16 Informa\ia zilei

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 390 miercuri 10.04.2013I

“Mi;carea `\i poatesalva via\a”

pag. 8 - 9pag. 8 - 9

Jennifer Love Jennifer Love HewittHewitt

Imprimeuri diversificate -buline colorate, păsărele saufloricele. Anul acesta toatesunt permise, chiar dacă estevorba de un eveniment for-mal. Imprimeurile pot fi in-cluse în tematica nun\ii într-un mod elegant. Este indicatsă folosi\i un singur model ;iculoare deoarece altfel risca\isă transforma\i nunta într-unadevărat curcubeu.

Rochia de mireasă cu buzuna-re - acest tip de rochie este unulfoarte chic. Multe mirese preferăo rochie cu buzunare deoarece nule place ideea de a purta cu elepeste tot o po;etă în care să \inălucrurile necesare. Le oferă maimultă mobilitate ;i această varian-tă func\ionează pentru toate ro-chiile croite în stil cloche.

Buchete de mireasă creative -chiar dacă florile naturale suntfrumoase, există multe alte alter-native. Spre exemplu materialeleeco sunt des întâlnite în buchetelede mireasă ;i arată superb.

Cum trebuie să se îmbrace invitatele

Când te pregăte;ti să mergi lao nuntă trebuie să fii con;tientăde regulile vestimentare pe careun astfel de eveniment le impune.Dacă dore;ti să faci o impresie bu-nă rudelor atunci este indicat săle urmezi cu stricte\e.

Nu te îmbrăca niciodatăîn alb!

Aceasta este prima ;i cea maiimportantă regulă! Folose;te oricealtă culoare însă nu albul, dacă nuvrei să fii confundată cu mireasa.:i mai problematic ar deveni dacămireasa are o rochie ivorie sau cualte nuan\e pastelate.

Nu uita de pantofii de schimb!

Cu siguran\ă vrei să ie;i în evi-den\ă ;i să străluce;ti dar nu în-totdeauna te po\i sim\i în largultău dacă por\i tocuri de 12cm. Înconcluzie î\i sugerăm să iei cu tineo pereche de pantofi de schimbpe care îi vei putea încăl\a în mo-mentul în care cei cu toc devin in-comozi.

Nu scoate la vedere prea multă piele

Trebuie să \ii cont că este uneveniment la care participă rude,copii, vârstnici sau poate chiar;eful tău! Ei nu se vor uita cu ochibuni la extravagan\ele pe care do-re;ti să le etalezi. Ai grijă la decol-teu deoarece nu ai vrea să treciprintr-o scenă ru;inoasă care te-ar face să evi\i rudele ;icuno;tin\ele pentru câ\iva anibuni.

Îndreaptă-\iaten\ia spre accesorii

Dacă totu;i nu vrei să in-veste;ti o avere în \inuta pentrununtă, atunci î\i sugerăm săapelezi la accesorii. Cu ajutorullor vei putea să pui în eviden\ăo rochie pu\in mai banală ;i înacela\i timp să fii sub luminareflectoarelor. O rochie unipoate fi transformată într-oadevărată minună\ie cu ajuto-rul unui colier ”statement” sauo bro;ă pre\ioasă.

Miercuri 10 aprilie 2013

Sfaturi pentru viitoarele mirese ;i invita\i

Trend-uri pentru nuntă în anul 2013

2 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013S[n[tate

Detoxifierea, singura solu\ie de a stopaîmboln[virea ;i încetini îmb[trânirea

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTER

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Inhalăm zilnic compuşicancerigeni din solu\iile do-mestice de cură\at, din noxeleautovehiculelor, înghiţim maimulţi conservanţi decât poateneutraliza organismul. Ne in-toxicăm zilnic cât străbuniciinoştri într-o viaţă, spun stu-diile Organizaţiei Mondiale aSănătăţii. De aceea, în întrea-ga lume a luat amploare cu-rentul detox, o adevărată ob-sesie pentru detoxifiere.

E greu să cuprinzi tot ceea cemintea omenească a fost în staresă inventeze pentru a contracaraconsecinţele progresului asuprasănătăţii noastre. Anual, numaipentru tratamentele Detox secheltuiesc la nivel global aproxi-mativ 100 de milioane de euro, s-a anun\at la Convenţia Professio-nal SPA and Wellness din 2012.Deşi piaţa asiatică a dominat pânăde curând domeniul, curentul acăpătat amploare în Europa în ul-timii patru ani (paradoxal, odatăcu criza).

Ce este detoxifierea?

Detoxifierea reprezintă proce-sul natural al organismului de aelimina şi neutraliza toxinele dinorganism. Ce sunt toxinele de careauzim mereu? Sunt produşi carepot dăuna ţesuturilor din corp. Eisunt transforma\i chimic de orga-nism în produşi mai puţin dău-nători pentru ţesuturi şi elimina\iîn mod natural.

Problemele apar atunci cândnivelul de toxine din corp este

prea mare pentru ca procesele na-turale de prelucrare şi eliminaresă fie suficiente. Sau când, din di-verse motive pe care le poate iden-tifica doar medicul, detoxifiereanaturală nu mai poate avea loc. Înniciun fel.

Detoxifierea poate include odietă specială, consumul de supli-mente alimentare şi ceaiuri, hi-drocolonoterapia, exerciţii fizice,tehnici de respiraţie, sauna, masajde drenaj limfatic, împachetări latermocuvertă.

De unde ne vin toxinele?

Din procese naturale< scinda-rea proteinelor în sânge duce laformarea amoniacului, din pesti-cidele adăugate la alimentele „na-turale”, din substanţele de curăţatîn casă, din aditivii alimentari,medicamente, poluare, fumat,metale grele, ca plumbul (pe carele ingerăm sau inhalăm din me-diul înconjurător).

Speria\i de îmbătrânirea acce-lerată ;i de amenin\area bolilorcare până de curând atingeau nu-mai grupe de vârstă din vârsta atreia, oamenii merg la spa, beauceai verde sau lapte de orez, mă-

nâncă quinoa şi seminţe de in. Şimeditează. Dar mai există o altăsolu\ie, revolu\ionară, aflată acumla îndemână.

Cea mai revolu\ionară solu\ie

Ageloc R2 este cel mai inovativsupliment de la Nu Skin®. Este unsistem puternic, format din douăproduse, Day şi Night, care suntcreate pentru a funcţiona ca oechipă ;i a vă oferi forţa de a văsimţi tineri şi dinamici.

Ageloc R2 Day este formulatcu Cordyceps sinensis, rodie şi Pa-nax ginseng, şi îmbunătăţe;te per-formanţa fizică, ajută la menţine-rea capacităţilor mentale şi a re-laţiilor sexuale bune. Al doilea, R2Night conţine seleniu, un mineralfoarte benefic care contribuie laprotejarea celulelor împotriva oxi-dării lor.

Pentru detalii ;i comandă< Viorel Stoica, manager Purple

Life, tel. 0731.468.914

Există şi efecte secundare?

Deseori, în primele zile ale die-tei de detoxifiere, poate să apară odurere de cap, des asociată şi curenunţarea la cafea. De aceea serecomandă descreşterea gradată acantităţii de cafea dinainte de a în-cepe detoxifierea, precizează me-dicii nutriţioni;ti.Alte efecte secundare< apar cear-căne sub ochi, iar aspectul pieliinu este normal. Toate acestea apardatorită procesului de eliminare atoxinelor din profunzime la exte-rior.

Informa\ia zilei 3Miercuri 10 aprilie 2013 Familie

Cum ajut[ umorul în rela\ia p[rinte-copil

Se spune că poţi supra-vieţui oricărei situaţii dificiledacă găseşti partea sa amu-zantă. Acelaşi lucru se aplicăşi relaţiei părinte-copil. Veţisupravieţui mai uşor situaţii-lor dificile din viaţa de familiedacă le abordaţi cu umor.

De ce este important umorul înrelaţia părinte copil? Umorul ajutăla consolidarea relaţiilor. Un copilcare râde împreună cu părintele săuse va simţi mai apropiat de acesta,mai dispus să comunice şi să fie sin-cer faţă de adult. Un părinte care fa-ce glume în loc să se enerveze,reuşeşte să vadă lucrurile şi din per-spectiva copilului, evită un conflictcu acesta şi se bucură mai mult deexperienţa creşterii unui copil.Umorul îi stimulează pe copii să seimplice mai mult în sarcinile pe carele au de îndeplinit. Chiar şi tu eştimai dispus să realizezi o sarcină da-că ţi se cere acest lucru cu umor şibună dispoziţie. La fel se întâmplăşi copiilor.

Rezilienţa poate fi crescută cuajutorul umorului. Capacitatea dea trece peste momentele dificile esteesenţială pentru success, iar o glumăştim cu toţii că ne poate ajuta să evi-

tăm reacţii emoţionale negative exa-gerate. Aşadar, nu ezita să apelezi laumor pentru a-l ajuta să aibă oreacţie emoţională adecvată în faţaunei dificultăţi. Când un lucru neface să râdem, devine mai puţin în-spăimântător sau grav. Iar de aicipână la a rezolva problema sau amai încerca o dată, mai e un singurpas. Ai grijă însă ca umorul tău săfie îndreptat înspre situaţie, nu în-spre copil - în caz contrar, copilulva simţi că râzi de el şi va fi şi mai

descurajat.Umorul folosit de părin\i poate

evita o ceartă. Deseori când se acu-mulează tensiuni în relaţia cu copi-lul tău e important să foloseşti umo-rul pentru a-l surprinde şi a-l scoatedin starea conflictuală în care se află.În acest mod poţi evita o ceartă.

Cum poţi să foloseşti umorul înrelaţia cu copilul tău? În loc să îlcerţi, apelează la umor pentru a-iarăta unde a greşit. Ai grijă însă lagraniţa fină dintre umor şi ironie< o

glumă la care puteţi râde amândoieste diferită de o glumă la care râzidoar tu. Atunci când învaţă la o ma-terie ;i nu reu;e;te să înţeleagă niştetermeni poţi pur şi simplu să îi dainişte exemple hilare care să stâr-nească râsul, dar care să fie bineînţelese de către copil. În situaţii detristeţe sau dezamăgire resimţite decopil, foloseşte umorul. Dacă vineplângând la tine că tocmai a fost dis-trusă clădirea pe care a construit-odin piese de lego, uită-te mirat pefereastră, întrebând< care clădire afost dărâmată? Reacţia ta va stârnicu siguranţă râsul copilului şi îl vaajuta să treacă mai uşor peste ne-plăceri. Găseşte tu însuţi părţileamuzante ale situaţiilor dificile cucare te confrunţi şi arată-i copiluluică nu le laşi să te afecteze. Va învăţaastfel să folosească şi el umorulatunci când se va confrunta cu ob-stacole.

Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cucopilul tău, bazată pe comunica-re, înţelegere, acceptare. Pentru

detalii şi înscrieri poate fi contactată< psiholog

Ramona Grad (www.psyadlerian.com,

0742.707.468, 0770.589.991)

Folosirea recompenselor `n educarea copiilorFoarte mul\i p[rin\i ajung

la un moment dat s[ `;i fac[fel ;i fel de griji cu privire lautilizarea recompenselor `nprocesul de educa\ie a copii-lor lor. Ce se ̀ nt]mpl[ de fapt`n viziunea psihologului `nmomentul `n care recom-pens[m copilul, c]nd ar tre-bui s[ ne facem griji ;i c]ndnu, afl[m ̀ n r]ndurile de maijos.

Materialul de fa\[ este preluatde pe pagina de blog a psihologuluiGyorgy Gaspar.

Ce sunt recompensele?

"Pornesc cu o descriere a c]tor-va explica\ii date de speciali;ti pen-tru dep[;irea ̀ ngrijor[rii cauzate derecompensarea copiilor. Un prim

exemplu este urm[torul< nu vreaus[ ̀ mi mituiesc copilul pentru a faceceva ce el nu `;i dore;te. Uneorip[rin\ii au sentimentul c[ ̀ ;i mani-puleaz[ copilul dac[ folosesc recom-pense ;i cred c[ aceast[ atitudineeste nepotrivit[. Recompensele auscopul de a intensifica manifestareaunui comportament care are bene-ficii de lung[ durat[ pentru via\acopilului. De exemplu, dac[ o feti\[

evit[ s[ adreseze `ntreb[ri la ;coalac]nd nu `n\elege lec\ia, acest com-portament poate avea consecin\enegative pe termen lung, at]t aca-demice, c]t ;i sociale. P[rin\ii ei, caadul\i, sunt `n m[sur[ s[ apreciezecare e riscul pe termen lung ;i caresunt beneficiile comportamentalede expunere.

Un alt exemplu este< dac[ ̀ ncepacum s[ `l recompensez, va trebuis[ fac asta toat[ via\a. Este adev[ratc[ atunci c]nd a\i stabilit o recom-pens[ pentru un comportament eimportant s[ fi\i consecvent ;i per-severent `n monitorizarea ;i `nt[ri-rea lui. A;a cum am men\ionat, re-compensele au rolul de a ajuta co-pilul s[ se implice ̀ n comportamen-te dificile. Odat[ ce un comporta-ment a fost repetat, el devine din ce`n ce mai u;or ;i nu mai solicit[acordarea de recompense. Acesta emomentul `n care alege\i un altcomportament ;i obiectiv de schim-bare. Finalizarea recompens[rii

unui comportament se poate faceprin utilizarea unui cadru verbal po-zitiv< te descurci at]t de bine cuadresarea `ntreb[rilor la ;coal[,`nc]t nu mai e nevoie de recompen-se.

Cre;terea stimei de sine a copilului

S-ar putea s[ v[ pune\i `ntreba-rea< de ce s[ recompensez compor-tamente normale? Ei bine, compor-tamentul dorit de dumneavoastr[poate s[ fie normal pentru foartemul\i copii, dar pentru copilul dum-neavoastr[ implic[ o dificultate ;iel are nevoie de ̀ ncurajare. Recom-pensele au rolul de a cre;temotiva\ia pentru comportamentelede expunere ;i implicit contribuiela cre;terea stimei de sine a celuimic".

A consemnat Ioana Vladimirescu

4 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Ciorbă de legume

Ingrediente necesare< 1 kg. carnede vită, o ceapă, un morcov, un pă-trunjel, 1/2 ţelină, 1/4 varză dulce,2 cartofi, două roşii sau bulion înechivalent, mărar verde, frunze depătrunjel, o jumătate de sfeclă, ung[lbenuş de ou şi o ceaşcă desmântână, sare şi piper.Modul de preparare< Carnea sespală şi se pune la fiert în apă cupuţină sare. Se adaugă apoi zarza-vaturile tăiate cubuleţe şi se lasă săfierbă în zeama în care fierbe car-nea. Când s-au înmuiat ingredien-tele se bate oul cu smântâna. Dupăce se ia oala de pe foc se adaugădresura şi se amestecă uşor îm-preună cu verdeaţa tăiată mărunt.

Legume cu carne de pui

Ingrediente necesare< un jumătatede piept de pui, legume cât pentruo supă, sare, piper, o ceapă de mă-rimea unui ou de găină, 2-3 linguride ulei. Modul de preparare< Legumele securăţă, şi se pun să dea un clocot.Carnea se taie cubuleţe şi se punela prăjit în uleiul încins. Când car-nea a început să se înmoaie, seadaugă peste ea legumele tăiate lamărime potrivită. Se înăbuşesc subcapac. Spre final se face condimen-tarea după gust.

Coriolan A.

Cl[tite de post Sos milanez de soia

Mod de preparare<Granulele de soia se fierb circa

10-15 minute în supa de legume,apoi se strecoară. Ceapa şi ardeiulmărunțit se căleşte în ulei, apoi seadaugă granulele fierte de soia. Secondimentează, se mai căleşte puțin,

apoi se stinge cu puțină apă, sau cusupă de legume, dar numai cât săacopere compoziția. După circa 10minute de fierbere se adaugă bulio-nul şi încă puțină apă sau supă, pânăcând se obține consistența dorită.Se serveşte cu orez alb sau cu pastefăinoase fierte, iar în post cu pastefăinoase fără ouă. Se poate orna cupătrunjel verde sau fire de ceapăverde, eventual cu ketchup.

Ingrediente<100 g granule de soia, 1 l bază

de supă de legume, o ceapă, un ar-dei gras, 3 linguri de pastă de roşii,ulei, sare, piper, boia de ardei, unvârf de cuțit de nucşoară răzuită,o lingură de bază pentru mâncă-

ruri (dacă se poate, de casă)

Mod de preparare<Cartofii curățați se taie cubulețe

şi împreună cu foile de dafin de punla fiert în circa 1,5 l de apă uşor să-rată. Se adaugă delicatul, iar din uleişi făină se prepară un rântaş la carese adaugă boiaua. Rântaşul se pune

în supă, apoi delicatul şi sucul deroşii şi se mai fierbe aşa împreună.La servire se poate adăuga pătrunjelverde mărunțit, sau dacă nu dorițisă fie de post, eventual şi smântână.

Ingrediente<500 g cartofi, 500 ml suc de

roşii sau 4-5 linguri de bulion 2-3foi de dafin, 3-4 linguri de ulei, 2linguri de făină, 2 linguri delicatde casă, sare, o linguriță de boia

de ardei.

Mod de preparare<Se amestecă făina, bicarbonatul,

zahărul şi zahărul vanilat, apoi trep-tat se adaugă apa carbogazoasă,

amestecând în continuu, până cândse obține consistența unui aluat nor-mal pentru clătite, care se prăjescapoi în mod clasic. Pentru a rămâneo mâncare de post, ca umplutură sefoloseşte gemul, sau eventual bucățide compot de fructe. Se poate ornacu frişcă vegetală (nu în mod obli-gatoriu).

Ingrediente<250 g făină, o linguriță de bi-

carbonat alimentar, circa 300 mlapă de masă carbogazoasă, 2 lin-guri de zahăr, un plic de zahăr va-nilat, 50-70 ml de ulei, un borcande gem de caise, sau orice alt gem,

după preferință

Sup[ de cartofi cu bulion

Informa\ia zilei 5Miercuri 10 aprilie 2013 Cosmetic[

Exfolierea este necesar[ mai ales la trecerea de la un anotimp la altul

Ne dorim s[ avem un tenimpecabil ;i str[lucitor, f[r[puncte negre sau pori`nc[rca\i. Procedeul utilizat`n acest sens, pe care `l po\irealiza ;i acas[ este reprezen-tat de exfolierea tenului.

Produsele recomandate sunt ne-num[rate ;i au pre\uri pentru toatebuzunarele, de la preparatele home-made, p]n[ la cremele abrazive ;im[;tile gomaj din comer\. De ase-menea, pe l]ng[ metodele de exfo-liere mecanic[ exist[ ;i metode chi-mice, la care se apeleaz[ numai larecomandarea unui medic derma-tolog.

Unul dintre procedeele care secere a fi respectat cu sfin\enie ̀ l con-stituie exfolierea tenului. Aceastatrebuie realizat[ o dat[ pes[pt[m]n[, dac[ ai tenul normal,de dou[ ori, dac[ este vorba despreun ten gras ;i o dat[ la dou[s[pt[m]ni ̀ n cazul unui ten sensibil,care se poate irita foarte u;or.

Exfolierea tenului necesit[ res-pectarea unor reguli. Trebuie s[ teasiguri c[ ai `ndep[rtat orice urm[

de machiaj de pe fa\[. Urm[torulpas ̀ l reprezint[ deschiderea porilor,f[c]nd o baie de aburi cu ceai demu;e\el, care are ;i rol purificator.Dup[ ce pielea a fost cur[\at[ ;i pu-

rificat[, po\i folosi un produs de ex-foliere. Acesta se va aplica prin ma-saj circular, evit]nd zona ochilor,care este foarte sensibil[. La finaltrebuie s[ `\i cl[te;ti fa\a cu ap[

c[ldu\[ ;i s[ o usuci prin tampona-rea u;oar[ cu un prosop moale. Ul-timul pas ̀ l reprezint[ hidratarea cuajutorul unei creme potrivite tipuluit[u de ten.

Tipuri de produse utilizate

Farmaciile ;i magazinele natu-riste sunt locurile potrivite pentrua g[si produsele dermatocosmeticedestinate exfolierii tenului. Indicateste s[ ceri p[rerea unui medic der-matolog `nainte de a achizi\iona ocrem[ sau o masc[, mai ales dac[ aiun ten sensibil. Po\i consulta indi-ca\iile inscrip\ionate pe ambalaj saupo\i ̀ ntreba farmacistul, pentru a teasigura c[ ai ales produsul potrivit.De obicei, cremele ;i gelurile abra-zive con\in particule de jojoba, uleidin arbore de ceai, dar ;i AHA (al-fa-hidroxi-acizi, extra;i din fructe)sau BHA (beta-hidroxi-acid cunos-cut ;i ca acid salicilic), toate acesteacontribuind la ̀ nl[turarea celulelormoarte ;i impiedic]nd inflamareaporilor.

V.S.

Sfaturi pentru modelarea corect[ a unghiilor artificialeConstruirea corect[ a un-

ghiilor este problema maimultor stiliste, care nu se des-curc[ cu modelarea lor. Dar,este suficient s[ respect[m re-gulile de baz[, pentru ca un-ghiile s[ arate frumos ;i s[ fierezistente.

Sunt mai multe defini\ii caremarcheaz[ locurile caracteristice le-gate de construc\ia unghiei. Unadintre ele, care merit[ aten\ianoastr[, este no\iunea "hair line".Cel mai des este confundat[ cu mar-ginea liber[ a unghiei. Din p[catenu prea mul\i stili;ti ;tiu c[ ea seg[se;te chiar l]ng[ zona cuticulelor.

Important este s[ aplic[m o can-titate potrivit[ de produs `n acestloc. Unghia, care este sub\ire, ca fi-rul de p[r, l]ng[ eponyhium poate"s[ lucreze" sub stratul de produsaplicat. O cantitate prea mare de gelsau acryl nu numai c[ arat[ r[u ;iinestetic, dar poate limita, `n modpericulos, elasticitatea unghiei `nzona matriciei, ceea ce cauzeaz[ le-ziuni destul de des. Dac[ o vom con-

strui corect putem fi sigure c[ un-ghiile vor fi frumoase pentru o pe-rioad[ lung[ de timp. S[ ne amintimc[ un strat prea gros de gel sau acrylaplicat `n zona cuticulelor duce laacumularea de aer sub produs. ~nplus, `n locul respectiv, pot existabacterii periculoase. Grani\a dintreunghia natural[ ;i produsul aplicatar trebui s[ fie invizibil[.

Ce spun speciali;tii

No\iunea "hair line" este con-fundat[ cu termenul "linia marginiilibere". Cel din urm[ `nseamn[marginea sub\ire a unghiei (privind

unghia din fa\[). Formarea ei co-rect[ d[ unghiilor forma potrivit[;i un aspect estetic. Marginea liber[prea groas[, ̀ ncarc[ unghia excesiv;i o deformeaz[. ~n acest caz un-ghiile sunt expuse la pericol de ru-pere sau de leziuni. Grosimea v]rfu-lui ;i a marginii libere depind detehnica de prelungire. ~n cazul teh-nicii pentru campionat, unghiile,marginea liber[ ;i v]rful lor trebuies[ fie sub\iri ca un fir de p[r. Dinp[cate, unghiile astfel construite nupot fi utilizate `n via\a de zi cu zi.Ele sunt mult mai fragile ;i au ten-din\a s[ se rup[ din cauza curbelorrealizate `n alt mod. ~n cazul un-

ghiilor realizate `n salon, grosimeav]rfului ;i a marginii libere trebuies[ fie mai mare. Atunci vom fi sigurec[ nu ne vom deteriora unghiile `ntimpul activit[\ilor zilnice. ~n acestcaz "hair line-ul" trebuie s[ aib[ gro-simea a 3 c[r\i de vizit[.

De unde ;tim c[ "hair line-ul"arat[ potrivit? Sunt dou[ tipuri decurbe care ajut[ la evaluarea ei< con-cav ;i conex, adic[ marginea de jos;i de sus de "hair line". Ca unghia s[fie construit[ corect, cele dou[ cur-be trebuie s[ fie propor\ionale ;iidentice de la un perete lateral p]n[la cel[lalt.

Modelarea corect[ a unghiilorva face ca acestea s[ arate natural ;is[ fie rezistente. ~n consecin\[, clien-tele noastre vor fi mul\umite de ser-viciile oferite, iar noi vom fi m]ndrede munca noastr[.

Aceste sfaturi sunt propuse de speciali;tii Calsa Nails. Calsa văa;teaptă pe strada Corvinilor nr. 12(vizavi de restaurantul No Pardon)

;i la magazinul online www.calsa.ro. Informații suplimentare la telefon<

0744.810.199V. S.

6 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013Remedii naturiste

Trusa de cas[ cu remediihomeopatice

Inspira\ia mea de mo-ment, `n calitate de p[rinte adoi copii sportivi este de a v[scrie despre ce ar trebui s[con\in[ o trus[ de remedii denelipsit din casa unde tr[ie;teun sportiv.

Primul remediu la care m[g]ndesc `ntr-un traumatism cuv]n[t[i, senza\ie de contuzie, durereca ;i cum ar fi fost b[tut, este Arnica.Arnica este deosebit de util[ ̀ n con-tuzii, entorse, luxa\ii, dar nu se vaindica atunci c]nd exist[ o plag[ dincare curge s]nge.

Ruta este indicat[ `n leziuni ;itraumatisme mai ales ale \esutuluiconjunctiv dar ;i `n afec\iuni reu-matice. Caracteristica remediuluieste senza\ia teribil[ de `n\epenireresim\it[ ̀ n mu;chi ;i tendoane. Pa-cientul este agravat de vreme rece;i umed[, de efort ;i ameliorat `npozi\ie culcat. Ruta este de aseme-nea, remediul ochilor obosi\i, afec-ta\i de suprasolicitare, mai ales dup[o munc[ mig[loas[.

Hypericum este un remediu dinSun[toare, utilizat ̀ n leziuni ale ner-vilor ;i coloanei vertebrale. Se poate

indica ̀ n leziuni ale coccisului, maiales dup[ lovituri sau c[z[turi `n;ezut. Durerile sunt ascu\ite, insu-portabile.

Gelul de arnic[ amelioreaz[ durerea

Symphytum este un remediu in-dicat `ndeosebi `n fracturi care nuse consolideaz[, stimul]nd forma-

rea c[lu;ului. Dar ̀ mi amintesc aicicazul unui mic fotbalist de 9 ani;ori,care s[pt[m]ni la r]nd s-a pl]ns dedurere ̀ n c[lc]iul drept, durere care`l f[cea s[ ;chiop[teze. Copilul nus-a lovit, nu se vedea nicio modifi-care la inspec\ie, dar prezenta o du-rere surd[ la ap[sare. Radiografia afost negativ[. I-am administratSymphytum CH9,3x5 granule.Dup[ a 4-a administrare, durerileau cedat ;i nu au mai reap[rut. De

atunci au trecut 4 ani ;i acum b[iatulpractic[ baschet. O indica\ie inte-resant[ a acestui remediu ar fi pen-tru cuparea durerilor din membrulfantom[(dureri ale membrului am-putat). Ledum este un remediu alpl[gilor `n\epate ;i infectate `n pri-mul r]nd dar ;i al entorselor saucontuziilor cu inflama\ie, edem, co-lora\ie violacee ;i tegumente reci ;icare se amelioreaz[ la aplica\ii reci.

Calendula, sub form[ de tinc-tur[ mam[ ac\ioneaz[ ca antiseptic`n aplica\ii locale, prevenind infec\ia`n cazul unor traumatisme deschise.Poate vindeca ;i pl[gi infectate. ~naplica\ii locale se va folosi `n form[diluat[ `n ap[ fiart[ ;i r[cit[.

Gelul cu Arnica este de nelipsitchiar din rucsacul unui sportiv.Aplicat prin masaj `n zona dure-roas[ amelioreaz[ durerea ;igr[be;te vindecarea.

Bryonia este un remediu util `ndurerile care se agraveaz[ la cea maimic[ mi;care, necesit[ repaus com-plet ;i se amelioreaz[ la presiune in-tens[(ap[sare), `n mod paradoxal.De aceea, frecvent pacientul va ficulcat pe partea dureroas[.

Dr. Szatmari Anamaria, medichomeopat Clinica Sf. Anton

Fi\i musafirii no;tri la dou[ tratamente gratuite cu ImmunoticPrin utilizarea aparatului

Immunotic, pe baza unei ex-perien\e vaste c];tigat[, cor-pul uman va reu;i s[ restabi-leasc[ starea de s[n[tate dac[va primi impulsurile ;i nu-trien\ii corespunz[tori.

Dovada este vindecarea deni;te boli considerate incurabile,`mbun[t[\irea st[rii generale.

Recomand[ri `n folosireaaparatului Immunotic

Cu aparatul Immunotic putemsprijini procesul de regenerare alorganismului, astfel `nc]t corpul,sufletul ;i spiritul s[ conlucrezearmonios.

Dac[ `n organism apare oschimbare(boala) aceasta poate fireversibil[ . Aparatul Immunoticare proprietatea de a aduce orga-nismul fizic `n starea de a recu-

noa;te defectele. Aparatul transmite oscila\ii ;i im-pulsuri cu ajutorul c[rora orga-nismul `;i reaminte;te de stareas[n[toas[. ~n corpul s[n[tos ce-lulele s[n[toase au o und[ sinuscare are o anumit[ tensiune iar ce-lulele bolnave produc mult subacesta.

Cum func\ioneaz[

Celulele comunic[ `ntre eleprin unde electrice ;i prin oscila\ii.Prin oscila\ii se transmitinforma\ii ;i comenzi pe care cre-ierul le d[ ;i le dirijeaz[. Acesteoscila\ii sunt m[surabile, boala ̀ nsine fiind urmarea unei oscila\iiconsiderat[ gre;it[.

Fiecare boal[ are un fundal su-fletesc, randamentul vie\ii noastrese manifest[ pe corpul fizic. ~naceast[ situa\ie poate ajuta apara-tul Immunotic, deoarece are oac\iune asupra nearmoniz[rii,

asupra oscila\iilor gre;ite astfel`nc]t din memoria inteligen\ei in-finite a organismului porne;te ooscila\ie corect[, disp[r]nd near-monizarea. Mobilizeaz[ energianecesar[ reconstruc\iei. De faptare un efect benefic asupra capa-cit[\ii str[bune de autovindecarea organismului.

Distruge viru;ii, bacteriile, pa-razi\ii intestinali. Poate avea efecteasupra bolilor cardiace ;i vascu-lare, asupra paraliziei, asupra bo-lilor reumatice, asupra depresiei,asupra bolilor sistemului nervos,asupra tumorilor, `n cazul infla-ma\iilor ;i infec\iilor, asupra bo-lilor organice. Utilizarea aparatu-lui nu supline;te tratamenteleprescrise de medic!

Immunotic Center, SatuMare str. :tefan Cel Mare

nr. 22 , cu intrare de pe strada Marsilia, tel.

0752.971.544V.S.

Informa\ia zilei 7Miercuri 10 aprilie 2013 Mama ;i copilul

Scorul APGAR sau nota pe careo prime;te copilul la na;tere

Modul în care se descurcăbebeluşul la naştere, în afaraînvelişului protector al ma-mei, se observă abia acum.

Într-o societate ca a noastră,orientată spre performanță, se acor-dă de îndată şi note. Starea nou-năs-cutului se stabileşte de 3 ori, la scur-te intervale de timp, prin interme-diul scorului Apgar< prima dată laun minut după naştere, a doua oarăla cinci şi, respectiv la 10 minute.Pentru fiecare rezultat există unpunctaj, clasficat pe criterii, de lazero la doi. În total, se apelează lacinci criterii, al căror rezultat pro-duce numărul maxim de zece punc-te, indiciul celei mai bune stări desănătate a bebeluşului.

Puțini bebeluşi primesc la naş-tere, la primul scor, cel de un minutnota 10. Scorul de la 5 şi 10 minutesunt mai importante. În cazul unuicopil sănătos, cu o dezvoltare nor-

mală, scorul Apgar este de obicei9/10/10.

Scorul APGAR a fost pus lapunct de o americană, Virginia Ap-gar, în anii 1950. Practic, puteți re-ține numele scorului din denumirilecriteriilor<A (Atmung) Aer, pentru respirațieP pentru pulsG (Grundtonus) pentru tonus de ba-ză mişcare şi tensiune musculară)A pentru aspect (culoarea pielii)R pentru reflexe

Scor Apgar între 10-8 = stare clinicăbună7 = apnee tranzitorie

6-1 = asfixie(stare desufocare) în funcție degradul hipoxiei(scă-dere a cantității deoxigen în țesuturi)0 = născut mort.

Nevoia de intervenție depindedoar de 3 componente< frecvențăcardiacă, culoarea copilului şi acti-

vitatea respiratorie.Pentru program[ri la cursurile

organizate, dar ;i pentru întreb[ri în leg[tur[ cu serviciile

oferite de :coala Mamelor, v[ pute\i adresa moa;ei PaulaCosma la num[rul de telefon0745.021.266 sau pute\i vizita site-ul www.scoala-mamelor.ro

Semne prevestitoare ale travaliuluiViitorilor tătici care s-au

decis să fie implica\i ̀ n cre;te-rea copilului, mai ales ̀ n pri-mii ani de via\[, ;i s[ fie unreal sprijin pentru parteneralor ;i un t[tic model, le venim`n sprijin `n aceast[s[pt[m]n[ cu c]teva infor-ma\ii extrem de utile despresemnele prevestitoare ale tra-valiului, ;i despre o atitudineconstructivă într-o situa\ieextrem de delicată.

~n ultima lună de sarcină, vorapărea contrac\ii neregulate ;i ne-dureroase. Atâta timp câtcontrac\iile nu sunt dureroase, nuvă grăbi\i spre spital! Mai pot trecesăptămâni de zile până la na;tere.

Un alt semn ar fi hiperactivita-tea< faptul că partenera cu dou[ -trei săptămâni înainte de a na;te eplină de energie, simte nevoia săfacă numeroase schimbări în casăcum ar fi mutatul mobilei, spălatulgeamurilor, gătit, călcat haine, etc.Acesta se mai nume;te ;i sindromulde cuib.

Cre;terea secre\iei vaginale ;ipierderea dopului gelatinos indică

faptul c[ mai sunt dou[ - trei zilepână la na;tere, colul uterin fiindpregătit de travaliu. Semnele clarede travaliu sunt contrac\iile uterinedureroase regulate, la interval de10 minute, ;i ruperea membrane-lor.

Este important de ;tiut că suntdouă situa\ii în care este imperiossă ac\iona\i de urgen\ă ;i să vă

grăbi\i către maternitate< când apa-re o sângerare sau se scurge lichidulamniotic verde.

Cu speran\a că informa\iile văvor fi de ajutor pentru a rămânecalmi în momentele în care viitoa-rea mam[ va intra în panică ;i va ficople;ită de emo\ii, le ur[m mămi-cilor na;tere u;oară ;i puiu\ilorvo;tri bun-venit pe lume!

~ntrebare concurs< Care esteunul din semnele care anun\[

declan;area travaliului? R[spun-surile pot fi trimise pe adresa re-dac\iei Informa\ia Zilei, str. Mir-cea cel B[tr]n nr.15, Satu Maresau prin mail< redactiasm@in-

formatia-zilei.ro, iar pentru maimulte informa\ii pute\i accesa

www.cursdepuericultur[.ro

Scorul APGAR sau nota pe care o prime;te copilul la

na;tere

Modul în care se descurc! bebelu!ul la na!tere, în afara înveli!ului protector al mamei, se observ! abia acum. Într-o societate ca a noastr!, orientat! spre performan!!, se acord! de îndat! !i note. Starea nou-n!scutului se stabile!te de 3 ori, la scurte intervale de timp, prin intermediul scorului Apgar : prima dat! la un minut dup! na!tere, a doua oar! la cinci !i, respectiv la 10 minute. Pentru fiecare rezultat exist! un punctaj, clasficat pe criterii, de la zero la doi. În total, se apeleaz! la cinci criterii, al c!ror rezultat produce num!rul maxim de zece puncte, indiciul al celei mai bune st!ri de s!n!tate a bebelu!ului. Pu!ini bebelu!i primesc la na!tere, la primul scor, cel de un minut nota 10. Scorul de la 5 !i 10 minute sunt mai importante. În cazul unui copil s!n!tos, cu o dezvoltare normal!, scorul Apgar este de obicei 9/10/10. Scorul APGAR a fost pus la punct de o american!, Virginia Apgar, în anii 1950. practic, pute!i re!ine numele scorului din denumirile criteriilor:

1 A(Atmung) Aer, pentru respira!ie 2 P pentru puls 3 G(Grundtonus) pentru tonus de baz!mi"care "i tensiune muscular!) 4 A pentru aspect (culoarea pielii) 5 R pentru reflexe

Parametrii clinici

Nota!ia 0 Nota!ia 1 Nota!ia 2

B!t!i cardiace

absente <100/minut >100/minut

Respira!ia

absent! neregulat! bun!, !ip!

Tonus muscular

flasc u"oar! flexie a

membrelor mi"c!ri active

Excitabilitate reflex!

absent! grimase str!nut, tuse

Culoarea pielii

albastr! sau palid! Corp roz, extremit!!i alb!strui(cianotice)

roz

Scor Apgar între 10-8 = stare clinic! bun! 7 = apnee tranzitorie 6-1 = asfixie(stare de sufocare) în func!ie de gradul hipoxiei(sc!dere a cantit!!ii de oxigen în !esuturi) 0 = n!scut mort. Nevoia de interven!ie depinde doar de 3 componente : frecven!! cardiac!, culoarea

copilului "i activitatea respiratorie.

8 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 10 aprilie 2013 Vedete

Jennifer Love Hewitt< “Mi;carea `\i poate salva via\a”Duce o via\[ dubl[ ̀ n seria-

lul “The Client List”, `ns[ esteferm hot[r]t[ s[ r[m]n[s[n[toas[, fericit[ ;i s[ aratefoarte bine. Iar pentru a reu;itoate acestea Jennifer se folo-se;te de c]teva strategii maimult dec]t rezonabile.

Rolul interpretat de ea, o ma-seuz[ sexy, `i cere s[ apar[ `n len-jerie intim[ `n fa\a a milioane detelespectatori s[pt[m]nal. Cu toatec[ arat[ foarte bine, actri\a recu-noa;te c[ uneori nu e u;or s[ o fac[.“Ca orice alt[ femeie, am zile bune;i zile mai pu\in bune. Exist[ mo-mente `n care nu am `ncredere `nmine ;i vreau s[-mi ascund trupulsub mai multe r]nduri de`mbr[c[minte ;i s[ m[ retrag `ntr-un col\ `ntunecat. Dar apoi `mispun ‘Te descurci, fato! Ar[\i gro-zav `n acest corset!”

Ceea ce-i d[ curajul s[ apar[ ̀ nfa\a camerelor de luat vederi ̀ n \in-ute sumare sunt mesajele de sprijindin partea fanilor serialului, majo-ritatea femei. “:tiu c[ ele conteaz[pe mine s[ m[ simt puternic[”, spu-ne vedeta de 34 de ani originar[din Texas. “:i ceea ce vreau eu s[le transmit este c[ toate arat[ gro-zav. A;a c[ etala\i-v[ formele ;i dis-tra\i-v[ `n acela;i timp fetelor!”

Jennifer are aceast[ convingeredin decembrie 2007, c]nd o foto-grafie de-a ei `n costum de baie adevenit subiectul unor post[rir[ut[cioase pe site-urile de b]rfe.La acea vreme purta m[rimea 38;i nu s-a sfiit s[-i critice dur at]t peblogul ei, c]t ;i `n revista “People”pe cei care au f[cut-o gras[. De ase-menea, a invitat ;i alte femei s[ i seal[ture `n demersul ei, scriind“Pentru toate fetele cu s]ni, pose-rioare, ;olduri ;i talie. Etala\i-v[formele ;i fi\i puternice!”

~n ciuda chem[rii ei de atunci,Jennifer recunoa;te acum c[ a fostextrem de afectat[ de acel incident.“A fost un moment oribil pe caresper s[ nu-l mai retr[iesc. Ironiaeste c[ m-a determinat s[ m[n]nc;i mai mult[ m]ncare nes[n[toas[.Nu am mai fost niciodat[ at]t de`nfometat[ ca atunci! Nu vroiamdoar un hot dog, ̀ mi doream ̀ ntregstandul!”

P]n[ la urm[ a decis s[ num[n]nce mai mult pentru a trecepeste acea durere. De fapt, pe c]tde dificil a fost de ̀ ndurat, acea pu-blicitate negativ[ a f[cut-o s[-;i ree-valueze stilul de via\[. “Nu mer-geam la sal[ ;i nici nu m[ alimen-tam corect `n perioada `n care afost f[cut[ acea fotografie. Venise

momentul s[ ̀ ncep exerci\iile fizice;i s[ fiu mai atent[ la dieta mea.”

Desigur c[ Jennifer nu esteadepta umilirii publice pentru aob\ine corpul pe care \i-l dore;ti.Dimpotriv[, ea se folose;te de c]te-va strategii pozitive ;i mult mai`ng[duitoare pentru a fi `n form[.

F[-\i timp pentru fitness

Prima schimbare `ntreprins[Jennifer pentru a reveni pe drumulcel bun a fost s[ fac[ din exerci\iilefizice o prioritate. C]nd programulei nu este foarte `nc[rcat, ea facec]te o or[ de fitness de luni p]n[vineri, fie diminea\a la sal[, fie

acas[ pe bicicleta ei dup[ film[ri.“Recent m-am `ndr[gostit ;i deButi – o combina\ie de yoga ;idans.” De multe ori e destul de di-ficil s[ g[seasc[ 60 de minute libere`n programul ei zilnic care includepe l]ng[ actorie, regie ;i produc\iede film. O solu\ie este s[ introduc[c]teva mi;c[ri `n timpul pauzelordintre film[ri. “Am ni;te greut[\i`n rulota mea ;i oric]nd am 20 deminute libere m[ apuc de exerci\iilepentru bra\e.”

Un alt truc pe care l-a pus `naplicare sunt greut[\ile pentru glez-ne. C]nd este pe platoul de filmareaccesorizeaz[ \inuta personajuluiei cu greut[\i de 2 kilograme. “Fiind

de multe ori filmat[ de la talie `nsus, le port aproape ̀ n fiecare scen[.E un mod de a m[ supune unei pro-voc[ri `n timp ce fac restul lucru-rilor. E o diferen\[ subtil[, dar amobservat o schimbare la trupulmeu. Picioarele ;i posteriorul meusunt mai puternice ;i mai tonifia-te.”

G[se;te-\i propriile “arme” pentru a fi motivat[

E cunoscut[ pentru rolurile dinproduc\ia “:tiu ce-ai f[cut ast[-var[” ;i serialele “Party of Five” sau“Ghost Whisperer/ Mesaje de din-

colo”, dar a ajuns `n industria dedivertisment prin intermediul mu-zicii – a lansat primul din cele ;asealbume ale ei la v]rsta de 12 ani.~nc[ mai c]nt[ ;i chiar apare pefundalul c]torva scene din “TheClient List”. Dar ceea ce iube;te celmai mult acum la muzic[ este mo-dul `n care `i pune `n mi;care tru-pul. “Unii pot s[ citeasc[ ziarul ;is[ se uite la televizor ̀ n timp ce facmi;care. Eu m[ bazez pe iPod-ulmeu plin cu piese de la BrunoMars, p]n[ la Notorius B.I.G. ;i Ste-vie Wonder, pentru a m[ aduce `ndispozi\ia necesar[.”

O alt[ unealt[ care o ajut[ s[nu-;i piard[ motiva\ia este pedo-metrul pe care-l poart[ toat[ ziua

pentru a-;i m[sura pa;ii parcur;i,distan\a ;i caloriile arse. “M[ ̀ ncu-rajeaz[ s[ merg c]t mai mult pe jos.Oamenii cred c[ dac[ mergi nu facide fapt mi;care, dar nu e adev[rat.”

Ia un mic dejun bogat

Pentru a avea energie de-a lun-gul ̀ ntregii zile – deseori se treze;tela ora 4 diminea\a ;i ajunge acas[la ora 8 sau 9 seara – Jennifer ur-meaz[ o diet[ hr[nitoare. “~ntot-deauna iau cea mai consistent[mas[ diminea\a ;i reduc aportul dem]ncare p]n[ spre sear[. ~ncep, deobicei, cu un burrito cu ou[ ;i car-tofi. Pr]nzul const[ ̀ n sup[ ;i o sa-

lat[, iar cina poate fi piept de puicu sote de legume.”

Aceast[ strategie, `mpreun[ curegula ei de a nu m]nca dup[ ora7 seara o ajut[ s[-;i men\in[ greu-tatea. “E ceea ce func\ioneaz[ celmai bine pentru mine”, spuneactri\a care a `ncercat multe dieteciudate ̀ n trecut. “Nu-mi amintescnumele dietelor, dar singurele re-zultate pe care le-am observat aufost faptul c[ m[ sim\eam ame\it[;i c[ eram o companie nepl[cut[pentru cei din jurul meu.”

Jennifer a `nv[\at c[ m]ncareaplin[ de nutrien\i ;i trata\iile oca-zionale – pr[jiturele ;i `nghe\at[ -au un efect pozitiv asupra st[rii ei

psihice. “Dac[ am o sear[ `n carevreau s[ fiu mai rea `n ceea ce pri-ve;te alimenta\ia, asta e. Trebuie s[m[ tratez bine. S[ fii fericit e ceeace conteaz[ cu adev[rat, mai ales`n ziua de azi.”

Transpir[ pentru a alunga triste\ea

Dup[ moartea mamei ei Patri-cia, `n iunie 2012, la v]rsta de 67de ani, din cauza unor complica\iiprovocate de cancer, Jennifer a g[sitcu greu m]ng]iere. “A fost mana-gerul meu, cea mai bun[ prieten[;i partenera mea ̀ n tot ce am f[cut.M[ sf[tuia `ntotdeauna s[ iubescca ;i cum nu mi-a fost fr]nt[ inimaniciodat[, s[ muncesc f[r[ s[ m[g]ndesc c[ am nevoie de bani ;i s[dansez ca atunci c]nd nu m[ pri-ve;te nimeni. E un mod minunatde a privi via\a. Dar dup[ ce a mu-rit, tot ce-mi doream era s[-mi puno pereche de pantaloni de sport ;is[ m[ ascund `ntr-un col\ timp deun an. :i probabil c[ tocmai asta a;fi f[cut dac[ nu ar fi existat c]tevapersoane minunate care mi-au spusc[ nu a;a trebuia s[ fac fa\[ aceleisitua\ii.”

Prietenii ei au `ndemnat-o s[devin[ mai activ[ - orice, de la mer-sul la sal[, la cursuri de dans. “Am`ncercat chiar ;i boxul ;i nici nupot s[ v[ spun c]t de mult m-a aju-tat. C]nd prime;ti o lovitur[ pu-ternic[ de la via\[ - fie c[ moare ci-neva drag sau e;ti p[r[sit[ de iubit– mi;carea `\i poate salva via\a. Pea mea cu siguran\[ a salvat-o.”

Concentreaz[-te pe viitor

Fie din cauza pierderii mamei,fie din cauza v]rstei, ceasul biological vedetei a `nceput s[ bat[ din ce`n ce mai tare. Acesta e un alt motivpentru care vrea s[ fie ̀ n form[. “Eimportant s[ fii `n cea mai bun[form[ a ta `nainte de a avea copii.Doctorii spun c[ f[c]nd acest lucruvei avea o sarcin[ ;i o na;tere maiu;oar[, iar revenirea la forma di-nainte de a r[m]ne `ns[rcinat[ vafi mai rapid[. S[ fii `n form[ te vaajuta ;i dup[ ce se vor na;te copiii.Am v[zut la prietenii mei cu copiic[ trebuie s[ fii `n stare s[ \ii pasulcu ei.”

Jennifer ̀ ;i dore;te cu orice pre\s[ dea un bun exemplu dac[ va aveacopii, duc]nd o via\[ fericit[. “:tiuc[ nu voi fi t]n[r[ ve;nic. Dar vreaus[ le ar[t copiilor mei c[ dac[ aigrij[ de tine ;i te distrezi c]t de despo\i, sufletul `\i va r[m]ne mereut]n[r.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 10 aprilie 2013 Diet[

Alimente care gr[besc procesulmetabolic de ardere a caloriilor

Pentru foarte multe per-soane care urmeaz[ o cur[ desl[bire, m]ncarea este un felde inamic num[rul 1. Efortulpentru a sl[bi este unul mare,iar cel pentru a ne men\ine ̀ nform[ este la fel de mare.

Atunci c]nd ne dorim s[sc[p[m de kilogramele `n plus tre-buie s[ avem `n vedere ;i un pro-gram de sport pentru a sl[bi rapid;i pentru a ne men\ine mai apoigreutatea la care am ajuns.

Ce ;i c]nd m]nc[m?

Trebuie s[ ;tim ce anumem]nc[m ;i la ce or[, c]nd facem an-trenamentele sportive, ce con-sum[m `nainte de ele ;i ce con-sum[m dup[, deoarece ne putemtrezi c[ nu sl[bim nici `n ruptul ca-pului nici dac[ facem sport. Sunt omul\ime de produse alimentare carene ajut[ chiar s[ ardem calorii dup[o repriz[ de exerci\ii fizice. Adic[alimente care gr[besc procesul me-tabolic de ardere a caloriilor.

De exemplu, dup[ o or[ de an-trenament, corpul nostru cere zah[rpentru reglarea glicemiei ;i pentrua-;i reprimi rezervele de energie.Conteaz[ de unde lu[m zah[rul. Nu

din ciocolat[ sau produse de pati-serie, evident. Vom consuma a;adarun m[r, o banan[ sau un ciorchinede struguri. Sunt fructe u;or dige-rabile ;i care contribuie la intensi-ficarea arderilor ce deja au fost sti-mulate la ora de sport.

~nainte sau dup[ sport putemconsuma pentru a arde repede ca-lorii cereale din t[r]\e, foarte bogate`n fibre. Ele au ;i rolul de a cre;te

randamentul fizic. Se pot consumacu fructe proaspete sau cu iaurtu;or. La o or[ dup[ antrenamentcorpul simte nevoia de nutrien\i, deproteine necesare pentru construi-rea masei musculare. E recoman-dat[ carnea de pui, pe;te ;i ou[le.~nainte de efort e bine s[ consum[mfulgi de ov[z, iar dup[ un pumn denuci ori fructe deshidratate.

Ioana Vladimirescu

Formule de calcula greut[\ii ideale

Despre greutatea ideal[ s-a totvorbit `n ultimii zeci de ani. Foartemulte persoane, ̀ n momentul ̀ n ca-re se privesc `n oglind[ ;i constat[c[ nu le place ceea ce v[d, trec laurm[torul pas, cura de sl[bire. Nu`nainte de a calcula, dup[ o anumit[formul[, la ce greutate ar trebui s[ajung[.

Practic, greutatea ideal[ e o es-timare statistic[ ce se bazeaz[ pemai multe aspecte. Ea reprezint[ defapt greutatea calculat[ pentru oanumit[ persoan[, capabil[ de altfels[ asigure o stare bun[ de s[n[tate.

S-au propus ̀ n timp numeroaseformule de calcul pentru a estimagreutatea ideal[. Toate sunt discu-tabile, `n opinia speciali;tilor. Iat[c]teva dintre acestea< formula luiBroca spune c[ se calculeaz[ greu-tatea ideal[ `n func\ie de `n[l\ime,ea fiind egal[ cu `n[l\imea `n cen-timetri minus 100. Pentru un adultcu ̀ n[l\imea de 170 cm, GI = 170 –100 = 70 kg. E o formul[ simpl[,dar tocmai din aceast[ cauz[ are oeroare, fiindc[ ̀ n cazul persoanelor`nalte ea e supraestimat[. Formulalui Pende zice c[< greutatea ideal[este egal[ cu ̀ n[l\imea ̀ n centimetri`mp[r\it la 2,4. Pentru un adult cu`n[l\imea de 170 cm, GI = 170 /2,4= 70,8 kg. :i acest calcul are ten-din\a de a supraestima greutateaideal[. Formula lui Lorentz se cal-culeaz[ ̀ n func\ie de ̀ n[l\ime ;i sex.La b[rba\i - Greutatea ideal[ =`n[l\imea(cm) -100 - ̀ n[l\imea(cm)- 150) /4, iar la femei - Greutateaideal[ = `n[l\imea (cm) -100 -`n[l\imea (cm) - 150) /2. Pentru unb[rbat cu `n[l\imea de 170 cm, GI= 170 – 100 – 5 =65 kg, iar pentru ofemeie cu aceea;i`n[l\ime, GI = 170– 100 – 10 = 60kg. Aceast[formul[

e unadin cele mai

utilizate, sufe-rind `n timpmodific[ri `ncondi\iile `n cares-a mai introdus ovariabil[, ;i anumev]rsta persoanei. Ast-fel, B[rba\i - Greutateaideal[ = ̀ n[l\imea (cm)-100 - ( (`n[l\imea -150) /4 ) + ( (v]rsta-20)/4);i la femei - Greu-tatea ideal[ = ̀ n[l\im-ea (cm) -100 - ((`n[l\imea -150 ) /2,5)+ ( (v]rsta-20) /6).

Ioana V.

Ave\i probleme cu balona-rea? Sc[pa\i de ele u;or!~nainte de toate, trebuie s[;tim c[ balonarea apareatunci c]nd dieta nu e tocmaibun[ sau c]nd stilul de via\[nu se prea `ncadreaz[ `n celeechilibrate.

Se spune c[ ne balon[m atuncic]nd digerarea alimentelor e in-complet[ ori din cauza aerului`nghi\it `n timp ce m]nc[m.

Senza\ii ;i reguli

Senza\iile de balonare sunturm[toarele< abdomen umflat,uneori chiar dureri abdominale,greutate ̀ n a respira. Dac[ sim\imc[ ne balon[m dup[ fiecare mas[luat[ trebuie s[ lu[m unelem[suri. ~n prim[ faz[, `n timpulmesei nu vom bea ap[ sau suc. De

asemenea, nu vorbim `n timp cem]nc[m. Evit[m s[ consum[malimente prea reci ori prea fier-bin\i.

Alimente bune

Pentru a evita balonarea tre-buie s[ l[s[m deoparte b[uturilecarbogazoase ;i s[ fim aten\i la ali-mentele ce fermenteaz[, s[ li-mit[m consumul de produse lac-tate ;i s[ consum[m produse ali-mentare care reduc efectele ba-lon[rii. ~n aceast[ categorie intr[sparanghelul, m[rarul, zmeura,pepenele, kiwi-ul, orezul brun, ce-realele integrale ;i ananasul.

Vom evita guma de mestecat,fumatul. Sunt unele plante cejoac[ un rol important `n stimu-larea digestiei, respectiv p[trun-jelul, chimenul, feniculul, leu;tea-nul, ghimbirul.

Theodora V.

Probleme cu balonarea? Lua\i m[suri!

10 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013Sport

Curs de bodyART sus\inut de instructorii Primagym

Dup[ cum am mai scris,Primagym, centrul de aero-bic, cycling ;i fitness s-a mu-tat recent `ntr-o loca\ie pro-vizorie `n P-\a EroiiRevolu\iei nr. 5.

Aici s-a desf[;urat `n acest we-ek-end, primul curs de bodyARTcontact pentru instructori de bo-dyART basic din Rom]nia.

Primagym Satu Mare a introdus`n Rom]nia noul concept de mi;care;i a deschis prima ;coal[ de instruc-tori bodyART, cursurile fiind sus\in-ute de mastertrainerii din UngariaBorsodi Balazs ;i Lencsés Rita.

Modulul din acest week-end afost sus\inut de mastertrainerulLencsés Rita, care i-a ̀ nv[\at pe noiiinstructori de bodyART basic cum

s[-;i ajute clien\ii la orele de bo-dyART ca s[ intre ̀ n posturi c]t maicorecte, s[-;i con;tientizeze pro-priul corp pentru a `ndeplini me-nirea bodyART – armonia perfect[dintre trup, minte ;i suflet.

S]mb[t[ ;i duminic[ master-trainerul Lencsés Rita a oferit iubi-torilor de mi;care o demonstra\iede bodyART basic, ora fiind mo-derat[ `n stilul propriu al ei, cuc[ldur[, feminitate, ging[;ie,sus\inere permanent[ ;i pe ̀ n\elesultuturor. Sala de sport a fost arhi-plin[, iar demonstra\ia Ritei a fostfoarte apreciat[ de iubitorii spor-tului. Prin bodyART, corpulcon;tientizeaz[ `nt]lnirea dintremi;care ;i putere av]nd o influen\[pozitiv[ ;i benefic[ asupra sl[biciu-nii ;i rigidit[\ii corpului.

V. S.

Energy Kardio Club SatuMare ne prezintă E-Fit - apa-ratul care dezvoltă masamusculară şi care este o in-ovație în lumea electro-fit-ness-ului, destinată oameni-lor care au un ritm de viațăalert.

E-Fit poate deveni cea mai efi-cientă metodă de antrenament, de-oarece se bazează pe un sistem destimulare electrică a muşchilor(EMS). Cu ajutorul unui echipa-ment dotat cu electrozi poate activatoate grupurile de muşchi ai cor-pului, impulsuri asemănătoare cucele comandate de creier. Pentrutransmiterea semnalelor foloseştemicrocurenți de intensitate mică, di-rijați cu precizie. În acelaşi timp, cuajutorul unui antrenor personal poțiface exerciții variate, de gimnastică,fitness clasic, Tae bo, Aerobic, Stepşi multe alte alte.

Invitație la prezentareagenerală E-Fit

În sala de antrenamente, cu me-todele obişnuite, mişcarea unuigrup de muşchi înseamnă o activi-tate de 15-20 de minute pe zonecorporale iar un exercițiu se poateface în 3-4 serii din care rezultă 30-40 de contracții musculare. În

schimbla aparatul E-Fit,

antrenarea tuturor grupurilormusculare se realizează în acelaşitimp şi datorită impulsurilor elec-trice, se efectuează 30-40 de micro-contracții pe secundă pentru fiecaremuşchi vizat.

Exercițiile de bază efectuate sti-mulează muşchii aflați în stare detensionare sporită, ceea ce înseam-nă 36.000 contracții musculare întot corpul - toate în 20 de minute.

E-Fit România, distribuitor ex-clusiv la nivel național al aparatelorde fitness marca E-Fit, are plăcereade a vă invita la prezentarea uneiexcelente posibilități de investițieşi dezvoltare a afacerii dvs., pe datade 10 aprilie de la ora 15.00 la Salade Sport "Energy Kardio Club". Încadrul prezentării va avea loc şi unantrenament demonstrativ la careveți avea oportunitatea să partici-pați.

Adresa< Satu Mare, B-dul Cloşca nr. 42.

Informații la numărul de telefon 0744.934.722, e-mail<

energykardioclub@gmail.com,site www.energykardioclub.ro.

E-Fit - cea mai eficient[ metod[ de antrenament

Informa\ia zilei 13Miercuri 10 aprilie 2013 Fitness

Exerci\ii cardio cu antrenoareaKerekes Emoke

Muncim, muncim ;i iarmuncim, c[ doar vrem s[ar[t[m bine `n h[inu\ele le-jere de prim[var[. Ast[zi nevom antrena intens al[turi deKerekes Emoke ;i chiar v[lans[m invita\ia de a trecepragul Centrului de aerobicFitland pentru o por\ies[n[toas[ de mi;care.

Centrul este situat pe strada

R]ndunelelor nr. 3, ̀ n municipiulSatu Mare, iar pe www.fitland.rog[si\i toate detaliile despre echipacare d[ suflet antrenamentelor. :iacum s[ trecem la treab[! Exerci\iicardio!

1. St]nd pe piciorul st]ng, picioruldrept ̀ nainte ;i ̀ ndoit la 90 de gra-de. Bra\ul st]ng `ntins lateral,dreptul `nainte (imagina 1).Schimb[m pozi\ia bra\elor ;i pi-cioarelor (imaginea 2). Repet[m

exerci\iul de 32 de ori. 2. St]nd pe piciorul st]ng, picioruldrept ridicat ;i ̀ ndoit la genunchi,trunchiul u;or aplecat (imaginea3). Schimb[m pozi\ia prin s[ritur[(imaginea 4) de 32 de ori. 3. Sprijin culcat facial, corpul ̀ ntr-o linie, mu;chii `ncorda\i (imagi-nea 5). Tragem genunchiul dreptspre piept (imaginea 6), apoist]ngul (ca un fel de alergare). Re-pet[m mi;carea de 32 de ori. 4. St]nd cu picioarele u;or

dep[rtate, t[lpile paralele, trun-chiul aplecat, genunchii `ndoi\i,bra\ele jos (imaginea 7). S[rim sus;i ridic[m bra\ele (imaginea 8).Repet[m exerci\iul de 24 de ori. 5. St]nd apropiat, bra\ele `ndoitela coate, m]inile la piept (imagi-nea 9). Pas spre st]nga, jos bazinul,genunchi `ndoi\i (imaginea 10).Revenim ̀ n pozi\ia ini\ial[. Facemla fel pe cealalt[ parte a corpului;i repet[m exerci\iul de 24 de ori.

Ioana Vladimirescu

1. 2. 3.4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

12 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013Stil

Trucuri pentru toate tipurile de siluet[

Dacă e;ti posesoarea uneisiluete mai plinu\e, nu în-seamnă că trebuie să te as-cunzi după haine largi. Prin-cipalul scop este să înve\i săî\i iube;ti corpul a;a cum esteel. Noi î\i prezentăm câtevasfaturi care pot să te avanta-jeze. Desigur nu vei părea cu10 kg mai suplă însă acestehaine pot fi la fel de gra\ioaseca ;i cele de pe podium.

Nu contura liniile drept - fus-tele de acest tip te fac doar să parimai lată. Pe de altă parte o croială”bie” vă sub\iază ;i dă fluiditatesiluetei.

Evită lucrurile strâmte- doarpentru că încerci să te strângi înhaine strâmte, nu înseamnă ;i căpari mai suplă. O oarecare lejeri-tate trebuie să aibă hainele de petine, pentru a nu crea o delimitareprecisă a contururilor.

Tăieturile asimestriceeviden\iază armonios curburile -

optează pentru topuri asimetricecare să scoată din anonimat ume-rii, sau pentru rochii asimetricecare se a;ează frumos pe siluetă.

Hainele midi sau ajustate întalie - dacă acestea sunt drepteatunci masivitatea este accentuată.

De evitat sunt jachetele scurte,deoarece atrag aten\ia spre poste-rior.

Tipuri de siluete

Silueta androginăDacă e;ti o persoană înaltă ;i

zveltă atunci trebuie să î\i îndrep\iaten\ia spre accentuarea taliei.

- ce să por\i< trenciuri din in-spira\ie militară care definescumerii, pulovere în diferite culori;i strâmte în talie. Se mai poateopta pentru fuste evazate în talie,accesorii ;i bro;e ;i pantofii careau detalii în vârf.

- ce să nu por\i< niciodată nuar trebui să por\i pantaloni treisferturi sau fuste pantalon, deoa-rece nu te avantajează deloc.

:olduri generoaseDacă ai noroc să ai ;olduri ge-

neroase atunci ar trebui să fii mân-dră de ele! Tot ce trebuie să faci esă î\i sub\iezi talia ;i să accentuezipartea de sus a corpului.

- ce să por\i< pentru a-\i faceumerii mai la\i po\i purta tricourisau bluze cu decolteu în V. Defi-ne;te-\i talia cu ajutorul unor pan-taloni drep\i sau u;or evaza\i lagenunchi.

- ce să nu por\i< nu purta jean;isau orice tip de pantaloni cu bu-zunare laterale ;i evită cizmele ca-re merg până la genunchi. Nu-\iachizi\iona jachete care au buzu-nare la nivelul ;oldurilor.

Silueta plinu\ăForma corpului tău seamănă

cu o clepsidră ;i de multe ori în-tâmpini dificultă\i în achizi\iona-rea hainelor potrivite. De;i e;tidestul de echlibrată nu trebuie săui\i de talie.

- ce să por\i< optează pentrubluze pe lângă corp cu decolteu

în formă de V, ;i fuste cu clini saupliuri, confec\ionate din materialegrele. În materie de pantaloni po\ipurta culori închise ;i modele cla-sice.

- ce să nu por\i< uită de mate-rialele lucioase sau din lycra, ;ievită dungile ;i imprimeurile în-cărcate.

Silueta minionăPosezi o talie sub\ire ;i ;olduri

incredibile. Partea inferioară acorpului este generoasă însă tre-buie să lucrezi la cea superioară.

- ce să por\i< pentru începutalege pantaloni în culori închise<negru, maro, bleumarin sau verdeînchis. Po\i opta ;i pentru panta-loni în dungi verticale, deoarececreează o iluzie de picioare lungi.

- ce să nu por\i< uită de fustelelungi plisate sau cu volane! În du-lapul tău de asemenea nu trebuiesă existe niciun pantalon evazatsau materiale rigide pentru tren-ciuri.

Flavia Călăianu

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 10 aprilie 2013

Job-uri care se potrivesc femeilor

E;ti conectată toată ziuacu lumea online-ului? :tii totce se mi;că în materie de mo-dă ;i design dar ai ca profesiealt domeniu? Atunci noi î\ipropunem câteva job-uri încare po\i activa dacă e;ti pa-sionată de artă ;i tot ceea ceeste frumos în jurul nostru.

1. Strategist ”digital”Comunicarea este cheia în acest

domeniu. Află ceea ce le lipse;teclien\ilor tăi pentru a fi cât mai vi-zibili în spa\iul online. Dă-le ponturicreative pentru a avea site-uri câtmai prietenoase ;i să fie în perma-nent[ comunicare cu clien\ii prinintermediul site-urilor de socializa-re precum Facebook, Twitter sauPinterest.

2. Asistent medical|i-ai dorit întotdeauna să tratezi

pacien\ii ;i să fii în permanen\ăpreocupată de starea lor de sănătate,însă cei ;ase ani de medicină te-audemoralizat? Nici-o problemă! Ni-ciodată nu e prea târziu să devii asis-

tent medical. Pe lângă faptul că esteo meserie bănoasă, po\i să te implicipersonal în monitorizarea pacien-tului.

3. Preparator fizicPia\a este într-o cre;tere conti-

nuă datorită oamenilor care î;i pe-trec ziua întreagă la birou. Pentru a

practica această meserie trebuie săfii o persoană activă ;i care să fie înmi;care continuă. Dacă crezi căacest domeniu \i se potrive;te atuncipo\i urma cursuri din cadrul Aca-demiei Na\ionale de Educa\ie Fizică;i Sport.

4. Analist în securitateainforma\iei

Până de curând acest domeniuera direct destinat sexului tare. Pen-tru multe femei însă acest domeniupoate fi perceput precum o provo-care pu\in mai extremă. Acest fel dejob este bine plătit însă trebuie să aicuno;tinte în materie de informa-tică ;i tehnologia informa\iei. Dacăte crezi în stare să lup\i împotrivahacker-ilor atunci acest domeniu î;ieste destinat.

5. Arhitect peisagistDacă stăpâne;ti creativitatea ;i

ai cuno;tin\e în acest domeniuatunci po\i cu u;urin\ă să câ;tigibani frumo;i. Tot ce trebuie este să;tii cum să te joci cu natura ;i să ocombini cu pu\ină creativitate.

Flavia Călăianu

Cele mai solicitate ponturiîn sfaturi de carieră este re-cuperarea vechiului loc demuncă. Se întâmplă deseorisă renun\i impulsiv la job-ulpe care îl ai iar mai apoi să îisim\i lipsa. Din păcate reali-zăm aceste lucruri când estedeja prea târziu.

De multe ori plafonarea la loculde muncă ne face să lu[m deciziidrastice ;i pe care de multe ori ajun-gem să le regretăm. După o perioa-dă în care î\i pare rău de fostul locde muncă, începi să te gânde;ti lametode pentru a-l recupera. Din fe-ricire există multe solu\ii ;i sfaturiutile în acest sens!

1. Drum fără întoarcereÎnainte de a intra în gura lupului

trebuie să fii con;tientă dacă echipaprofesională alături de care ai lucratî\i mai dă ”Bună ziua”. Totu;i dacăai lăsat în urma ta persoane care nu

mai doresc să te aib[ prin preajmă,este indicat să te reorientezi către oaltă companie.

2. Restabilireacomunica\iei

Prin simplul fapt că ai lucrat în-tr-o institu\ie ;i ;tii deja cum mergtreburile, ai multe avantaje certe pe

care le po\i folosi în favoarea ta. In-teresează-te despre eventualele pos-turi vacante ;i reia comunicarea cufo;tii colegi.

3. Reactualizează-\i CV-ulDe;i ai depus eforturi ;i întot-

deauna ai lucrat corect la fostul locde muncă, încearcă să dai un refresh

CV-ului pentru a-\i impresionaeventualii superiori. Completează-l cu activită\ile pe care le-aidesfă;urat în perioada în care ai fostplecată din compania respectivă.Noile aptitudini pe care le-ai do-bândit pot fi puncte tari în CV-ultău.

4. Nu pretinde multeDacă ai noroc ;i te întorci în fos-

ta echip[ atunci o perioadă este binesă nu pretinzi multe de la superioriităi deoarece te vor \ine sub supra-veghere. Străduie;te-te să î\i înde-pline;ti sarcinile cât mai bine posibil;i fii comunicativă ;i drăgu\ă cu toa-tă lumea.

5. Acceptă schimbărileDe multe ori în astfel de situa\ii

trebuie să fii con;tientă că vor existaunele schimbări. Timpul ;i deciziileluate î;i pun foarte u;or amprentaasupra activită\ilor ;i trebuie să tereadaptezi mediului de lucru.

Flavia C.

Cum s[ î\i recuperezi vechiul loc de munc[

14 Informa\ia zilei Miercuri 10 aprilie 2013Casa şi grădină

Anul acesta “se poart[“ tapetul!

Patul suspendatpentru gr[din[Poate a\i avut ocazia s[ vede\i

acas[ la prieteni de-ai dumnea-voastr[ un pat suspendat. V[ spu-nem c[ nu e mare filozofie ̀ n a realizaunul ;i nici nu cost[ o avere `n aachizi\iona un astfel de obiect fiepentru designul interior, fie pentrucel exterior.

Da, a\i ̀ n\eles bine< patul suspen-dat poate s[ fie chiar o pies[ de re-zisten\[ a gr[dinii dumneavoastr[.O pies[ inedit[ de mobilier care seg[se;te `n momentul de fa\[ `ntr-ovarietate de modele, forme ;i culori.

S[ nu uit[m c[ patul suspendatpoate s[ fie foarte relaxant, confor-tabil, prin urmare atuul s[u nu e doaracela c[ d[ bine la imaginea spa\iului`n care e amplasat. Dac[ tot se`nc[lze;te vremea ;i vine ea ;i vara,v[ pute\i g]ndi la un pat suspendatpentru gr[din[, un refugiu `n toat[puterea cuv]ntului. Pute\i s[ `l am-plasa\i ̀ ntr-un foi;or sau chiar pe te-rasa casei.

Unul sub form[ de leag[n estefoarte bun pentru gr[din[ deoarecene permite s[ ne leg[n[m pu\in `ntimp ce st[m `n el. S[ nu uit[m nicide cel sub form[ de hamac, care seg[se;te `n varianta clasic[ pentruspa\iul deschis.

Theodora V.

E prim[var[ ;i speciali;tii`n design interior se g]ndescc[ e vremea numai bun[ de aface unele modific[ri `n lo-cuin\[. Dincolo de cur[\eniatradi\ional[ pe care o facem`n fiecare prim[var[, ace;tiane propun s[ schimb[m ;idesignul interior. S[ ̀ ncepemcu pere\ii!

Se "poart[" anul acesta tapetul.Dup[ o perioad[ lung[ de timp `ncare oamenii parc[ fugeau numai lag]ndul c[ pere\ii casei lor ar puteafi ‘’astupa\i’’ de tapet, iat[ c[ revinela mod[.

Extrem de colorat pentrucamera copilului

F[r[ doar ;i poate, tapetul poates[ schimbe radical aspectul oric[rei`nc[peri, asta indiferent c[ vorbimde camera mic[ sau de camera mare.Pe pia\[ exist[ o sumedenie de mo-dele, a;a c[ nu putem spune c[ nug[sim ceea ce ne-ar pl[cea. Trebuie

s[ avem o doz[ de curaj ;i ambi\ies[ schimb[m ceva `n casa noastr[.~n camera copilului e recomandatun tapet extrem de colorat. Acestaare un rol important ̀ n a oferi mult[veselie ;i energie pozitiv[ totodat[.Impactul vizual este unul puternic.

Elegan\[ ;i stil

Speciali;tii recomand[ ca pehol, la intrarea `n locuin\[, s[ folo-sim un tapet hipnotizant care arerolul de a crea iluzii optice. ~n ca-mera ̀ n care primim oaspe\ii putemopta pentru ceva mai elegant. Ale-

ge\i tapetul cu motive florale subtile,foarte u;or metalizate. Designul ele-gant este garantat. Acesta mergefoarte bine ;i `n dormitor. Ne ofer[lini;tea de care avem nevoie pentruun somn odihnitor.

:i `n buc[t[rie

S[ nu uit[m de buc[t[rie, undee recomandat tot un tapet subtil ;if[r[ imprimeuri care creeaz[ ideeaunui spectacol. Se poate opta pentrunuan\ele pastelate ori pentru celeneutre.

Ioana Vladimirescu

Rozul, o culoare relaxant[ pentru interiorRozul este o culoare care

î\i bucură privirea, dar în ace-la;i timp te învesele;te ;i î\iimpune o bună dispozi\ie.Dacă totu;i această culoarenu este pe placul vostruatunci nu trebuie folosită încantită\i ”industriale”, însăeste indicat ca măcar un stropde roz să vă înveselească casa.

Noi vă vom prezenta câteva lu-cruri ise\e pe care le pute\i face cuajutorul acestei culori. De la rozbombon până la fuchsia ;i nuan\ecare duc spre lila sau corai. De;i laprima vedere pare dificilă asortarea,rozul este o culoare foarte u;or decombinat cu alte obiecte ;i stiluri.Se potrive;te ca o mănu;ă cu galben,bleu, mov, sau chiar ;i verde.

Camere care pot fi decorate cu ajutorul rozului

Dormitorul - aici posibilită\ilesunt destul de nelimitate, primele

variante se îndreaptă spre finisaje,astfel că un perete vopsit în roz palva deveni automat col\ul tău prefe-rat. În fa\a lui poate fi plasat patulsau un ;ezlong pe care po\i să te re-laxezi citind o revistă sau o carte.Nici tapetul nu iese din discu\ie. Unmodel floral ;i supradimensionatnu ar trebui să lipsească din dormi-torul matrimonial. La camerele pen-tru copii rozul se află primul în to-pul culorilor preferate.

Rămânem tot la capitolul dedormitor ;i de data aceasta ne în-dreptăm aten\ia spre accesorii. De

exemplu tăbliile patului pot fi re-condi\ionate ;i vopsite într-o nuan\ăde roz. Rozul mai poate fi transpus;i printr-un pled sau un covor mo-dern.

Camera de zi - este indicat săapelăm la accesorii. Este una dintrecele mai rapide ;i simple modalită\ide a da o pată de culoare încăperii.De la draperii, perne decorative, ve-ioze, până la măsu\e de cafea. Totu;idacă dori\i o schimbare care să aibăun impact atunci alege\i o canapeaîntr-o nuan\ă de roz murdar.

Flavia C.

Este una dintre cele mai frumoa-se plante cu flori. Acestea au formăde pâlnie ;i pot fi simple ori compuse.Există o marie varietate de culori, dela ro;u, roz, alb până la galben ;i por-tocaliu. Florile se men\in o singurăzi, dar apar în permanen\ă altele noi,din primăvară până în toamnă.

Îngrijire< pământul va fi men\inutumed prin udări regulate. Pentru ob-ținerea unei inflorescen\e abundentese vor folosi îngră;ăminte bogate înpotasiu, care se vor administra în so-lu\ie, la interval de două săptămânidin primăvară până în vară. În timpulverii poate fi pusă în aer liber. Pri-măvara se replantează în pământ bineîngră;at, amestecat cu argilă. Tulpi-nile îmbătrânite vor fi tăiate. Vara seva păstra în locuri însorite, iar în tim-pul iernii în camere încălzite moderat;i în locuri luminoase. Pretinde oumiditate ridicată, de aceea este in-dicat să se a;eze pe un strat de pietri;umed.

A;ezare, mediu< acest arbust, deo frumuse\e deosebită, va fi pus într-o încăpere luminoasă, căreia îi va îm-prumuta un aspect oriental. Este de-corativă ;i dacă este a;ezată singular,precum ;i alături de alte plante cuflori deosebite.

Boli, dăunători< este sensibilă lapăduchii de frunze.

F. Călăianu

Trandafir de China