnirea.

Caci spunemi te rog fiecare proprietate n parte, si fiecare ogor a ctor stapniau fost pna acum ? Si a ctor stapni vor mai fi de acum nainte ?

Se vorbeste chiar si ntrun proverb foarte ntelept - caci noi nu trebue adispretui proverbele din popor, daca au n ele ceva ntelept: ogorule, zice: alctor stapni si al ctor vei fi ? Aceasta sa o vorbim si catre case. Numaivirtutea obisnuieste a calatori impreuna cu noi acolo, numai virtutea trece nvieata cea de acolo.

Deci iubitilor sa stingem din noi pofta de bani, ca astfel sa aprindem pofta decele de acolo. Nu pot ambele aceste doua iubiri sa stapneasca sufletul omului,caci: sau pe unul va ur, sau pre altul va iubi, sau de unul se va tinea si de altulnu va griji. (Mat. 6, 24).

Tovria in iad

nu aduce mngiere

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

6/8

Cci chiar i pentru aceast bucurie vor da sam. S nu-i nchipui, cprecum aici a avea tovari la nenorociri i aduce oarecare mngere, tot aa vafi i acolo.

Oare tatl cnd vede pre fiul su stnd n aceiai osnd, va simi elmngiere, sau poate un adaos la durerile sale? Dar brbatul cnd vede pefemeia sa ? Dar oamenii cnd vd pe un om? Oare atunci nu ne vom mica ncmai mult ? Da, desigur, ins acolo nu vor fi suferini de acestea, ci cu totul al-tele: plngere va fi, i scrnirea dinilor, vzndu-ne unii pre alii, vitndu-necu toii. Cei ce sunt n srcie, oare vom simi vreo mngere n rlelelor, dinmprtirea altora la srciea aceea?

i ce va fi atunci, cnd i fiul, i tatl, i femeia, i nepoii vor lua aceiaiosnd ? Dar cnd noi vom vedea prieteni, vom mai simi oare vreo mngiere?

Nu vom mai avea, iubiilor, nici una, ci nc mai mult ni se vor mri ranele ce levom suferi.

Pe lng acestea apoi, sunt i rle de acelea, care nu pot avea nici omngere din mprtirea i a altora, prin mrimea lor.

De pild, cineva se gsete n foc, i tot n acelai foc se gsete iun altul; ei bine cum se vor mnge unul pe altul ?

Spune-mi te rog : daca vreo-data am cazut n friguri grozave, cum nu ni-alipsit noua orice mngere atunci?

Desigur, caci cnd stapnesc ralele pe cineva, sufletul lui nu va mai aveagrija sa se mnge. Sau nu vedeti pe femeile care si-au pierdut barbatii, pecate alte femei nca nu pot numara, cum au patimit acelasi lucru? Dara cu toateacestea jalaniea nu a devenit mai mica.

Deci, iubitilor, sa nu ne nutrim cu asemenea sperante, ci o singura

mngere sa avem: aceea de a ne pocai pentru cele ce am pacatuit, si de a nendrepta pasii pe calea cea buna care duce la ceriu, ca astfeliu sa ne invrednicimde Imparatiea cerurilor, prin harul si mila Domnului nostru Iisus Hristos,Caruia se cade slava si stapnirea n vecii vecilor. Amin

Rul de foc curge n clocote

iar noi rdem i ne desmerdm i pctuim fr sfial

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

7/8

Deci, cu fric s iubim pre Dumnezeu.

Celui drept de sigur c legea nu-i st nainte. Dac cei mai muli fcndbinele silii, iar nu din buna lor voin, i totui se folosesc n urma fricei ce au,

i de multe ori taie de la dnii poftele lor, dar nc cei pctoi?

De aceia auzim vorbindu-se de gheena, ca astfeliu mult folos s tragemdin ameninarea i din frica ei. Dac ar fi urmat ca s-i arunce ntrnsa pe cei ce

pctuiesc, fr ca dinainte s vesteasc ameninarea de ea, desigur c muli arcdea ntrnsa.

Dac chiari acum, cnd ni se cutremura sufletul de fric, i nc sunt uniicare pctuiesc cu uurin, ca i cum nici nu ar fi gheen, dar nc dac nici nus-ar fi spus mai dinainte i nici un ne-ar fi ameninat, ce rele n-ar face?

Astfeliu c dup cum am spus deseori - gheena ne arat nou ngrijireaprinteasc a lui Dumnezeu, nu mai puin de ct mpria cerurilor. Cci gheenaconlucrnd mpreun cu mpria cerurilor, pe muli oameni prin fric impinge aa zicnd n mpria cerurilor.

Aa dara s nu lum faptul acesta ca o asprime sau cruzime din parte-I, cica o mili ca o ngrijire printeasci dragosre ctr noi.

Dac n-ar fi ameninat pe Nineviteni pe timpul lui lona, desigur c n-ar fimai rmas cetatea lor. Dac n-ar fi ameninat cu gheena cu toii am fi czut ngheen. Dac n-ar fi ameninat cu foc, nimeni n-ar fi scpat de foc.

El voiete a face cu totul contrare celor ce griete, ca tu s faci ceia cevoiete.

Nu voiete moartea pctosului, ns griete de moartea pctosului, canu cumva s cazi n acea moarte. N-a spus numai prin cuvinte, ci a artat

i faptul, ca astfeliu s fugim de dnsul.

Ca s nu cread cineva c faptul gheenei este numai o ameninare, ci cumc este gheen cu adevrat, aceasta zice, este nvederat ce faptele ntmplateaici.

Sau nu i se pare potopul este simbol a gheenii, potopul, care a nimicittotul prin ap? i precum n zilele cele mai 'nainte de potop, mnca i bea, sensura i se mrita pn n ziua n care a intrat Noe n corabie". (Mat. 24,38), tot

aa era i atunci.

7/30/2019 Sf Ioan Gura de Aur_Cautati Imparatia Lui Dumnezeu

8/8

A fost prezis i atunci cu muli ani mai nainte, - precum i acum seprezice i cu toate acestea nimeni nu este cu bgare de seam, toi considerfaptul acesta, toi l cred ca ceva de rs, nici o fric nu are cineva nimeni nu

plnge, nimeni nu-i bate pieptul. Rul de foc curge n clocote, para l a ntr-

una una, iar noi rdem i ne desmerdm, i pctuim fr sfieal.

Nimeni nu se gndete la ziua ceea, nimeni nu cuget c cele prezentetrec, c toate acestea sunt momentane, de i de altfeliu lucrurile ne strig pefiecare zi i ne nvedereaz acest adevr.

Morile cele mai nainte de timp, schimbrile lucrurilor ce se petrec chiarnc trind noi, boalele i alte multe de acest feliu nu ne cuminesc.

i nc prefacerile acestea le-ar putea vedea cineva petrecndu-se nunumai n trupurile noastre, ci chiar n nsui stihile lumei. Dar apoi chiari ndiferitele faze ale vrstei noastre, noi pe fiecare zi vedem moartea, inestatornicia vieei este caracterizat pretutindeni prin nestatornicia lucrurilor.

Niciodat nu rmne iarn ntr-una; niciodat var, nici primvar, nicitoamn ntr-una ci toate trec, zboar i se scurg, aa i vieaa noastr sprevenicia fericit ori nefericit, dup cum ne o vom pregti.

Carte: corectat de: Simona scanat de: Luana

www.ioanguradeaur.ro

Cu dragostea lui Dumnezeu ne leag, ca, unindu-ne cu dragoste unul cu altul,

s mrturisim pe Dumnezeu n Treime i pre tine s te ludam!

Bucur-te, ca i mie, de dorul tu, inima mi se frnge!

http://www.ioanguradeaur.ro/http://www.ioanguradeaur.ro/