Sf-Grigorie-Dascălul-Sfatuire foarte frumoasa despre spovedanie

7/30/2019 Sf-Grigorie-Dasclul-Sfatuire foarte frumoasa despre spovedanie

1/68

SFANTUTGRIGORIEDSFATUIRBFOABTERDESPREPOVED


2/68

SFAHq'VISRIGOFICaSCAISVI'MtrlrRoPotsltFljlsaHI Rolr{fo{es{tl(1765-1834)SFEIFVIRC OARIIIC RVMOASA$ Pe scvR{lcfiIrRe eli ce se PocaesryecvMse cvolHe a se MaRtrvRlseascaDe ka mflsTlDASCadabvHallkiSPR9 FOISOSVITelsORCe OORCIf l

I


3/68

SFATfiTVI5RIGORJCASCA5UISMITITROFO{5|qIUk6RII Roh{fo{esqtl(1765-1834)

SFAIFURCFOARITC RVMOASAsl Pe scvRtl'carrReelsce se Pocaesq'ecvMse cvolHe Ase MFRTVHseascAbe La MVISTI ASCffd abvHalFaSPR0 FOIsOSVIrebORCe OORClryl

eDlTIe HGRlUlryae streFaH oRoHca

Carte tiPdriti cubinecuvAntareaPreaSfinfitului PtrrinteGALACTION,

I r r lr rr ,r 1 ' ,rrrrr lr r t | , rI t ; l t N ,)7lJ ()7r tJl)' ( , i l9 : ll,littrra Ca tca OrtodoxaI.S.B.N. 978 - 973 - 171,0 74-7

Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

9NII|VREqUM$HIryEEditura CarteaOrtodoxi2007


4/68

col tTSI{ fG

3,ran ra*, t t r { lAsxt t ' t l , AtYt i taOngr foaitf,a 6,,Xngrt !i^wt'rr ie $e(rri

II&i 'r'vnzp/'rr

uri cB .r'6r'rt n 'rr9i,ra .l gnrlk'r$ri do o$irdltr-ri

sFANtFttuRlcoRlebasc6bvljMI'FROPOKITFI{KARII ROMAHCSIM

(176s-834)SFAITURC OARIFE RVMOASA

SI PC SCVRIFcarlRe elsce se PocalesTecvMse cvolHe 6 se MaRrlrvHseascabe ka MVkTI ascaHaDVHATASPRQ FOIsOSVIJelrORCe OORCIryl

a

SI TIPARI'IIACV BIJAGOSI5OOCHIAFReAS HTIIFUbVI I tIROPO15I ' I4 tl 'oatF(cV|IGROOITAHIAIRIVHIRGRIGORJC

SI CV ryOAIA CHCb'I'VIAIJA VMHCAIJVIbOMHUtsuI OGOFEIIUbUIHCOIraeSTCOOeanwiH SFAHII'ACPISCOPIEABVZAVIsUI

iNITRVA SA ACVMHOVFACVTA 'IPOGRAFICIsAaHVIJ1835De IiA HRISIOS,APRlble' 15


5/68

INTRODUCEREPufini ar putea sA scrie sau sd laude

dupd. wednicie viala gi faptele acestui MareSfAnt Pdrinte al Bisericii Ortodoxe Romdne,canonizat tArziu. Pe data de 2I mai 2OO6.Pentru aceasta, in lucrarea noastra, arnincercat a aduce mai mult mdrturiile istoriei,aga cum ni s-au pdstrat pAnd azi. Cdci elevorbesc cel mai bine despre viata Si faptele sale.Dac6., precum gtim, dup6 Mitropolitul Grigorienu s-a mai ridicat un alt ierarh mai vrednic cael, cu viaf[ mai sfdnti Si cu activitate maibogati decAt el, apoi noi, cei ce facemcunoscute scrierile lui, de-am incerca s5.liudtrm dupd cuviin!6 pe Dumnezeu intru vialaqi faptele lui, dupi cum indeamnd. psalmul(cf. 150: 1), ne-am umple de slav5-degartd qi deru$ine, ca unii ce nu numai cd nu voim sdurmdrn vielii duho!'nicesti pe care el o propuneprin scrierea de fa!6, ci qi ca unii care adeseane impotrivim unei vieli ca aceasta, izvodindalte ,,inv5.{Aturi", care nu se adap6, precum celeale SfALntului Grigorie, din izvorul cel dulce alSfintei Tfadilii, precum zice gi autorul vie{ii demai jos. Nu am gre$i, de aceea, nicidecum de


6/68

l-am numi un nou ,,Gurd de Aur", ale c6ruicuvinte aurite zac inc6. nedescoperite $i neva-lorificate in manuscrise gi tipdrituri uitate devreme. Citind via{a lui, ne Zbesc din loc in locfapte 9i intdmpldri ce ne aduc aminte de viafaSfAntului Ioan Gur6. de Aur, de a lui Vasile celMare qi ale altora.Cartea de faf6 poate fi lesne socotitd. cea

mai frumoasd carte despre Taina Mdrturisirii ces-a scris weodatd de weun autor romAn.Valoarea ei reiese cel mai bine din lectura ei.Mitropolitul se adreseazd. incd de la inceputcititorilor nu ca unora ce trebuie sd ia aminte laoarece idei, definilii, canoane. pe care el. iat6. areu$it se le aqtearnd in scris qi care suntobligatorii, ci ca unor frali ai lui, pdcdtogi ca giel, cdrora le pune inainte merturia Pirinlilor qinu ,,inveleturile mai noi", cele pe care noi lenumim azi "adaptate la cugetul contemporan";el pune inainte mdrturia S1inlilor Pdrinfi caunul care fdcea parte din ceata lor, ca uncontinuator al viefii qi invd{dturii lor. NuintAmpldtor, viata $i faptele lui au stArnit urd qiimpotrivire din partea multor preo{i, boieri qialti dregetori ai wemii, precum ne aratA viata.Asemenea impotriviri fatd" de o lucrare duhov-niceascd a unui ierarh romAn nu s-a mai vdzutde atunci in istoria Bisericii noastre. Pentrr.r ce?Oare pentru c5" lucrurlle mergeau spre mai6

bine? Nu, ci pentiu aceea ca ierarhii de maitarziu s-au adaptat mai mult (sau mai pulin) Iacugetul gi politica mai-marilor acestei lumi 9i launele ,,obiceiuri" mai (mult sau mai pufin)nebisericeqti ale PoPorului.Despre viafa ;i activitatea lui nu s-ascris pAnd acum o lucrare cuprinzatoare; oastfel de lucrare ar cere osteneli peste fire gipoate ca putini ar dori, de voie $i spre singuralauda SfAntului qi folosul cre$tinilor, safurtocmeasca o lucrare ca aceasta' Ca o smeritacontributie, ddm mai jos o viafe a Mitropolituluiintr-adev6r wednicS. de a Ii socoUta o huddsfAnttr adush celui intre Sfln{i, PSLrintelui nostruGrigorie, Mitropolitul TSrii RomAnegti, deveqnicE pomenirel.

1O alta viaF vrednicd de iuat in seama,aParutd recent, scrisdmai ,,la rece", a intocmit Preot Prof. dr. Mircea Pdcurariu lnvolumul 3 din Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (EdituraInstitutului Biblic si de Misitme al B.O.R.,Bucuresti' 1994, pp.36-47), care ii consacrd un intreg capitol. Chiar dacd ln bundparte ii lipseste caldura si lauda duhovniceascd a vi4ii, ea vinecu amanunte suplimentare privitoare la contextul istoric, ingeneral gi bisericesc, n speciaf 5i la viafa qi tdlmdcirileMitroDolitului.-q

L


7/68

VIATA SI F.APTELE PARINTELUIGRIGORIE DASCALUL,MITROPOLTTUL TARrI ROIT{ANESTI(1765 - t 22 lunie 1834)Duhul Domnului a imparlit pistorilorsufletegti ai neamului nostru romdnesc feluritedaruri duhovniceqti. Unii au fost buni pdrinliduhor,nici, indreptAnd pe cei gresili, allii ausuferit pentru turma lor greutS.file wemilor qinu au parasit-o in necazuri. Unii s-au strdduits5. idice case Domnului, altii s-au nevoit sa deacuvdntul Domnului pe graiul poporului. Unii aufost tari in credinfd, alfii au fost pildi desmerenie. Unii au strilucit prin $tiinta lor, alliiau pilduit prin carmuirea lor. Dar GrigorieDasc6lul, Mitropolitul Tarii RomAneqti(f523-1834), a dobdndit bog5.!ie de daruri

duhovniceqti. Cd.ci gtiinla lui de carte nimenialtul n-a a'"'ut-o nici inainte, nici dup5. aceea.Smerenia qi infrdnarea lui uimeau Si pe cei dealtd credinfd.. Bldndefile lui inmuiau $i inimilecele mai invArtoqate. Puterea lui de lucrrschimba noaptea in zi $i neputinta in s6.ndtate.Iubirea lui de turmA gi de tar6. nu lua in seamdnecazurile qi surghiunul. Dragostea lui de cartefolositoare sufletelor l-a stdpAnit din tinerefeoAnd la suflarea din urmd. Milostenia lui era11


8/68

atAt de largd, cd la moarte nu s-au gdsit dinagonisita lui decAt c6rti pe care le da in dar.Pentru aceea, indemnatu-ne-am s6-iscriem pe scurt qi pe inlelesul tuturor viata $ifaptele, ca s6. ie pildA pentru to!i. Iar pentru c6mul{i mitropoli{i au purtat numele Grigorie, $inu-i cuviincios a-i deosebi prin numirdtoare,ne-am ingdduit spre tinere de minte sa-l numimaqa cum l-au numit cei din wemea lui, adicdGrigorie Dascdlul. Cici cu adevdrat dascdl,adicA invitdtor, a fost $i este al neamuluinostru.

Cum a invSlat carte perinteleGrlgorie DascilulFericitul pdrinte Grigorie Dasc5lul,Mitropolitul |arii Romanegti, s-a nescut inoragul Bucureqti, cALnd era cursul anilor de laHristos 1765; Si a primit din SfAntul Boteznumele Gheorghe. PSrinlii lui erau romdni gi debun neam; dar, care le-a fost numele qi ceindeletnicire aveau, nu gtim. Cd Grigorie, insmerenia lui adAncd, n-a ldsat insemnaredespre aceasta, ca sd. nu se laude cu celeIumegti qi trecdtoare. $i nici alfii din wemeaaceea n-au allat de la dAnsul cuvdnt despreneamul s6u. lnfelegem numai c6 pdrinfii luiGrigorie au fost oameni evlaviogi, cd. l-aucrescut bine gi c5. de copil l-au dat s5. inve{ecarte, cu gdndul se ajunga invdfat gi sd intre in

dregetqrii lumeqti. Dar, cum mai departe se vaard.ta, altfel rAnduise Dumnezeu.Era pe wemea aceea in Bucureqti ogcoalS. vestitd, agezatd in m6nS.stirea SfAntuluiSava, ale cErei clddiri se allau pe locul undeast5zi este tot o qcoald., anume Universitatea.Domnul Alexandru Ipsilante (1774-17a4 r?n-duise din nou aceasta qcoali, cu cld.diri noi gimari, cu profesori buni gi mulfi, noird la numdr,cu 75 de qcolari bursieri, cu biblioteca Si cu totce trebuie unei qcoli, unde sd. inve{e toati$tiinfa, ca sa nu mai caute $colarii izvor deinvdfdturd in alte parfi.$coala aceasta linea 12 ari $i eraimpdLrlitd astfel. Copiii erau primiti la vArsta de$apte ani. Trei ani invAlau gramatica, adic6"invdlau limba elineasca $i spre sfAr6it incepeau9i limba latineascA. Dupd aceea, altri trei aniinv5.{au literatura ahna Qi htin6., pe temeiulscriitorilor celor mai vestiti ai acestor limbi.DupE- ce ispr1veau qi acegti trei ani, alti trei anise indeletniceau diminea{a cu poeuca, retorica$i etica lui Aristotel, iar dupd-amiaza irxvataulimbile italiane qi francezd.StipAnind deci $colarii limba elneascd,Stiinlele ajutatoare qi alte limbi, treceau acumla invd.famAntul cel inalt, care $i acesta tineaiardgi trei arri. Aici inv6.!au aritmeticd,geometrie, istorie, geografie, Iilosofte $i astro-nomie. in timpul celor trei ani de invilhmAntinalt, cine iqi alegea viala bisericeascS., trebuiasE asculte Si teologia la un profesor aqezat inSfAnta Mitropolie, deosebit pentru evlavia $i

1itIIlda

13


9/68

dreapta lui credinlA. Aga c5. dacl cineva arasemdna cursul inv6"fE"turii de atunci cu cel deastdzi, ar vedea cd cei trei ani de la inceput arinsemna inv5.tdmALntul primar, cei qase ani ar fttot una cu invi{dmAntul secundar, iar cei treiani din urmd s-ar potrivi cu inva.lamdntulnostru universitar.Si am amintit toate acestea ca snspunem ci Gheorghe al nostru, trecAnd dinbralele pdrinteqti in cele ale gcolii acesteia de laSfAntul Sava, s-a a$ternut cu nesd.fioasiosdrdie gi cu inlldcdratd rAvnE pe invildturd.9ia strdbitut tot cursul acestor invd"![turi,desdvArgindu-se in invd.tdtura elineasce $i incelelalte qtiinle invd.late in gcoalA. Spune cinevacare l-a cunoscut c5., pentru adAncirea inv6"-

taturii, acest student Gheorghe ,,injuga noplilecu zilele". $i mai adaugd cum c5., insetat decarte cum era, s-a adApat qi din izvoml teologieila profesorul cel de la Sfdnta Mitropolie, ainvifat adicA qi sfintele dogme ale credinteinoastre cre$tine.

Cum a intrat in vlala cilugdreasci qlla ce ascultiri s-a supusIar Pronia cea DumnezeiascS., rAnduindtoate cu nespusS. inlelepciune spre folosulnostru, a lucrat aga ca inclinarea spre viata ceabisericeascS. a studentului nostru Gheorghe sidobdndeascd sprijin spre intbrirea ei. Ca,dorind pdrintele stare! Paisie de la mdnd.silrea

Neamlului sd aibd ucenici adancili in con5tiinlalimbii elineqti, a trimis pentru aceasta la gcoalacea vestiti din Bucure$ti pe doi cS.Llugdriimbund.tififi, pe Gherontie qi pe Dorotei. $i aqaa intocmit Dumnezeu lucrurile c[ imbunltilitulc6lug6r Gherontie a f6.cut cunogtin!tr custrdlucitul student Gheorghe. Acesta il mAna lapiqunea cea infloriti a invAliturii elinesti, iaracela il ad6pa la izvorul cel nesecat al viefiicalugiregti. $i cunoqtinla lor in prietenieadincd s-a intdrit gi amAndoi nedespErfili aufost pAni la moarte. Putea cineva s5. vad6 ominune ca aceasta: pe cel mai l6.udat student alBucuregtilor ldngE" cel mai smer:it cdlug6r alNeamfului. Un muntean qi un moldovean unippentru impreunh-petrecere cdrturireascS- qicdlugdreascl, ca un simbol aI unirii de maitArziu dintre Muntenia gi Moldova.Iar cAnd Gheorghe ispravi invititurilecu laude neprecupelite din partea dascSlilors6i, r'mr6. pdrintrii, dorirS. rudeniile, ciutardsttrp6nitorii cei mari ai te,rii sa.-l trag6. spredregtrtorii pe acest prea pricopsit intruinvS.f6turd- tAndr. Iar el nu se ldsd biruit demEririle cele lumegti, ci, in tovdrS.qia prietenuluisd.u, Gherontie, pdrdsi qcoala SfAntului Savaqi-qi indreptE pa$ii spre viafa SfAntului Sava'alergand la Mdndstirea Neamlului din Moldova'$i aceasta s-a intAmplat cam pe la anii 179O'Aici, in M5n6.stirea Neamfului, seincepuse de cAliva ard o viala cdlugdreascbnoud. CA Fericitul Pdrinte Paisie, duph ce sedes6vdrqise in SfAntul Munte, venise in

I

t5


10/68

Moldova cu ucenicii s6-i gi vd.lv6. mare ridicasecu orAnduielile lui c6lug6regti. Aqezase adicd.vialA cdlugdreascd. dupd tipicul cel vechi, cuascultare pornitd din dragostea citre Hristos.Cdlugdrul nu are nimic al siu, ca si aibh detoate prin purtarea de grije a lui Hristos.Cdlugdrul $i-a teiat voia sa, ca si aib6 putereimpotriva ispitelor prin Hristos, Care a biruitputerea wajmaSului. Vietuirea cdlugSruluitrebuie sd lie curatd., ca sd plineascA cuvAntullui Hristos qi ca s5" {ie pildd altora. Cdlugirulslujegte fralilor, dup6. pilda lui Hristos, Care avenit ca s6. slujeascd. tuturor. $i aqa, pe acesttemei intocmindu-se viata in Mdna.stireaNeamlului, o simtire Si un cuget era la toli fratiitr5itori acolo. Iar Pirintele Paisie, cu putereadatd lui de Dumnezeu, incblzea pe toli cu faptagi cu cuvAntul, dand fiecdruia ascultarea ce i sepotrivea, intdrind pe cel slab Si marrga,ind pe celputernic.Iar cAnd Gherontie i-a adus de laBucuregti nu numai addnca cunoaqtere a limbiielineqti ci qi pe tan5rul Gheorghe, pdrintelePaisie a priceput ce odor i-a venit qi ucenic als5.u l-a tdcut. $i Gheorghe al nostru s-a ar5.tatgi intru ucenicia c5lugdreascS. tot atdt defierbinte cum se dovedise la addncireainvlflturii celei din afar[. Cine poate s5.povesteascS.ostenelile gi nevoinfele sale pust-niceqti, posturile Si rugeciunile, rdbdarea qisupunerea, bhndelile $i smerenia sa? Cubucurie duhormiceasci il sfS"tuia PdrintelePaisie gi cu incredere l-a tuns intru cblugSrie,

schimbAndu-i numele din Gheorghe in Grigorie,dupd pravila cdlugdrilor. $i cdnd a fost venit unarhiereu la minAstire, cu pdrinteasca alegere alui Paisie, Grigorie fu hirotonit ierodiacon.Iar ,,stare! gi pdrinte duho',rnicesc" gi-aales ierodiaconul Grigorie pe monahul Ghe-rontie, prietenul sd"u cel dobAndit incd. de laBucuregti gi cu el impreund intr-o ascultareaau fost. C5. priceput flind ierodiaconul Grigoriein limba elineasc5, a primit ascultare sd.t61md.ceascdpe limba noastrd romAneascA c5r!ifolositoare de suflet. $i intru aceasta ascultarepetrecea in mdndstirea Neamlului impreund. custarelul s6.u, Gherontie, ca, ce t5-lmd.ceaunul,indrepta celdlalt qi tdlmS.cirile lor se fdceau caun singur lucru.

$i s-a rdspdndit peste cuprinsulpdmAntului romdnesc vestea despre aceqfi doicilugdri pricepuli intru tilmlcirea cdrfilorbisericegti gi imbun6tb.fi{i intru viata ciluga-reascd. De aceea, cAnd Mitropolitul Dositei de laBucureqti a cerut la minS"stirea Neamlului s6-itrimitA doi monahi tSlmS.citori din limbaelineascA, au fost trimiqi Gherontie Si Grigorie,care au qi tipdrit la Bucuregti din cdrfile lor. Iarpe Grigorie l-a oprit Mitropolitul Dositei ca safie purtS.tor de grija al bibliotecii celei mari dinMitropolie. Cdt de nevoitor era Grigorie Iaacesta slujb6 a tllmd.cirii gi a bibliotecii, nespune cineva care a fost impreunS. lucrS.tor cuel atunci, scriind aga ,,c6.nu stingea fdri numaiIumina zilei luminarea lui Grigorie, nici nuapuca inainte inceputul nop{ii aprinderea ei".

16 17


11/68

CAnd Mitropolitul Veniamin al Moldoveia simtit nevoia de cefti teologice pentruseminarul sau de la Socola, tot pe Gherontie gipe Grigorie i-a pus la intocmirea unor astfel decirfi. CAnd invAlatul episcop Iosif al Argeqului,care sta in legdturi cdrturdregti Si cu fratii dinArdeal, a dorit sd dea lhmuriri pentru cdrfile deslujbd bisericeascA, tot la Gherontie qi laGrigorie s-a indreptat, iar ace$tia i-au intocmittdlcuiri de care gi astdzi ne folosim.

Cildtoria la Sfintul Munte Si aezarealui Grigoriein ministirea Cildiruqanilorin anul cAnd rugii ne-au rapitBasarabia, nedesperlifii Gherontie Si Grigorie sehotdrisc sd facd o cdldtorie la Sfd.ntul Munte casE se inchine sfintelor mdn6stiri celor de acologi sd se intdlneascd cu parintii cei cuviosipentru folosul sufletului. $i aqa, maialdturdndu-se lor incd. doi cdlugdri, pornesctuspatru la drum, dupd ce au luat blagos-lovenie de la ocArmuitorul Mitropoliei dinBucuregti. CAnd au ajuns la Seres, departe detrei zile pe jos pALni la Sfdntul Munte, untovar6g, anume lachint, s-a despe-rlit, zicdnd c5"are si meargi Ia Ierusalim; qi de atunci nu s-amai aflat nimic de el. Ceilalfi trei au ajuns inSfantul Munte, s-au inchinat cu evlavie prinmdndstiri gi au intrat in vorbiri duhor.miceqti cu

perintii de acolo. Apoi au pomit sA se intoarcain far6. $i cAnd au ajuns in preajma oraquluiFilipupolis, au clzut intre talhari, care i-alrchinuit gi le-au luat tot ce aveau' Iar Gherontie'mai bdtrdn fiind gi mai rau chinuit, a rAposatacolo. Grigorie, tovardqul qi fiul sAu duhov-nicesc, impreunE. cu celdlalt cb,l5.tor, -au ridicattrupul qi l-au ingropat in mdndstirea Anarghiridin apropiere. Iar cAnd s-au implifiit qapte anide la pristdvirea lui Gherontie, s-a dus Grigorieiardgi la mdn6"stirea Anarghiri, a dezgropatoasele fericitului sdu staret Si tovaraq intrutoate bunele obiceiuri qi, dupd. datoriapirinteqtii orAnduieli, intorcandu-se inapoi laBucuresti, le ingroapd in pdmdLntul fdrii.Rdmdn6nd singur, Grigorie trdiegte inmdndstirea Neamfului, urmandu-Si ascultareain tdlmS.ciri gi in tipdriri de cdrli' Mai apoi' dince pricine, nu $tim, pdr5.seqtemetania sa de laNeam! din Moldova Si se inchide in mdndstireaCSldbruqanilor din Jara RomAneascd, trdind inrugaciune, tdlmS.cind ce4i din poruncaMitropolitului larii Si necautand nici odregdtorie bisericeascS.. Dar, cum mai departevom vedea, altfel rdnduise Dumnezeu.

Cum a aJuns erodlaconul Grlgoriemitropolit af Tnrtt Romineqtiin anul IB2l a fost mare r6zwS.tire in

ldrile noastre. S-au sculat grecii ca sa scuturejugul turcesc Qi s-au ridicat Si romdnii ca sdv8


12/68

scape de fanariofi, adicd de gpecii trimiqi deturci ca sd fie domni in ldrile RomAnegti. Multipradd, qi mult omor s-a ficut atunci. Grecii l-auomorAt pe Ttrdor Vladimirescu, cdpeteniaromdnilor rdsculali. Turcii i-au biruit pe greci Siau umblat cu capete de zavergii, adicd derdzwailF, la geile cailor. Boierii au pdrdsit {ara,fugind in Ardea1 gi ldsAndu-gi averea praddrdufrcAtorilor. Atunci a fugit, impreund cuepiscopii, $i Mitropolitul Dionisie al TediRomAnegti, ldsdnd turma fdrE pastor in mijlocullupilor. Dar aceasta mare tulburare a avut qi ounnare bunA. Anume de atunci incoace s-arAnduit sd fie domni dintre romAni, si nu dintregreci. in dregatorii sd nu se mai numeascdstrdini, ci pAmAnteni. La mitropolii $i episcopiiiardqi si nu mai ajungS. decAt romAnii. gi a$a,in Jara Rom6neascd, este numit domn GrigorieD. Ghica, din vechea familie domnitoare aGhiculegtilor. Domnul scrie boierilor Si Mitropo-litului, fugili la Braqov, sd se intoarci in tare cas6 arate nemangaiafilor locuitori in fapt6 c6" ausc6.pat din trecutele nevoi. Dar MitropolitulDionisie nu wea sd se intoarcd, iar fara nuputea rdmAne mai mult fdrd mitropolit. Deaceea, Domnul strange pe boieri in divan,dAndu-le voie, dupd. legile de atunci, sh aleag6.alt mitropolit in locul lui Dionisie. Cinsfiti aufost acei boieri gi buni cregtini s-au ardtat, cd.n-au cautat la fafa oamenilor, ci sArguindu-secu multd osdrdie, intr-un glas au socotitdestoinici pentru treapta mitropoliei pe

urmdtoarele trei obraze: Grigorie - arhiman-dritul de la Argeg, Teoclit ieromonahul qiGrigorie ierodiaconul, care amdndoi se aflau Iam6nd.stirea CdlddLr-ugani. $i au scris boierii inhdrtia lor cAtre Domn aga: .Dintr-aceqti treipdrinfi ce-i aratem M6riei tale, care dintr-inqiise va socoti qi de cdtre M5ria ta, acela ni se vaorAndui mitropolit. $i rim6Lne cum Duhul SfAntva lumina pe Mdria ta cu alegereii dintr-aceqtitrei p5rin{i". Pricepufi au fost boierii, daradevdrat luminat de Duhul SfArrt a fost DomnulJ6rii cdnd, din cei trei, a ales pe cel din urmd'pe ierodiaconul Grigorie.inchipuieqte-li, cititorule, ce boieriitrimi5i se vesteasce pe Grigorie c5--l cheamADomnul Jdrii l-au gasit intr-o chilie, in afard- dezidul mdnS.stirii CdlddruSanilor, la Cocioc, cumse zice qi azi. in chilia lui era o rogojine peste osc6ndurd, ce-i slujea de pat, o icoana in perete'o m6su!6 de scris Si o pereche de desagi inlesalicu cd.rti, incolo nimic. Iar Grigorie, imbrd.catintr-un cojoc vechi de oaie - era in preajmaBobotezei -, tocmai citea din SfAntul Ioan Gur6de Aur, despre cdt de infricogat6 este tainapreotriei. $i boierii ii spun c5. Domnul tSrii weas5.-l facA mitropolit!Uimit de aceast6 veste nea6teptat6-'Grigorie, dupi un timp de gd,ndire, rdspundeaqa: ,,C6.Mdria sa Vodd. mA cheama la Curte'voi face ascultare $i voi veni; dar ca sa fiu eup6.stor al turmei celei cuvd.ntdtoare a neamuluinostru, newednicul, numai gandul acesta m5.cutremurh. P6storul cel mare Hristos. sd-mi fie

)120


13/68

milostiv mie, pecetosului". gi trimigii Domnuluiau plecat.Iar Grigorie, fetrecAnd toate noaptea inrugaciuni lierbinfi, a doua zi gi-a luat toiagul inmAnd qi des"gri pe umeri gi a plecat pe jos lacurtea lui Vodh. Era in ziua de S ianuarie. inanul 1823. Am auzit Si noi de la bd.trAni cd incdl5"toria aceasta spre Domn i s-a intdmplat luiGrigorie o pozn6,. Adici trecAnd el prin satulTunari $i oprindu-se la un putr se seodihneascd, preotul satului, care nu iubea pecdlugdri Si era nu qtiu cum, l-a inchis intr-uncotef de porci, zicand ca-i ciluger hoinar. gi arfi petrecut Grigorie Si noaptea cu porcii, dacinu se milostivea o slug6 sd-i dea drumul peascuns. Iar cAnd a ajuns Grigorie mitropolit, auvenit preotrii, dupd obicei, sa primeascabinecuvAntare. Printre ei era Si preotul .dinTtrnari, care a ingdlbenit ca gofranul qi tremuraca frunza de plop ca,nd a vdzut c6" mitropoliteste c5lugdrrl inchis de el in coteful porcilor.Dar Mitropolitul Grigorie, v6zAndu-i tulburarea,blA,nd cum era, l-a binecuv6ntat zicAndu-i: ..Nute teme, cd porcii sfinliei tale s-au purtat binecu mine",Tfei zile a tinut vorbirea intre domnulGrigore Ghica gi intre ierodiaconul Grigorie.Domnul stSruind Ia Grigorie s6. primeasc6.wednicia de mitropolit, iar Grigorie apbrdn-du-se ca unul ce nu se simte wednic de aceastdinfricogatA r6.spundere. Iar la urmd., aretandu-iVodd c5. qi Domnul Hristos s-a 6cut sluiitorfrafilor s6.i gi cd acum, cdnd pentru nedmul

romdnesc se aratd. zile mai bune, toti suntemdatori sd ajutdm dupi puterile date noua,ierodiaconul Grigorie s-a plecat dorinlei luiVodA 9i a primit sa fie mitropolit. Atunci cuinimd plind, in ziua de 8 ianuarie din anul1823, aga a hotdrdt domnul Grigore Ghica:,,UrmAnd agadar cugetului nostru, dupi acrestine$tii datorii Si fdr6. cdtugi de pufinipfu:tinire, am gasit a inella la' acest arhi-pS"storesc scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti,de duhor,'nicesc pdstor al norodului din aceastdde Dumnezeu pdzitEL !ard, pe Grigorieierodiaconul".$i, in ziua de 9 ianuarie, Gri$orie a fostsfinlit ieromonah, citindu-i-se $i rugeciunile lafacerea de arhimandrit. in seara aceleiaqi zile,s-au fAcut strigdrile de arhierie sau, cum sezice, s-a sivArqit ipopsifierea. A doua zi' IO ia-nuarie, a fost slintit intru arhiereu-arhipdstor alldrii RomAne$U. Cu alaiul inddtinat, semnatchiar de Vodd. Ghica, a urmat in ziua de 1Iianuarie darea c6,rjei Si a$ezarea in scaun aMitropolitului Grigorie. La palatul domnesc, inziua aceea, erau adunati to{i boierii. Domnul,urmat de postelnic, a inaintat, a pus in mAnalui Grigorie cArja arhipastoreasca. $i a rostitaceste cuvinte pline de inleles: ,,Nici celui care aalergat, nici celui ce s-a mgat, ci celui care abinevoit Dumnezeu". $i astfel ajunse GrigorieMitropolit, cAnd era in vArstS. de 58 ani' fdrdL sdceare scaunul, ci fiind rugat se-l primeasce,tErdLsi. dea daruri qi tdrA sd facd fhgAduieli' ci

ZJ


14/68

primind el daruri; fdri s5. fi fost preot sauepiscop, ci numai ierodiacon.Despre firea Mitropolitului Grigorie, iatdce scrie consulul austriac de atunci: .Aflandcine sunt, s-a ardtat foarte bucuros, mi-a iegitinainte $i m-a dus pd,nd la o sofa, a fostbinevoitor $i foarte smerit; in vorbd., Slasul ii fupotolit qi masurat. Mi-a dat dulceati $i cafea:primindu-i binecuvdntarea, plecai. Mi into-v6rdqi pAnd. afard din casd. qi nu se retrasedecAt atunci cAnd trdsura mea porni. Lumeaagteaptd. mult bine de la c6.rmuirea sa'. Cumera la chip, nu gtim bine, ci MitropolitulGrigorie nu s-a lisat s6. Iie zugrdvit, ci numai sepovesteqte din bitrdni cd avea un cap atA.t demare, cA nu s-a gasit mitrd sd i se potriveascd.

Cum a cirmuit mitropolitul GrigorieBiserica romeneasceMulli se vor fi intrebat cum va putea

cirmui Biserica acest mitropolit care nu ficusepAn5. atunci decAt si se roage, sh asculte deallii, s6. scrie certi qi sd le tip5reascA? Oarepentru carmuire nu trebuie ca cineva sd aib6.pregatirea osebite acesteia? Aqa va ft flind cualfii, dar Mitropolitul Grigorie a fAcut abatere,cd. din ziua intAia s-a ard.tat destoinic intrupurtarea cdrmei bisericegti ca nici un altul pAndla el. Credinla lui in Dumnezeu, dezlipirea debunurile pdmAntegti, dragostea de aproapele giimplinirea datoriei i-au fost ajutoare neclintite24

in pdstorirea sa. Se spunem pe scurt ce ainfdptuit el in biserica romAneascd, care atunciavea multe lipsuri.Episcopiile erau vdduvite ori pdstorite deoameni nu tocmai wednici. $i atunci, chiar inanul intALi, Mitropolitul face sd. ajunge la Arge$gi la Rdmnic episcopi noi; iar peste doi ani sealege un alt episcop qi la Buzdu. Iar Mitro-politul, qtiind dup6 canoane cE are netdgiduiti"datorie a fi cu mare privighere pretutindeneapAni' unde se intind hotarele Mitropoliei, punela inima acestor episcopi indatoririle lor gi-i arein de-aproape cercetare ca s6-gi ingrijeasca deturmd.. ii mustrh cALnd, n loc de umblarea prineparhie pentru indreptarea bisericilor, stau prinorage la sfaturi $i pricini politicegti. Dar ii giapdrd" cAnd sunt asuprifi. Episcopii ace$tia i$iiubesc Mitropolitul lor, 6i aqa inlelegere adAnciera atunci intre arhiereii noqtri.Mitropolitul Grigorie s-a ingrijit gi depreoli. Fiind preolii atunci scutifi de ddri cdtrevisueria tarii, iar multi intrau in preotie fdr6.pregatire, sfinfindu-se prin dare de bani chiar $ila arhierei strbini, peste Dundre. Ca si fuecetezeaceasta, Mitropolitul cere Patriarhului de laJarigrad2 sA opreascd pe Mitropolilii de Vidin Side Vrala de la hirotonia celor din alte episcopii;iar el, Mitropolitul, igi ia osteneala $i singur iqi

l'

2Constantinopol. 25


15/68

slinteqte preotii in dar, Fnand insemnarelamuritd de numele gi de satul celor sfintiti.AflAnd c6 protopopii ace$tia jefuiesc pepreofi $i pe diaconi cu felurite d6ri, a pusrAnduiald Si in tagma lor. Aqa, protopopii luaude la preot ,,darea bastonului", adicd bir deprotopop, mai luau ,,dare pentru adeverinta dehirotonie", ,,dare pentru cercetarea bisericilor" qiinc[ una ,,pentru adeverinla de duhorrnicie"; iar,,pentru pricini de gailceviri intre preo[i", care secercetau de protopopi, jecm6nirea n-aveamargini. Toate aceste ddri le-a inli.turat Mitro-politul, ,,fiind obiceiuri vdtdmd.toare de suflet gineprimite de Bisericd". $colile se lineau dintr-odare plitith de preoti $i la strangerea ei iare$i senapastuiau preolii, dar prisosul intra in pungaaltora. $i aici puse randuiald Mitropolitul, fdr5.s6. scad6. suma totali a banilor oranduifi pentruqcoli. Mitropolitul Grigorie arata multa grijapentru gcoli, al c6ror efors era. C[uta profesoribuni pAnd $i la Viena, punA,nd indatorire sA fieromAni qi de credinfa noastr6. Lua parte laexamen, binecuvdntAnd roadele profesorilor qisilintele gcolarilor qi ddruind bani pentru$colarii sdrmani. Ajuta b6negte pe tinerii dinMoldova trimigi la gcoala de la Sfantul Sava. Cudrept cuvdnt era numit ,,cel mai fierbinte doritorde folosul obgtesc". Dar aceastd dragoste a luide gcoald nu-l oprea sh nu mustre pe profesoricand nu aveau purtdri bune sau cAndsUn fel de epitrop.

rS.spAndeau idei nepotrivite cu wemurile deatunci. Nume de filosof qi trecere in lume aveaprofesorul ieromonah Eufrosin Poteca de laqcoala romAneascd. din SfAntul Sava, dar aJldndMitropolitul ca el $i ceilal{i profesori nu sepoartl potrivit datoriei lor de indrumdtori gi cufapta, nu numai cu qtiinla, ii ceart6. scriindu-le:,,Si vd indreptati cu totii gi apoi sd indreptati peallii. Se dobAndifi ndravuri bilne, apoi sdinvatag de nEravuri. Sa fili cu tolii sfin{iprecum erau dasc5lii cei mai dinainte intr-acelloc"a. Sd nu se uite cA Mitropolitul Grigorie aste'ruit pentru infiintarea de seminarii preote$tila fiecare episcopie. $i au mai hotdrdt ei caaceste seminarii sd fie clddite Qi intretinute cucheltuiala Mitropoliei Si a Episcopiilor, fiindaceasta ,,o indatorire sfAnti qi despre care niciuna dintr-insele nu se va putea apdra". Datorieeste deci ca seminariile noastre din Muntenias6" treacd in pomelnicul lor printre ctitori peMitropolitul Grigorie Dascdlul.

Cand Grigorie ajunse mitropolit, stareamdnAstirilor era cAt se poate de rea. Cele maibogate mSndstiri fuseserS. de pe wemuriinchinate Locurilor S{inte qi pentru carmuirealor veneau in lar6 cdlugbri str5ini. Acegtia nu sedovediserd cinstiti-cArmuitori, cdci clddirile leldsaserd in pdrdsire, averile le vindeau sau leaPentru ideile lui progresistesau luministe, Eufrosin Potecaafost n final caterisit. 27

\26


16/68

inchiriau pe sub mdn6; Si durere era s6 vezimdndstiri bogate cdzute in paragind qi pline dedatorii. De aceea, Mitropolitul ceru cdldurosDomniei gi dobAndi dezlegare sA facd altdrAnduiali in mdnS.stiri. Atunci el a numitnumai starefi romani, a intocmit catagrafii deaverile mdndstirilor, le cerceteazl toate dato-riile, le infiinleazd casd de venituri $i opre$te inparte trimiterea de bani la Locurile Sfinte, pdndce se vor pld.ti datoriile. $i adevdrath viaf5. s-arfi sElAgluit in mEnAstirile noastre prin acesterAnduieli ale Mitropolitului Grigorie, daci nus-ar Ii amestecat mAnd. strSinFt. CFt, vdzindc6lug6rii greci pierderea veniturilor lormbnS.stiregti din fara noastri, au cerut ajutorulrusesc. Iar Rusia, ca s5. ne fac6 greutd.li, astdiuit qi s-au primit iard.qi stareti greci IamdnEstirile inchinate.

$i in altd. laturd s-a invederat simlul degospodar al lui Grigorie. Cd,nd a ajuns elMitropolit, grele datorii apS.sau pe Mitropolie dela inaintaqii sbi. Trei dintre ei fhcuser6 mariimprumuturi cu dobAnzi grele pe la diferitepersoane care acum cereau stdruitor plata lor.$i a plltit Grigorie, toatd vremea cat a pastorit,datoria altora gi multl amdriciune a pitimitpentru aceasta, cd.ci, cAnd credea ci s-a maiugurat, cu alte inscrisuri de datorii se pomenea.AtAta se ingrijea de aceste datorii cA, 9i in

28

surghiun plecAnd, cuvAntul din urmd i-a fost:,,Aveli grije sd mai plhtiti din datoriileMitropoliei gi sE nu se facd altele".Plata acestor datorii a implinit-o el nudin biruri noi pe preoti, ci din economii. C5.masa lui era ugoard., legume $i poame, hainelelui erau de rAnd, qiacs cdlugbresc; plimbdri nuEcea; caretA ii ddruise Vod6; pentru economie,nu mai tinea nici obiceiul vechi ca sd. acd.masdqi sd dea daruri la hramul Mitropoliei. Cupitoera cu el insugi, ins5. cu s5racii gi cu vd.duvelebdtrine era darnic; ajuta la datoriile {drii qi nuprecupetea banul cAnd era vorba de tipdritulcdrfilor gi de ajutorarea gcolarilor.

indeletnicirea cArturareasci aMttropolitului GrigorieCa sA spunemcatec5rti a t6lm6.cit, 6.tea scris Sicate a tiparit Mitropolitul Grigorie, nune ajunge nici wemea qi nici locul. Pe scurt,vom ardta numai ce Sfiinfa avea qi cu ce fel dec5fti se indeletnicea. Mitropolitul Grigoriecuno$tea ad6nc limba elineascd, in carefuseserd scrise cerfile Sfinlilor Pe'rinfi $i alescriitorilor bisericeqti. Iati, noi ast6zi avem gcoliinalte, avem mul{i invAla{i, dar sd nu le fie cu

5Tesaturasprd e ana.6ZBircit''I 29


17/68

superare dacd scriem adevdrul, insi nici unulnu s-a adAncit nici pe departe in cunoaqtereaSfinlilor Pbrinli ca Mitropolitul Grigorie. Laaceastd cunoagtere, el adauga stepanireaintregii teologii a Bisericii drept-credincioase, cutoate tainele ei. Si aceasta nu din cdrli deScoala, ci din insegi citirea izvoadelor. El bluseapa intelepciunii teologice de la izvorul celcurat. nu din valurile tulburate de minteaneputincioasd a invdfalilor. $i apropiindu-se deacest izvor cu pregetire de rugiciune, cuadAnc6. credin{d, cu smerenie gi cu postindelungat, i s-a deschis mintea lui qi pentrupriceperea celor mai adAnci noime ale teologieinoastre cregtne. De aceea nu gre$esc cei ce-lnumesc ,,teologul Grigorie, inalt in qtiinle 9i inin{elepciune, adAnc in noime Si smerit-cu-getetor in ispravi $i ful lucrare". $i, pricepdnd elcd. neamul nastru romfinesc este eulauios dinfire, dar este sdrac de armele credinfei. s-aaprins cu rArmd de luminarea lui prin cartebun6, socotlnd cu aceasta si implineascd.porunca MAntuitorului de a iubi pe aproapelenostru,

Aveam noi rbm6nii toate cdrfile de slujbain limba noastrd. aveam de mult SfAntaScripturtr, citeam din Cazanii, ne ldmuream dinPravoslanmica Mdrturisire, dar sthtea sub obroc,tiinuitA, lumina Sfintilor P5rinti, care

lumineazd. cuvdntul Domnului qi ldmureqtecugetele credinciogilor. gi de la aceastd lipslpurcezAnd Grigorie, cu mAnS_evlavioasd di. la oparte obrocul gi pune in sfegnic lumina SfintilorPdrinli, tdlmdcind din scrierile lor cele cepriveau spre ldmurirea credinlei $i spreintdrirea ndravurilor celor bune: din scriitoriibisericeqti a tdlmS.cit tdlcuiri la SfantaScripturd: de la Sfintii Bekani a adunat inPateric cuvinte folositoare. Prin condeiul luiGrigorie s-a deschis pentru neamul nostruvistieria cea bogata a sfin{ilor Tfei Ierarhi, aSfAntului Atanasie, a SfAntului Ioan Damas-chin, a Sfdntului Casian RAmleanulT, a Ferici-tului Augustin, a Fericitului Teodorit, aCuviosului Simeon Noul Teolog, a monahuluiIosif Vrienie, a lui Teofilact al Ohrideie. a luiAtanasie din Paros $i a atatoi scriitoribisericegti din cei pdtruhgi de duhul adevdrateicredinte creqtine. AtAt de vestit scriitor aiunseseGrigorie. c6.monahii din mdndstirea Neamtului.cAnd au wut sd aibd scrisi Via{a PdrinteluiPaisie, la aceasta l-au indatorat pe Grigorie. Iarel, care atunci era numai ierodiacon, a scris-ocu evlavie, cu gtiin!6., cu meqtequg de sintaxd gicu bun miros de viatd de sfdnt.Pentru tipdrirea cdrfilor, Grigorieimbundtdlegte tipografia gi ia pe seama Mitro-poliei moara de hArtie de la CiorogArla. Iardragostea lui de luminare prin carte se vede din7Sau: Romanul sau Romdnul.8Sau:Bulgariei.

I0


18/68

aceea ca dupd. el nu s-a gasit alte avere decatwafuri de cdrfi, c5. aceste cdr{i le da in darpreofilor Si credinciosilor gi cd a l6.sat cu limbhde moarte s5. meargh mai departe tip6rireaViefilor de Sfinti, incepute de el la tipogralia dela mdn6stirea Cdld5ru ganilor.

Cum a fost surghiunit MitropolitulGrtgorteSa spunem acum $i ce a suferitMitropolitul Grigorie pentru ap6rarea turmeisale din partea ruqilor gi a boierilor. Isc6ndu-seiard.qi rdzboi intre rugi Si turci, la inceput demai 1828, rusii intrara in Bucuregti, iarDomnul Grigorie Ghica c6.uta sd fugb. din lard 9illsase pe Mitropolitul Grigorie locliitor dedomn. Grea este viata cArrd rdzboiul

stipAnegte, dar indoit mai grea este atuncicAnd r6zboiul altora se poartE in lara ta.Strdinul gi wb.gmaqul ifi zdrobegte lara fird.mil6. qi-!i pune in spate greuteu doboratoare: sd.dai hranE ostaqilor, s5. faci cdr5.turi de arme gide tot ce trebuie oastei, s6. deschizi spitale, s5"scoli lume la lucru greu de drumuri gi depoduri i1 orice weme, in sfArgit, si fii rob lbr5..cArtire. InchipuiascA-Si cineva deci greutEtileprin care trecea Mitropolitul. Ruqii cereaugpabnic de toate; romanii se pldngeau ce numai pot birui cu implinirea cererilor.32

Mai cu seamd., scoaterea de care pentrucdratul proviantuluie de la Prut pAnd" de-alungul Dundrii pricinuia bielilor romAnigreutd{i peste fire, mai ales iarna. InimaMitropolitului se topea de focul p6.stprililor sdiqi cu cuv6nt blajin c6uta ugurarea lor in fa{arugilor. Dobdndise asigurarea ce preotii nu vorfi puqi la care. Ru$ii insa igi id.u cuv6ntulind6rdt. RAnduieqte atunci Mitropolitul ca $ipreofii sd intocmeascA cdte patru un car. Darcomandantul gese$tevin5. - o cduta el de mult -ci n-au plecat carele preolilor grabnic, ca nusunt destule 5i cd s-a irftdrziat cdratul; deciMitropolitul ar lucra impotriva Rusiei. Urmarea:Grigorie si" pdriseascd numaidecdt oragulBucuregti Si sa se aqeze in Basarabia, aqaporunceqte Palen, cArmuitorul rusesc, innumele impEratului. $i ce crede cititorul ctrrdspunde Mitropolitul? Linigtit zice cA nuindrbzneqte a intra nici in cea mai mic6.cercetare a pricinilor ce au adus aceastdporunci, pentru c5. datoria lui cere curat numais6. se supun5.. Sd-i dea rdgaz de cdteva zile cas5.-qipund in rAnduiald, socotelile - se gandea'ladatoriile Mitropoliei flcute de altii - $i apoi, fievoia Domnului. $i a$a, pe o iami aspr6, la 1Ofebruarie 1829, Mitropolitul Grigorie pleacA ineProviziilor.

JC


19/68

surghiun spre Chi$inau, unde ajunge dupd.multe necazuri $i primejdii.Dar, cum spune fabula, ci toporul fdrhcoad5. nu poate dobori pddurea, tot aga $i aicitoporul rusesc n-ar fi putut .surghiuni peGrigorie dac5. boierii nogtri nu se lbceau coadd.de topor. Scrie in pisania m6nestirii BSldana c5.din pizma boierilor a fost surghiunitMitropolitul. Si aqa este. in fruntea pizmagilors-a a$ezat Barbu V5.cdrescu, mdrindu-$i ceatacu al{i boieri nemultumili de Mitropolit ci nuimplinise dorinlele lor cele nebune. Unulciutase sd cAgtige pe Mitropolit intr-o fratrieimpotriva Domnului, gi nu izbutise; altul um-blase sd arendeze pe nimic moqiile mdnestirestiqi Mitropolitul se impotrivise; altul - anumeBarbu Vdcdrescu - ceruse Mitropolitului s5.strange de la preofi birul cArjei ca sd pldteascdcu el datoriile nepoatei sale, Zne VS.c6rescu, orisipitoare mdritatA cu prin{ul rus Bagration. Laace$tia se alipiseri gi alfii din prietenie.Mitropolitul Grigorie le gtia pe toate, dar nu ledddu in vileag, ca sd nu se arate Si el iubitor detulburSri in vremi ca acelea.Cu cugetul liniqtit, nu st6tu fdr[ lucrunici in Chiqin6u: Citegte qi t6,lmAceqtec6rti noi;cere de la Bucuregti cdrli tip6rite ca s5. e dea indar Moldovenflor de peste Prut, care sunt lipsilide Stiinfe bisericeascd.; rhspunde la scrisorileprimite, uneori dojenind pdrintegte; gi dindepdrtatul siu surghiun, poartS. grij6. multd detrebile Mitropoliei. Iar cind s-au implinitaproape trei ani de surghiun, se d6" voie14

Mitropolitului sd se intoarcS. in {ard. Ajuns insala Buz6u, este oprit aici; al doilea surghiunincepe, care $i acesta tine un an qi jum[tate. Arfi wut Kiselef, care atunci ocArmuia tara, caGrigorie sd-qi dea demisia din Mitropolie, darGrigorie rdspunde dArz cit Dumnezeu l-a unitcu Biserica $i numai El il poate despdrfi, gi niciin acest nou surghiun el nu pierde.yremea, caciinfiinleazd. Upogralie la Buz[u, tipdregte c5rtiletilmacite in ChiqinEu qi fdr5. ragaz se ingrije$tede strAngerea cronicilor |6rii Romine$U, acdror tip5rire o pldnuia. Numai cAnd Kiselefsimte ca Grigorie, care se retrasese de la Buz5.ula Cdlddrugani, nu mai are putere sd seimpotriveasc[ md.surilor lui, ii d5. voie s5. intrein Mitropolia Bucuregtilor. Era la 22 august1833, $i de acum Grigorie petrecuse insurghiun patru ani qi Jumdtate. Era bdtrAn gibolnav.

Cum s-a sfirqtt Mitropolitul GdgorieSi spunem acum ce a rnai lucratMitropolitul Grigorie, cum a rhposat $i cum afost ingropat. Cei care l-au cunoscut dup6.intoarcerea din surgldun spun ci vederea i erasldbit6., trupul neputincios, dar mintea totlimpede se arata. Se gandea cum seintocmeascd seminariile, cum s6. a$eze buner6nduiald in mdndstiri $i cum se ridice cinsteapreo{ilor de la sate. Pentru aceasta., sf6tuin-

_35


20/68

du-se cu fele bisericeqti Si mirene$ti, ajunge laincheierea cd prisosul veniturilor de lamdnastiri s5" se strA,ngd in casa facerilor debine; egumenii si dea seamd Mitropolitului infiecare an Si cine se va arlta destoinic sdrlmAnd egumen nestrimutat. Cat pentruseminarii, vor fi cAte unul la fiecare episcopie,deci patru gi nu dou5. cum cerea Regulamentul.ClS.dirile lor se vor ridica din darul preolilor gitot din darul preolilor se vor intdmpinacheltuielile viitoare. Seminarigtii vor dobindihrand. gi imbr6cdminte de la gcoald.. Inspectorulseminariilor va fi numit de Mitropolit. Fiecaresat cat de mic va avea un preot; datoria lui esteinvildtura moralului $i povetuirea intru alecredinfei; iar pentru pdstrarea cinstei, preotulsd. fie scutit de clac6 9i de dijm5. cd.tre stS.pAnulmo$iei. Se mirau toti c6nd l-au vdzut ci inprimevara anului 1834 se apuc6" de innoireabisericii Mitropoliei. L-au qi intrebat dacd. credesi o vadd. sfArqitS., la care Mitropolitulrdspunde: ,imi ajunge se incep lucrarea; credca urma$ii neapS.rat vor sfA'rqi-o". Tot aSa,incredinlat fiind cd, dintre toate c6rfile, cele maipotrivite wemii Si patriotilor de rAnd suntVielile Sfin{ilor, incepe tipdrirea lor.Dar n-apuc5. sd vadA decdLt oud tomuri,cdci in noaptea de 22 spre 23 iunie 1834 iqidddu ugor sufletul in mAinile lui Dumnezeu.Era in vArsti de 69 de ani Si pastorise biserica11 ani, cinci luni gi 11 zile, dintre care patruani qi jum6tate in surghiun. Cuvdntul din urm6.

i-a fost sd nu se sminteasc5.lo din tipirireVie{ile Sfinlilor, iar tipografia neincetat sAlucreze cdrli folositoare de suflet. Alt5" avere nus-a gesit pe unna lui decAt cirfi hotardte s5. sedea in dar.Aqezat pe scaun in tinda bisericii,impodobit cu od{jdii, cu Evanghelia in brale,lume dupi lume a venit s6-i sdrute mdna. Iar inziua de 24 Iunie, cAnd se prdznuidqte NagtereaSfdntului Ioan Botezdtorul, cu alai numeros Siin durerea norodului celui ce-Si pierdeap6rintele sufletesc cel adevdrat, a fost ingropatnu in bisericd, ci afar5" din biserictr, lAngd"fereastra proscomidiei Mitropoliei, la picaturastra$inei. Aqa dorise el, dovedind cu aceastasmerenie qi dupE moarte.CAnd s-au implinit $apte ani, potrivitrd,nduielii cSlugdresti, i-au dezgropat oasele $ile-au dus la mdnS.stirea CElddruganilor, deunde plecase pe jos spre scaunul Mitropoliei,agezdndu-le in gropniia m6nasflrii, la r:And cucelelalte oseminte cdlugEreqti. Pe teasta lui st6scris de la dezgropare: ,+{cest cap este alPreasfinlitului nostru Mitropolit Grigorie altreilea. La leatul 1829, din porunca Rusiei s-adus in Basarabia, iar dupd. slobozenie s-a intorsin Bucuresti la scaunul sdu gi a riposat intruDomnul, cu pace, la leatul 1834".Iar sufletul lui in ceruri se roaga luiDumnezeu pentru iertarea pdcatelor noastre.

10Opreasc6.36 37


21/68

iwanurp-cw.AnrenpDumnezeu, precum la rArlduiala lirii'

n-a purtat de grij I numai cum sA fim in vialaaceasta sdndtoqi, ci incd. S-a ingrijit ca, atuncicAnd trupeqte ne vom imbolnAvi, iara$i sadobAndim sindtate - cu scdJddturir I qi cu feluride doftorii -, tot intr-acest chip, in rAnduialaDaruluir2, n-a purtat de griia numai ca sa nenaqtem de-a doua oard duhovnice$te sdnato$iprin Sfdntul Botez, ci S-a ingruit ca, atuncicAnd sufleteqte ne vom bolndvi, iarS'qi cu o baiecurelitoare $i cu o doftorie minunatd sddobAndim sdlS.tatea cea duhovniceascA, iaraceastd cloftorie nu este alta dec6,tTaina SfinteiMdrturisiri.

Din aceasth Pricine, Pe de o Parte,Mirtr-rrisirea este cu adevdrat o baie intru care'cAte suflete se scald6, ies indatd ugurate degreutatea pdcatului ce-l au asuprd-Ie, pe caresuflete le aratd. umbros Solomon in CAntareaCAntdrilor (4: 2): Ca htrmele celor htnse care.s-au suit de la baie. Pentru aceea $i Teodorit'aceasta tAlcuind-o, zicet ,,[Drept aceea] se1rOsebitebt'li.r2 in iconomia mAntuirii, a Noului Testanent, sau a intregiiistorii Drrmnezeie$ti. 39

I


22/68

cuvine sa cercetem ca nu cumva pe cei ce..dinpacat \,'in la pocdinli sA fie numili turmd acaprelor", ci, precum zice Psellos13,-cei ce s-aucurA{it cu baia conqtiinfei". Este o baie intrucare se pierd toate intindciunile greqalelor,dupd. cum zice dumnezeiescul Gurd de Aur:,,Mdrturisirea pdcatelor se face pierdere agreqalelor (CuvAnt )O( la Facere)". gi este o barlecare se face la cei ce se poceiesc, un al doileaBotez, mal ostenicios adicd decAt Botezul celdintAi, care ins6. de nevoie spre mAntuire este giel precum acela, dupd cum zice BogoslovulGrigorie: ,,$tiu incA qi pe al cincilea Botezra, celdureros prin lacrimi; dar este mai ostenicios(Cuvdntul )OO(X)". Iar pe de alti parte,rnarturisirea este o doftorie at6.t de lucrdtoare,iecAt indatS. stricd. fiecare otravd a pd.catuluicelui lesne de iertat, chiar Si al celui de moarte,care este un rdu nemdrginit; qi pierde fiecare1gMihail Psellos (c. 1019-7078), ilosof, istoric, teolog gi om destat bizantin, autor al mai multor scrieri. In 1045 a fost nunitprofesor de filosofie la ceadin nou intemeiatd Universitate dinConstantinopol.1a Cuaintul XXXX al SfAntului Grigorie, din care e luatfragm.entul de aici, pomenegte gi de celelalte patru feluri deBotez, Si anume: 1. Botezul lui Israel de cdtre Moise prin nor giprin mare; 2. Botezul pregdtitor al pocAin[ei sdvArgitde Sf6ntulIoan Botezdtoruf 3. Botezul duhovnicesc prin apd 9i prinSfAntul Duh, sdvir6it de Domnul; 4. Sldvitul Botez alMuceniciei. 40

neputinta nevdzute, $i iaresi intoarce in sufletsdnetatea cea de mai-nainte, iar harul celIucritor prin mirturisire este o doftorie atAt deminunatS., incdt, de acolo de unde era maiinainte inchipuit pentru pdcatele sale, intr-oclipd il preface pe pecetos intr-un preafrumoschip de inger, sau poate intr-un bou, precumNabucodonosor (Daniil, Cap 4), sau intr-unporc, precum Tiridat (Septembrie 3O, la Sina-xar), sau intr-un diavol, precum Iuda - St unuldin uoi dinuol este (Ioan 6: 70). in scurt. este odoftorie care schimba pe om, fEcdndul dinosandit slobod, din om trupesc in omduhovnicesc, din rob al Diavolului in fiu al luiDumnezeu Si din vinovat muncii celei ve$nice inmo$tenitor al impdrAtiei cerurilor. Este odoftorie care, pe temeiul lucrdrilor celor pestefire pe care le lucreaz5, covar$eSte toatelucrdrile acesteia. Pentru cA indreptarea pe careaceasta o ddruieqte in sufletul pd.cd.tosului, decate ori o de, este un lucru neasemuit mai marechiar decet facerea unei lumi noi de cdtreDumnezeu. Aceasta umbros o insemneaza $iSirah: Nu este nicia cwnpdnd urednicd desr[lehn celui iryfrdnat (26: 14) s.Dar - o, nenorocire - aceasta baie curi-latoare qi aceaste minunatd doftorie. Mdrtu-15IsSalt mdsurd.Referinfd a putut fi aflatd numai in Septuaginta.41


23/68

risirea cea folositoare de suflet zic, s-a fdcutastizi la cre6tini o Taini prea pulin folositoare,care cre$tini, socotind c5. se curi{esc numaiprintr-aceasti baie, nici m6.car sA se spele petrup n-au ajuns, dupi cum zice Solomon: Ftulrdu, drept pe sinegi se judecd, iar de tntindctunenu s-rrspdlat (Prldele3O: 13).

Iar de weme ce unii din ace$tia nu semdrturisesc nicidecum, sau se m6rturisescfoarte rar, iubind, ticdloqii, mai bine sa setAvdleascd ca dobitoacele in noroiul picatelorlor, decAt s5. alerge la aceastA baie gi sE secur5.feasc5.; iar allii, iara$i, se md.rturisesc cuadevdrat, ins5. nu precum se cuvine - nu secerceteazS.adicd cu cea cuviincioasd cercetare acongtiinfei qi a pdcatelor lor, nici cu zdrobirea qicu umilinfa cea trebuincioase, nici cu osocotealA hotdrdtoare -, ca adici de aicl inaintes5. nu mai pAc6tuiasci - nicl cu facereacanonului care se cuvine - care a.cestea suntalcituitoare me,rturisirii celei pldcute lUlDumnezeu -, ci se m6rturisesc f6rd de cerce-tare, 616. de umilin!6, Ibrh de hotdrAre, fdrd" deimplinirea canonului, pe scurt, numai dinobicei: poate pentru cd vin Paqtile, sau Nagterealui Hristos, sau Botezul. Pentru aceea, in-tr-acest chip r6u mirturisindu-se Uc6lo$ii, sebatjocoresc cu adevdrat qi foarle se pigubesc.De aceea, noi intristAndu-ne pentru o pagubd qi

A')

o ingelare atdt de mare a fralilor cre$tirri, ne-amnevoit ca sA adundm de la multi dascdli aceastascurti sfdtuire cdtre cel ce se pocdlegte gi cuaceasta s6 indemn6m pe pdcAtoqii cei ce semdrturisesc sd se mdrturiseascS. des. Iar celorce rdu se mdrturisesc, sd le tALlcuim cum secuvine sd se mdrturiseascE, pentru camd,rturisirea lor sd lie folositoare gi pl6"cutd luiDumnezeu, iar de aici, dupi urmare, iertareapd.catelor lor - care se di de la Dumnezeu prinduhovnic - s6. ie adeveritS. qi fdrh de indoialtr.

Deci - o, fralilor - prlmitri, rugimu-v5.,aceasti slEtuire cu bucurie; $i cati adici alipang5-rit sufletele voastre cu fel de fel denecurd"lii ale p6catului, alergati citre aceastdbaie curi"titoare a Sfintei M6rturisiri ca s5. v5.cur4iti. Spdlati-va i Dd a)rdfifL v6. poruncegteDumnezeu prin Proorocul lsara, lepdda{i uicle'gugurile uoastre din sufletele voastre (Is. 1: 15).Iar c6Lli aveli bube gandite in suflet $i ranelevoastre s-au impulit qi au putrezit de cdtre falanebuniei voastre,. dupi cum zlce David(cf. Psalm 37: 5), alergali la aceaste minunatd"doftorie, ca sd v5. vindeca{i; $i cafl riu v-a!imdrturisit pane acum, silili-vd, pentrudragostea lui Dumnezeu gi a sufletelor voastre,sd vi mhrturisili de acum drept $i cum secuvlrre,


24/68

EPIGRAMA

Adicd. scriere deasupra la aceasti slbtuireScdldaht-s-a mo;i:nair.te pArtd in $apte ortNeemut$i. de teprace era atprtts, s-a tdmdduittnIordan

Iar acum tot cel ce ua cddeain adAncLtl pocdinlei,Mai bine se spald gi igi ia cunun a bintin,tei.

Chip de pocdinta aJostla.toate lordanul,intnt care loan a spdtat norodul d.epdcate.

Marhrisifi-u d unul aldtia pdcatele.Iacov 5: 16

PROLOGCum se cuvine si se giteasce cinevamai-nainte, ,pentru cand va si, se mirturiseascA

Frate al meu, pichtosule, c6nd wei si tepocaieqti Si sd te mdrturiseqti, aceastimai-nainte getire se cuvine si o ai, sa qtii malintil cd. pocdinla, dup6. cum zice dumne-zeiescul Ioan Damaschin (Cartea a II-a, cap.45), este o intoarcere de la viata cea afari defire intru cea dupd fire gi de la Diavolul citreDumnezeu, care se face cu osteneal5 gi cunevointd. Deci gi tu, iubite al meu, de voiegti site poc6iegti precum se cuvine, dator eqti sE lagipe Diavolul gi lucrurile cele diavoleqti qi sE teintorci cd.tre Dumnezeu qi citre petrecerea ceadupi Dumnezeu; sd laqi pdcatul ce este afar6de fire gi s5. te intorci la fapta cea bun5, careeste dup6. fire; sd urS.qti rdutatea atdt de mult,incAt s5. zici Si tu ca David: Nedreptatea amurdt, 9i de eam-amscdrbit (Psalm 118: 168), qiiardqi, s5. iubeqti atAt de mult binele $iporuncile Domnului, incit s5. zici ca Si dAnsul:

45


25/68

gi LegeaTa am iubit (idem). Si iaresi: Pentruaceasta am itbit poruncile Tale moLimult decdlaurul gi topazul (Psalm 118: 127)' Pe scurt'despre poceinla cea adeviratA, Duhul SfAnt tesfituieqte prin inleleptul Sirah, zicAnd aqa:intoarce-te cdtre Domnul, Qipdrdseste pircaleln;intoarce-te cdtre CeLfnalt, Si te tttoarce de lanedreptnte, gi urdqte Joute Ltrcrarea cea rea(Sirah 17:20,21).Iar a doua, sd 6tii c6. p6riile pocdinteisunt patru: zdrobirea, mirturlsirea, facereacanonulul gi dezlegarea picatului, care se facede la harul Duhului Sfdnt prin duhovnic, caregi cheie se zice, care mai cu deadinsul tineTaina Spovedanieilo.

16 Numind-o cheie, Sfinh:l are in vedere cuvAntulM6ntuitorului Hristos, de la Matei (d. Matei 16: 19), adresat luiPetru. Iatd cum dezlegarea Pacatului e pusa duPd facereacanonului. Se va vedea mai incolo mai cu de-amdnunh.tl 91pricina. Acum zicem doar cd, deSi orice Pdcat mdrturisit esteiertat, dezlegarea lui desdvArtitii sau, rrai degrab|, dezrddd-cinarea gi vindecarea lui se face prin canonul de implinit, careestt! doftorie pentru Pacat.AHturi de iertare, care e dar al luiHristot putere spre aceasta primegte credinciosul de laDumnezeu prin preot Prin rugAciunea Pe care acesta o zice lasfAroihrl Tainei. Canonul hebuie de reguld implinit irninteaprimirii Sfintei Cuminecdturi; insd el se poate prelungi, dupdcaz, 9i dupd aceasta,caciPocAinlanu are sfar$it'46

CAPITOLUL 1Ce este zdrobirea?

Zdrobirea este adice un necaz Si odurere desAvArqitd a intunii care' se face dinpricin6. c5. omul, cu pdcatele sale, a intristat peDumnezeu Si a cdlcat Legea Lui cea Dumne-zeiasc[, care durere sth nu numai intrLr simfire,adic5. intru suspine $i lacrimi, ci mai vdrtos st6.intru a uri cineva vointa cea dinlduntru aomului spre pd.cat $i intru a nu mai voi sdpdcituiascd weodati, $i insemneazS. gi aceasta:ce durerea aceasta sau infrAngerea inirnii este,dup6" cum zice Coresie, ceea ce alcdtuieqtepocdinla gi, cAt[ weme este in inim5., atdta esteSi omul intru pocdinti. Iar indati ce aceastedurere va lipsi din inimh, atunci $i omul se valipsi de pocdin!5., care va sd. zici ca durerea $iinfrAngerea se cuvine se se alle totdeauna ininima celui ce se pocdiegte, gi a$a poc5inta luieste adevdratd; insa. aceasta infrangere a inimiieste a celor ce sunt deshvArqiti, a celor ce suntfii lai lui Dumnezeu]. Pentru c5. se pricinuie5tedin singurd dragostea cea catre Dumnezeu:adicd. un fiu se pocdie$te numai pentru c5. amAhnit pe tat5l sau, iar nu pentru c6.va s5. se

47


26/68

lipseascS.de mogtenirea p6rinteascS. sau pentruc5-va si se goneasce din casa tatdlui sdu.Pdrerea de rdu. Iar pe lAng6. zdrobire'este qi pdrerea de rhu, care este un necaz Si odurere a inimii nu desdv6rqiti; care durere seface nu pentru cd omul cu pd.catele sale amAfrnit pe Dumnezeu, ci pentru c6. s-a lipsit dedumnezeiescul har, a pierdut Raiul $i adobd.,ndit munca; iar aceasta este a celor ce nusunt desivArqiti, adica a argatilor Si a robilor'pentru cd se pricinuie$te nu din dragostea ceacdtre Dumnezeu, ci din frica qi dragostea desinegi - adicd un argat se poc6ieqte pentru c6- apierdut simbria sa, iar un rob, pentru ci seteme de pedepsele domnului siu.

Deci $i tu, frate al meu, picdtosule, devoiegti si dobAndeqti in inima ta zdrobireaaceasta qi pbrerea de riu, iar prin acesteamdrturisirea ta s[ se facd bine-pl5'cut5' luiDumnezeu, acestea se cuvine s5. e faci.M6.rtur:isirea se cuvine s[ se faci la ceimai iscusili duhovnici. intdi cerceteaz6' qi tein$tiinleaza care este cel mai iscusit duhovnic,pentru cd.zlce Marele Vasile (HotErAri pe scurt'129): ,,Precum patimile $i ranele trupului nu learata oamenii la oricine, ci numai la doftorii ceiiscusifi, care $Uu sd. le vindece' tot a$a $ipicatele se cuvine s6 le arate nu la cei ce s-Err

intimpla, ci la aceia care Qi pot si letdmdduiascd"rT,a. Cum si cerceteze cineva conqtiinlasa?A doua, precum atunci cAnd $ezi SisocoteSti cALtdL agubS. au fi.cut banii tdi la

urmA, dupd multe zile. intru negu{dtoria ce aiftrcut, tot intru acest chip adun[-te, fratelemeu, intr-o parle, Qi, mai-nainte pAnd a mergela un duhovnic ca acesta, la dou6" sau treis6.ptdmAni, Si mai vArtos la inceputul celorpatru posturi ale anului, Sezi cu liniqte multiqi, plecdndu-fi capul, fE cercetare consflintei

17Prin ,,cei mai iscusili duhovnicf' socotim ca se inlelege ,,ceimai iscusili in a tdmddui patimile noashe". UrmAnd ideilorSfinfilor Vasile gi Grigorie, am putea continua asa: ,,Pentru caprecum nu existA un doftor care sa Poate cunoaste bine toateboalele Si chipul tdmdduirii lor 5i care sd aibtr adicd si Putintasau iscusinla sd Ie vindece, tot a$anu exista un duhovnic care saaiba atata iscusinld incat sa tdmdduiascd orice boald asuflehrlui". De altfel ia inceputul capului al 2-Iea, Sfdntulindeamnd, zicAnd: ,,...mergi la duhovnicul cel iscusit", 9i nu ,,lace1mai iscusit". in concluzie, nu se sfdtuieste alegerea unuiduhovnic la intAmplare, dupd oarecari aParenfe, ci dupdcunostinta duhovniceascd Pe care o avem despre e1 fie princunoaqterea ui directd, fie din experienla altora cu el, sau din,,vestea" pe care o are in generai 9i, nu ir ultimul rnnd, infunctie de chipul ln care privim pe Dumnezeu 9i iconomia Luicu nol. 498


27/68

tale, pe care Filonr8 o numeqte ,,divan alcunoqtinfei", qi E-te nu apdrS.tor, ci judec6.tor alpicatelor tale; fi socoteald de toatd wemeavielii tale, precum Ezechia, cu necaz qi cu am5.-raciune a sufletului tdu: Socoti-uoi tofi anii mettnhlr amnrdciunea sufletrtlui meu (Is. 38: 15).Sau m6car socoteqte p6catele cele cAte le-aificut dupi ce te-ai mdrturisit ultima dat5., culucrul, cu cuvdntul qi cu invoiala gdndurilor;numhri lunile, de la luni treci la sd.ptdmini qide la shptdmAni la zile. Adu-li aminte deoamenii cu'care ai picdtuit qi de locurile intrucare ai pacetuit, qi socoteqte cu multi silin{5r,ca sd alli fiecare pdcat aI tiu. Iar liindcdoamenii se gi ingreuiazd in wemea aceasta sifacd o cercetare sub{ire ca aceasta a con$tiinteilor, sau Si uita Si nu pot si-qi aducd aminte depdcatele lor, ia aminte, frate, la ce se aratd lainudfdfura cea cdtre dufounicle: despre pE.catele

ta Filon din Alexandria (c. 20 i.Hr - 50 d.Hr.), filosof gi exegetevrerl cu gAndire eclecticd, autorul mai multor lucrdri. in ciudaunor idei deosebite de invaFtura cre$tina, unii Sfinfi Pdrinli 9iscriitod biserice6ti, indeosebi din gcoala alexandrini, s-auirlspirat si au ciiat si din lucrdrile lui.tg Drn Molitfelnic. InvAlAtura aceasta cdtre duhovnic, care e unajutor ia cercetarea constiinfei, s-a dezvoltat mai tdrziu inaga-numitele Indteptare dc Swaedanie.Unele dinhe acestean-aufost lipsite de un oarecare cazuism strdin de Duhul TradilieiPdrinfilor, fdcut aici cunoscut cu prisosin}d de SfAntul GrigorieDascdlul. 50

de moarte, cele wednice de iertare gi cele aleuit5-rii; de a.colo e te invefi qi celezeceporunci,Qicine este cel ce greqegtea fiecare dintr-aces-tea, ca aqa sa-F u$urem greutatea aceasta, qis5" te facem se-!i aduci aminte cu lesnire dephcatele tale. Deci vezi acolo $i, f5"cAndcercetare, adu-ti aminte care p6^cate in cele cese afla acolo ai Ecut, ca se le spovedeqti.

$i precum vdnS.torii nu se mul{umescnumai ca sa afle fiara, acolo induntru, inpadure, ci se sarguiesc in tot chipul sd. o qiomoare, intr-acest chip gi tu, frate al meu,pacatosule, sa nu te mul,tumegti numai intru acerceta consuinla ta qi a alla pa"catele tale(pentru cd singurd aceasta, pulin te va folosi petine), ci lupti in tot chipul ca s6.omori pacateletale cu durerea inimi tale, adica cu zdrobfre sics pdrere de rdu,Iar pentru ca sa ca$tigi zdrobirea"socotegte paguba cea mare pe care ti-aupricinuit-o pacatele taie la Dumnezeu: iarpentnr ca se caqtigi 6i pdrerea de rdu, socote$teudtdmerea cea r(rre pe care ti-au pricinuit-opacatele ale.

b. Ci trel vitimirt prlcinuieqte pica-tul la Dumnezeu. Deci, incepAnd de la ceadintAi, socote$tevet6marea ce ti-au pricinuit-opacatele a Dumnezeu:


28/68

1. C5. u, cu pAcatele tale, ai oce-rat $i ainecinstit pe Dumnezeu CeI inalt $i Mare: tu,viermele, pe un Atotputemic; tu, tina, pe unFd-chtor a toate; tu, cel ce e$ti nimic, pe Unul ceeste f5rd- de margini, fiindcd ai cdlcat kgea Lui,inr prin cdlcorea Legii, pe Dumnezeu iLnecinstegtr (Rom. 2: 23).

2, C6. tu, pentru pdcatele tale, te-aiardtat rob nemul{umitor, ca un fiu ce erai la unpreabun Stdpd,n ca Acesta Si preaiubitor Tatd altd.u, Care te-a iubit pe tine din veac, nu pentruweo wednicie a ta, ci numai pentru singurabunAtatea Lui, 6i a hotdrdt in socoteala sa ceaDumnezeiascS. ca sd te zideascA acolo undeputea sd fac6. pe allii in locul tdu, Care li-addruit conqtiin{a, te-a zidit dup6 chipul gi cEtreasemdlarea cu El, !i-a dat un trup cu toatesimfirile gi un suflet cu toate puterile, fi-apurtat pAnA acum gpiji. de hran6, de imbrd.-cdminte, de locuin!6.. A poruncit la toate zidirileSale cele simlite ca s5.-!i slujeascS", e-a izbhvitde atAtea primejdii, de at6tea boale, de atAtasdr6cie pe care alfii o pltimesc, fi-a dat uninger ca sd stea totdeauna lAngi tine si tepdzeasc6,, Care a iconomisit si. te nagU dinpdrinli crestini, te-a primit de atAtea ori laTainele Sale, te-a fd.cut fiu al SAu prin SfAntulBotez, te-a izbavit din mAinile Diavolului, S-afdcut om pentru tine qi $i-a vSrsat sAngele Siu

^/

pAnd la cea de pe urmd. pic6.tur6, ca s5. te facamostenitor impdrS.fiei Sale, te-a aqteptat deatAtea ori ca s5. te pocdiegti, dupd ce ai p6c6-tuit , osdndind pe allii pentru pacate mai mici,Care vine duph tine acolo unde fugi, bate ininima ta acolo unde tu nu voiegti, iti vorbegte,te iubeqte, te roagd - pentru cA voiegte mAntuirea ta; pe scurt, pentru cele pentru bare tu te-aiaritat nemullumitor fa!d, de un SthpAn caAcesta, Care fi-a arAtat atAtea faceri de bine, alefirii, ale harului, de obqte, din parte, ascunse,arAtate, $i, ceea ce este mai infricogatd decdttoate, cA intru insS"qi acea '"reme in care ai luattoate darurile acestea, tu, zidirea cea nemullu-mitoare, inaintea ochilor Lui ai indrdznit qi l-aidat in loc de rdsplAtire rd.ut5.{ile tale.Ah, frate al meu pbcdtos! $i dacd un omasemenea tie ar fi vrrt sd.-{i facd lie numai unsingur dar din toate acestea, nu ai fi Stiut ce sefaci mai intAi ca sd.-i mullumeqti. Iar acum,fiindcd nu un om, ci Dumnezeul cel Preainalt,Fdchtorul tuturor oamenilor 5i al ingerilor, !i-af6.cut atAtea qi atAtea daruri, tu impotrivd sd teardLti fati de DAnsul atAt de nemul{umitor?Minuneaz6-te, frate al meu, minuneaza-te, cumte-a suferit pdmAntul $i nu s-a despicat ca si teinghitE de viu! Minuneazl-te cum cen nu aaruncat sageli de fulgere ca sd te ard[! Cumaerul, pe care l-ai spurcat cu pS.catele ale, n-a

h{


29/68

suflat cu sufleri otrevitoare ca sa te otraveasce!$i cum toate stihiile nu s-au sculat asupra taca ni$te flare, ca s6. e inghitd de viu, nesuferindsd te vad6. pe tine, impotrivitorul 6i wdjmaqul,ard.tand cu pAcatele tale at6.ta nemul{umire cd-tre Ziditorul lor, Cel atdt de Mare Binelhc[tor altd.u! lVeam irrcldrdtnic $i rdzDrdtit, qu cu acesteardspldti{iDomnului? (A Doua Lege 32: 5, 6)20.

3. Ai vdtdmat pe Dumnezeu pentru cE,cu pacatele tale, ai fdcut o nemaiauzitdnedreptate gi defdimare impotriva izbAvirii careti-a 6cut tre Fiul lui Dumnezeu. fiindc6 Lairestignit pe Cruce a doua oard, ai c5_lcatdragostea Lui, ai pangdrit SAngele Lui, ai ocbrdtharul Duhului Sdu, I-ai deschis ranele. I-aiinnoit scuipd-rile, pdlmuirile, cununa de spini,bi.t5.ile, piroanele, suliia gi toate pitimirile giocdrile, pentru c5" ai fdcut pS.catul care a stitutdrept pricind a rastigFirli Lui, precum zice gidumnezeiescul Pavel: A doua oafi. rds@nind-lorugi pe Fiut lui Dumnezeu gi bagocorindu-L[Dw.6:6).Ah, fratele meu, de ai Ii socotit precumse cuvine gi aceste trei suli{e cu care ai rEnit pe20Poateca, in vremea Sfiniului Grigorie, pdcateleoamenilor nuerau atat de mari incAt aerul qi stihiile sA se lntoarca impotrivaomului, de aceeagi zice sd ne minuram! irsd acum, piate caSfAntular fi zis; ,,ingroze5te-te,Aci ata ce au prjcinuit pdcateletalel" 5L

Dumnezeu pacatuind, sunt incredin{at c6. ai fistrigat $i ai fi r6.cnit ca un leu de atata suspi-nare: Rdcnit- qm din suspinare(I inimii mete(Psalm 35: 9), sunt incredinlat cd ai fi urAtp6catul Si te-ai fi ingrelogat de el, qi ai fi zdrobitinima ta in mii de buc6"fele, macar de ar li fostea cea mai aspre $i cea mai impietritd., qi ai fif6cut-o sd verse Iacrimi ca [celel de sAnge.

Pentru aceasta, pe cat ili este puterea,petrece intru cugetarea la acestea trei - pe careacestea mai pe larg vezi-le inainte, la capul IV -'ca se ca$tigi sfdnta zdrobire, care este parteacea mai cins ta qi mai folositoare a pocdjn{ei'mfinindu-te nu atata pentru altceva c6tpentru aceea ca ai pacatuit impotriva luiDumnezeu qi ai mdhnit pe Duhul cel Sf6nt alLui, dupd cum zice Apostolul: $i nu mrrhnili peDuhut cet SJant aL \ui Dumnezeu (Ef. 4: 3O).Precum $i David nu se mahnea atatpentru alte pagube ce i le-a facut lui pacatul'cat pentru cA l-au fAcut s5" vateme pe Dumne-zeu, micar ce s-a vetemat gi pe sine$i Si pealfii. Pentnr aceea Si ziceai Tle Unuin arn gresitSi rdu irraintea Ta am ;fbcut Asemenea SiManase, numai pentru aceasta se mahnea $iodihnS. nu lua vreodate inima lui, de aceea 9izicea: iVu este mie sldbire din Iegdhrile de Jier'pentru cd am tntdrdtat mdnia Ta gi rdu tnainteata am Jdcut, neJdcdnd uoia Ta EI nepdzittd

E6


30/68

poruncile TaIe (Rugdciunea lui Manase). Peaceastd. rugaciune a lui Manase, pe care oadevereqte Si SfAntul Efrem, aducAnd Simdrturii dintr-insa, cite$te-o gi tu, frate, pentruce este foarte umilincioasd, gi mai vArtos atuncicand te gategti sA te m5rturisegti.c. Cum ci trei vitimiri priclnuieste

picatul picitosuluiDupA aceea, pentru ca sa ca$tigi pdrereade rd.u, socote$te, frate, qi cete reutap !i-aupricinuit lie pacatele.1. CA acestea te-au f6cut pe tine s5.pierzi harurile cele mai presus de sus de fire pecare ti le-a d[ruit ]ie Dumnezeu in viataaceasta, adicA harul indreptbrii, harul inlierii,al indelungil-petreceri2r qi celelalte, ale c6rorharuri numai gi o singuri treaptezz este maicinstita decdt toate dregAtoriile, decAt toateintelepciunile, dec6.t toate frumusefile, decAttoate puterile, pe scurt, decAt toate darurile ftrii$i cele prea mult cinstite bogaFi ale lumii,precum zice Solomon: Tot aurul din uedereaIboSd,rel ei este nisip pufin (Sol. 7: 9-lO),

2rPrin ,,petrecere" irngraiul vechi se intelegea fie stiruinfa, fierdbdarea, fie viafa indelungatd cu Dururezeu, petrecereacu Elpan{ in sfar$it.22Prin ,,treaptd"socotimcAzice de una din cele rei de mai sus.56

2. Socoteqte c5. acestea te-au ficut s5.pierzi fericirea cea veqnicS. a Raiului, unirea ceacu Dumnezeu, petrecerea impreuni cu Sfintiiingeri, bucuria cea negr6ita, impdrS.tia ceacereasca, odihna cea de-a pururea, lumina ceave$nica qi, pe scurt, bunEtilile acelea pe carenici ochiul nu le-a vdzut, nici urechea nu le-aauzit (cf. I Cor. 2: 9), nici ninted omului nupoate se le inteleage; 9i te-a fdcut s6. schimbitoate acestea cu o pufini, cu o amara $i scar-navd dulcea!6, Si sa le defaimi pe toate ca pe unnimic, precum Si inddrdtnicii Iudei au defdimatIerusalimul, care este chip al Raiului: $i arrdeJdimat pdmanhtt cel dorit (Psalm 1O5: 25).3. Socotegte ca pacatele acestea tri-aupricinuit vegnica muncd., focul cel nestins,scra$nirea dintilor, viermele cel neadormit -pedeapsa tuturor simlirilor trupului gi a tuturorputerilor sufletului tAu, care suflet va sa aibepururea aceea ce ureqte Si nu va avea niciodataceea ce pofteqte; acolo nu vei dobdndi niciodatdweo dulcealA, nu vei mai vedea de aici niciunprieten al tdu, nu vei mai vorbi de aici cu niciomdenie a ta, nu vei lua somn niciodati, nu veiaJla nicio odihnd, nici macar un minut, de lamuncitorii diavoli care vor sa te munceasca.

$i, pe scurt a zice, socote$te ca pecatelete-au f6cut pe tine s5. dobAndegti un veac fdrdde sfArgit al muncilor celor vesnipe qi fdr5, de;n


31/68

sf6r$it, al cdror veac [se poate asemdna] numai[cu] un singur minut, Si a$a ca dupd atata miede ani, cAt este nisipul merii, cate sunt stelelecerului, c6.te sunt picdturile ploii, cate suntfrunzele copacilor2s, minutul acela niciodatd nuva trece, niciodatd. S se ua munci irt Joc AipuciaAsd (.) Si Jumd nxrncii se suie in ueaculueacurtlor (Apocalipsa 14: l1).Acestea socotind, o, iubite, dup5 a douasocoteali., cu adevdrat se va umili inima ta $ivei caqdga pe cea mai-nainte zisA pdrere de r6u,intristAndu-te de nu pentru altceva, mdcarpentru cd cu picatele tale tu insuli eqti cel ce aipetimit o pagubi nem6-rginita, pentru carepagub5., toat5. lumea de s-ar fi dat, cu toateimpdr6.liile ei, nu ar Ii wednic6. si pl[teaschnicio pdrticicS. cat de mica.Ah, qi oare pufind este paguba? pu!ind.,mdhnirea? Ca sE pierzi, ticEloase pdcd.tosule, pe

Dumnezeu, Care este cu totul numai dulceatA,cu totul veselie, cu totul dorire, cu totul saliuIEIE. de satriu, cu totul fericire, cu totul luminiqi incepdtur62+ a luminii, cu totul viate $iincepdturd a vielii, cu totul inlelepciune giincepdturd a intelepciunli? Pulind este oarets Ca dupd un timp ce nu poate fi socotit dupd minteaomeneasca.2azvor, principiu al luminii duhovnicegti.58

mahnirea sa pierzi pe Dumnezeu, a Caiuifrumusele covArgeqte toatd frumusetea? ACdLrui nlelepciune, toat6" nlelepciunea, a Cfu-uidulceat5., oati dulceafa, Care,dac6 numai cu oraze de ar ft str6lucit in lad, indati Iadul s-ar fif6cut Rai?Pu{inA este mahnirea se pierzi pe Tatelcel fdr6. de inceput, pe Fiul cel impiieuna lbrd deinceput Si pe Preasfamtul Duh, pe Dumnezeucel in trei lpostasuri, de la Care fiecare lucrufrumos igi are frumuselea, fiecare lucrr strS--lucit igi are strelucirea, fiecare vietruitor' viata'fiecare gdnditor, gandirea gi fiecare fiinta -infiin!area?

$i, ca si zic cu un cuvdnt, PuFna estemahnirea, ca se pierzi, ticSloase,pe Dumnezeult6u, Care este Bun6tatea cea preainaltS.,incepdtura gi Mijlocul gi SfArgitulzs fiintei2otale? Cwwa4te gi Dezi. iii stri$d insugiDumnezeu, cwlaagte 5i uezi cd amar ili este {tesd md pdrd.seeti tu pe Mbe, zice DonmulDumnezeul tdu (Ier. 2: 19)' $i dacd. sav, numaipentm ce a pierdut dreptul celui intai n6scut Siblagoslovenia tat5.lui sau, Isaac, s-a mahdtatdta, incdt a lesat un Slas foarte amar $iinfricogat: $r a -ltostcAnd a a zit Isa.u,a s@ats Scopul, implinirea.26Sau:fiinldrii tale. 59


32/68

cu glas tare gi amnr Joarte (Fac. 27: 34). Cumtu, de trei ori ticSloase, se nu strigi pAnd la cer?Cum tu, ticdloase, s5"nu suspini dintru adAnculinimii cA ai pierdut atat de multe $i mai prsusde fire blagoslovenii Si daruri ale tatdlui tdu Celceresc, pentru cd ai moqtenit nemdrginitemunci? Pe scurt, pentru cd, pierzdnd peDumnezeul tdu, impreund cu DAnsul ai pierdut$i pe toate celelalte? O, pierdere nem6-rginital O,pierdere nemisuratd! Sunt incredin{at, o, frate,cd.,de ai fi vdzut weodatd aceasta mare pierderece ai luat cu picatele tale, ai fi strigat caimpdratul acela care zicea in wemea morlii luica pe toate le-a pierdut: cdci, pierz6nd peDumnezeu, a pierdut qi trupul, gi sufletul, gipdmAntul, Si cerul, qi pe cele wemelnice, gi pecele veqnice, pe toate toate: ,,Pierdut'am toate,lipsitu-ne-am de toate". Sunt incredinlat cd, deai fi vdzut inaintea ta adunate toate acestea pecare le-ai pierdut, de mii de ori ai fi hotdrdt casd nu pS.ctrtuiegti rnai mult, ci s5. te indreptezi qise vietuiesU o viatd sfAntd.

d. Curn ci mdhnirea pentru bunitililecele vrernelnlce este nefolositoare. Se Stiiincd qi aceasta, o, frate, ce nu se cuvine sd temAhneqti dac6., pentru p5.catele tale, vei pierdeweo fireasc5. qi wemelrricd bundtate, sau pe fiiitdi, sau pe femeia ta, sau insAgi impdrlfia60

lumii, m6.car Si insa$i viata, pentru ci mAhnireaaceasta nu se socoteste tie intru poc5in!4, cieste de$arta qi nefolositoare Si la Dumnezeuneprimiti; iat5- gi Saul s-a mAhnit cand a auzitde la Samuel ca va sa-$i piarda qi impdr[lia, qiinsa$i viata, gi s-o spenat Saul, Si a. cdzut cdtera de lurtg ta pamfrnL 9i s-a iryfricogat Joarte decuuintele lui Samuel (I imp. 28: 2Oi. dar insd indegert. A venit qi Antioh intru cunogtinla rdutd.-lilor ce a l6cut, cdnd a vdzut cd. n aceea$i vre-me va pierde $i viata Qi impdr[fia cu aceamoarte de durere, dar insi in degert. Pentruaceasta qi zice Scriptura: $r se ruga pAngarihicdtre Stdpdnut Cet ce nu-l ua mni milui pe eL(II Macab. 9: 13). Nu mai zic ch mdhnirea ceeace se face pentm bunatS.file cele lumesti $ivremelnice nu numai ce este nefolositoare lapacatos, ci ii pricinuie$te $i moarte, precum zicePavel: Mdhnirea Lumii" moarte htcreazd(I I Cor. 7: 1O).

67


33/68

CAPITOLUL 2Cum se cuvlne si se mirturiseascipicitosulCe lucru este merturisirea?Dupd ce vei socoti intru acest chippS.catele tale, $i te vei geti de mai-nainte cuzdrobirea aceasta qi cu pdrerea de r6.u, atuncimergi la duhormicul cel iscusit, precum am zis;de qtii carte, insemneazE pdcatele tale qi pehdrtie, pentru ca sd nu le ui!i; iar de estedeparte locuinfa duhorrnicului, sd nu te lene-vegti, precum nu te leneveqti se mergi nici la un

doftor iscusit pentru boalA trupeascd., cAnd estedeparte, ci zi Si tu ca fiul cel curvar: Sculan-du-md, ftrd uot duce la tatdl meu (L:uca I 5 : 18) .Iar venind la d6.nsul, cAnd acela ili vazice lie sd.-!i m5rturiseqti picatele tale inainteaStd.pAnului Hristos, atunci tu, ingenunchindinainte sfintei icoanei Sale, zi: ,,P6rinte, gre-Sit-am la cer qi inaintea Ta, qi nu sunt wednicsi m5. numesc fiul Tdu. Ci iat5., ast6zi, prinduhorrnicescul meu p6rinte acesta, m5. voimerturisi lie intru dreptatea inimii!", qi aga s5"incepi a te mdrturisi. Dar ins6 se cuvine sa Stiitu gi aceasta: c5., de nu vei face cuviincioasi

cercetare a picatelor tale inainte de a temdrturisi, cdte pAcate vei uita qi nu le veimdrturisi, neiertate sunt - pentru ci uitareaaceasta s-a lhcut de voie, de la sineli -, de carepd.cate puteai sd-{i aduci aminte cu cercetareape care nu o ai lhcut precum se cuvine. Dar, devei face cercetarea cea cuviincioasd gi se vaintd,rnpla sd uifi weun pdcat, ca uh om uitatorce e$U, acest fel de pdcat, oricare ar fi el, seiartd. impreund cu celelalte pacate pe care le-aim5-rturisi! pentm cd uitarea aceasta nu este devoie, ci fdri de voie. Iar daci dupA mdrturisireitri vei aduce aminte, trebuie iarS.qi sd mergi Iaduhorrnic qi si mdrturise$ti Si acel pAcat de careti-ai adus aminte.Iar inainte de a incepe, sd qtii c5.mdrturisirea este o aritare de voie prin guri alucrurilor celor rele, a gAndurilor gi acuvintelor, umlllncioasi, prihinltoare desine, dreapti, lEri de ruglne qi hotirAtoare cese face la duho'rrnicul care este dupd. lege.

a. Ci mArtur.lsirea se cuvine si fle devoie. Deci qi tu, frate, intdi se cuvine simdrturiseqti cu insdgi gura ta toate lucruriletale cele rele, toate vorbele tale cele rele gi toategAndurile tale cele rele. Si iar zic, cu insaSi gurata sd spui pecatele tale, pentru cE md"car de leai $i scrise, pentru ca sd nu le ui!i, cu toate

bJ62


34/68

acestea, dator eqti ca tu singur sd le citegti laduhorrnic; pentru aceasta, cei ce scriu pacateleSi, dup6. ce dau duhorrnicului scrisoarealhartiutal, se duc, rd.u qi cu greqeald facaceasta, qi m6rturisirea lor nu este desdvArqitd.,de aceea de acum s6. irrceteze de la acest lucrufdri de cale qi s6" citeascS. ei singuri zapisulpAcatelor lor, nu de weo sil6 sau nevoie, ci devoie qi de la sine6i, zicAnd cu David: $i dtn uoiamea rnd uoi mdrfurisi Lui (Psalm 27: lO). Sd. nua5tepli s5. te intrebe duhorrnicul, ci tu intdi s5. emdrturisegti. Sd. nu te asemeni la aceasta cuimp5ratul Nabucodonosor, care nu voia de sinesd- spuni wAjitorilor visul ce l-a v6zut, ca apoiei s6{ dezlege, ci cerea ca aceia sE"-i spun5. qivisul gi tAlcuirea lui: Dect spwtefi-mi mie uisul gitdlcuireq tui (Dan. 2: 6). Deci tu spune int6,ivisul, adicd pi.catele tale, Si, auzindu-leduhormicul, s6. e indrepteze.

Dar poate zice cineva: ,,$i ce trebuin!5are aceastS" spovedanie, au doarh Dumnezeu,firA a spune noi, nu Stie cele ce am l6cut gi amlucrat? Eu la aceasta r6.spund: Adevdrat, agaeste, cd.ci ochii lui Dumnezeu sunt mai luminatidecdt soarele de milioane de ori; El vede qi celefEcute qi cele nelhcute ale noastre, $i in carteaLui toate sunt scrise demult, qi cele ce n-amIEcut, dupi cum zice Proorocul David (Psalm138: 16). Dar insA El face aceasta nu pentru

64

altceva decAt pentru ca pd.cAtosul singur se-$i[relcunoascd. greqeala sa Qi nsu$i s6 se defaimepe sine. Au doar5. n-a qtiut Dumnezeu c5. Cain aomorAt pe fratele sdu Abel? Dar il intreabd. qizice: Caine! Unde este Abet, Jratele tdu? $i oarecu cel fel de socoteala a f6cut Dumnezeuaceasta? Adevdrat, nu cu alta decAt ca el singursd-$i lrelcunoasc6. p6.catul 9i s5.-l mdrturi-seasci, ca s6-gi dobAndeascd iertare de la El.Dar ins6. Cain, impietrit fiind in rAutatea sa, n-acunoscut aceasti iconomie. O, de ar fi cunos-cut-o, ar Ii mdrturisit in ceasul acela picatulsiu, precum David a mdrturisit inainteaProorocului Nathan, qi ar Ii zis: ,,Eu, Doamne,iegind impreun[ cu fratele meu Abel la cAmp,l-am ucis".

b. Ci mirturtslrea se cuvine si lleumilincioasi. Se cuvine sd te mdrturise$ti cuumilinfS. lstrapungerel, cu multi smerenie $i cuzdrobire a inimii - precum i$i mefiurisea curvap[catele sale, precum canaaneanca, precum semga vamesul - ca s6 primeascd Dumnezeumdrturisirea ta Si sa-F dea lie iertarea pd.catelortale, ctrci inimn zdrobitd $i srrrritd Dumnezeu nuo ua urgisL Iar aceastS"umilinlA Si smerenie secuvine sa o araU inch qi atunci cAnd te mustrlduhorrnicul pentru weun pdcat al tdu, tdcdnd ginemAnilndu-te, nici batjocorind cuvintele lui' ci

65


35/68

primind mustrarea cu bucurie, ca atunci cand!i-ar fi ficut aceasta insugi Dumn ezeu. Ce zlc,sd.o primegti cu bucurie? De este cu putinla, secuvine ca un osAndit s5.te pleci la pdmAnt, gi sAuzi picioarele lui cu lacrimile tale, precum tesfituieqte SfAntul Ioan Scirarul, zicAnd: ,,Fd.-teSi cu n6rarul, qi cu gAndul ca un osdndit lamdrturisirea ta, la pS.mAnt cdutAnd, Si, de estecu putinfa, qi picioarele doftorului, ca pe ale luiHristos, cu lacrimi si le uzi (Cuv6nt 4)".

c. Ci mirturisirea se cuvine si ffeprihinltoare de sine. Se cuvine ca, atuncicand te mdrturisegti, se nu prihAne$ti pe unul$i pe altul, aruncand pricina pe unii $i pe altrii $izicind cA ace$Ua s-au fd.cut pricind ca tu sipdcdtuieqti; precum adich qi Adam a aruncatpricina pe Eva, gi Eva pe $arpe - sd. nu faciaceasta! -, ci numai $i numai pe sineli si teprihinegti Si voinla ta cea rea. ,,De voieqti sdprihdneqti, pe sineti sA te prih6ne$ti", zicedumnezeiescul Gurd de Aur (Omilia 18 laMatei). $i Pildele: Drephi, lurgi igi este prihdnitorzice, gi nu altora (Pilde 18: 17); pentru ca nucumva, cautand s6. impufinezi picatele tale cumdrturisirea, sd le inmu\eqti, adiugAnd giosandirea. Iar ce se zici la duhovnic, teslhtuieSte SfAntul Ioan Scdrarul (Cuvdnt 4):,,Spune, qi nu te rusina: nAmea este umfldtura,

66

pdrinte, a mea este rana, dintru a mea lenevires-a fi.cut, iar nu dintru a altuia. Nimeni nu estepricinuitorul acesteia, nici om, nici duh, nicitrup, nici altcineva, fdrd. numai lenevirea mean".d. Ci mirturislrea se cuvlne si fredreapti. Se cuvine sd te mdrturise$U cuadevdrati qi dreaptd inimi, ar6.tAnd pEcateletale in chipul in care le-ai ficut, cu toateintdmplSrile locului, ale wemii, ale fetii, alepricinii, ale numirului $i ale chipului, insinumele fe{elor acelora cu care ai pdcdtuit nu secuvine s5. le ardli, qi aga sd-!i me-rturisestipdcatele, nici adeugand, nici scdzAnd, nici s6.spui Jumatate din pdcatele tale la un duhovnic$i jumetate la altul, precum fac oarecari vicleni,nici se le spui cu oarecare cuvinte meste$ugite,prin care, in aceeaqi weme, sd" gi ardfi s6. giascunzi pecatul tdu, cu socoteala ca se

imputinezi ru$inea, ci sa te mirturisegti simplu$i drept, cu inimi nevicleanS. qi adevdratS.,pentru ci, de te vei mdrturisi cu viclequg ginumai cu ardtare2T sd gtii cA me-rturlsirea tanu numai ca se va face urdt[ la Dumnezeu,Care iubegte totdeauna ader,.6rul - cd iatd.,ad.eudrul di ittbit -, ci inc5" qi pdcatele tale pecare le-ai merturisit, iar6gi, dupd" pufind vreme,27Superficial. 67


36/68

vor res6ri la tine, precum rE"sarqi perii cei albila acei batrami care nu-i dezrdddcineaza, ci iiard numai pe deasupra, cu care lucru teasemeniqi tu la aceasta,precum zice David: Cawt brici asculit aiJdcut uid.egr.rgPsalm51: l).e. Ci mirturislrea sc cuvine si se facifrri de ruqine. Se cuvine s6 te mdrturiseqtiIErd de mgine, c5.ci uginea pe care o iei cAnd temdrturiseqti iti pricinuieste slav5. qi har laDumnezeu, dupd cum zice Sirah: Este ruqinecare adrrcepdcat Qieste rqine care adtrce slatsdSi trr (4: 24). Ru$inea aceasta e face sa scapide ruqinea ce va sd Iie la infrico$ata Zi aJudecdfii, dup6.cum zice Scdrarul (CuvAntM:

,,Nueste cu putinte ca lbr5. de ruqine a scApa deru$ine", dupi cum zice gi Cuv6ntAtorul deDumnezeu Grigorie (Cuv6.'nta Botez): 'Sd nu teingeli m5rturisindu-fi pAcatele, ca de cea deacolo ruqine prin aceasta de aici sd scapi. Ce teru$inezi, dar, pdctrtosule? CAnd ai flcut pdcatulnu te ruginai, iar acum, cdnd cauli s6.-1 gurezi,te ruginezi? Ah, nebunule! Au nu Stli ca ru$ineaaceasta este a Diavolului, care, cAnd facipdcatul, ili di indr6zneali gi neruqinare, iarcAnd il mArturiseqti, ili dn fricA Si rusine?" A$amSrturisegte gi Gur5. de Aur: .[SivAr$irea]

pS.catului ii dd indr6zneal6, iar m5rturisirii'm$ine"28.Pentru aceasta citim in Pateric cum c6"un Pdrinte imbundtilit a vdzut pe Diavoluladeseori mergand in chip ar6tat la m6rturisirileduhorrnicilor, ca sd dea ru$ine pacatoqilor ce semdrturiseau. Dumnezeu nu !i-a dat dreptduhor,'rric ',rrun inger sau weun Arhhnghel ca s5.te ru$inezi, ci un om, un pdtimaq asemenea fie'ca s6. nu te ru$inezi. Iar tu pentru ce te ru$i-nezft Ix daci, ca sa zicem aga, te-ai inqtiin{atde la allii sau tu insuli ai b5nuiald cum caduhormicul t6u aratd altora pd.catele tale'aceasta, fratele meu, s5. nu te impiedice de lamdrturisire, cd este inqelare a Diavolului, prin

28Rusinea e una cu descoperireaunei goliciuni sufletegti si chiartrupesti. Constientizarea pdcatului ii dd omului - ca 5i prirniloroameni, care au fugit de rusine din fafa lui Dumnezeu - onesiguanld si o fricd de ce i se poate intAmpla, cdci, o datdpdcdtuind, se pune sub iudecata 6i osAndd,sirnte fdrA sd weaihiar frica de acestea,astfel cd savargireardului ne lipsegte debinele ocrotitor aI lui Dumnezeu. Pentru aceasta,se recomanddir:rdrdzneala cea manRlitoare intru cererea iertdrii de laDumnezeu prin duhovnic, printr-o mdrturisire dreaptd, precums-a zis mai sus; aceastane alunga acea {ricd, nesiguranla siasezareasub osand{. Deci nu trebuie sd venim la mirturisirerwin6ndu-ne de pacate si incercAnd ,,sd nu ne facem denuine", mirturisind ,,la arAtare" sau cu oarecare superfi-cialitate, precum a zis SfAntul mai sus, ci vddind prinmarturisirea dreaptd a Pdcatelor ru,5ineade care ne-am umplutprin acestea. 6968


37/68

care cauta sa piarde sufletul t6u. Drept aceeamergi lere fricA 9i m5rturise$te-li pacatele tale,iar dacd acela le va vddi altora (care lucru estecu anevoie, ca sa nu zic c6' este cu neputinfi,ca s6"-l facd), acela are sE dea seam6. luiDumnezeu pentru lucrul pe care{ face; iar tu,cel ce te-ai mdrturisit, eqti cu totul nevinovat giiertat de picatele tale. A6a te incredin{eazA qiMeletie Mdrturisitorul (Treapta 171)zo;,,Dace cineva din duhorrnici va aritamedurisirea Si o va defdima, acesta va daseama lui Dumnezeu in Ziua Judec6.tii. Iar celce s-a mdrturisit este cu totul nevinovat gi degreqalele sale desdv6rgit iertat".in vremea de demult, cei ce se pocaiaustd.teau la uga bisericii $i i$i ma_rturiseaupacatele lor la toata. multimea care intra inbiseric6., precum spune Sozomen3o: ,,Dintruinceput aqa s-a socotit de preoli: ca cel ce semdrturisegte se-gi arate pecatele inainteatuturor, la toat6 mul{imea din bisericA" (CarteaV, cap. 17).Dreptul Iov nu se rugina se semdrturiseasci de fafd la toath mul{imea,?eCu numele de Meletie avem doi sfinfi, ambii prdznuifi deBisericd la 9 gi 12 februarie. Nu stim la care dintre ei facereferire Mitropolitul Grigorie.30Sozomery istoric bisericesc trditor in veacul al cincilea; acontinuat Istoria Bisericeascda lui Eusebiu de Cezareea.70

precum singur spune aceasta: Nu m-qm ru$inatde mullimea gtoo:tei, cd sd nu mdrhffisesctruaintea lor (Iov 31: 34). Iar tu, fratele meu,pacetos liind qi m6rturisindu-te numai inainteaunui singur om, pentru ce te ruqinezi?

Cu cuviin!6. este aici sa facem pomenirede ceea ce a facut inleleptul acela, Socrate.Acest mare filosof, preumblAndu-se intr-unadin zile pe ulitele Athenei, a vlztut pe un ucenical sAu ieqind dintr-o casa de curvS"sdrie, care,ftr' de veste vdzAmd pe dascdlul seu $imgindndu-se foarte, a inceput a se trageind6rdt $i a se ascunde. Atunci, vdzAndu-lSocrate, a zis: ,,O, tinere, nu te rugina a ieqidintr-o casd ca aceasta, ci te ruqineazi pentrupetrecerea intr-o astfel de cas5.". Iar aceasta cea ficut acest lilosof este una cu a zice celor cese ruqineazi se-$i md-rturiseascd. pdcatele lor:,,S5"nu vd. fie ruqine a v5. mdrturisi pEcatele, cish vi fie m$ine a le face, iar dup5, ce le veli fifdcut, sa petreceti vreme indelungatd innepocdlntd". Aceasta ne invate pe noi Si acelinlelept Sirah, zicdnd i Pentru st4flehtt tdu sd nute rugirezt" cdct este ruStre care aduce pdcat gieste ruSine care adrtce slaud gi har (4: 22, 23).Las la socoteala fiecdruia: oare mai bine este sdse rusineze inaintea unui om pauma$, sauinaintea tuturor Sfinfilor, Si inaintea a multemiriade de ingeri in Ziua aceea a infricogatei

71.


38/68

JudecS.li, cAnd va veni Fiul omului qi toli Sfinliifueri cu El, Si se vor ardta toate faptele noastrecele ascunse qi cele neascunse? Cu adevdrat,nu md indoiesc ce fiecare ar voi mai bucurosse-$i m6rturiseascd pd.catele sale inaintea atoatd. lumea aici in veacul acesta. dec6.t s5. seru$ineze in veacul viitor. $i iari6i, f6r' de omdrturisire adevdratd Si de o pdresire desdvAr-gitd a pdcatului, nu $tiu, cu adevSrat, iubitilor,cum va putea cregtinul intra intru imp5rdfia luiDumnezeu. Pentru ce iubitul Ucenic al luiHristos Ioan, ca cum stAnd ldngd. uga acesteiimparefii, pe toti care sunt invdluili in multepacate ii gone$te afard. qi le zice: AJard., cdinLJermecdtori gt curuari (Apoc. 22: 15). Si oare pecine numeste el cdinr? Cu adevdrat, nu pe altiidecAt pe acei pacatosi care, dupe ce iqi mdrtu-risesc picatele lor duhovnicescului lor pErinte,alearg6. iariqi cu osArdie la spurciciuneafaptelor lor celor IEIS- de lege de mai-nainte.

f, Ci picatele trebuie si se arate sauaici, sau acolo. Una din doud: sau aici, numaila duho''rnic sd ar6!i pecatele tale, sau acolo, lainfricogatul Judecdtor. Dac5. aici le vei ascunde,sA qtii cd. acolo infricogatul JudecEtor va sd. levS.deasci negregit - inaintea tuturor ingerilor $ia tuturor oamenilor - cu mare mustrare asuprata. Mustra-te-uoi gi uoi pwre tnaintea. Jelei tale

1')

pdcatele tale (Psalm 49: 221. Dar ce zic,Judec6torul? insegi acele nemdrturisite pacateale tale te vor mustra atunci $i te vor vidi ladivanul cel a toata lumea. Pedepsi-te-ua pe tinedepdrtarea ta Si rdutqtea ta te ua finstro- pe tine(Ierem. 2: 1^9l.Zice inca $i dumnezeiescul Gur6.de Aur: ,*A.colo vom vedea greqalele noastreinaintea ochilor no$tri, goale qi ddscoperite, givom pldnge in zadar gi in degert". Zice ins6.giMarele Vasile: *Atunci vom vedea liecarepdcatele noastre precum s-au lacuf' (intru aloptulea cap aJ inudfdhrii celei cdtre duhaunic).

g. Ce, daci va rimine numai un pdcatnemirturislt, rimin neiertate qi celelalte.Dar, gi de vei fi m6rturisit toate p6catele tale 9ivei ascunde de rusine numai unul, s5. qtii cd nunumai pdcatele pe care le-ai mdrturisit rimAnneiertate, ci adaugi la sineti qi alt p5.cat,furtigagul de cele sfinte pentru o ascundere caaceasta, precum spune Hrisant, PatriarhulIerusalimului, in cartea Despre Mdrfurisire. Sepovesteqte inci qi la Mdnhtirea Pdcdtosilor ce ofemeie, ftndci qi-a mbrturisit toate celelaltepicate ale sale unui cuvios duhorrnic, iar unpd.cat mare al ei nu l-a merturisit, sluJitorulduhormicului vedea cum la fiecare picat pecare-l mdrturisea ie$ea din gura ei cAte un$arpe; iar mai pe urm5. a vdzut un Sarpe mare,73


39/68

care a scos de trei ori capul sau din gura femeii,dupA care iardqi s-a tras inl6untru, Si n-a maiieqit. Pentru aceasta Si toti $erpii ceilalfi care auie$it mai-nainte s-au intors iarS.qi $i au intrat ingura ei. Iar dupd moar

Sf-Grigorie-Dascălul-Sfatuire foarte frumoasa despre spovedanie

Documents

Transcript of Sf-Grigorie-Dascălul-Sfatuire foarte frumoasa despre spovedanie