SET EDUCATIV „TEHNICA MĂSURĂRII ŞI TESTĂRII” CONRAD · Multimetrele CAT III pot fi...

SET EDUCATIV „TEHNICA MĂSURĂRII ŞI TESTĂRII” CONRAD Cod produs: 192290

RO Manual de utilizare

Introducere În magazinele de specialitate veţi găsi o multitudine de multimetre cu care puteţi realiza măsurători ale componentelor electronice şi ale circuitelor. Toate acestea presupun însă cunoştinţe de bază legate de manevrarea acestui tip de aparat de măsură şi a componentelor de măsurat.

Setul educativ „Tehnica măsurării şi testării” vă ajută să descoperiţi pas cu pas secretele măsurătorilor corecte. În exerciţiile prezentate mai jos veţi învăţa felul în care puteţi identifica şi măsura diferite componente, precum şi modalitatea de comportament a acestora în circuite. Cu ajutorul acestor cunoştinţe veţi putea stabili singur dacă o anumită componentă este defectă sau dacă ea a fost corect integrată într‐un circuit. Setul educativ vă oferă toate cunoştinţele de bază necesare pentru manevrarea corectă a unui multimetru.

Componentele – cunoştinţe de bază Bateria În orice circuit bateria trebuie conectată la polaritatea corectă. Clema bateriei are un fir roşu de conexiune care marchează polul pozitiv şi un fir negru de conexiune care marchează polul negativ. Ambele fire trebuie conectate la placa pentru experimente în funcţie de polaritatea corectă.

Imaginea 1: Semnele de polaritate ale unei baterii

Rezistenţa Rezistenţele sunt unele dintre cele mai simple componente electronice. Marcarea lor se face prin intermediul unui cod de culoare reprezentat de 3 inele, ce se citesc de la margine spre centru. Cel de‐al patrulea inel, situat separat, indică toleranţa componentei. Codul de culori se citeşte pornind de la inelul care se află cel mai aproape de marginea rezistenţei. Primele două inele reprezintă două cifre, iar al treilea inel este un multiplicator al valorii de rezistenţă în Ohmi. Cel de‐al patrulea inel indică toleranţa. Valoarea rezistenţei este dată în Ohmi.

Imaginea 2: Codul de culori al rezistenţei

Imaginea 3: O rezistenţă cu inele de culoarea galbenă, violet, maro şi auriu are valoarea de 470 Ohmi la o toleranţă de 5%.

2 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o

Imaginea 4: Rezistenţa

În setul educativ se află rezistenţe cu următoarele valori:

330 Ohm Portocaliu, portocaliu, maro 1 kOhm Maro, negru, roşu 2,2 MOhm Roşu, roşu, verde

Imaginea 5: Simbol grafic rezistenţă

Condensator ceramic Condensatorul este o altă componentă electronică de bază. El este disponibil în două variante. Varianta cea mai simplă este condensatorul ceramic mic, rotund şi plat. Acesta are protecţie la inversarea polarităţii. Capacitatea este indicată în Farad. Marcarea condensatorilor ceramici se face printr‐un cod numeric. 104 înseamnă 10 x 10 la puterea 4 adică 100.000 pF.

Imaginea 6: Simbol grafic condensator ceramic

Imaginea 7: Condensator ceramic

Condensator electrolitic Condensatorul electrolitic are un corp cilindric şi trebuie montat la polaritatea corectă. Polul negativ este marcat cu o bandă albă în lateral şi are un fir de conexiune mai scurt. Dacă condensatorul electrolitic este montat la polaritatea inversată componenta se distruge. Marcarea se face prin text.

Imaginea 8: Simbol grafic condensator electrolitic

Imaginea 9: Condensatorul electrolitic trebuie conectat la polaritatea corectă

Ledul La montarea unei diode luminoase trebuie respectată în principiu polaritatea. Ledul are două fire de conexiune de lungime diferită. Firul mai lung este polul pozitiv şi se numeşte anod (A). Polul negativ este firul mai scurt şi se numeşte catod (C).

Polaritatea poate fi identificată şi în interiorul ledului. Polul negativ are forma unui triunghi mare. De aceea polul pozitiv este realizat în variantă discretă.


Imaginea 10: Un led trebuie conectat întotdeauna la polaritatea corectă.

Imaginea 11: Simbol grafic led

Tranzistor Tranzistorul amplifică curenţii mici. Conexiunile sale se numesc emiţător (E), bază (B) şi colector (C). Carcasa cilindrică este aplatizată pe o parte. Aici este marcată denumirea tipului. Dacă priviţi tranzistorul în aşa fel încât conexiunile indică în jos şi poate fi citită inscripţionarea atunci emiţătorul se află în stânga, iar baza este în centru.

Imaginea 12: Tranzistor cu vedere spre partea aplatizată. Conexiunile de la stânga la dreapta: emiţător, bază, colector.

Imaginea 13: Simbol grafic al unui tranzistor NPN

Dioda O diodă lasă să treacă curentul numai într‐o direcţie. Ea poate fi imaginată a fi un ventil de reţinere al unei instalaţii de apă.

Diodele standard au, la fel ca şi rezistenţele, formă cilindrică. Polul negativ (catod) este reprezentat printr‐o linie.

Imaginea 14: Simbol grafic diodă

Imaginea 15: Dioda


Funcţiile unui multimetru Multimetrele se deosebesc între ele în primul rând prin funcţiile lor. Acest lucru nu înseamnă însă că în cazul unui instrument mai simplu veţi şti automat cum trebuie folosit. Priviţi butonul mare din centru, care selectează domeniile de măsurători şi mărimile. Ce oferă multimetrul referitor la aceste funcţii? Care dintre ele vă sunt însă utile? Iată nişte întrebări la care trebuie să cunoaşteţi răspunsul înainte de a cumpăra multimetrul. La fel de importante sunt şi cablurile. Ele au diferite culori: roşu – polul pozitiv, negru: polul negativ. Citind manualul de utilizare vă veţi familiariza cu aparatul de măsură înainte de a începe să‐l folosiţi.

Imaginea 16: Prima dată trebuie să faceţi cunoştinţă cu instrumentul de măsură. În acest sens de mare ajutor poate fi manualul de utilizare.

Certificarea CAT determină domeniile de utilizare Multimetrele trebuie să îndeplinească diferite criterii de siguranţă, gândite pentru a vă proteja. Căci la urma urmei măsurarea curentului şi a tensiunii nu e o joacă de copii, ci o operaţie ce presupune riscuri!

Multimetrele sunt concepute pentru a face faţă unei combinaţii de tensiuni constante şi aşa‐numitele supratensiuni tranzitorii. Aceste măsuri de protecţie sunt grupate în 4 categorii CAT. Cu cât categoria CAT este mai mare cu atât mai multe funcţii are instrumentul de măsură. Categorii CAT CAT I Multimetrele cu certificare CAT I sunt echipate numai cu măsuri de protecţii minime. De aceea ele pot fi utilizate numai pentru măsurători în circuite electronice protejate şi aparate. Acestea trebuie să fie protejate contra supratensiunii tranzitorii.

CAT II Instrumentele CAT II pot fi folosite pentru consumatori monofază, conectaţi la prize de curent. Aici intră aparatele de uz casnic şi sculele portabile. Prizele şi cablurile pot fi măsurate în mod limitat. Multimetrele pentru electroniştii amatori trebuie să aibă cel puţin certificare CAT II.

CAT III Multimetrele CAT III pot fi utilizate în reţele de distribuţie trifazice şi echipamente de iluminare monofazice comerciale. Cu aceste aparate se pot măsura motoare trifazice sau prize pentru consumatori mari.

CAT IV CAT IV permite utilizarea la curentul trifazat al centralei electrice şi la cablurile reţelei aeriene. Aici este vorba aşadar despre măsurători pe aparate ce nu au voie să fie realizate de persoane private. Conectarea corectă a cablurilor măsurători Foarte puţine multimetre au cablurile măsurători conectate direct la aparatul de măsură. De obicei aparatele au integrate 3 – 4 mufe la care se pot conecta cablurile măsurători. De regulă acest lucru se poate face numai dacă aceste cabluri nu sunt legate şi la alte aparate!

Cablul negru este cablul negativ (de întoarcere) şi se conectează la mufa COM. Cablul roşu este cablul pozitiv, iar mufa la care se conectează depinde de tipul de măsurătoare şi de inscripţionarea mufelor. Instrumentul nostru are integrate trei mufe. Cea din dreapta este inscripţionată cu „HzVΩ“. La ea se conectează cablul roşu dacă se măsoară tensiunea (V) şi rezistenţa (Ω). Hz indică măsurarea frecvenţei, măsurători de care au nevoie numai specialiştii. De obicei această mufă poate fi selectată şi pentru măsurarea curenţilor mici, care apar de regulă în circuitele electronice. În cazul instrumentului nostru el este echipat cu o mufă proprie pentru acest tip de măsurători ce este inscripţionată cu „μAmA“. Dacă măsuraţi curent standard în aplicaţiile de electronică pentru amatori conectaţi aici cablu roşu. La multimetrele cu 3 conexiuni funcţia de măsurare a curenţilor mici, a tensiunii şi a rezistenţei se realizează la o mufă comună.

Cea de‐a patru mufă este inscripţionată cu „20A MAX”. Ea serveşte pentru măsurarea curenţilor foarte mari şi de obicei nu este folosită de electroniştii care măsoară circuite.

Detaliile referitoare la alocarea mufelor şi realizarea măsurătorilor le găsiţi în manualele de utilizare ale multimetrelor.


Imaginea 17: Majoritatea multimetrelor sunt echipat cu 3 – 4 mufe la care se conectează cablurile măsurători.

Imaginea 18: Cablul negru se conectează la mufa COM. El este cablul negativ.

Imaginea 19: Dacă se măsoară tensiunea şi rezistenţa conectaţi cablul roşu măsurători la mufa din dreapta HzVΩ. Pentru măsurarea curenţilor mici conectaţi cablul roşu la mufa µAmA.

Setarea corectă a multimetrului Pentru a măsura corect tensiunea, curentul şi rezistenţa multimetrele trebuie setate în mod adecvat, căci de exemplu există tensiune şi curent continuu sau alternativ. În plus multimetrele dispun de mai multe domenii de măsurători. De ex. Voltcraft VC‐11 are 5 domenii de măsurare tensiune continuă: pentru tensiune foarte mică până la 200 MV, 2 V, 20 V, 200 V şi 250 V. Deoarece nu este întotdeauna uşor de estimat tipul de tensiune care va apărea în cadrul unei măsurători setaţi întotdeauna cel mai mare domeniu de măsurători. În cazul modelului Voltcraft VC‐11 pentru măsurarea tensiunii continue acest domeniu este 250 V. Dacă displayul afişează o valoare măsurată foarte mică, ca de ex. 14 V, puteţi trece în domeniul 20 V. Aparatul va măsura acum cu precizie maximă. În acelaşi fel trebuie să procedaţi şi la măsurarea tensiunii alternative, curentului continuu şi alternativ, rezistenţei etc.

Dacă începeţi cu cel mai mare domeniu de măsurători protejaţi componentele electronice sensibile ale aparatului de suprasarcină şi astfel de daune permanente. De aceea faceţi‐vă un obicei din a începe măsurătorile cu domeniul cel mai mare.

Imaginea 20: Alegeţi domeniul de măsurători adecvat (de ex. „Curent continuu” dacă măsuraţi curent continuu).

Imaginea 21: Înainte de orice măsurătoare setaţi aparatul pe domeniul maxim de măsurători. În cazul acestui model acesta este 250 V la măsurarea tensiunii continue.


1. Cum se măsoară o rezistenţă? Pregătirea Îndoiţi la 90° firele de conexiune ale unei rezistenţe de 330 Ω, 1 kΩ şi 2,2 MΩ, astfel încât să o puteţi introduce în placa pentru experimente (v. imag. 22). Pentru ca să puteţi avea ambele mâini libere în timpul măsurătorilor pregătiţi sondele măsurători folosind două bucăţi de sârmă rotunde, complet izolate, cu o lungime de 7 cm pe care să le înfăşuraţi strâns în jurul părţii neizolate a sondelor. Ceea ce ar trebui să rămână din sârmă fără a fi îndoit: cca. 1 cm. Astfel puteţi introduce sondele direct în placa pentru experimente. Pentru măsurarea unei rezistenţe aveţi nevoie de o sursă externă de curent, de ex. o baterie 9 V. Multimetrul are deja integrată o baterie pentru măsurarea rezistenţei. Introduceţi acum cele două sonde în paralel cu o rezistenţă în placa pentru experimente şi setaţi instrumentul de măsură pe domeniul rezistenţă 2000 kΩ. Măsuraţi în acest fel toate cele trei rezistenţe. La două măsurători obţineţi 001, iar la a treia 1‐. Cu aceste valori măsurate nu prea puteţi face mare lucru însă, deşi aţi făcut totul corect. De ce? Din cauza domeniului de măsurători selectat. Mai multe în exerciţiul 2.

Imaginea 22: După ce aţi îndoi firele de conexiune ale celor trei rezistenţe la 90° introduceţi‐le în placa pentru experimente.

Imaginea 23: Înfăşuraţi în jurul sondelor cca. 7 cm de sârmă curată.

Imaginea 24: Aşa conectaţi cablurile măsurători direct la placa pentru experimente.

Imaginea 25: În domeniul cel mai mare pentru măsurători rezultatele obţinute sunt imprecise.

2. Evitarea erorilor de măsurare Conform măsurătorilor din exerciţiul anterior două rezistenţe au avut aceeaşi valoare. Eroare de măsurare a fost cauzată de domeniul măsurători incorect selectat. De aceea măsuraţi încă o dată pe circuit fiecare rezistenţă în parte şi diminuaţi pas cu pas domeniul măsurători.


„1“ pentru 1 kΩ în domeniul 2.000 kΩ devine 0,98, adică 980 Ω în domeniul 20 kΩ. Treceţi acum la domeniul 2.000 Ω şi veţi obţine valoarea 983 Ω. Astfel aţi ales domeniul de măsurători optim şi precis. Dacă treceţi acum la domeniul măsurători 200 Ω pe display apare „1—“. Acest lucru indică faptul că domeniul măsurători selectat este prea mic. Realizaţi aceste măsurători şi pentru cea de‐a doua rezistenţă la care aţi măsurat iniţial „1” pentru 1 kΩ. În cazul acestei măsurători veţi descoperi că ea măsoară într‐adevăr 326 Ω. Astfel aveţi de‐a face cu o rezistenţă de 330 Ω. La cea de‐a treia rezistenţă de 2,2 MΩ veţi descoperi că pe ecran apare “1‐„ în fiecare domeniu de măsurători selectat. Acest lucru indică faptul că acest multimetru nu este adecvat pentru măsurarea rezistenţelor foarte mari. De aceea selecţia unui multimetru corespunzător depinde de ceea ce doriţi să faceţi cu aparatul de măsură. Măsurătoarea este precisă numai dacă domeniul măsurători a fost selectat în mod optim. De aceea trebuie să treceţi întotdeauna în domeniul măsurători imediat mai mic. Cu cât domeniul măsurători selectat este mai mare cu atât mai mare este eroarea de măsurare şi cu atât mai imprecis rezultatul obţinut. Acest lucru este valabil şi pentru măsurarea curentului şi tensiunii.

Imaginea 26: În domeniul măsurători 2000 Ω se obţine o valoare de 983 Ω. Astfel pentru această rezistenţă a fost găsit domeniul de măsurători ideal.

Imaginea 27: La setarea corectă a domeniului măsurători pentru cea de‐a doua rezistenţă măsurată la 1 kΩ se obţine acum 330 Ω.

3. Cum se comportă rezistenţele legate în serie? Rezistenţele sunt integrate în circuite atât individual, cât şi în combinaţii. O posibilitate este legarea în serie a rezistenţelor. Introduceţi două rezistenţe de 1 kΩ în serie în placa pentru experimente. Conectaţi un cablu măsurători la capătul stâng al rezistenţei din stânga, iar celălalt cablu la capătul drept al rezistenţei din dreapta şi citiţi valoarea obţinută. În cazul experimentului nostru se obţin 1970 Ω, adică cca. 2 kΩ. În cazul legării în serie a rezistenţelor valoarea totală obţinută este suma rezistenţelor individuale. Adică: Rtot= R1 + R2 + … Rn 2 kΩ = 1 kΩ + 1 kΩ

Încercaţi să legaţi în serie mai multe rezistenţe şi de asemenea rezistenţe diferite. În acest fel puteţi “asambla” o rezistenţă pe care nu o aveţi la dispoziţie ca şi componentă individuală.

Imaginea 28: Legarea în serie a două rezistenţe. Pentru a determina rezistenţa totală menţineţi un cablu măsurători la conexiunea stânga a rezistenţei din stânga, iar celălalt cablu la conexiunea dreaptă a rezistenţei din dreapta.


Imaginea 29: Legarea în serie a două rezistenţe.

Imaginea 30: Rezistenţa totală în cazul legării în serie a rezistenţelor corespunde sumei rezistenţelor individuale.

4. Cum se comportă rezistenţele legate în paralel? Rezistenţele pot fi legate şi în paralel. Un circuit simplu în paralel este compus din cel puţin două rezistenţe. Evident pot fi legate în paralel şi mai multe rezistenţe. Conectaţi una după alta două rezistenţe 1 kΩ pe placa pentru experimente. Acum ele sunt legate în paralel. Conectaţi cele două cabluri măsurători la capetele celor două rezistenţe. Măsuraţi rezistenţa totală. În cazul circuitului nostru aceasta este de 493 Ω, adică cam jumătate din valoarea rezistenţelor individuale. Conectaţi acum o rezistenţă de 1 kΩ în paralel cu una de 330 Ω. Rezistenţa totală este de cca. 245 Ω. Încercaţi şi cu alte combinaţii de rezistenţe. La legarea în paralel a rezistenţelor valoarea totală este întotdeauna mai mică decât cea a rezistenţelor individuale. Valoarea totală a rezistenţelor legate în paralel se calculează conform formulei: 1 / Rtot = 1 / R1 + 1 / R2 + … 1 / Rn 248 Ω = 1 / 1.000 Ω + 1 / 330 Ω

Pentru a obţine rezistenţa totală apăsaţi tasta 1/x a unui calculator de buzunar.

Imaginea 31: La legarea în paralel a două rezistenţe valoarea totală este întotdeauna mai mică decât valoarea rezistenţelor individuale.

Imaginea 32: Legarea în paralel a două rezistenţe pe placa pentru experimente.


Imaginea 33: Două rezistenţe de 1 kΩ legate în paralel ne dau o rezistenţă totală de 493 Ω. Faptul că nu este exact 500 Ω este determinat de valorile de toleranţă ale producătorului rezistenţelor.

5. Măsurarea condensatorilor Pentru a măsura capacitatea unui condensator aveţi nevoie de un multimetru care are şi această funcţie (de ex. Voltcraft VC840). Din păcate există puţine multimetre care posedă această funcţie de măsurare. Multimetrele standard au de obicei domeniile de măsurare pentru Volţi, Amperi şi Ohmi.

Atenţie! Înainte de a lega un condensator la aparatul de măsură acesta trebuie descărcat! În acest sens scurtcircuitaţi cele două conexiuni. Folosiţi un cleşte sau o şurubelniţă, pe care să le aşezaţi peste cele două contacte. În decursul operaţiei apucaţi unealta numai de mânerul izolat, căci la scurtcircuitarea unui condensator se pot produce descărcări foarte puternice. De aceea nu atingeţi conexiunile condensatorilor cu tensiune mai mare de 35 V DC / 25 V AC – mai ales dacă nu ştiţi dacă este încărcat sau nu! Atenţie! Pericol de moarte!

Introduceţi acum condensatorul de măsurat pe placa pentru experimente în aşa fel încât să puteţi aşeza pe placă cele două sonde înfăşurate cu sârmă ale aparatului fără ca cele două cabluri măsurători să se atingă. Condensatorii de măsurat nu au voie în niciun caz să fie montaţi în circuite sau părţi de circuit. Procedura de măsurare a condensatorilor corespunde cu cea folosită la rezistenţe. Menţineţi cablurile roşu şi negru pe ambele conexiuni ale condensatorului. Pentru a avea ambele mâini libere folosiţi sondele înfăşurate cu sârmă cu care puteţi fixa cablurile măsurători pe placa pentru experimente. La conectarea cablurilor măsurători respectaţi polaritatea corectă, mai ales în cazul condensatorilor electrolitici. Conectaţi cablul roşu cu polul pozitiv şi cablul negru cu polul negativ al condensatorului. După ce aţi pornit multimetrul poziţionaţi butonul rotativ al acestuia pe domeniul de măsurători de rezistenţă. El este multifuncţional. Apăsaţi selectorul de funcţii până când pe display apare nF (nano‐Farad) pe marginea din dreapta. Farad este unitatea de măsură pentru capacitatea electrică. Majoritatea condensatorilor au o capacitate cuprinsă între câţiva pF (pico‐Farad) şi câţiva mF (micro‐Farad). Măsurarea unui condensator pretinde timp, căci se scurg câteva secunde până ce pe display apare valoarea definitivă.

Imaginea 34: Condensatorii au voie să fie măsuraţi numai în afara circuitelor sau părţilor de circuit. Condensatorul de măsurat se introduce în placa pentru experimente. Cele două cabluri măsurători se conectează la condensator la polaritatea corectă.

Imaginea 35: Setaţi domeniul de măsurare pentru capacitate pe multimetru. Vor trece câteva secunde până la apariţia valorii măsurate.


6. Condensatori legaţi în serie În cadrul exerciţiului „Cum se comportă rezistenţele legate în serie?” aţi descoperit că rezistenţa totală reprezintă suma rezistenţelor individuale. Legaţi pe placa pentru experimente doi condensatori în serie (de ex. cu o capacitate de 10 µF). Condensatorii trebuie montaţi la polaritatea corectă. La condensatorii electrolitici legaţi firul de conexiune negativ al primului condensator la firul de conexiune pozitiv al celui de‐al doilea. Deoarece condensatorii trebuie măsuraţi singuri (fără consumator şi sursă de curent) puteţi lega cablul roşu al multimetrului la conexiunea pozitivă a primului condensator, iar cablul negru la conexiunea negativă a celui de‐al doilea condensator. Setaţi multimetrul pe domeniul de măsurare al capacităţii şi aşteptaţi câteva secunde până când valoarea măsurată nu se mai modifică. Valoarea măsurată va fi de cca. 5,7 µF, adică jumătate din valoarea de 10 µF a celor doi condensatori.

De aici rezultă următoarea regulă: Capacitatea totală scade în funcţie de numărul de condensatori legaţi în serie. Capacitatea totală a condensatorilor legaţi în serie se calculează conform formulei:

1 / Cges = 1 / C1 + 1 / C2 + … 1 / Cn

Pentru a obţine capacitatea totală apăsaţi tasta 1/x a unui calculator de buzunar.

Imaginea 36: Legarea în serie a doi condensatori

Imaginea 37: La montarea celor doi condensatori respectaţi polaritatea corectă. Cablurile măsurători trebuie conectate tot la polaritatea corectă.

Imaginea 38: În cazul a doi condensatori de 10 µF legaţi în serie se obţine o valoare măsurată care reprezintă jumătate din capacitatea condensatorilor individuali.

7. Condensatori legaţi în paralel În cadrul exerciţiului „Cum se comportă rezistenţele legate în paralel?” aţi descoperit că rezistenţa totală este mai mică decât valoarea rezistenţelor individuale. Legaţi pe placa pentru experimente doi condensatori în paralel (de ex. cu o capacitate de 10 µF). Condensatorii trebuie montaţi la polaritatea corectă. La condensatorii electrolitici firele de conexiune pozitive trebuie legate împreună, la fel ca şi firele de


conexiune negativă. Deoarece condensatorii trebuie măsuraţi singuri (fără consumator şi sursă de curent) puteţi lega cablul roşu al multimetrului la conexiunea pozitivă a condensatorilor, iar cablul negru la conexiunea negativă a condensatorilor. Setaţi multimetrul pe domeniul de măsurare al capacităţii şi aşteptaţi câteva secunde până când valoarea măsurată nu se mai modifică. Valoarea măsurată va fi de cca. 23,2 µF, adică dublu faţă de valoarea de 10 µF a celor doi condensatori.

De aici rezultă următoarea regulă: La legarea în paralel a condensatorilor capacitatea totală reprezintă suma capacităţilor individuale. Capacitatea totală a condensatorilor legaţi în paralel se calculează conform formulei:

Cges = C1 + C2 + … Cn

Imaginea 39: Circuit pentru măsurarea a două condensatoare legate în paralel.

Imaginea 40: Respectaţi polaritatea corectă la montarea condensatorilor în paralel. Cablurile măsurători trebuie şi ele conectate la polaritatea corectă.

Imaginea 41: În cazul a doi condensatori de 10 µF legaţi în paralel măsuraţi suma capacităţii individuale a celor doi condensatori.

8. Cum măsurăm tensiunea continuă? Construiţi prima dată un circuit simplu cu leduri pe placa pentru experimente. În acest sens legaţi o rezistenţă de 1 kΩ în serie cu un led. Includeţi un jumper pe firul de la led spre polul negativ al bateriei. Pentru măsurarea tensiunii continue setaţi multimetrul pe domeniul de măsurători tensiune continuă. Tensiunea poate fi măsurată direct pe baterie menţinând cablul roşu la polul pozitiv şi cablul negru la polul negativ. Deoarece la măsurarea tensiunii continue multimetrul are o rezistenţă internă foarte mare nu trece deloc curent, iar bateria nu este descărcată. Circuitul nostru cu led este compus din doi consumatori: rezistenţa şi ledul. La ambii consumatori apare o cădere de tensiune. Suma acestei căderi de tensiune reprezintă tensiunea totală. Măsuraţi căderea de tensiune la rezistenţă menţinând cele două cabluri pe cele două conexiuni. Respectaţi polaritatea corectă. Cablul roşu corespunde polului pozitiv, iar cablul negru celui negativ. Dacă menţineţi inversat cele două cabluri pe circuit înaintea valorii măsurate apare semnul minus. Selectaţi domeniul de măsurare adecvat pentru a obţine măsurători cât mai precise. Măsuraţi căderea de tensiune la led şi căderea totală de tensiune la rezistenţă şi dioda luminoasă.

Tensiunea într‐un circuit cu consumatori legaţi în serie este caracterizată de următoarea formulă: Utot = U1 + U2 + … Un


Imaginea 42: Structura unui circuit simplu cu led. La ambii consumatori, adică rezistenţa şi ledul, există cădere de tensiune (U1 şi U2). Utot redă căderea totală de tensiune la toţi consumatorii.

Imaginea 43: Structura unui circuit simplu cu led.

Imaginea 44: Tensiunea totală măsurată este de 8,2 V.

Imaginea 45: La rezistenţa de 1 kΩ există o cădere de tensiune de 5,59 V. Pentru măsurarea exactă a temperaturii trebuie setat domeniul optim de măsurare.

9. Cum măsurăm tensiunea alternativă? În principiu măsurarea tensiunii alternative se face la fel ca şi la măsurarea tensiunii continue. Trebuie doar să setaţi pe multimetrul domeniul de măsurători pentru tensiunea alternativă, căci altfel nu veţi obţine nicio valoare de tensiune, chiar dacă aceasta există.


Setaţi multimetrul pe domeniul de măsurători tensiune alternativă 200 V şi puneţi în funcţiune circuitul cu led anterior. Măsuraţi tensiunile individuale la rezistenţă şi led, precum şi tensiunea totală. Chiar dacă ledul se aprinde ca şi înainte pe display apare o valoare dublă pentru tensiune. Dacă doriţi să măsuraţi tensiunea alternativă mică a unui bloc de alimentare de la reţea în timp ce multimetrul este setat pe domeniul de tensiune continuă veţi obţine valoarea 0,0 V – iar asta chiar dacă există tensiune! Nu realizaţi măsurători la o priză de 230 V. În acest caz veţi avea de‐a face cu tensiuni mari şi s‐ar putea să atingeţi părţi neizolate şi conducătoare de curent ale sondelor, ceea ce ar avea drept urmare electrocutare mortală! În plus multimetrele sunt de obicei concepute pentru o tensiune maximă de 250 V. În apropierea unei staţii transformator aceasta ar putea fi depăşită, ceea ce ar supraîncărca multimetrul.

Imaginea 46: Dacă se încearcă măsurarea căderii de tensiune în circuite cu multimetrul setat pe domeniul de măsurători tensiune alternativă veţi obţine o tensiune dublă faţă de setarea corectă a aparatului pe tensiune continuă. Circuitul nu s‐a modificat cu nimic faţă de varianta anterioară.

10. Cum măsurăm curentul? Deja ştiţi că în cazul legării în serie a mai multor consumatori (precum circuitul simplu cu led) apare o cădere de tensiune la fiecare componentă. Suma acestor tensiuni ne dă tensiunea totală. Priviţi încă o dată circuitul, veţi descoperi că toţi consumatorii se află într‐o linie. Prin toţi consumatorii trece acelaşi curent. De aceea curentul total este curentul care trece prin fiecare consumator individual. Pentru a putea măsura curentul multimetrul se leagă în serie cu consumatorul (consumatorii). Îndepărtaţi jumperul dintre led şi polul negativ al bateriei şi conectaţi aici multimetrul. Cablul roşu se menţine în zona ledului, iar cablul negru la polul negativ al bateriei.

Înainte de a porni bateria setaţi multimetrul pe cel mai mare domeniu pentru curent – 200 mA. Apoi diminuaţi domeniul măsurători până ce puteţi citi valoarea măsurată exactă. În cazul acestei măsurători domeniul optim este de 20 mA, caz în care veţi măsura cca. 5,5 mA. Evitaţi să setaţi aparatul pe un domeniu măsurători prea mic, căci veţi supraîncărca multimetrul. De obicei aparatele de măsură sunt protejate prin siguranţă în domeniul măsurători de curent. Siguranţele trebuie schimbate numai atunci când multimetrul nu mai poate efectua măsurători. Prin multimetru trece acelaşi curent ca şi prin ceilalţi consumatori ai circuitului. Deoarece în domeniul măsurători de curent multimetrul are o rezistenţă internă foarte mică el nu modifică structura circuitului şi deci nici valoarea măsurată.

Atenţie! Nu măsuraţi niciodată fluxul de curent direct pe un consumator. Dacă menţineţi cele două cabluri măsurători la conexiunile bateriei obţineţi un efect similar cu cel în care aţi scurtcircuita conexiunile bateriei. În plus în acest caz fluxul de curent este foarte mare, ceea ce înseamnă pericol, şi totodată aparatul de măsură s‐ar distruge.

Imaginea 47: Pentru a măsura curentul multimetrul se leagă în circuitul de curent.


Imaginea 48: În loc de jumper conectaţi multimetrul în circuit. Astfel aparatul de măsură este conectat în serie cu restul consumatorilor.

Imaginea 49: Prin multimetru trece acelaşi curent ca şi prin restul consumatorilor din circuit.

11. Cum se realizează testul de continuitate? Acest tip de test este unul foarte interesant: de exemplu dacă doriţi să măsuraţi un anumit fir din structura unui cablu sau doriţi să testaţi funcţionalitatea şi continuitatea unui cablu. Multe dintre multimetre au un domeniu de măsurători propriu pentru această funcţie, căci aparatele nu numai că afişează pe display valoarea măsurată, ci şi redau un semnal acustic de avertizare în caz de continuitate.

Continuitatea poate fi determinată simplu şi cu funcţia rezistenţă. Cum procedaţi: setaţi multimetrul pe domeniul de măsurători Ω şi apropiaţi cele două sonde ale cablurilor măsurători. Pe display apare 0,0 Ω, ceea ce înseamnă „fără rezistenţă” (continuitate). Dacă îndepărtaţi sondele rezistenţa creşte şi multimetrul afişează 1‐. Acest lucru este similar cu „fără continuitate” sau ruperea cablului. Încercaţi să determinaţi continuitatea pentru diferite cabluri.

Pentru a măsura continuitatea cablul nu trebuie să fie sub tensiune. Deci el nu are voie să fie conectat la o sursă de curent!

Imaginea 50: Dacă apropiaţi cele două sonde ale cablurilor măsurători multimetrul setat pe domeniul măsurarea rezistenţei afişează 0,0 Ω sau 0,01 Ω. Astfel este confirmată continuitatea, ce nu are aproape deloc rezistenţă.

Imaginea 51: Dacă îndepărtaţi sondele cablurilor măsurători rezistenţa creşte infinit, iar multimetrul afişează 1‐. Acest lucru înseamnă ruperea cablului sau faptul că nu a fost găsit un anumit fir din structura unui cablu.


Imaginea 52: Măsurarea continuităţii la un cablu.

12. Măsurători într‐un circuit: determinarea tensiunilor individuale ale componentelor Asamblaţi un circuit combinat legând în paralel şi în serie ambele rezistenţe de 1 kΩ cu două rezistenţe de 330 Ω, înainte de a monta ledul. Astfel circuitul are patru consumatori la care veţi putea măsura tensiunea individuală. În acest sens menţineţi cele două cabluri măsurători la firele de conexiune ale fiecărei rezistenţe şi ale ledului.

Veţi descoperi că cele două rezistenţe de 330 Ω au aceeaşi valoare pentru căderea de tensiune (1,95 V). Cele două rezistenţe legate în paralel pot fi considerate a fi una singură motiv pentru care veţi măsura o cădere de tensiune „cvasi‐comună”. Indiferent dacă măsuraţi căderea de tensiune pentru rezistenţele individuale de 1 kΩ sau grupate în paralel – ea va avea aceeaşi valoare, adică cca. 2,41 V. Ledul are o cădere de tensiune de cca. 3,2 V.

Imaginea 53: Circuit combinat cu led compus din două rezistenţe de 1 kΩ legate în paralel şi două rezistenţe de 330 Ω legate în serie; pe circuit sunt marcate punctele măsurători.

Imaginea 54: Circuit combinat serie‐paralel ce controlează un led.

Imaginea 55: Indiferent dacă măsuraţi căderea de tensiune la fiecare dintre cele două rezistenţe legate în paralel sau ca şi grup veţi obţine aceeaşi valoare.


Imaginea 56: Două rezistenţe egale legate în serie au aceeaşi cădere de tensiune.

13. Măsurarea rezistenţelor într‐un circuit Atunci când măsuraţi rezistenţe individuale într‐un circuit verificaţi permanent dacă nu există şi alte componente legate în paralel cu rezistenţele care pot determina erori de măsurare. Acest lucru se întâmplă în cazul rezistenţelor legate în paralel. În acest caz veţi putea determina numai rezistenţa totală. Dacă doriţi să determinaţi şi rezistenţele individuale va trebui să desfaceţi de pe circuit cel puţin o conexiune a rezistenţelor legate în paralel. Numai aşa veţi putea examina rezistenţele individuale, ce pot fi şi mai mult decât două. Veţi putea măsura de asemenea şi suma rezistenţelor, respectiv rezistenţa totală a tuturor rezistenţelor sau a întregului circuit. Rezistenţa totală a circuitului nostru este de 1.139 Ω. Pentru măsurarea ei este suficient domeniul de măsurare 2000 Ω. 1,1 kΩ corespund valorii rezistenţei în serie de 1 kΩ, de care are nevoie un led pentru a lumina. Cu led rezistenţa totală a circuitului este de 31,1 kΩ. Pentru a o putea măsura setaţi multimetrul pe domeniul 200 kΩ. Măsurarea rezistenţelor în circuite poate fi realizată fără alimentare, de aceea la circuit nu trebuie montată nicio baterie.

Imaginea 57: La cele două rezistenţe de 1 kΩ legate în paralel în circuit poate fi măsurată numai rezistenţa totală de 493 Ω.

Imaginea 58: Pentru a determina rezistenţele individuale într‐un circuit în paralel trebuie să desfaceţi o rezistenţă într‐o parte. Numai aşa veţi putea măsura valorile de rezistenţă individuale.

Imaginea 59: Măsurarea rezistenţelor individuale într‐un circuit se face corect numai dacă acestea nu există alte componente legate în paralel.


Imaginea 60: Măsurarea rezistenţei totale a unui circuit; dacă a fost măsurată o rezistenţă infinit de mare acest lucru poate însemna un circuit defect.

14. Măsurători într‐un circuit: determinarea curenţilor individuali dintr‐un circuit Într‐un circuit în serie trece acelaşi curent prin toţi consumatorii (de ex. rezistenţe). De aceea intensitatea curentului este peste tot aceeaşi. Într‐un circuit în paralel consumatorii împart curentul total în curenţi individuali. Aceştia sunt cu atât mai mari cu cât este mai redusă rezistenţa consumatorului şi invers. Suma curenţilor individuali într‐un circuit în paralel este aceeaşi cu cea a curentului total. Avem următoarea formulă pentru circuitele în paralel:

Itot = I1 + I2 + … In

Pentru un circuit cu consumatori legaţi în serie avem:

Itot = I1 = I2 = … In

Pentru acest exerciţiu realizaţi un circuit din trei rezistenţe – două de 330 Ω şi una de 2,2 MΩ ‐ legate în paralel. Pentru a putea lega multimetrul pe fiecare traseu inseraţi jumpere, pe care să le puteţi scoate rapid atunci când este nevoie. În serie faţă de cele trei rezistenţe legate în paralel se află o altă rezistenţă de 1 kΩ. Apoi se adaugă ledul alimentat de la rezistenţe. Inseraţi în circuit şi o sursă de alimentare.

Curentul total măsurat Itot pentru acest circuit este de 4,87 V. Acesta este suma curenţilor care trece prin cele trei rezistenţe legate în paralel şi prin rezistenţa legată în serie şi led.

Prin rezistenţa foarte mare de 2,2 MΩ nu trece aproape deloc curent. Un curent măsurat de cca. 1 mA înseamnă eroare de măsurare. Pentru a putea trece un curent de 1 mA prin această rezistenţă ar fi nevoie de o tensiune de 2.200 V. Prin cele două rezistenţe de 330 Ω trec cca. 2,4 mA. Suma curenţilor individuali este ceva mai mică decât curentul total măsurat. Cauza este legată de erorile de măsurare inevitabile.

Imaginea 61: Acest circuit cu mai multe rezistenţe legate în paralel şi în serie este prevăzut cu jumpere. În loc de jumpere puteţi conecta multimetrul pentru a măsura curentul.

Imaginea 62: Pentru a obţine puncte măsurători adecvate pentru măsurarea curentului pe traseele rezistenţelor legate în paralel trebuie ca cele trei rezistenţe să fie arcuite pe lungimi diferite.


Imaginea 63: Curentul total măsurat al acestui circuit este de 4,87 mA. El reprezintă suma curenţilor care trece prin cele trei rezistenţe în paralel, iar apoi prin rezistenţa în serie şi led.

Imaginea 64: Prin rezistenţa foarte mare de 2,2 MΩ aproape că nu trece curent. Valoarea măsurată de 1 mA este o eroare de măsurare. În realitate valoarea este mult mai mică.

Imaginea 65: Prin cele două rezistenţe de 330 Ω trec cca. 2,4 mA.

15. Verificarea rezultatelor măsurătorilor Sunteţi deja familiarizaţi cu anumite formule prezentate la exerciţiile anterioare. Pentru cea mai importantă dintre aceste formule am rezervat un capitol special: legea lui Ohm. Ea descrie legătura dintre curent, tensiune şi rezistenţă şi indică prin calcule ceea ce aţi descoperit deja la diverse măsurători: de ex. că prin rezistenţe foarte mari trec curenţi foarte mici şi că aici există căderi mari de tensiune.

Legea lui Ohm pentru curent/tensiune continuă

R = U/I I = U/R U = I x R

U – tensiunea în Volt (V) I – curent în Amper (A) R – rezistenţa în Ohmi (Ω)

Această lege vă ajută să confirmaţi măsurătorile prin calcule. Calculele vă pot ajuta şi să descoperiţi erorile de măsurare ce pot apărea de ex. la citirea valorilor afişate pe display când se greşeşte referitor la poziţia virgulei.


Legea lui Ohm vă ajută şi în sensul că puteţi renunţa la măsurători. Dacă ştiţi tensiunea şi rezistenţa cu ajutorul formulei I = U/R puteţi determina curentul care trece prin circuit. De asemenea puteţi determina şi curentul/tensiunea parţială dintr‐un circuit. Puteţi calcula chiar şi rezistenţele.

Câteva exemple de calcule:

Care este curentul care trece printr‐o rezistenţă de 330 Ω, dacă aici există o cădere de tensiune de 9 V?

I = U/R 9 V/330 Ω = 0,027 A = 27 mA

Rezistenţa totală a unui circuit este de 1500 Ω, iar curentul total care trece prin circuit este de 40 mA. Care este tensiunea la care este cuplat circuitul?

U = I x R 0,04 A x 1500 Ω = 60 V

16. Multimetrul ca şi tester baterii Multimetrele pot îndeplini şi funcţia unui tester pentru baterii. Deoarece multimetrele măsoară tensiunea ele permit evaluări precise privind nivelul de încărcare al unei baterii sau acumulator. Evaluările tip bine/slab ale multor testere de baterii nu oferă prea multe informaţii.

Pentru a verifica tensiunea unei baterii setaţi multimetrul în domeniul tensiune continuă. Deoarece deja ştiţi cât poate fi tensiunea maximă puteţi seta domeniul de măsurători adecvat: 2 V pentru baterii 1,5 V. Aplicaţi cablul roşu la polul plus al bateriei şi cablul negru la polul minus. Acum citiţi pe display tensiunea bateriei. Unele multimetrele, ca de ex. Voltcraft VC‐11, au domeniu separat de măsurători pentru testarea bateriilor. Acest domeniu se întinde de la 1,5 V la 9 V. Folosind acest domeniu veţi putea măsura precis bateriile. Chiar dacă multimetrele măsoară tensiunea prin valori cu două zecimale semnificaţia acestei măsurători nu este foarte mare. Căci tensiunea măsurată în gol este întotdeauna mai mare decât cea a unei baterii sub sarcină. Un rezultat semnificativ se poate obţine numai dacă căderea de tensiune la baterie sau acumulator poate fi măsurată sub sarcină.

Imaginea 66: Tensiunea la mers în gol a acestei baterii este de 9,6 V.

Imaginea 67: Sub sarcină tensiunea scade la 9,43 V. Rezultatul măsurat devine semnificativ în ceea ce priveşte nivelul de încărcare numai dacă măsurătorile se fac sub sarcină.

17. Măsurarea diodelor Prin diode curentul trece numai într‐o direcţie. Pentru a determina direcţia fluxului de curent multimetrele dispun de funcţia testul diodei. Ea îndeplineşte deseori şi funcţia testului de continuitate şi este echipată şi cu avertizare sonoră – semnalul acustic este redat în caz de continuitate. Diodele pot fi măsurate şi cu funcţia de măsurare a rezistenţei. Dacă rezistenţa măsurată este foarte mică se măsoară în direcţia fluxului de curent, iar dacă rezistenţa este foarte mare în direcţie inversă.


Asamblaţi un circuit simplu cu led. Acesta este compus dintr‐un led cu o rezistenţă de 1 kΩ. Adăugaţi şi o diodă în serie. Asamblaţi pe placa pentru experimente o a doua ramificaţie cu led. Acum asamblaţi dioda în direcţie inversă. Direcţia diodei este indicată de inelul de pe cilindru. După conectarea bateriei se aprinde numai un led. Cel de‐al doilea rămâne stins căci dioda este legată în sens invers. Reţineţi ledul aprins şi cel stins. Apoi separaţi bateria de la circuit.

Setaţi multimetrul în domeniul de măsurare al rezistenţei şi aplicaţi cablurile măsurători la ambele capete ale diodei – la fel cum măsuraţi o rezistenţă. Faceţi acest lucru alternativ la ambele diode. Dacă pe display apare 1‐‐‐ aţi măsurat dioda în sens invers. Dacă apare o valoare aţi măsurat în direcţia normală.

Dacă aţi măsurat direcţia inversă în cazul ledului aprins acest lucru indică că aţi aplicat invers la diodă cele două cabluri măsurători. De aceea la testarea diodelor trebuie să respectaţi întotdeauna polaritatea corectă. Cablul roşu măsurători trebuie aplicat pe partea cu inelul. În principiu trebuie să ţineţi cont de direcţia dominantă de trecere a curentului într‐un circuit.

Cu această metodă de măsurare puteţi testa diodele şi din punct de vedere al funcţionalităţii. Diodele nu sunt defecte numai dacă lasă să treacă curentul într‐o singură direcţie şi în blochează în cealaltă direcţie. Orice alt rezultat măsurat indică o componentă cu defecte.

Imaginea 68: Circuitul pentru testarea diodelor arată complicat. El vă ajută însă să înţelegeţi ce se întâmplă în cazul diodelor montate corect şi în inversat, dar şi să descoperiţi felul în care trebuie aplicate cablurile măsurători la diode.

Imaginea 69: În cazul acestui circuit a fost realizat de două ori un circuit simplu cu led. În ambele ramificaţii a fost integrată o diodă – una în direcţia fluxului de curent şi una în direcţia inversă.

Imaginea 70: Aici dioda este în direcţie inversă. Rezistenţa măsurată este infinit de mare.


Imaginea 71: Dacă aplicaţi cablul roşu pe partea diodei marcată prin inel, dioda este măsurată în direcţia fluxului de curent.

Imaginea 72: O a doua modalitate este oferită de funcţia testul diodei a multimetrului Voltcraft VC‐11. Dacă aparatul afişează o valoare atunci dioda a fost măsurată în direcţia de flux a curentului.

18. Testarea tranzistorilor Puţine sunt multimetrele care au funcţia de măsurare a tranzistorilor. Cu toate acestea este posibilă testarea funcţionalităţii lor de bază cu un multimetru simplu. Dar va trebui să vă limitaţi la evaluările „Funcţionează” sau „Nu funcţionează”.

Realizaţi un tranzistor alcătuit din două diode, ceea ce corespunde de altfel schemei sale de conexiuni echivalentă. Setaţi multimetrul pe testul diodei. La modelul Voltcraft VC‐11 domeniul este marcat prin schema de conexiuni roşie a unei diode. Pentru testarea unui tranzistor NPN aplicaţi cablul roşu pe conexiunea de bază, iar cablu negru alternativ pe colector şi emiţător. În ambele cazuri instrumentul ar trebui să afişeze valori măsurate similare. Dacă instrumentul indică tensiune în acest domeniu de măsurători atunci ar trebui să obţineţi cca. 0,7 – 0,8 V. VC‐11 indică numai valori relative. La cca. 1080 ele sunt similare în ambele părţi. Astfel obţineţi informaţii referitor la funcţionarea corectă a unui tranzistor.

Dacă doriţi să testaţi un tranzistor PNP trebuie să inversaţi cablurile măsurători.

Imaginea 73: Multimetrele simple oferă numai informaţii vagi referitoare la funcţionarea corectă a unui tranzistor. Pentru a testa un tranzistor NPN conectaţi cablul roşu la conexiunea de bază şi cablu negru alternativ la colector şi emiţător.


Imaginea 74: În ambele cazuri displayul ar trebui să afişeze valori similare.

19. Testarea diodelor luminoase Orice multimetru oferă modalitatea de testare simplă a diodelor luminoase. Construiţi un circuit simplu cu led pe placa pentru experimente. Introduceţi un led în faţa unei rezistenţe de 1 kΩ şi conectaţi o baterie de 9 V astfel încât ledul să se aprindă.

Măsuraţi acum căderea de tensiune pe led. Aplicaţi cablurile măsurători la cele două conexiuni ale ledului. Multimetrul este conectat în paralel cu consumatorul, aşa cum o cere regula generală la măsurarea tensiunii. Căderea de tensiune măsurată este de cca. 2 V. Suplimentar aveţi control asupra faptului că ledul se aprinde sau rămâne stins.

Imaginea 75: În acest circuit simplu cu led puteţi testa funcţionalitatea unui led cu funcţia voltmetru.

Imaginea 76: Căderea de tensiune la led este de cca. 2 V.

20. Măsurarea temperaturii Există multimetre care oferă şi această funcţie. În acest sens este nevoie de un senzor separat de temperatură. De ex. la modelul Voltcraft VC840 se foloseşte senzorul NiCrNi (nichel‐crom‐nichel tip K). Domeniul de măsurare al temperaturii se întinde de la ‐40 la + 1000 °C. Senzorul de temperatură cu fir alocat acestui multimetru este conceput pentru temperaturi până la +400 °C.

Setaţi multimetrul pe domeniul de măsurători °C. Acesta simbolizează măsurarea temperaturii. Porniţi aparatul. Veţi descoperi că puteţi măsura temperatura ambientală şi fără senzorul de temperatură conectat.

Conectaţi cele două cabluri măsurători ale senzorului temperatură la multimetru. Conectaţi cablul negru la mufa COM şi cablul roşu la mufa ΩAmA°C. Aceste mufe aproape că nu sunt folosite pentru măsurarea componentelor şi circuitelor electrice şi de aceea pot apărea erori în măsurare fiindcă utilizatorii nu sunt obişnuiţi să folosească aceste mufe.

Atenţie! Nu aplicaţi tensiune la mufa ΩAmA°C. Multimetrul se poate distruge.

Nu uitaţi: numai vârful senzorului cu fir poate rezista la temperaturi înalte. Feriţi multimetrul sau cablurile măsurători de temperaturile înalte!

În timp ce valorile electrice le puteţi citi imediat pe displayul aparatului pentru valorile de temperatură este nevoie de ceva timp. Deoarece senzorul de temperatură este realizat din materiale diferite acestea trebuie să ajungă la temperatura obiectului de măsurat. Menţineţi senzorul pe obiectul/mediul de măsurat până ce valoarea afişată pe display s‐a stabilizat. Acest lucru durează de obicei 30 sec.


Imaginea 77: După ce aţi setat multimetrul pe domeniul de măsurare al temperaturii puteţi măsura temperatura ambientală.

Imaginea 78: Pentru măsurarea temperaturii se foloseşte un senzor NiCrNi tip K. El măsoară temperaturi până la +400 °C.

Imaginea 79: Conectaţi cablul negru la mufa COM a instrumentului, iar cablu roşu la mufa ΩAmA°C.

Imaginea 80: Aici se măsoară temperatura aerului în apropierea unui reflector cu halogen. Numai vârful senzorului cu fir poate rezista la temperaturi mari.

Anexă: Putere şi lucru Cu multimetrul puteţi măsura indirect puterea absorbită şi lucrul realizate de energia electrică. În acest sens trebuie să determinaţi prima dată puterea absorbită. Măsuraţi curentul şi tensiunea în circuit. Măsuraţi curentul total Itot şi tensiunea totală Utot.

Folosind formula: P = U x I P – putere electrică în Watt (W) U – tensiune în Volt (V) I – curent în Ampere (A)

puteţi calcula puterea absorbită în circuit. Dacă doriţi să aflaţi consumul de electricitate într‐o oră trebuie să multiplicaţi puterea calculată anterior cu 3.600 de secunde.

Formula: W = P x T


W = lucrul electric în Watt‐secundă (Ws) P = putere electrică în Watt (W) T = timp în secunde (s)

După acelaşi principiu funcţionează şi contoarele electrice. Dacă în cazul nostru este vorba despre unităţi mici – Ws – la contoarele electrice vorbim despre kWh.

Imaginea 81: Pentru a calcula puterea absorbită şi lucrul electric trebuie să determinaţi prima dată tensiunea totală Utot....

Imaginea 82: ...şi curentul Itot care trece prin circuit. Apoi urmează să calculaţi valorile dorite.

Notificări legale Aceste instrucţiuni de utilizare sunt o publicaţie a German Electronics SRL (Sucevei nr.14/201, Oradea, România) şi Conrad (Lindenweg, D‐92242 Hirschau). Toate drepturile, inclusiv cele aferente traducerii, sunt rezervate. Reproducerea prin orice mijloace, de exemplu prin fotocopiere, microfilmare, sau prin introducerea în sisteme electronice de procesare a datelor, necesită în prealabil aprobarea scrisă a editorului. Retipărirea, chiar şi parţială, este interzisă. Aceste instrucţiuni de utilizare reflectă specificaţiile tehnice ale produsului la data tipăririi manualului de utilizare. Producătorul îşi rezervă dreptul de a opera modificări de natură tehnică sau de design fără o înştiinţare prealabilă.

În scopul ocrotirii şi îmbunătăţirii calităţii mediului înconjurător, al protejării sănătăţii omului şi al utilizării resurselor naturale cu prudenţă şi în mod raţional, consumatorul este solicitat să predea produsul devenit inutilizabil la orice punct de colectare şi reciclare din localitatea de domiciliu, conform reglementărilor legale în vigoare. Logo‐ul reprezentând o pubelă cu roţi barată cu două linii în formă de X indică faptul că produsul face obiectul unei colectări separate, la un centru de colectare şi reciclare a produselor electronice şi nu laolaltă cu gunoiul menajer.

Acest produs a fost realizat în conformitate cu directivele CE în vigoare, în măsura în care este utilizat conform acestui manual. Manualul aparţine acestui produs şi trebuie înmânat persoanelor care folosesc produsul.

Declaraţia de conformitate

Declarăm pe propria răspundere că produsul: Tip echipament: Set educativ „Tehnica măsurării şi testării” Cod produs: 192290

respectă cerinţele de bază incluse în directiva Consiliului European privind compatibilitatea electromagnetică (2004/108/EC).

Produsul respectă următoarele norme:

EN 55022:2008: interferenţele electromagnetice ale echipamentelor ITE.

6.10.2011 Loc şi dată Producător/Nume şi semnătură reprezentant autorizat

SET EDUCATIV „TEHNICA MĂSURĂRII ŞI TESTĂRII” CONRAD · Multimetrele CAT III pot fi...

Documents

Transcript of SET EDUCATIV „TEHNICA MĂSURĂRII ŞI TESTĂRII” CONRAD · Multimetrele CAT III pot fi...