O sută de zile, abia, dc la victoria Revoluţiei par lungi cît un veac: m artirii săi au fost de m ult .sanctificaţi eroi, rănile s-au deseojit de pojghiţe, iar sufletul naţiunii nu mai are transparenţa Zilei V. Lum inări mai ard pe al­tarele improvizate la locul m artiriului, enclave în vîrte- jul grijilor de azi, m artore ale m ultor dezbinări, suspi­ciuni, slăbiciuni şi divergenţe reale ori false de opinii in­teresate şi interese deghizate, de păreri lucide şi atitudini manevrate. ~ S3 recunoaştem, sîntem in tr -o 'd e ru tă mai mare decît in Z iua V. P en tru că atunci aveaiii u n singur gînd: demolarea unui sistem social-politic. I a r edificarea unei întregi lutni. în dim ensiuni nu num ai socîal-politice, ci şi economice, este şi m ai greu de făcut, şi m ai greu de g în d it In locul unicului monolitic „Jos!“, avem de ales în tre atâtea opţiuni constructive şi de ho tărît a t î te a : căi necunoscute dc străbătu t, încit nu e dc m irare că o Mare p a rte a naţiun ii este descurajată de dificultăţi, ori se abandonează unor sloganuri comodc, sau sc refu­giază în neangajare. ,

Monolitismului protestatar i-a luat locul pluralism ul afirmativ, intr-un Babei politic ajuns la 64 d e partide. Am putea exporta partidei d a r m arfa as ta nu prea are căutare. Sint absolut necesare partidele, d a r să fie să­nătoase, cu adevărat capabile sâ dinamizeze m asele spre un scop precis şi tangibil. N u avem m otive să suspectăm sîmburele dc bine d in program ul nici unuia d in tre e le . ' Dar trebuie să căutăm m ai-binele din a tîtea programe— lucru destul de dificil pen tru un popor lipsit de exer- : ciţiul a tit de doritei democraţii.

Monolitismului p ro testatar social-economic l-a luat locul cursa revendicărilor unor categorii profesionale mai m ult sau m ai puţin reprezentative pentru aşteptatul curs de înnoiri generale. G rupurile gălăgioase de p re­siune politică şi-au găsit astfel cchivalent în grupurile

dc presiune economică, mai bine organizate. Ia r C.P.U.N. şi Guvernul acţionează cu prudenţă înţeleaptă uneori, cu tim iditatea impusă dc precaritatea mijloacelor, alte­ori, dată fiind situaţia lor dc organisme tranzitorii, ne­îndreptăţite să facă angajam ente definitive. Nerăbdării maselor, satisfăcute uneori cu decizii pripite, adoptate şub presiune, i se alătură mlăştinoasa rutină a aparatului de stat şi economic m oştenit de la vechiul regim.

Monolitismului naţional din zilele Revoluţiei i s-a opus divergenţa de ritm a l cererilor de dem ocratizare ale unor elemente extrem iste ale m inorităţii maghiare, care au vrut nu numai totul ■ dintr-o dată, înaintea constituirii forului legislativ legal, dar şi privilegii faţă dc covârşi­toarea parte a naţiunii.

Ia r în condiţiile în care — cu luciditate, calm şi con­cordie — divergenţele interne sc atenuează — am asistat Ia o ciudată ţnodificare de optică din partea Occidcntu- lui. In tim p cc în ţâri socialiste vecine partidele comu­niste — rebotezate, recoafate şi rem anichiurate, cu colţii

, proaspăt piliţi — cîntă la uşa iezilor,, cramponîndu-se de putere, ia r în România nim ănui nu-i trece prin cap să susţină ideea socialismului, în Occident tocm ai nouă ni s-a făcut — prin tr-o abilă şl tenace propagandă — pro­ces de intenţii pentru un inventat curs'com *nist antide­mocratic. Diferenţe şi divergenţe dc păreri politice este norm al să existe — ferească-ne Dumnezeu de monolitis- mul unicului partid — .dar cine citeşte cu bună credin­ţă programele partidelor, dc lai stingă la dreapta ori de la dreapta la stînga, nu va putea descoperi nici intenţia, nici încrederea în posibilitatea revenirii la socialism, fie e l şi coafat după ultim a modă. -

S ă ne îndem ne — cele spuse mai sus — la tristeţe şi descurajare? Nicidecum! Forţele lucide a le naţiunii sînt to t mai numeroase şi mai b ine organizate. In în tre­prinderi şi instituţii, în şcoli şi la sate se lucrează. în regiunile „fierbinţi" se instaurează calmul şi înţelegerea, iar mecanismele politico şi-au pus în mişcare întregul angrenaj. Nu e uşor. Dar Ziua V îşi va dobîndi curînd perechea într-o zi în care sufletul se va în trupa într-o Inim oasă fiin ţă a noii Românii.

’ '<• ' : " Ilie CAT.IAN

. în vremea dictaturii ceauşiste, mai ales din ’80 încoace; se comenta d es tu l', de frecvent pe la colţuri, prin cafenele, la locurile de muncă sau Ia diversele reu­niuni unde oamenii se întîlneau-'cu prie-' tenii şi cunoştinţele lor, fap tu l că. dictato­rul şi consoarta sa, prin stilul de condu­cere şi „viziunea" lor politică, rie-au scos pe noi românii din Europa, ba chiar că a r fi Încercat — cu acoliţii lor — experi­mente de africanizare. sau de coreenizare.

. Cu toţii ne gîndeam atunci la modelul şe­fului de trib, care dispunea după bunul său plac de cei ce-1 recunoşteau ca atare, sau pe acela al despotului oriental, care cerea supuşilor săi un com portam ent de mecanism ce a r fi trebu it să se declanşeze automat la superioara sa poruncă, pen tru noi acestea fiind „indicaţiile preţioase" pe care „com unistul'de omenie" le oferea a tît de dezinvolt In nenum ăratele sale vizite de lucru, la plenare, consfătuiri şi con­grese. 6 u toţii înţelegeam că aceste mo­dele — pe care *le descopeream' în stilu l de muncă, în „gîndirea şi activitatea re ­voluţionară" a lui ceauşescu — puteau fi la fel dezbine asociate stilului de m uncă şi de gîndire com unist sau, pentru a în lă ­tura orice echivoc despre ce fel de comu­nism era vorba, stilului de muncă şi de gîndire sta lin ist Ne simţeam, deci, sccşi din Europa, ceea ce pentru mulţi, în p ri­mul r în d insă pentru intelectuali, caie conştientizau mai bine fenomenul, deve­nise repede un complex. Şi, în speranţa de a scăpa de acest complex, mulţi chiar căutau „să se întoarcă in Europa", emi- grînd în Occident.

Declanşîndu-se la Timişoara, Revoluţia din Decembrie a avut ca lozincă, pe Un­gă altele afişate şi scandate în stradă de felul .Jo s ceauşescu- , „Jos dictatorul",

„Jos comunismul-1, şi pe' aceea „Să ne în­toarcem In Europa". Nu doar că se ve­dea şi se auzea limpede, dar se şi înţele­gea bine sensul convergent al acestor lo ­zinci (care toate anunţau urgenţa eliberă­rii), sens care punea în lum ină faptul căo „întoarcere în Europa" echivala cu eli­berarea nu numai de ceauşism şi dictatu­ra, dar şi de comunism. De mai bine de trei, luni vorbim constant de o . rein trare a noastră îri Europa, aşa cum vorbim şi de o Europă care să fia, pentru toate sta­tele geografic înscrise în ea, o casă comu­nă. Despre această Europă-casă comună noi vorbim cu“ Încredere astăzi ca despre viitorul nostru mai bun. Dar, totuşi, cu gîndul la viitor, să riu uităm aşa de u ;or nici trecutul nostru. Trecut care — cel puţin din 1945 încoace — nu a fost deloc bun, ba putem spune chiar câ a fost tra-

' gic dacă avem in vedere că. în urma, unei conflagraţii m ondiale, unde tot o Europă s-a răfu it cu o altă d ic tatură „de tristă a- m intire", -noi românii, a lături de alte ţă ri. din Est, eram oferiţi — sub paza „Arma­tei Roşii eliberatoare" -=- dictaturii comu­niste. în tr-un fel, âcea Europă ne-a scos din graniţele ei. Erau atunci în joc raţiuni geopolitice tşi geoculturale. „Intrarea" noastră In Europa are şi astăzi, desigur,' ra ţiun i seopolitice şi geoculturale. Evi­dent, Europa de azi nu mai este cea de ieri. Europa însăşi a evo lua t Mai m ult: ea este incă în evoluţie. Ia r noi, acum, trebuie sâ ne încadrăm şi să păstrăm rit­mul acestei evoluţii. Nu se pune, deci. a tît problem a Unei invitaţii de in tra re în Europa, cit problem a — infinit mai deli­cată şi, totodată, m ai adincă — de a trezi pe europeanul din noi. Acesta este, cre­dem, sensul autentic al Revoluţiei d in De­cembrie 1989. Şi cu cît ne vom trezi mai repede, cu atit viitorul nostru „mai bun“ va fi mai aproape. Această trezire va fi, de fapt, adevărata noastră victorie.

I. Maxim DANCIU

STUDENŢII POSTESC DUMINICA?Studenţii de" la facultă­

ţile de m atematică, in fo r­m atică. chimie, fizică etc. se aflau ieri ^într-o grevă de avertkm rnt. Motivul fi socotim în tem eiat Prin m ăsurile de reducere a săptăm lnii de lucru la "5 zile, cantinele studenţeşti Haşdeu. a Institutului a- gronom ic şa . nu funcţio» nează duminica şi unelş. c h ia r şi sîmbătă., Cei în cauză — cîteva mii de studen ţi — n-au fost con­su lta ţi asupra acestei pro­

bleme, care a determ inat o grevă a foamei impusă din lipsă de înţelegere. De la serviciul social li s-a răspuns:

1. Senatul universităţii a ho tărît acest lucru. (Din fericire Senatul este ală­tu ri de ei);M 2. Oricum, sîm bătă şl duminica studenţii pleacă acasă sau Tn excursie! Şi că m ajoritatea studenţi­lor, mal ales cei' bursieri,

slnt îneîntaţi să prim eas­că bani in mină (sici).

Ne p e rm ite r i 'să m en­ţionăm că cel puţin 70 la sută dintre studenţii afec­ta ţi nu părăsesc localita­tea slmbAta şi duminica.

Direcţia adm inistrativă a universităţii este solici­ta tă să găsească o soluţie pentru rezolvarea . ]pro­blemei. Trebuie să ne gîn­dim că sînt In „joc* cî- teva mii de studenţi.

Ion RUS

Sesiunea. Vineri Consiliul Provizoriu de U niune Naţională şi-a reluat lucrările îri plen. .

Pe ordinea de zi figurează inform area de către comisia instituită d e Biroul Exe­cutiv, a l C.P.U.N. în vederea cercetării

'faptelor petrecute în m unicipiul T îrgu 'M ureş şi în localităţile din zonă, în a doua jum ătate a lunii m artie, precum şi adoptarea unor :decrete-lege şi - decrete, dezbătute şi aprobate de B iroul Executiv între cele două sesiuni a le C.P.U.N.

Ordinea de zi a şedinţei O.P.U.N. a fost completată, la propunerea- m em brilor

;Consiliului, cu un nou p u n c t şi anum e „Diverse*.

Intrîndu-se în ordinea de zi. aprobată în unanimitate, domnul Ion Mînzatu, vi­cepreşedinte a l Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, a prezentat inform area Comisiei instituite de Biroul Executiv al C.P.U.N. în vederea cercetării faptelor pe­trecute in municipiul T lrgu Mureş şi în localităţile din zonă, in a doua jum ă­ta te a lunii m artie.

După ce dL Ion M înzatu a prezentat o inform are asupra lucrărilor comisiei gu­vernam entale, in pofida apelului acestuia,

ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II. NR. 84 SIMBATA

31 MARTIE 1990

4 PAGINI 50 BANI

de Uniune Naţionalăreprezentantul P.N.Ţ.-G.D. a încercat sâ declanşeze o dezbatere asupra problem ei' naţionale în lum ina evenim entelor de la* T îrgu Mureş. Mai m u lt el şi-a exprim at dubiile cu priv ire la competenţa Comisiei guvernam entale care acţionează în oraş.-

Au m ai intervenit rşi a lţi m em bri ai,C.P.U.N., unii solicitînd trecerea la ordi­nea de zi propriu-zisâ, alţii, de asemenea, optînd pen tru declanşarea dezbaterilor în problem a naţională.

S-a convenit ca problem a naţională să fie discutată în sesiunea viitoare a consi­liului, după ce* în cursul săptăm înii vii­toare. vor putea fi cunoscute concluziile' finale a le comisiei guvernam entale, care; lucrează cu bune rezultate la Tîrgu Mu-r reş. '

S-a trecut la analiza celor 17 proiecte de decret-lege şl decrete prevăzute la punctul 2 de pe ordinea de zi. care u r ­mează a fi aprobate d e Consiliul Provi­zoriu de Uniune Naţională.

La închiderea emisiei dezbaterile p e ' m arginea decretelor-lege, continuă.

(Rompres)

A - '

întîlnirea reprezentanţilor Uniunii: Vatra Românească şi Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

Vineri a avut loe la ®luj o întîlnire a reprezentanţilor Uniunii V atra Roma­nească şi Uniunii Democrate a M aghia­rilo r din România, precum şl ai unor o r­ganizaţii ale tineretului din Judeţele Cluj, Eovasna şi Harghita, organizată la iniţia­tiva dom nului Adrian Moţiu, m inistru se­cre tar de sta t pentru problem ele T ransil­vaniei.

In cadrul dezbaterilor, In cursul căro­ra s-au exprim at poziţii d iferite în une­le probleme, a prevalat voinţa de a d ia­loga pentru rezolvarea oricărei probleme, în declaraţia comună, asupra căreia au convenit participanţii la Încheierea dez­baterilor, se relevă de altfel că „orice con­flict sau neînţelegere trebuie sâ se rezol­ve prin dialog, prin inform area corectă a opiniei publice româneşti şi maghiare". Declaraţia subliniază, de asemenea, nece­sitatea de „a ne inform a reciproc în mod loial".

Declaraţia mal consemnează că «româ­nit şi m aghiarii au trăit, trăiesc şi vor să trăiască aici, pe acelaşi păm int, Îm preu­nă, în bună înţelegere şi arm onie, în spi­ritu l respectului reciproc*.

«Afirmăm —- mai relevă declaraţia —

că Rom ânia este patria noastră com ună şi ne disociem de orice tendinţă de dezinte­grare a ţării, vom lua atitudine com ună îm potriva oricăror încercări de dezbinare şi destabilizare, indiferent din ce p a rte a r veni, din afară sau d inăuntru".

„Ne angajăm cu toţii — se a ra tă în de­claraţie — să respectăm drep turile indi­viduale şi colective ale tu tu ro r cetăţeni­lo r ţării, indiferent de -naţionalitate*. în conform itate cu docum entele in ternaţiona­le şi legile ţârii".

La încheierea dezbaterilor, dl. Moţiu şl-a exprim at convingerea că dialogul de ja Gluj, aidom a celor desfăşurate an terior In Judeţele H arghita şi Govasna, s-a dove­d it ex trem de „util pen tru dezavuarea conflictului in teretn ic din Transilvania". „A fost o discuţie sinceră, oportună şl binevenită, cti unele momente de tensiu­ne, a cărei dom inantă a. dat-o insă — a relevat dom nul Moţiu — dorinţa sinceră a partic ipan ţilo r de rezolvare în condiţii reciproc acceptabile a problemelor",

(Rompres)

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 2

„VOI REVENI CU PLĂCERE, SPER, ClT DE CURÎND’Timp de cinci zile, începînd de luni, 26

martie, şi plnă ieri, prin tre oaspeţii Clu­jului s-au num ărat şi patru , membri ai misiunii „Medecins du monde“, toţi p a tru , fiind reprezentanţi ai oraşului francez Nantes. în fră ţit cu municipiul nostru. Cei patru oaspeţi au fost: Franţois Preneau, consilier la prim ăria din Nantes, ar. Charles Banus, medic specialist orelist, Elisabeth David. din partea Direcţiei ge- rierale a spitalelor din Nantes. şi Chantal Boutry, ziaristă la „Ouest France”. In t im p u l sejurului clujean, oaspeţii au lua t contact pe două planuri cu realită ţile a- cestor zile tn urbea noastră, prin discuţii­le purtate la prim ăria judeţului şi cea a municipiului, prin vizitele efectuate la o serie de unităţi spitaliceşti — M edicala I, Chirurgia I. G.R.L.. Recuperare, Pedia­tria I. Chirurgia infantilă —, precum şi la Direcţia sanitară a jude ţu lu i. şi Recto­ratul I.M.F. Pretutindeni, cu prilejul vi­zitelor, • oaspeţii francezi au fost prim iţi şi înconjuraţi cu deosebită atenţie, Des-

: p re vizită şi im presiile culese de oaspeţi am dialogat cu ziarista Chantal Boutry, rugînd-o să ne răspundă la cîteva Intre-

' bări. ’ .— Cc v-a şocat tn mod deosebit ., in

(impui vizitei-‘In România, in general, la Cluj, in special?\ — Cînd am sosit în România âm fost foarte şocată de tristeţea copiilor, că a- ceastă tristeţe şi-a păstra t am prenta mul­te zile după Revoluţie. Aş adăuga că aici la Cluj an» văzut copii zlmbind cu adevă­r a t Am fost, de asemenea şocată de dis- paritâţjle din cadrul acestui b rav , popor, român: coexistă oameni minunaţi, foarte buni — 'ş i aceştia sînt cel mal numeroşi 4-, alături de alţii, răi la suflet — ce bine Că aceştia din urm ă sînt mai puţini, In sfîrşit, m-a surprins plăcut oraşul Cluj, un oraş curat, aerisit, cu oameni binecres­cuţi, civilizaţi, diferiţi din punctul de: ve­dere al-comportamentului de bucureştcni.

— Ce impresie v-an făcut contactele cu oficialităţii? şi Inntca medicală clujeană?; — Cel m ai' m ult m-a impresionat uma-

• nismuj celor care într-un fel sau altu l de-

!in responsabilităţi. în conducerea Iude­ului sau a municipalităţii. M-a impresio­

nat valoarea deosebită a unor personali­

tă ţi medicale clujene. N u dau nume ca să nu greşesc cum va punînd In balanţa aprecierilor do ar persoanele întllnite de m ine şi oh»iţîndu-le pe cele întllnite de meml>rii delegaţiei. De asemenea, m-a im presionat p rim irea călduroasă făcută chiar de sim pli cetăţeni ai urbei.

— V-am ruga să deconspiraţi, pc scurt, scopul vizitei delegaţiei la Cluj.

— Delegaţia noastră, reprezentantă a m isiunii „Medecins du monde“ („Medicii lumii"), a dorit să cunoască exact nevoile cele mai stringente, pentru că se intenţio­nează trim iterea unui convoi de ajutoare şi- se vrea ca acestea să ajungă la cei ca­re au In tr-adevăr nevoie de ele.

— Din m om ent ce oraşele noastre s-au în fră ţit, v-a? ruga să faceţi o scurtă pre­zentare- a localităţii Nantes.

— O raşul N antes este situat în estua- ru l Loirei şi a re — fără suburbii — o populaţie de aproxim ativ 250.000 locuitori, aglom erare, u rbană; cu suburbii populaţia se cifrează [. la 600 000. Este un oraş care pen tru n o i' francezii prezintă o particula­r ita te aparte, ln sensul stabilităţii popu­laţiei, legării el de oraş, adevărată expre­sie a m îndriei de a face parte din colecti­v ita tea urbei. Foarte rare şi insignifian­te sîn t cazurile de deplasare a unor oa­meni din zonă spre altele din Franţa. In a ltă ordine de idei, Nantes, pe lîngă fap­tu l , că este un oraş industrial, ca şi Clu­ju l, are un caracter, de citadelă, universi­tară, cu frum oase tradiţii în domeniul e- lectronicii, informaticii, comunicaţiilor, medicinei, farmaciei, dreptului.

— Cu ce sentim ente plecaţi din Cluj?— Câ nantezfi, m îndră de oraşul meu,

pot să vă spun că m-am sim ţit foarte bine la S luj, ca acasă. Fiindcă şi Clujul, ca şi Nantes, sînt structura te pa cartiere, cu personalitatea lor. Plec din frumosul dum neavoastră oraş cu dorinţa de a . .. răm îne şi voi reveni cu plăcere, sper; cît de curînd. In calitate de colegi de profe­sie, un ultim gînd îl adresez tuturor ga­zetarilor clujeni: acela dc a scrie, întot­deauna, adevărul adevărat şi numai în li­bertate. ■

Dialog consemnat dc Victor MOREA

Cititorii scriu „Adevărului în libertate”r -. • Transcriem din scri­soarea Măriei Pop, domi­ciliată în Dej, str. Pepinie­rei. nr. 11, bl. S 2, scara C, ap- 46, telefoh 952^1-59-46; „Sufăr de diabet zaharat de 6 ani. De o jum ătate de an, iju mai pot obţine medica­mentele prescrise nici con- tracpst, nici gratuit .(cum prevede legea), iar boala se agravează. Recent; am fast internată lă Sp italu l, din Dej, dar nu ani p u tu t, să intru îri posesia acestor medicamente, care îmi â- tjieliorează starea.' I Aceste medicamente se numesc Buformin şi Maninil table­te. N-aş putea oare primi- aceste friedicamente din d o -. naţii- sau, contracost'1?.. .

Mulţi posesori de tele­vizoare ■ Sirius şi Diamant, cum părate recent, au cons­tatat, cînd aveau nevoie mai mare de ele, că acestea sînt cu defecte. Reprezen­tanţa tehnică a „Electroni­cii", suprasolicitată în a- ceostă perioadă, condiţio­nează remedierea defecţiu­nilor de aducerea aparate­lor în atelier. Iată pentru ce un grup de posesori ai mărcilor amintite de tele­vizoare solicită următoa­rele:'deschiderea în cartie­re a unor ateliere care să efectueze reparaţii în pe­rioada de naranţie; studie­rea posibilităţii reparării televizoarelor la domiciliu; după mai multe . raparnţii cinstit a r fi ca aceste apa­rate să fie schimbate.

• Pe str. Plopilor din Cluj, 30 de case particulare au .scăpat de demolare anii trecuţi. Locatarii au însă o

-problem ă: sint uitaţi de în­treprinderea de gospodărie comunală De un an de zile nu li s-au ridicat resturile menajere, deşi plătesc cu regularitate taxele pentru aceasta.

• Cetăţenii din comuna Aiton au cîteva „ofuri", pc care doresc să le facn cu­noscute. In anii 1925--I9f!7 au contribuit cu bani pr;n- tn> introducerea apei pota­bile pe unele străzi şi pie-

»»

tru irea drum ului d in tre ■ Aiton şi Rediu. Aceste lu­crări m r.au . fost începute nici p înă azi, ia r aproxim a­tiv 700.000. lei au fost luaţi de către judeţ. In anul 1989 .- comuna Aiton a fost desfi- ' in ţa tă şi inclusă în comuna Tureni. La desfiinţare, Ai- tonul avea un sold de 40— • 60.000 lei, taxele pentru . păşune se rid icau lă 180.000 lei p recum ; şi m ateriale în valoare : de cîteva zeci de mii de lei.’ La reînfiinţarea comunei, n-a fost recupe­rată decît o m ică parte din " banii vărsaţi şi din m ate­riale. Pe bună dreptate, ce­tăţenii comunei au preten­ţia să , li se execute lucră­rile pentru care au plătit.

• Subsemnatul Hoca Ioan, din Cimpia Turzii, strada Constructorilor nr. 2, bloc R, ap. 58, rog să fiu spriji­nit pentru a primi o locu­inţă situată, la parter. Men-

, ţionez că în urm a unui ac­cident suferit în -perioada în care am fost detaşat pe şantiej-ul Casei republicii am suferit un accident In urm a- căruia ara fost pen­sionat de boală. Sper în re­zolvarea - favorabilă a do­

leanţei mele de către pri­m ăria oraşului nostru.

• Mai m ulţi cetăţeni ne sesizează despre o situaţie cu totul anormală, după cum consideră dînşii. înfi­inţarea unui nou oficiu pentru vînzarea locuinţe-- lor, unde sînt încadraţi oa­meni care nu au lucrat în acest domeniu, crează o mulţime de încurcături. A- cesta nu deţine încă arhiva care se află încă la vpchiul oficiu din cadrul G.I.G. - C.L., iar pentru obţinerea unor acte oficiale oamenii ’ sînt purtaţi dintr-un loc în altul zile în şir. Mai este pe.- Urmăr o , problemă: o locuinţă trebuie urmărită de Oficiu din faza' de pro­iect, iar după recepţie' încă o perioadă de cîţiva ani, cînd mai pot apare defec­ţiuni ascunse care trebuie remediate. Or, intermedia­ru l dintre beneficiar şi constructor . este ■ tocmai O.J.C.V.L.!

Rubrică realizată de - Ion RUS

PARAFRAZE

CIJI l-E FRICA DB... JUNIORI?In tumultul organizărilor şi reorganizărilor la toate

nivelele şi în toate structurile sociale ori profesionale; au găsit cu cale să-şi rînduiască viaţa şi o parte din cei ce veghează şi trudesc în ■ pepinierele performanţei noastre sportive ,. Nimic mai firesc, veţi spune, numai că replica aceasta se lasă aşteptată încă: In- multe locuri, culmea, chiar acolo unde ar trebui să rodească cele mai bune gin- duri şi intenţii, adică l a . . , cluburi N u ia toate, să nu fim greşit înţeleşi, dar în destule cazuri pentru a ne în ­cerca nedumeriri şi a simţi un gust am ar al îndoielilor ce nu se vindecă doar cu vorbe dulci. Pe scurt, totul pleacă de la condiţia ingrată adesea, ca să nu spunem de-a dreptul umilă care le este hărăzită m ultora, d in tre antrenorii de jun io ri La vîrstă curată a copilăriei des­tui candidaţi la glorie îşi fac un ideal din arena sportu­lui, consacrîndii-i apoi întreaga tinereţe. Şi, pe lîngă sa­tisfacţiile dobîndite ori nu, cu ce tribut de efort şi p ri­vaţiunii Alături de ei, antrenorii trăiesc aceeaşi frăm în- tare şi-şi călăuzesc destinul cu năzuinţe care nu o dată rămîn neîmplinite. Asta nu impietează nici frum useţea actului omenesc de dăruire şi nici generozitatea fără sea­măn de care e capabilă oricare d in tre vîrste. In realitate Insă, peisajul acesta feste învolburat de reacţii, raporturi ş i . . . decizii care complică în tr-a tlt viaţa încît ingrati­tudinea ^ajunge să devină regulă . de apreciere. Se ştie că odată maturizat, .copt" pentru m area competiţie, ju ­niorul ia calea arenelor de elită, m entorul său urm înd să înceapă de la capăt truda cu alt contingent d e . . . can- . didaţi la glorie. Ce resurse extraordinare de suflet tre­buie să aibă aceşti oameni sp re . a trăi astfel o viaţă în­treagă' Ei şi-au asum at fără ezitare prezenţe de p lan secund; anonimatul îm povărat totuşi de mari şi grave răspunderi.

Drepturile lor, ca şi ale copiilor pe care-i pregătesc continuă „sâ fie ignorate îh 'm ulte îm prejurări. Nimic mai firesc, cura arătam, ca aceste drepturi, oricum necompe­titive cu ale celor din eşalonul m arii performanţe, să-şi dobîndească o-redută de protecţie. Astfel am luat cu­noştinţă fără nici o urm ă de minare de organizarea unor sindicate ale antrenorilor, celor'm ici. Stupoare insă, ges­tul a 'a v u t darul de a leza orgolii ierarhice şi de a stîrni reacţii care numai de sim patie nu sînt. De unde pînă unde asemenea riposte? Folosind cu eufemism von» spu­ne că, dintr-o neînţelegere, pentru că presupusele reven­dicări au în vedere, înainte de toate, asigurarea cadrului tehnico-material pe care trebuie să îl aibă la îndemînă

* juniorii In procesul acum ulărilor calitative ce deschid calea perform anţei. Dacă nu ideea de stabilitate a an­trenorului de juniori, m ăcar condiţiile de pregătire ale copiilor sâ fie socotite, în sfîrşit, premisă esenţială a îm­plinirii rosturilor pe care le are orice club sau asocia­ţie sportivă. Altfel răm îne să ne întrebăm dacă nu cUm- va, cuiva, îi este şi acum. frică d e . . . juniori. De ce oare?

Teodor MATEESCU

CLUBUL

GAZETARILORtn urm ă cu o să p tă ­

mînă, ..Clubul ’ gazetari­lor” a fost prezent l a Timişoara, reunind z ia ­rişti şi radioreporteri reprezentind principale­le etnii ale Rahatului. ~

Azi, Ia ora 16, s în t prezenţi la întilnîrea' ă e sîm bătă: - Ion G avra («Tineretul liber"). Do­rin Serghie („Adevărul în Libertate"), L iviu Man („NU"), Constantin Ivancş (şef secţie la S tu ­dioul de radiotelevizi­une Cluj). M oderator: Constantin Mustaţă. T e­ma principală a în tîln i- rii: evenimentele- de Ia Tg. Mureş ;văzute dc la faţa locului, din M ila­no, Novi Sad, Szeged. şi Giula (Ungaria).

: PROGRAM COMPETITIONAL :

• HANDBAL. Duminică 1 a - p rille , la o ra 11, ln Sala S p o r ­tu rilo r , „U “ — H.C. „ M in a u r" B a la [ilare (divizia „A“ m a s ­culin) . ' /

• VOLEI. tn deschidere la p a r tid a d e handbal,' - la o r a 9,30, „U “ E lectronica — M e ta - lo tebn ica Tg. , M ureş (d iv iz ia „ B “ fem in ină).

• FOTBAL. In cadrul d iv i- ■ ziei „C “, se ria a X l-a, d u m in i­că la o ra 11, pe terenu l d in c a r tie ru l G heorgheni," C.U.G.— M obila Ş im leu.

r .; -, ‘Un in te re san t cuplaj in tr - tu i

m a tin eu pe „M unicipal". t o t dum in ică I a p r ilie :- Ia . o ra 10 Îşi vor d isp u ta intlietatea dou& fo rm aţii d e OLDS BOYS a l e lu i „U “, ta ca re vor e v o lu a fo şti p u rtă to ri a i t r ic o u r i lo r a lb -n eg re , ju că to ri ' ca M oguţ, N icoară , N agel, Anca,- B. C lm - p can u , V. Costin, Szoke, B a - g iu , P o ra ţch i, G agheş, I i . M i- liai, P . Em il, F u rn c a ,. Ţ e g c a n , II. M oldovan, Ă. M atei, P i r - vulcţ şi a lţii (antrenorii c e lo r două fo rm aţii fiind A. Ş e p c i ş i d r. M. L uca); iri p a r t id a vedetă , la o re le 11,30, lo tu l „U “ ac tu a l y a in tîln l, in t r -u n Joe-şcoală, o selecţionată a cam p io n a tu lu i’, judeţean 1 d e fo tbal.

GREVA LUCRĂTORILOR DE LA „SALVARE”Potrivit anunţului din

data de 29 m artie a.c„ fă­cut la T.V.L-, ;,Salvarea" se află in grevă de avertis­ment de cinci zile. însoţit de o comisie a Direcţiei sa­nitare, . am poposit la Sta­ţia judeţeană de salvare Cluj, unde i-am avut ca interlocutori' pa domnul dr Tiberiu Meteş şi doam- ( nâ Ella Cadar, asistentă şefă. Iată revendicările: lipsă 'de personal 'd e toate categoriile, îii pîezent lu- crindu-se cu detaşaţi (me­dici, • âsîstenţi, şoferi, b ţan- cardieri, portari, spălători): şoferii care fac şi oficiul de brancardieri nu au voie să părăsească maşina; a- cordarea: categoriilor spe­ciale ; acordarea ' sporului de salariu de 25 la sută pen­tru ore suplim entare: spo­rul de noapte să fie plătit integral pentru cele 12 ore lucrate efectiv, pînă în pre­zent plătindu-se numai 8

, ore; să li se acorde aloca­ţiile pentru copii chiar în situaţia Iri care salariile depăşesc plafonul; salariile de , bază să fie ' m ajorate

, pentru toate categoriile de., personal care lucrează la

„Salvare"; acordarea unui spor pentru loc dificil de m uncă şi contagiozitate; dotarea cu maşini, cores­punzătoare şi scoaterea din

•circulaţie a maşinilor cu 'peste 150.000 km la bord; echipam ent de protecţie

. pentru personal, de vară şi iarnă; consemne pentru -ă nu fi confundaţi; primirea de aparate de ascultare de la- arm ată, dezafectate şi promise prin procesul ver­bal dirj. 17 ianuarie 1990: acordarea priorităţii '„Sâl-‘

, vării" în circulaţie: asigu­rarea „Casco“ pentru echi­paj şl bolnavi. Am vizitat şi garajul Staţiei de „Sal­vare" de pe strada Maia- kovski, un adevărat cimi-

1t*t ir de maşini. Am stat de vorbă cu. domnul ing. R ii- ben Adam, şef de com par­timent, Cerinţele şi lipsu­rile sint mari: anvelope, a - cumuiatoare, „ piese de* schimb, uleiuri; 17 au to sa- ' n itare staţionează din l ip s ă ' de piese de, schimb, vopsea, tuburi de oxigen. .’ -

Pentru promptitudine şi eficienţă • un S.O.S.- care

-trebuie . recepţionat,-... noi • promiţîndu-vâ- să vă ţinem

. la curent cu evoluţia eve-'- nimcntelor.

J Denfostene ŞOFRQNr ANUNŢ

Asociaţia ̂ Scriitorilor - din Ciuj anunţă membrii săi câ în data de 4 a - prilie, la ora 10, la Bî- . blioteca Centrală Uni­versitară, va avea loc a - ■ dunărea generală a ■ scriitorilor. (402) -

VA RUGĂM,Bunii - treabă, dom ’lc:

dai tare n t parul şl apoi strigi după a ju tor G ăsel­n iţă de ' i i l e m a ri! Plus am eninţarea că „la nevo­ie ne adresăm tu turor to ­rurilor in ternaţionale com petente“ Deştept,partid U D M R.-nt ă.<tn. N-or fi m încat ei usturoi, dar cei>a au m incat to- ’ tuşi, căci prea Ic miroase, gura Şi nu a zambile, iau viorele Căci d in ţii fo lo ­sesc toporaşi. ' Topor-iţi cu coadă sănătoasă; o prinzi cu dreapta ii o

J m p ltn ţî ca strim butate in prim a „vază" ieşită în cala llinninţelex. vaza v i fie d in tr o „vatră româ- nea 'C d“ . ; - ■. In faza a doua se .trccc

pe coarda sentim entală, . punctată cu -lacrimi. Căci

plinsul. linişteşte su fletu l m inoritar Iar opinia p u ­blică in ter naţională, luind la cunoştinţă durerile u- nui partid atit de. candid, p o a te 'tl va m ingiia h lln l pe em blem ă:' — Nu mai /.-linge, mi- cuţule, că iţi dau A rdea­lul ca .ţii creţii mare.'

Să lim scrinKi, dom ni­lor de la V D.AV l i ; ase­m enea. yogoţi iredentiste nu fin nici la m inorii ini- norită tilor D e . altfel, nu m nnat că nu vă cr:de vreun rom ân, dar sint convins că marea m ajori- tale a m aghiarilor ri*- ~i.ee de încercările di-xta- biiin itoare p-j care Ic

prom ovează cineva. Cuie?Pînă ieri m incam pîine

neagră şi noi rom ânii, ţi voi m aghiarii. Aceeaşi piine neagră şi am ară1 Eram insă bucuroşi cind vă tn ttlneam spre a ne plilige îm preună durerile ţi neim plin irile . Doamne, e m u lt mai bine cind ai de tn ivărţit num ai dure­rile, căci. cind trebuie să î m p ă r ţ i b n cm -ia , d e v ii l a ­co m , agresiv, râu. Chiar aşa să f i e 9

H aideţi i-sâ uităm aeesie dureri, să facem hn iţtn in acem tă tară — şi ajo n e ­liniştită ţi plinsă — ţi să nr- vedem de m uncă Iar, plinea să .o îm părţim f'ă- ţeşţe şi de acum înainte. Ind iferen t, dacă va fi mai albă. j a u mai puţin albă

, - Ioan lilJU N IvW U

E L E C T O R A L ALa Complexul comercial

,Gostat" din cartierul Ghe- ' orgheni a apărut un afiş al

unei formaţii politice. Un lucru firesc, dncă avem in

■ vedere că'ne aflăm în plină campanie elcctoralu.

A doua zi, însă, deasupra afişului lâ care ne-am re­ferit a fost lipit altul. Fap­tul ar părea obişnuit dară primul afiş, neputînd fi rupt, n-ar fi fost scrijelit.

Considerind că prin ges­tul său a făcut un serviciu partidului al cărui membru este, cel care a lipit al doi­lea afiş s-a înşelat. Inco­rectitudinea a fost.şi va fi întotdeauna dezaprobată în competiţia ielectorală. Ade­

renţii se cîştigă prin no­bleţea ideilor promovate, prin puterea de convingere a strategiei politice adop­tate şi nicidecum prin blo­carea accesului la progra­mul celorlalte partide. Per­sonal nu aş vota niciodată pentru un partid care în ­cearcă să ni se impună prin în lăturarea brutală a celorlalte, lipsindu-mă de posibilitatea, de a opta. în cunoştinţă de cauză

Oare cel care a m utilat afişul electoral a l !altei for­maţii politice nu a sim ţit că se m urdăreşte? Dacă nu. e foarte grav. fiindcă un trecut nu prea îndepărtat ne-a dem onstrat unde se ajunge cînd se face politică elf miinile murdare. -

' 1. CONSTANT1NESCU

PAGINA 3 =

DESPRE AVRAM IANCU (!)Personalitate care a fulgerat pentru o

- d rp ă 'în 'is to r ia rom ânilor ardeleni, A - ; vram Iancu a fost un european p rm 'feftiî

d e â gîhcHr ş i at acţiona, încadrabil Err .pfe*» iada de oameni politici care s-atr afirm at

- în- orizontul rom antic european în - spiritul• ideîr de.revoluţie- democratică. Fidel: pî-- ; nă iar identitate cur idealul revoluţiona-rşi. democratici1 Iancu' l-a slu jit Ih |fTee şi fap -■ tS 'co :o "consecvenţă şi tenacitate .diernnă- ; de jhâ rfle personalităţi; S-a spus p e £ru'-

n5, dreptate că eroul ce a dbbîndit pro» poi^E 'de; legendă îh conştiinţa colectiv® românească a sublim at în fapta sa me­teori că p rin istoria' românească ţsp ira tiiîer

J unei epoci ‘ ş i ale unei generaţii a taşate valorilor dem ocraţiei universale. Indife­re n t de care -moment a l biografiei sale

. vorbim,:. Q .jţăsim.. identificat cu aceste:;; idealuri, cu nevoile şi aspiraţiile poporu­

lui din mijlocul căruia S;a ridicat.Omul de*. Acţiune;, ‘cura", ar* fo st Îndeobşte

caracterizat, :Avram- Iancu a fost în toata activitatea Tui un rem arcabil interpret, al

- fenomenului1 românesc, pe câre l-a înţe- \ Ies'şi explicat în devenirea sa istorică şi| în- relaţia directă cu fenomenul european.-I O-reconstituire a concepţiiei sale politice ; este. temerară, 'd a r n u imposibilă, în cetn-• diţîile :uţrei documentaţii sporite de» care :! dispunem nrtăzi-. F orm at în ambianţa-

intelectuală' a şcolilor din deceniul p re - ; rrusrsâtnr revoluţiei; v iito ru l-p refec t în­corporează In profilul său intelectual dee-; potrivă: ideile .secolului a l X V ni-len , d a r 7 şi r-jnanlfesifirîle. europene ale rom antîs- m uluf mesianic ş l sociaL; Form aţia sa j u - ' ridică’ i-a? apropiat; - înţelegerea~ lum ii r de > concepţia' liberală, fără îndoiala cea mai puternică , direcţie* ce se” poate: individua­l i » în fg fnd irea lui A vra m TAnea, alături ' de îdeea naţionalăv P e aceste coordonate;. ilimimism^>romântism-liberalism-ideec na-*

. ţijmaTă^a evoluai o> eowcep-ţ'ie politică de un. remarcabil" pragmatism, alt: cărei di— memiuni^fe' reşâsjm fn «pera so’cîala. >po- litfcff; m ilitară sau jurid ică din m unţi în tirnptffi-wrsurefcţiei românilor.

'Iluminismul generaţiei paşoptiste ar­delene este p rezent şi la . Iancu, d isem in a t

;în ansam bluf concepţiei sale: BBerafe caio remîîa&cfinţS ce se~ acorda, pEofHuIhi T o m m fk ii ilustrat; & idealul, sau de pace; şi armoniei, fericire, obşteascS şi. âreptate» ,' justiţie- ş i ordine. „Obşteasca, buna. stare,

r 'am anet l a ■*- m a rtie 1848 — Jia> c a r e s e

razlmă fericirea tuturor, numai prin r ia ­dul (în sens de ordine —: n.n.) bun se poa­te susţine; rîndul bun a r fi cînd tot omul din- inim ă şi p rin fapte* bune a r cinsti dreptatea, adică: to t omul ar fi drept1* — frază ce-poate* fi decupată din orice scrie­re aparţînîird iluminismului ardelean.• Ideea naţională a teoretizat-o pe linie

bărnuţîană, îhtr-o interpretare istoristă şi politică în. acelaşi timp, în definirea că­reia momentului Horea îi revenea un Ioc important. Remarcabilă în această con­cepţie naţionala rămîne viziunea socială, caracterul ei democratic, care aşeza la te­melia naţiunii factorul popor, „un popor die la natură, compact", masa: ţărănimii, al cărei, exponent a fost şi care -a dat con­ţinut revoluţiei româneşti.- Liberalismul ca prim ă formă de expri­

m are a democratismului funciar ce I-a caracterizat formează o trăsătură distinc­tă a: concepţiei sale politico-sociale. şi na^ ţionale. Sintetizată în celebra lozincă a liberalismului european, libertate — ega­litate — frăţietate, concepţia sa liberală se acordă, ca şi ia Bărnuţiu de altfel, constructiv viziunii naţionale şi sociale. „Libertate; egalitate, frăţietate, scria Ian­cu în iunie 1849; aceste principii sînt de­viza noastră, acestea tezaurul şi cel mai sîîn t obiect pentru care şi cu care- trăind sîntem gata a da m îna cu cei mai nedume­r i ţ i vrăjm aşi ai n o ş tr i . . . iară de aceste principii lipsiţi cu cea mai bărbătească seriozitate sîntem hotărîţi de Ia început a ne băltui sîngele p înă la cel din urm ă român. Tnsă aceste principii Ie pretin­d e m .. . p e tem eiul existenţei naţiunilor.”

în. numele acestor principii şi a l trecu­tu lu i de. opresiune. Avram. Iancu a optat pentru, re-voluţie ca mijloc de realizare a dezideratelor naţionale şi sociale expri­m ate la. adunarea din. 3—5 mai 1848 de la Blaj. „Aceste sfin te principii, menţiona îh scrisoarea din iunie 1849, ne treziră d in adîncirea îh care ne apăsară varvarii sute de. aai.. . ., pentru aceste, ca să ne fie recunoscute; ani rid icat arm e,ne-am văr­sa t sîngele şi a n i - 1. vărsa pentru libertate sîntem. rezoluţi, p înă va. mai curge sînge fa vinele, noastre., U eie-şi părerea. Efuro- pa„ judece popoarele civilizaţie,, noi ne iliptăm p en tru libertatea noastră cea asu­p rită d’e. & veacurilor nedreptate1-

N ic o la e B 0C S3JST

H P H

, 1; - m '-V •

' j « C a v v * '‘V . *'•* 7

C f > \ -* a :’■ / r; V >

♦ . y \ * 4' ' ' *

s r T J r - v « r “ “ T

„Tăria- neam ului14 Foto: ing. M ircea ALBU

ANUNŢ

Vafras Românească dirt Clnj-Napoca; invită - pe toţi doritorii să, it se a- dreseze la sediu, in ve­derea' aderării Ia lîh itt- nea noastră culturală..

Rugăm pe colabara- tori cai materialele des­tinate- ‘ suplimentului^ săptărnînai $S n it depă­şească. 2 pagini, dactilo­grafiate; la Z rîntfuri..' Beam intim că- sedluli

fHJaîet noastre; s e aJftă în P iaţa PăeiL n n I—î cam. 13,, tel. 1-74-56" şi estb deschis în tre o re le 9—17. Avem con t C.E.C. nr» -15 J 1.09.87..

Etichetări riscante5 BosgtBri»'e35ber& ni 9i a dobîndirii unor drepturi largi,

m ai m ari ch iar decît a r fi necesar, se- micşorează con­tinuu,' Sporeşte; din păcate, îngrijorarea" .şi nSîncred'erea. Se diversifică şi cauzele care le întreţin; Dacă. sub aspect

. politie- «fenocralizarea se5 dovedeşte a> f î un proces ine- luctabiî, i>erspecti<velff economiei' -fira sfiit nici p e departe Ifniştitoare. Şi parcă n-ar. f î suficient fap tu l câ resurse­le s în t neîndestulătoare, câ inflaţia: este iminenfâ, sem ai creează', şjr o sta re der sp irit nefăsorabilă: muncii,- înnoiri­l o r ş î restractarăriFor profunde. In domeniul, proprietăţii, ş f a. producţiei. Pe z i ca. trece Situaţia, devine: to t mai. complexă, câct se urm ăreşte at se profita', de islăbiciunea unei conduceri de: tranziţie,, nealeasă de popor,, c a re pri­veşte: -cu un ochi’ la v o tă ri şi cu' ce lă lalt te fapte,, pentru; a, se- ob ţine m a l degrabă privilegii dec îî d rep tu ri egali? ş i ra ţionale

D esigur e& m anifestările din Satu: Mare, din. TE Mu­reş, Cluj,, 'judi. JlarEftitaj. M iercurea Cine etc; sint: grave şi; mr um pta sufletul de am ărăciune. Nu ne propunem să; analizăm: acum; dacă. revendicările- s în t îndreptăţite; dacă. soluţiile' oferite sînt legale, saui să. stabilim răspun­dere® prim ului lo v it T oate sin t la nivelul înţelegerii co»- m u n a Păcatul: celi mare: l-au; săvirşitr aceia< care nu; ne-au; lă sa t s& n e îngropăm eroii în linişte,, nu; ne-au lăsat, să

, n e reculegerw, s i ne1 purificăm ' după calvarul trăit; n u ■ne^aa lăsat, măcar- două zile- să. savurăm eliberarea de' dictaturăv de comunism, de izo lam Mu; ne>-au lăsat să ne infrâţirir din* nou,, to ţi tră ito rii pe' acest păm ţnt, în libe»-* ta te ţi- iubire. Şii parcă- fap te le săvtrşite: n -ar fl. suficien­t e pentru; a compromite purita tea ideii; de fră ţie tate ' In libertate,, se recurge la etiche tări periculoase; Unii; spun că. Uniunea. „Vatra Românească“este o organizaţie fas­cistă, alţii susţin că m inoritatea m aghiară face o poli­tică! de apartheid. Conştiinţa noastră de' români; d e oa­m eni democraţi, n c îndeam nă la înţelegere şi toleranţă. D a r n u şii ta- ignoranţa; ,

Este îndeobşte cunoscut că. fascism ul’ s-a afirm at ca 'ideologie; ca; politică şl m işcare socială de extrem ă, dreaptă; em anaţie w ce lo r m ai— reacţionare cercuri. El propagă.o doctrină antidem ocratică, rasială, agresivă, ex­pansionistă ş i m ilitaristă, Sâ fie acestea, specifice po­

poralul-. român, popor d e o bUndeţe; şi m odestie p ro v e r- biale, sau «.Vetrei Româneşti‘V? Această organizaţie a{MV-, litică îş i propune Sfi promoveze/ principiile dem ocraţiei / în domeniul artei, culturii,. învăţăm întului şi ştiinţei, sâ cultive relaţii' am icale fa tre to ţi lo a iito rii Transilvaniei.. A. u rm ări respectarea declaraţiei; un iversale av drepturi­lo r qiaului,, a-, actului fina l d e la Helsinki,, ai u n ită ţii .d c stat. şi. cultură, a. poporului; rom ân nu înseamnă, fascism. Ci; cr gîndire- şi o viziune de largă; resp ira ţie europeană; conformă tim purilor pe; care lie trăim ,'de: s f îr ş it a l mile“- a iu lu i doi.

A partheidul este o doctrină a discrim inării rasiale, o form ă de- segregaţie care; la rînduli ei, urm ăreşte sepa­rarea grupurilo r pe criterii de- rasă; d e avere; religie, naţionalitate etc. Nu cred că indivizii cei mai- reprezen­tativi ai minorităţii, m aghiare u rm ăresc aşa ceva. G iî si- su ran ţă m r in telectualu cu c a re am v o rb it şi; nici domnul.- Iosif' Boda. Nu cred că prietenii m ei SzoKe J. Komoroczi Ghi, Saroşi B^, G yoîa lvi Fr... ToBii & etc.. sau colegii, »» junşi a t î t d c apropiaţi sufleteşte; de* Ia Liceali Ady-Şincali a r v rea să ser separe de m ine1 ş t der a lţi rom âni p r in Ioc de; m uncă, bloc de locuit^ restaurant, mijloc, de* tran sp o rt în comun, teren de tenis. etc. Cine spune sau; pretinde, aşa cevas nu este decît o răm ăşiţă regretabilă ai tmtjr vrem uri de m ult apuse.

Toţi trebuie să ştie că noi; românii,, p redestinaţi încer­cărilo r d intre cele mai grele p e care is to ria le-a ridicat, d inaintea unui popor, ne-am păstra t, identitatea naţio*-' n a lă nu. datorită Entîmplării. M iracolul ex istenţei noastre;, la răspîhtia invaziilor şi în vecinătatea1, unor puterii d i­nam izate de fanatism e’ im perialiste; se explică, dupăt MC Eliade, prin faptul că am făcut faţă încercărilo r datori*- tă puterii, ş i capacităţii de a schim ba sensul. destinuM nostru. Am fâcut. din, spaţiul de confrun tare al unor lum i înverşunate un teren al convieţuirii lin iştite şi a l sintezei originale. Astfel ne-am dbbîndit' vocaţia paşn ic i şi pacificatoare din care am făc u t princip iu de acţiune politică. îm i exprim convingerea că noi vom avea tă ria şi a lţii vor avea luciditatea pentru a nu rununţa la el.

P etru PRUNEA

, N A P OCA. (I)P rin tre m arii învăţaţi, a i antichităţii se; înscrie şi

C laudios Etolemaeus, matematician;: astronom şi geo­graf grec. ce a t r ă i t . Ia 'A lexand ria ; în Egipt^ în tre anii .IDO şi; 170 « iu . p e vrem ea' îm păraţilor Hadrian, şi A ntpninus Fîus;.: . • - . n ‘ .

• Cea,- mafi. cunoscută-- şi * valoroasă' d intre lucrările: lui; ;Ptolem aeus es te cea in titu lată ' Îndreptar Geografie cu ; an- a lia s de hărţii .ale lum ii-cunoscute pînă; atunci;, con- siderată s f i a calm e a: Creaţieii Sit domeniul' geogra­fie ian tice-In i care figurează; şi teritoriile; noastre: D a-

icia: şi Moesia; H artai lumii; întocm ită d e Ptolemaens a a v u t la bazju p e c e a a lu i M arinus din T y r (cca., 120 Le=n.):' modificată, p e baza da le lo r ob ţinute prim m ăsu­ră to ri. astronomicei. ; ; ' : .

P r in tre cele m a i strălucite ' .oraşe* a le Daciei, evi­den t an terio r cu ceririi rom ane, Ptolemaens menţio­nează. şi, Mapocai. num e auteniicr dac ic pe. care îl va prelua; şii oraşul roman; s ituat pe. m alul’ som eşului1 Mic, pe dmmuL.imperiaii ce' veaeai d e la^Sarmizegetusa (Co­lon ie Ulpia Traianaj? ş ţ duceai la? Porolissum. (azâ Moi-

;grad)> focă din- ptamiir anii aii cuceriţii romane;. în : aşezarea; dacfcă. se -sa sţatomicis urr, puternic nucleu de ; cotoniştii, co n s titu iţi InJiMin; vicus:, m enţionat fiică;-ls ;=lQ7|IiOB» « a i ; pe; bornă: tefem&tricăi (miliariu), desco- ; perită. pe; te r i to iiu t satoitiii: Aiton,, pe şoseauai dintre:i Betaissa.- {5!uixla}; ş i Mapoca. consemnînd, d istan ţa dinv tre- cele: două localităţi. Cînd anum e a; luat naştere

i Napoca, nu se poate- preeizai; S igur că. îna in ta cuceri-» ă i ro m an e era un: im portan t c e n tra al DacieL. Oraşul roman, c e va~ prelua num ele celui dacic va cunoaşte o; rapida? ascensiune; şb p r o ^ e r i ta te încă; pe* vrem ea lltii Hadrian;. lâ 124, elf a t p r im it rangul, d e municipium ; num indurse M unicipium; Aelium:. H adrlanur» pen tru

>ca In tim pul lu i M arcus Aurelius să fie ridicat, la; cel. de- colonia;-. Locuitorii- Iui- au1 beneficiat d e1 ius- I ta l i- c m * - •'

OraşuF. a: {ost îm ronjurat c a pu tern ice ziduri; d e pia­tră; (Unele porţiuni- mai; p o t fi şi; astăzi văzute)' av înd ferm a unui; p a tru la te r neregu la t (6S0X50tr m); Peste oraşuT rom an s^a rid icat € lu ju i' medieval şf apo i cel m odem , împiedîcîndr a cercetare; am plă’- ; i d e mari. proporţii. Cd1 toa te acestea; cai. unde’ s-a- să p a t o r t se sapă pe terito riu l C lujului ies; la' iveală' vestigii; ro* mane; Cele p es te lOff inscripţii descoperite de-a lungul- tim pul Ui: (m ulte &i» anii' d in urmă)' atestă» diverşi' ma­gistraţi, un pu ternic colegiu- d e augustales, societăţi religioase şl» profesionale' eto: A n p u tu t t i identificate edificii; publice şi; private;; temple, palate; necropole, vile urbane- şi suburbane şi Thcă m ulte altele; 'to t ceea ce ţine de un m a re oraş roman- d e tip occidentali A' fo s t scoasă; îat suprafaţă; or. m a re cantitate: şi; diversi­ta te de’ m ateriale arheologice (inscripţii, m onum ente arhitectonice, sculpturale; monede,, o', m are1 can tita te d» ceramică; dff toate- tipurile şi unelte); Au1 fost des­coperite num eroase statul; a le u n o r divinităţi sau alv u n o r personalităţi; din> v ia ţa Im periului ori, a- oraşului saui ce le cui caracter funerar. Au; fost; descoperite a- peducte şi; canale şii t o t ce' ţine de viaţa unui prosper oraş- roman; T oate’ descoperirile ' de care vorbeam stau’ m ărturie o r privire* la‘ prosperita tea oraşului şi a in­tensei; vieţi- rom ane1 care s-a, desfăşurat aici.

V iaţa oraşului nu se va în trerupe la 274, pe vremea îm păratului. A urelian clnd1 a rm ata şi administraţia; ro­mană; s-a 're tra s la; su d u l Dunării.. Ea; va- continua In condiţii sch im bate ch iar dacă oraşul! va. decâdea şi va in tra În tr-o fază; d * ’ treptată; ruralizare aşa- cura s-a Intim plat cu! toa te o raşele rom ane d e pe întreg; teri­toriul; Im periului.

Ioan1 Horatiu CRIŞAN

PAGINA*

CREŞTINISMUL DACO-ROM AN, FACTOR ESENŢIAL DE ROMANIZARE SI CONTINUITATE (I)

Interviu cu dr. NICOLAE GUDEA, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca

Prestigioasa apariţie editorială . «Din istoria: creştinismului la români. M ăr- jturii arheologice*4,*) de Nicolae Gudea'şi Ioan Ghiurco reprezintă -prim a lucrare ,de sinteză < în legătură cu creştinismul daco-roman. Sînt adunate aici toate, sau ^aproape toate dovezile care probează a- cum apariţia, răspîndirea jşi evoluţia 'creştinismului în provinciile dacice In secolele II—III; e.n. şi apoi în fostul lor teritoriu de l a '276 pînă la 600- e.n. Car­tea constituie o contribuţie im portantă la ’ cunoaşterea unor aspecte esenţiale

procesului tle romanizare în tim pul existenţei-provinciilor dacice şi ale con­tinuităţii daco-romane în secolele IV— . ;VI. e.n., manifestate în şi prin creşti­nism, fiind o argum entată dem onstraţie a faptului că evoluţia creştinismului a fost indisolubil le g a tă 'd e procesul de form are a limbii şi poporului român. :; „Poporul rom ân — subliniază au to rii;.:— s-a născut, s-â dezvoltat şi răm as ;un popor romanic. Latinitatea constituie caracterul esenţial al limbii sale, al fa­ciesului său-spiritual şi al culturii lui. în cadrul şi alături cu latinitatea, cu im plantarea ei prin romanizarea popu­laţiei dacice autohtone, în ' special, . a - 'apărut şi s-a dezvoltat creştinismul, am­bele devenind constantele istorice şi păstrătoarele de bază ale etniei rom â­nilor". ■ - ; : -i

In legătură cu istoricul cărţii, cu con­diţiile apariţiei şi .eu problematica ca atare, am solicitat un interviu dr. Ni­colae Gudea. v ‘:

. . ^.R.: După cîte ştiu, preocupările dum­neavoastră ay fost orientate, sp re . istoria m ilitară a . provinciilor, dacice (fortifi­caţii, trupe, arm am ent etc.) şi spre is­to ria economică a aceloraşi provincii (descoperiri monetare, tezaure, circulaţie m onetară etc.). In ce m ăsuţă înseamnăo carte despre creştinism o -abatere de la m ai vechile preocupări? Cum aţi a- juns la acest dificil şi tentant subiect?

N.G.: Da, într-o oarecare m ăsură aveţi dreptate.. Cercetarea istoriei m ilitare a provinciilor dacice şi apoi a teritoriilor acestor provincii după părăsire a fost şi m ai răm îne încă preocuparea mea prin­cipală. Nu m-a interesat însă istoria mi­litară în sine şi pentru sine, ci numai în m ăsura . în care soldatul roman şi fortificaţiile lui; soldatul roman, meşte- - şugar, soldatul roman cetăţean roman au contribuit la asigurarea păcii provin­ciilor dacice la desfăşurarea norm ală a vieţii provinciale, la prosperitatea eco­nomică a provinciei. In acelaşi context m -am ocupat şi mă mâi ocup de anum i­te aspecte ale istoriei economice, mai a- les în m ăsura în care eâ se leagă de istoria m ilitară. Dar cum diferitele as­pecte ale istoriei teritoriilor de care mă ocup sîn t foarte strîns legate . in tre ele, ia r perioada de timp în care se petrec, evenim entele este de asemenea scurtă (104—400 e.n.) a fost de multe, ori ne­cesar să abordez şi âlţe domenii ale vie­ţii antice daco-romane (producţia cera^- mică. problem e de istorie religioasă, ti­pologia unor produse,-- Unelte, instru-

. m ente sau obiecte_ de podoabă). Toate însă se încadrează în. aceeaşi cercetare căci scopul final,, ţin ta cercetărilor mele este să demonstrez că provinciile dacicc nu. s-au deosebit p rin nimic de provin­ciile de graniţă ale occidentului roman, fcS a existat -un m ediu propice pentru rom anizare ,, că în tim pul, chiar relativ scurt, .al . ocupaţiei romane - au • existat toate condiţiile şi au funcţionat toţi fac­torii, care au dus la rom anizare, la for­m area nucleului etn ic id o daco-romani . latinofoni, . purtători a i civilizaţiei ro­mane, care au alcătu it tem elia etnică a poporului ro m ân .; De aici decurge şi interesul constant pen tru dem onstrarea persistenţei .daco-rom ane în epoca post aureliană.

In acest context m -am apropiat iniţial şi de creştinism, pe care.‘l-ani abordat' num ai pentru a încerca să "stabilesc îh

.ce m ăsură el poate reprezenta o dovadă -în favoarea, rom anizării şi în acelaşi'

tim p o dovadă perem ptorie rpentru con­tinuitatea daco-romană. ; ' ,

R.: Aş dori să prezentaţi/ îri continu­are care sîn t factorii ce v-au. determ inat

- să vă ocupaţi de creştinism?': N.G.: p e la început trebuie să re c u -. nosc că am abordat studiul creştinism u­lui absolut întîm plător, ca urm are a des­coperirii unor obiecte paleocreştine la.

Porolissum, această. importantă- aşezare . daco-romană, aş zice fără asemănare în importanţă pentru istoria noastră yeche.Şi totul s-ar fi lim itat la. simpla lor pu­blicare, dacă nu ar fi intervenit ceva.In anul 1986, fiind invitat în R.F. Ger-, mania de Muzeul Central Romano-Ger- man să conferenţiez despre istoria mi­litară a provinciilor romane tîrzii, Da­cia Ripensis şi Moesia Prim a, am luat parte şi la un cojocviu de arheologie pa­leocreştină. Ascultînd diversele refera­te, intervenţii sau discuţii, am constatat cîteva lucruri:, a) istoriografia europea­nă priveşte apariţia creştinismului ca un fenomen firesc încă din secolele II— III e.n. în provinciile europene centra­le şi apusehe; b) se ocupă intens de a- pariţia şi răspîndirea creştinismului in forma lui latină în contextul procesului de romanizare; c) cercetătorii din vestul Europei nu ştiu nimic, sau aproape ni­mic, în legătură cu creştinismul daco- • roman; d) am auzit cu surprindere că istoriografia noastră este singura care neagă cu înd îrjire că fenomenul istoric ' al creştinismului nu s-a pu tu t naşte în tim pul provinciei, afirm înd că el apare numai după retragerea aureliajiă sau ,în secolul IV e.n. Discutînd cu cîţiva cu­noscuţi-specialişti ai problemei, prin tre care şi cu W. Deichmann, considerat :pă-, rintele arheologiei creştine, mi-am d a t scama de principalele probleme , care se puneau, în legătură cu începuturile creş-, tinismului îiî general, cum se. pune pro­blema, carc sîn t părerile în legătură cu acest fenomen social şi, m ai ales, care, este' stadiul studierii . începuturilor’ lui. Atunci ‘m-am hotărît şă strîng tba te ' do­vezile în legătură cu creştinismul daco-' roman, să le ordonez cronologic şi şă văd care este adevărul. Venind acasă am depăşit aceste,, intenţii iniţiale. Su­biectul m -a atras tot mai m ult diri mo- ' m entul în care am constatat că există dovezi' pentru începuturile creştinism u­lui încă' din tim pul provinciei, că, aces­te dovezi sînt aproape aceîeaşi ca şi în provinciile pentru care se '.idm ite creşti­nismul, deci procesul : trebuia şă se fi desfăşurat lâ fel. Ia r 'c în d .m i-a devenit' c lar că pentru epoca postaureliană; creş­tinismul poate constitui principalul a r- ' gum enţ â l continuităţii ••;. daco-rom ane.. lucrurile, ns-âu interesat şi măi mult. ■ Aşa a, început de fap t m unca propriu- zisă lâ această carte.

R.: V ă 'rog să detaliaţi cum şi de ce/ constituie, creştinism ul o com ponentă. a ; rom anizării; cum şi de ce devine el un argum ent-principal pentru continuitatea daco-romană? .; . N.G.: Creştinismul a fost urm area-pe- plan social, şi religios a crizei econom ice,: sociale şi morale diii Im periul Roman-în. i secolele ! —.III e.n. Teoreticienii au ară-., ta t limpede motivele pentru care c re ş ti- . nismul a putut apare numai in Im p eriu l.

Roman şii num ai-la o .anum ită dată, - şl • cum s-a dezvoltat el, cauzele care l-au transform at într-o mişcare de masă. Apă- ru t iniţial ca o m işcare revoluţionară,-r creştinismul a găsit un ecou larg în toa- te păturile sociale şi s-a răspîndit c u -a ,. repeziciune extraordinară pe to t întinsul. Imperiului. Germenii lui au apăru t, e , . adevărat, în O rientul romano-elenistic,; •*. dar fenomenul s-a răspîndit, s-a organi- .. zat şi definitivat în provinciile occiden- , tale unde a căpătat form a latină care'.l-a ; consacrat oficial în statul roman. P rin a- , . doptarea lim bii latine ca lim bă de cult, 1 prin atragerea în masă a populaţiilor;: latinofone, prin caracterul social al co­munităţilor, creştinism ul a devenit unul I dintre principalii depozitari ai fondului ; de rom anitate provincială. In acest sens, , încreştinarea reprezintă în provinciile latinofone o 'la tu ră ' a romanizării.

In 'cond iţiile m arilor m igraţii d in se­colele IV—VI e.n., cînd principalele in -; stituţii ale statu lu i au fost lovite şi, une­ori desfiinţate provizoriu (apărarea' la ; ' graniţă, arm ata, adm inistraţia provincia- ; lă etc’.), în condiţiile cînd lipsea, o au to -:: rita te de Stat eficientă* c înd . administra^ ţia nu-şi mai exercita prerogativele, co­m unităţile creştine au* devenit p rin capii lo r singurele forme de 'organizare şi conducere socială. P rin aceasta dovezile,

^creştine constituie -nu num ai -argumente - pentru răspîndirea creştinism ului,rc i .- în - acelaşi tim p-şi formei de- continuitate e- conomico-şocială, etnică < şi lingvistică.;

R.: De la idee p înă ' la carte a mai fost doar un pas. Gum l-aţi realizat? <

- N.G.:. De la idee la fap tă a fost un p a s . . . caxa .lung. de vreo trei an i,-pas - care s-a m aterializat p rin tr-o ; muncă asi- - duă., Aveani ideile de bază, ştiam care , sînt dovezile şi cum stau lucrurile în pro- - vinciile apusene ale Imperiului. • Dar a- • veam în faţă trei problem e m ări: a) ip o - - teza ce părea de necontestat a predece­sorilor -după care nu putea .exista un • creştinism', tfechi în provinciile, .dacice;b) lipseau dovezile datate sau care pu- tau fi datate; c) nu prea eram fam ilia­rizat cu -elemente dc dogmă creştină', cu

- date în legăţură cu oficierea cultului şi alte multe aspecte în legătură pu. religia . ■ creştină în sine. P entru această din. u r­mă grupă de problem e am . apelat la ■ Ioan Ghiurco din Zalău, repu ta t'’specia-

•. list şi om de vastă cultură teologică, po­sesorul unei biblioteci de specialitate foarte bine pusă la punct, care a rezol­vat problem ele. de terminologie specială, de oficierea cultului şi de tipic. Pentru cea de a doua problem ă am adunat şi datat, am căutat analogii piesă cu pie-

.isă. P en tru prim a, problemă--am" lă sa t sâ ■ vorbească dovezile arheologice. - ' >~

7 - , Corneliu IUREŞ

, ,*) Volum publicat de Editura Episco-.;piei Ortodoxe a ;Oradiei, O radea,■ 1988.

Aşa l-a num it un scriitor pe A lexandru Rosetti, deca­nul culturii române, plecaţ d intre noi la 27 februarie ; 1990, cu cîteva luni înainte de a împlini venerabila vîrstă de 95 de ani (se născuse la 20 octombrie 1895).- Pentru generaţiile mai tinere, care nu au avut privilegiul de a -1 cunoaşte personal pe autorul monumentalei Istorii a lim ­bii române, metafora din fruntea acestor însem nări trans­pare uşor din lotul de scrisori prim it de la G. Călinescu şi publicat în 1977, reluat in am plul volum Scrisori către Al Rosetti (Ed. Minerva, 1979). Cele 458 de scrisori, p ri­mite într-un interval de peste o jum ătate de veac (1916— 1968), reliefează cîteva ipostaze esenţiale pe care le-a ilusy tra t personalitatea lui Al. Rosetti: de savant, de scriitor şi de edit<5r. Ara spus cîteva, pentru că au rămas în afara atenţiei corespondenţilor calităţile sale de profe­sor, de organizator, de îndrum ător ştiinţific sau de înte- meietor_ al unor discipline lingvistice: fonetica acustică, lingvistica structurală, lingvistica matematică, lingvistica transform aţională. Deşi este clar că laureatul premiului Horder a dat cea mai m arş importanţă preocupărilor sa­le ştiinţifice, „sugrumîndu-le“ (expresia aparţine lui G. Călinescu) pe celclalte sau, în orice caz, subordonîndu-lp acestora, mai semnificativă ni se pare constatarea că toa­te domeniile reprezentate de Al. Rosetti comunică între ele, ca rădăcinile subterane nle arborilor, avjnd, în final, un singur şi nobil scop: slujirea culturii şi a ştiinţei ro­mâneşti.

Despre meritele incontestabile ale savantului vorbesc scrisorile primite dc la lingvişti de strictă 'specialitate: Ov. Densuşianu, Grigore Nandriş, Sever Pop, Tache Pa- paliagi, Şt. Paşca, Sextil Puşcariu, Demostene Russo. Dar nu numai lingviştii vor avea cuvinte de laudă pentru lucrările sale de specialitate, ci şi unii oameni cu preocu­pări total diferite: D. Guşti, Al Lapcdatu, O. Gofţa, An­drei Oţetea sau G. Călinescu. Iată cei scria, de pildă. Andrei Oţetea, după apariţia impunătoarei Istorii a lini- •

„o CARIATIDĂ A CULTURII ROMÂNEŞTIl)ii rom âne: „Am adm irat claritatea cu care sîn t expuse chestiuni extrem de complexe şi aprig controversate, in ­form aţia care epuizează materia şi curajul care urm ăreş­te faptele pînă la ultimele lor consecinţe. Intr-o ches­tiune a tît de întunecată de pasiuni politice, nimic nu im­pune mai m ult decît aceste însuşiri".

Desigur că, lîngă imaginea im punătoare a omului de ştiinţă ,-calităţile de scriitor ale lui Al. Rosetti a r putea păli. La o privire mai atentă, însă, se va observa că sa­vantul a răm as un scriitor şi în lucrările ştiinţifice, scri­se toate în lim bajul stcndhalian al clasicismului, care îi va face expresia clară şi de o maximă conciziune. Insu-

, şirile de scriitor, vizibile mai ales în Note din Grccia. sînt relevate în scrisorile trimise de Constantin A ntonia- •de, N. Crevedia, Easil Muntcanu sau, mai ales, G. Căli­nescu, ccl care va consacra accstor însemnări de călătorico succintă caracterizare în Istoria literaturii române.

O altă categorie de scrisori au fost declanşate de v irtu ­ţile editorului sau ale omului „de bine“ care a, fost Al. Rosetti. Din scrisorile primite de la Ov. Densuşianu, în timp ce Rosetti se afla Ja Paris pentru specializare, re- ru ltă că discipolul dădea ilustrului său profesor sugestii valoroase în vederea tipăririi unor lucrări (aşezarea în pagină, caracterul literelor, calitatea hîrtiei etc.), am ă nunt care anunţă pe marele arhitect al cărţii de mai tîr- ziu. Cu o generozitate ra r întllnită, devenită apoi prover­bială, Al. Rosetti a oferit, ca ,un adevărat Mecena, aju tor m aterial şi moral m ultor scriitori şi artişti, în cele mai

variate; şi, uneori, delicate problem e: Tudor Arghezi fi rugase să-l aju te la construirea unei case şi să-i recoman­de un arhitect, Oscar Leinnaru solicita o intervenţie pe lingă M inisterul învăţăm întului pentru ob ţine rea . diplth mei de bacalaureat, S ex til, Puşcariu îl ruga să-l m ijlo­cească o audienţă la rege .în chestiunea Atlasului şi să intervină la forurile competente pentru a se acorda un aju tor văduvei lui Pavel Dan, Demostene Russo dorea achiziţionarea unui Ioc în cim itirul Bellu etc., etc.' Nu este lipsit de im portanţă faptul că aju torul acordat atîto r personalităţi a fost oferit „cu eleganţă sufletească şi spi­rit de discreţie", după cum aprecia G. M. Zamfirescu.

Fără îndoială că Al. Rosetti a fost „iubit .complice'Vnu numai la inim itabila Istoric a lu i G. Călinescu, ci şl la alte cărţi ale acestuia sau ale altor scriitori. Rosetti a ştiut, ca nimeni altul, să stîrnească idei, să ofere sugestii, să ocrotească vocaţii şi pasiuni. Intr-o epistolă din 1936, Călinescu îi scria: „ . . . îţi m ărturisesc că fără d-ta nu văd cum aş putea întreprinde ceva în domeniul studiului cri­tic. Ar fi zadarnic D-ta eşti în parte autorul cărţilor mele. Ia r în Istoria literaturii române găsim acest adm i­rabil portret, care ar merita să figureze într-o antologie de profil: „Cu un zîrnbct etern, circulînd în toate mediile, de la Curte la cafenea, din cercul academic, şi politic în acela al tlnărului scriitor proletar, suportînd cu delicate­ţe infinită cele mai omeneşti insistenţe şi stabilind o pun­te prudentă între adversari literari, adunîndu-i laolaltă in aceleaşi colecţii, păstrindu-şi cu fineţe libertatea şl ne- renunţînd la producţia unora de dragul altora, entuzias- mîndu-se copilăreşte de unele opere, el a putut um ple rafturile culturii noastre în cîţiva ani cu cărţi imposibil de sperat în alte condiţii. Omul este o personalitate fra ­pantă, erou plin pentru un roman posibil, prin a rta de a stăpîni aristocratic, de a folosi, şi totuşi de a tră i fra tern în lumea turbulentă a literelor".

Iile RADU-NANDRA

PAGINA 5.

ŞTIINŢA INVITĂ LA CONŞTIENTIZARE Şl ACŢIUNE--■Dacă 'necesitatea şi realizarea asanării

s spirituale, care cel m a i ' adesea sîn t cu• atît- m ai; profunde şi lipsite de com pn>, misuri cu cit structurile au fost supuseunei; presiuni a to t determ inatoare , pe r

. plan social; im perativul protejării naturii ieste proporţional dezechilibrului creat In . sinul ei. Astfel, conştientizarea şi fo rţa de decizie •dobîndită acum, ne cer să ne înr

• dreptăm aten ţia spre va tra în care trăim . -Nu întîm plător tot mai m ult se fac

auzite vocile realiste şi alarm ante 1 ale unor' organisme şi organizaţii care îşi , propun să conştientizeze întreaga socie­tate asupra flagelului poluării, Cu cer-

: titudine.prin evoluţia poluării se va m ar­ca starea de sănătate a acestui sfîrşit de

’ mileniu şi se va condiţiona începutul celui de al treilea. Aşa se explică că pe

-agenda de lucru a întîln irilor intergfi- vernamentale d in tre state puternic in­dustrializate apai cu o frecvenţă to t mai m are şi Intr-o notă acută de gravi­tatei problemele poluării şi a m ăsurilor ce trebuiesc luate pe linia protecţiei me­diului înconjurător. Ţările îri curs* de . dezvoltare din toate continentele sînt confruntate şi ele din ce in ce m ai mult,

: nefiiridu-le accesibile tehnologiile nepo­luante, adesea deosebit de costisitoare.

• în acest context se poate aprecia că despre poluare se vorbeşte' to t m ai au-

: tOrizat,-- dar nu se consemnează îri ace­eaşi m ăsură şi acţiuni concrete, care să • marcheze nu descrieri şi incrim inări, ci

'acţiuni; circumscrise pe m uţip le’ planuri. Să facem o; foarte sum ară prezentare a

. unor cerinţe imediate sau de- durată pe■ linia « protecţiei mediului ■ • înconjurător care justifică pc deplin ' îngrijorarea

: inoastră; • dar/ şi fiindcă se întrevăd reale 'ş i ’itnediate;|âcţiuni ce pot fi înscrise In preocupările^' noastre._Vom am inti citeva

• din m ultip lele-*'probleme ce se află - în' p rim . plan . $1 "faţă de care - rem ediile se - : înscriu în-nota de „total realiyaoile şi cu

mijloacele existente". P rin tre acestea sînt L şi acţiuni ; cu im plicaţii' şi desfăşurări- complexe, cum s în t: problem ele <ie cerce­

tare în definirea factorilor şi consecinţe­lor poluării,'_cu soluţii de durată In ăgri-

! cultură,' medicină şi viaţa socială, sau cea a tehnologiilor nepoluante şi depolu­area, precum şi spinoasa problem ă a le­gislaţiei. A lături este modul cum ne or-"

-ganizăm: în ‘ supravegherea şi protecţia', mediului înconjurător, la care adăugăm

. conştientizarea maselor şi a forurilor de­mocratice de analiză şi decizie. A tinge-;

r e a . scopului şi finalizarea măsurilor, nu pot fi reâlizate decît prin contribuţia şi

; participarea fiecăruia din noi la această im perativă necesitate a m omentului isto­ric pe care II trăim . •. P en tru 'asigurarea succesului In aceste acţiuni,- după un lim baj şi propagandă, jenante şi de profesionalizante, să ne în­dreptăm privirile spre m arile binefaceri ce le pot .oferi mijloacele de care dis­punem pentru dialogul cu masele. In ca­drul acesta să alegem ca priorităţi, lu­crurile care chiar dacă sînt mai mărunte, sînt vitale şi realizabile. Apoi, într-un

'v iito r nu prea îndepărtat şi cţupă ce am reuşit şă aşezăm în toate Unităţile ordi­nea, ierarhia valorilor şi raţiunea, să ne angajăm să abordăm fundam entai şi ra ­dical, teoretic şi practic interrelaţiile şi suprastructurile pentru acţiuni ample pe linia protecţiei mediului înconjurător. O responsabilă reflexie şi acţiune ne-o cer tinerii, prin puritatea sentimentelor ce-i domină; dar şi încă frageda lor experi­enţă. Să nu uităm astfel că virtuţile de pace ale acestui încercat popor şi cele de bună înţelegere, chiar şi pentru cei care au venit cu alte gînduri, In vatra noastră românească, trebuie să v primeze, să fie încurajate şi chiar apărate la ne­voie, ori cum ăm putea - accepta altfel starea de . război declarată «naturii ce ne înconjoară. . ., Cu aceste gînduri să ne plecăm îri faţa naturii, deopotrivă ca supuşi înţelepţi ai ei ş i-totodată să nu-i tulburăm prea m ult echilibrul, c i doar să o ajutăm să-şi ne­

te z e a sc ă asperităţile şi să-i folosim cu pace bogăţiile. N atura, ca Un suveran în-

■ ţelept, va pătrunde gindul nostru şi , rie va investi cu; titlu l de s tă p în i: activi ai căror idealuri nu sînt huzurul şi tulbu- renţele ci aşezarea unor edificii şi orga­nizarea unei vieţi prin raţiune şi pere­nitate. ,

Să reflectăm -şi să ne întrebăm totoda­tă, dacă am putea întîm pina mileniul trei cu gînduri şi fapte pare să asigure generaţiilor viitoare nu numai con’diţiile- vjtale, d a r şi siguranţa respectulili lo r şi recunoştinţei' faţă; de noi ca părin ţi şi' predecesori. Forţele de mobilizare etice şi sociale, sînt impresionante cînd invo-

i căm istoric înţelepciunea, curajul şi vir- ' tu ţile strămoşilor. Acest sentim ent ne-â

m enţinut/ .conştiinţa şi fiinţa tim p de secole şi milenii, şi nu avem dreptul să

i creeriv breşe în m inunata credinţă. 5

Dr. Mircca ŞTIRB AN

BIOTEHNOLOGII ÎN LUMEA PLANTELOR1. Ce sînt biotclinologiilc? •-

' ’ . • ‘ . ' ’ ' ‘ V' ' ' '

In ultim ii ani,' în vocabular, şi-a făcut apariţia lin nou terriaen: biotehnologia. P rin acest term en se înţelege ,-.exploata-- rea viului14 în regim industrial,--de m âi mică sau m ai m are • am p lo are .- . A ltf e l ' ' spus, p rin biotehriologie se defineşte an ­sam blul procedeelor care 'utilizează [Ca­pacităţile fiziologice, biochimice şi gene-' tice ale vieţuitoarelor, îri -tehnologii cu finalitate practică, său obţinerea de pro­duse utile economiei, ori, ocrotirii sănă­tăţii omului, anim alelor sau plantelor. ^ '

Dacă facem o Retrospectivă în .evoluţia practicilor umane constatăm că_ un larg . num ăr de activităţi, cu vechi .„tradiţii, p rin tre care am intim : ferm entaţiile (lap­telui, brînzeturilor, băuturilor," „m urătu­rilor, fibrelor textile, ş.a.m.d.), .apicultu- , ra, sericicultura şi chiar horticultura, pot fi considerate practici care se circumscriu term enului de biotehnologie. A lături _de aceste practici; trad iţionale,. în .term enul clasic de biotehnologie sîn t cu p rin se .ş i procedeele de producere a i antihioticelor, vaccinurilor, a drojdiilor- cu valoare aii-" m ontară şi furajeră, â unor enzime, a- minoacizi, âlergeni, p reparata ., chimice utilizate în diagnosticare; acvacultura etc. Pe lîngă aceste biotehnoiogii, de . dată. şi mai recente, s-au născut, şi nasc .no i şl: noi practici,- despre care vom scrie mal departe. A şa sînt biotehnologiile .t‘. care privesc domeniile agricole şi silvice,, res­pectiv înm ulţirea rapidă a plantelor, d e . interes economic c u , asigurarea -r uriei • donări potrivit metodelor tradiţionale de propagare: a plantelor p rin , reproducere

- vegetativă (butăşire,:; altoire; . m arco taj,- prin bulb i,'tubercu li şi rizom i).'Astfel se obţin d e s c e n d e n ţ im a te r i a l de p lan ta t sau seminţe — lipsiţi de dăunători. S în t ; biotehnoiogii care vizează direcţionarea proceselor . secundare d e . m etabolism (producerea de compuşi de natu ră vege-t

, tală utilizabili în terapie), crearea "de n o i ; specii - de p lante (ori de soiuri); a unor. hibrizi' în tre p lante şi anim ale, p rin teh- ,

"nici de inginerie' genetică; f sau obţinerea de substanţă cu valoare nutritivă, direct prin procesul de fotosinteză, folosind cui- ■ turile de celule vegetale pe medii a rtifi­ciale, sterile. Se mai caută elaborarea de tehnologii pentru recircularea în n a tu ră '. a principalelor elemente chimice folosind - ca m aterii prim e deşeurile,' ori acelea vi- zînd depoluarea; apelor Uzinale, p rin fo^ loşirea plantelor cu calităţi epuratoare.

Există - încercări Tde-.extracţie a elemen-- telor chimice diri rainereurile sărace,' p rin utilizârea_rmicroorganişmelor, ori a m eta-: boliţilor produşi' de* către aceştia (raniu-v ră cdre a p r im it .denumirea de iiidroine-' tâlurgie inicrobiană).' S înt metode biolo- ,logice de^eliberare a celulozei diri deşeu- rile lemnoase, opriri. aceasta îm bunătă-,

. ţindu-se ă t lt calitatea mecanică a hîrtiei cit şi re'ducereV cheltuielilor .energetice ’ In producţia celulozei; ş.â.mTd. Demn de, sub lin ia tleste faptul că biotehnologiile, spre deosebire de procedeele industriale; practicate actualmente, sînt incomparabil nsal puţin poluante ori chiar.'nepoiuante; şi, Iri unele cazuri, servesc chiar, ca me-, todologii _ _ pentru depoluarea ,V, mediului! am biant..., ;v '_ ".' -j' ;' Se poate aprecia că biotehnologiile s-au conturat ca o ram ură nouă Iri ş tiin ţa ' m odernă-şi în industrie, îri u ltim ii 15 a n i / In dezvoltarea biotehnologiilo'r'există pa- tru etape de dezvoltare: 1. —tbiotehnolo- gia .produselor aliriientare, cu precădere' aceea a •orizimelor; ■ 2.ft — biotehnologia obţinerii de substanţe şi'p repara te , unele de u tilita te în ocrotirea; sănătăţii: acizi organici, rsolvenţi, ■■ coloranţi, ' vaccinuri, antibiotice, p reparate de diagnosticare, ori de substanţe cu ca lită ţi- curative de tip fitofarm aceutic etc.: 3., — biotehno- ;loigii; cu im plicaţii agricole, silvice ‘şi zoo­tehnice; 4, — în etapa contemporană se a re . î n . vedere .descoperirea d e , noi resurse neconvenţionale de m aterii prirrie, pre-

■ clini şi dezvoltarea, unor biotehnoiogii a- Vînd ca scop: obţinerea de produse a li­m entare ] direct în biomasa .generata' „în y itro“i ori producerea de energie, gaze : n atu ra le ,4 alcooli etc. dini biorhasâ ■ .vege­ta lă . ' Ses. apreciază că. în viitor. o parte diri problem ele de aiim entăţie, precum şi producerea de:’ fibre textile, cauciuc. bio- m aşă cu valoare / energetică .sau cliimico-- farm aceutică vor fi soluţionate, prin in . te r mediul tehnologiilor' practicate .folo­

sind medii de cultură artificiale, „in vi- tro“, sau tn condiţii'naturale utilizînd că „agenţi operatori* celulele plantelor. *-

• ' Biotehnologiile vor juca un rol esenţial în economia mileriiiilui t r e i .S e aprecia­ză Oă; încă din prim ele decenii.'vâ existao m arcată „sete" de 'm aterii prim e şi de

; alim ente, ea urm are a_ creşterii cOririţelrir, :: omenirii, consecinţă a dublării populaţiei• Terrei. ‘ •

■ v » t- Dr. Dorina CACUIŢA-COSMA

LUMINĂ DE VORONEŢ< Aerul mirosea â-cireşe; a tîrna te vesel la ureche. Obo­

seala ceasurilor risipite ne apăsa parcă- şi mai mult. F re­măta, în ju ru l vnOstru, vara şi vacanţa, ia r locuri neum ­blate decît în vis ne- chemau,-cri. ecouri abia desluşite. In tre , coloşii de betOri cenuşiu, Bucovina era promisiunea edenică.; Inim ile dascălilor băteau la unison cu ale ele­vilor, căci nopţile, mai ales n o p ţile ,. ne erau tu tu ro r 'co ­pleşite de lum ina ei albastră , de Voroneţ.• Proiectasem un pelerinaj de Suflet la Ipoteşti, trecînd,

firesc şi necesar, prin fabuloasa: horă a m ănăstirilor bu- coyinene.- , N-o puteam recunoaşte atunci, d a r întîlnirea cu luceferi, pe care le-o promisesem copiiloi*, nu-şi pu­tea 'îm plin i m ihunea fără purificarea inim ilor lor, Învă­ţa te p rea m ult şi p rea devreme să urască. Ne întrebam dacă Ţara de Sus are acest , d ar unic.

\ La început, nedepriiis,-auzul ne-a fost; blînd, şocat de rostogolirea - domoală a vorbei reoldovene. ■ T rep ta t,: am început să gîridim şi să sim ţim şi noi domol, rotund şi blînd. Ne-am cufundat,’cu team ă şi voluptate, în calmul, noilor sim ţiri. Bucovina era, din ce în ce, o mai repetată uimire. Descopereai», aici,- calităţile ’ dintotdeâună ale rom ânului, pe care le credeam pierdute. Conforme ex­ploziei vegetale, risipei de frum os natural, iubirea, bună­ta tea şi blîndeţea inim ilor moldovene ni se oferea, la to t pasul,, pe palm e larg deschise. Eram convinşi că, In ju ru l m ănăstirilor, Ipoteştilor, Stupcăt sau Hurauleştilor aerul nu poate fi decît pur, oglindindu-se în ochii oame­nilor. Călătoria noastră devenea o to t mai intensă şi efi­cientă lecţie de m orală bătrînească şi patriotism fără is.- terii. La capătul periplului nostru cultural eram d escă -’ tuşaţi de ură, învăţasem să fim sinceri şi să zîmbim. P u­team, aşadar, să ne prezentăm, cu lum ină în ochi, în p ra­gul casei sfîntului Eminescu. M ănăstirile Bucovinei îşi

. zugrăviseră nem urirea şi-n noi.

.. .O singură um bră > n e . însoţea : m ereu ,$i; pretutindeni. > Icoanele Voroneţului; Suceviţei, -' Hum orului şi ale cîtor -

" altora plîngeau, cujac.rim i grele de vopsea şi am in tiri;,do t pe pereţii coşcoviţi. înnegriţi de fum şl ani, roşi de u i-; tare .' Peste to t ni se spunea, cu triste ţe resem nată că nu.- sin t b an i p en tru 'res tau ra rea acestor lăcaşuri de cu ltu ră , {m al'm ult decît' de cult).- Puţinele milioane I3NESCO n-au pu tu t face m inuni;; Ia r pentru cei cu pu tere de d e - ‘

: cizie de„aturici nu conta că trebuia salvat,- mâi presus de d a ru l‘in e g a la b irâ l pictorilor, sufletul rom ânesc ce pul-; sează puternic în>ele. M ultă vreme; probabil, n e vor u r-; m ări privirile am are ale m ăicuţelor; Ele încă mai aş­teaptă, ştiind că nu e suficient ca m ănăstirile Bucovinei

■să-şi zugrăvească sfinţii num ai In 'n o i. Să nu le lăsăm prea m ult să aştepte, căci, încă, acolo, aerul mai miroase a dumnezeire. - . ■ • -

,i ; : .- Doina RAD

Un destin capricios ne face să retrăim din cînd în cind parabolele biblice pe care cu obstinaţie refuzăm să ni le reamintim;. F ratricidul a re in tra t în actualitate. Ne-a fost dat Să vedem cu „ochiul11 televiziunii imagini din preistorie: cete cu bîte alungind alte cete cu bite; apoi invers. Motivul: tensiunea generată de „frăţiorul” care uitînd (sau ignorînd) parabola turnului Babei, doreşte să construiască un edificiu în care să răsune, nici mai m ult nici mai p u ţin 'd e vreo 13 lim bi (cred că v-am înţeles bine, domnule Domokos Geza). ,

Dar oare numai a tit doreşte fratele nostru mai mic? In ciuda declaraţiilor liniştitoare ale W.D.M.R.-ului, realita­tea se prezintă oarecum altfel. - Un incident semnificativ, deşi poate părea de mică im portanţă la prim a vedere, s-a în tîm plat In urm ă cu mai bine de o săptăm înă la Insti­tu tu l de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, Fi­liala Cluj, Cînd doi maghiari şi-au m anifestat la o şedin­ţă dezaprobarea în legătură cu un m anifest găsit la in tra ­rea" fn institut. In acesta se putea citi: „MURIM, LWP- TAM. ARDEALUL NBJ-L €EDAMI“ Păi, dacă ungurii din Transilvania nu doresc modificarea graniţelor actua-

C A IN ş i {B )A B E L :le ale României (dupâ cum ne-a liniştit U.D.M.R.-ul), a- tunci ce anum e din textul m anifestului a deran jat? Căci, avînd în vedere declaraţiile oficiale ale reprezentanţilor minorităţii maghiare, teoretic este posibil ca acest m ani­fest. să fi fost scris chiar de un ungur patriot, nu? Faptul că manifestul era sem nat „Vatra Românească" nu. trebuie luat în considerare, deoarece filiala din I.G.S.I.T.E.E. a Uniunii respinge acuzaţiile că ar avea vreun amestec In redactarea şi afişarea acestuia. ,

Dacă acest incident poate părea un ca* Izolat şi minor, dovezile incrim inatoare găsite la sediul U.D.M.R. din Tîrgu Mureş şi predate procuraturii pot fi cu greu igno­rate. Eu greu, este adevărat, dar orice este posibil. Vezi atitudinea dom nului lliescu (o vreme), a domnului- <3îm- peanu, a postului de radio Europa Liberă şi, în conse?.

cinţă, a întregii lum i. Ignorînd argum entele şl dovezile aduse, de populaţia rom ânească din T ransilvania prin in­term ediul «Vetrei Româneşti*, aceştia se lasă convinşi de m aterialele sonore d ar evazive şi neargum entate ale: U.D.M.R.-ului. Dacă în cazul..străinătăţii lipsa de infor­m are corectă poate constitui o circum stanţă atenuantă (pentru ei, h u pen tru „dezinformatori"), în cazul persona­lităţilor noastre politice, obtuzitatea în p ro b le m a eveni­m entelor din Ardeal nu poate avea decît două motive: reaua v o in ţă 'sau incom petenţa. Nu mai este cazul să spun că oricare a r fl m otivul, .este la fel de grav.

In consecinţă, ardelen ii rom âni (a căror somnolenţa constituia pînă nu dem ult subiect de bancuri, dar care sînt acuzaţi acum de un tem peram ent prea iute) au ajuns în situaţia ridicolă şi fru stran tă a fratelui mai m are care încasează palm ele pen tru năzbîtiile mezinului. Evident, acesta nu poate fl adus la ordine pentru că este mic şi cam plăpînd. ' .

' , I.ivia o ik b u

ADEVARUL - IN LIBERTATE: PAGINA 6'

' PRODUCĂTORI AGRICOLI! /Uniunea ju d e ţean ă .a cooperativelor de consum preia.

In condiţii avantajoase pentru dumneavoastră, prin toate magazinele săteşti din judeţ. In cantităţi nelimitate, pro­duse agroalim entare la noile preţuri oferite de Decretul nr. 75/8 februarie 1990.

Produsul U/MP

reţ

lei/U

ME

xtra

(usc

at)

I II

•

Sub

Stas

JGrlu kg 2,30 — ' . . . ''Secară, trlticale kg 2,30 — . : — —■ —iOrz kg 2.20 *— —iPorumb kg 3,00 — — ...Orzoaica kg 2,50 — — —Ovăz . kg 2,50 — , —

Fasole boabesoiuri kg 11,00 --- — —- --- -

Fasole boabeamestec soiuri kg 9,00 — — —

.lin te kg 8,00 — — —Mazăre comestibilă kg 4,20 — . -r-IFloareă-soarelui kg 4,30 ... — — •—Seminţe dovleac kg 8,20 — — — —Ceapă uscată kg — -- ' ; 3,50 2,50 —Usturoi, uscat . , kg — — . 20 - 16 —~ -■Morcov rădăcină kg — — ** ' 2 ■1.50 —P ătrun je l rădăc. kg — - ' — . 3 2 —Pâstlrnac rădăc. kg — — . 2 1,50 —Ţelină rădăcină kg — ' 4,50 4. —iRidichi negre kg — 2 —Sfeclă roşie kg — 2 — ■ s-—Hrean- kg — ■ — 10 8 —

.Cartofi toamnă kg — - •— 2,20 1,90 1,10Nuci kg — — 35 30 — ,Cetină brad kg — 0,50 —. - — ■P u i de găină ■-, pentru carne kg viu 20 ■ —- ,■Găini şi cocoşi kg viu 18 . — — ■ ■■ — -Curci şi curcani kg viu 23 — • — ' T “'Raţe kg viu 22 . — ■ ■ — " — :Gişte kg viu 24 —* — — —Iepuri de casă kg viu 23 — — — ■ —M iere de albine

— cal. super. - kg 50 . — . — — ■— caL I ; • kg 45 — * —— cal. II kg 40 — p— — - —

Ouă— mari

(peste 50 g/buc.) 1,50 : ■ ™ ‘. —. — mici ; T

(sub 50 g/buc.) 1,40 — • — -

— .Pentru fiecare 100 kg seminţe livrate — floarea-soa- ,relui .şi dovleac — se primesc gratuit 2 litri ulei.

— Acordarea pentru fiecare 5 kg miere predată Ia fon­dul de stat a 10 kg biostimulatori. -. — Pentrti fiecare kg de carne de pasăre şi iepure se a-

cordă un kg de concentrate. ■ _— Pentru fiecare kg de carne de gîscă (îngrăşată sau

îndopată) 3 kg concentrate. *— La ‘fiecare 20 ouă — un kg confcentrate. , ■

. P re ţu rile tle-mai sus se acordă .retroactiv de la data deI ianuarie 1090. (267)

COOPERATIVA «ARTA JUCĂRIILOR" CLUJ /■:.•-■ - str. Olntpina nr. ,€2

încadrează, .de urgenţă, prin transfer sau Oficiul forţei de ■muncă • 3 lăcătuşi rcglori pentru m a ş in ile autom ate de linjectat mase plastice „Kuassy“ 150/50 • 1 electronist pentru m aşin i,de injectat „Kuassy**. Încadrarea se va face conform Hotârlril n r. 5/1971 UCEGOM şi Deciziei BCE — UCEGOM nr. -123/1989. Inform aţii suplim entare la Biroul P lan O.N.M., telefon 4-42-48. (319)

AGENŢIA B.T.T. CLUJ

organizează, In perioada 17—21 aprilie, tren special pe ru ta CLUJ — BUCUREŞTI — SOFIA şi retur. Se asi­gură: • 2 cazări şi 2 pensiuni complete ila Bucureşti• transport C.F.R. • valută. Cost aproxim ativ — 1.150 Iei. Informaţii şi Înscrieri se fac la Agenţia B.T.T. — P ia­ţa' Ştefan cel Mare n r .5 , telefon 1-80-67. (331)

ÎNTREPRINDEREA DE EXECUŢIE SI EXPLOATAR* A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

CLUJ‘ str. Sobarilor nr. 36/A

pune la dispoziţia unităţilor de stat, cooperatiste şi per­soanelor fizice: utilaje de construcţii, mijloace do trans­port şi alte mijloace fixe din cciclaltc catcgorii, aprobate de casare, in conformitate cu prevederile Decretului nr.

,50/1990 şi a Decretului nr. 49/1982. Listele nominale se pot consulta la sediul unităţii. In termen de 60 zile de la publicarea anunţului. Relaţii se pot obţine zilnic la te­lefon 4-48-88, secţia mecanizare. (332)

COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE ARAD angajează • prelucrător tuburi şi baghete dc sticlă. (322)

FABRICA DE IPSOS „RAPID" AGniREŞUstr. Fabricii nr. 281, Judeţul Cluj

încadrează, prin tran sfe r sau Oficiul forţei de munvfi• 4 mecanici auto, categoria 4—5. Salarizarea, conform Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. Inform aţii: telelon in te r 1.3, interior 115. (310)

ÎNTREPRINDEREA „SOMEŞUL" GHERLA str. Iîăşdăţii nr. 1

încadrează, prin concurs jurisconsult. înscrieri la sediul unităţii pînă la data de 5 aprilie 1990. Condiţii de înca­drare: conform* Llegii nr. 12/1971. (326)

ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJ

Calea Dorobanţilor nr. 38, vinde unităţilor economice de stat, cooperatiste şi persoanelor fizice, mijloace de trans­port şi utilaje specifice casate In conformitate cu Decre- tul-Lege n r. 50/1990. Lista poate fi consultată la între­prindere precum şi la sediul autobazelor din judeţ.. In­formaţii la telefon 1-22-85, interior 152; 153. (323)

ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJCalea Dorobanţilor nr. 38, face cunoscut unităţilor eco­nomice, cooperatiste şi persoanelor fizice că execută lu­crări de xerografie, pe bază 'de comandă, In conformitate cu tarifele In vigoare. Atelierul se află la sediul I.T.A. Gluj, Galea Dorobanţilor nr. 38. Informaţii la telefon1-22-86, .interior 145, 155. (324)

I.MJYl.R. „16 FEBRUARIE" CLUJ

anunţiă pe cei interesaţi: întreprinderi de stat, coopera­tiste şi persoane particulare că’ oferă spre v în z y e mijloace fixe disponibile în urm a aplicării H otărîrii 188/1990 şi Decretului-Lege nr. 50/1990. L istele cu aceste mijloace fixe se po t consulta la "sediul întreprinderii,' compartimentul mecanic, str. Tudor Vladimirescu nr.2—4. Relaţii suplim entare la telefon 1-10-65/2122. (356)

ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM“ CLUJ 'încadrează • 3 strungari pentru strunguri automate, ca­tegoriile 3—5, prin transfer sau O.F.M. încadrarea se face: conform Legii n r .12/1971. Inform aţii suplim entare la sediul întreprinderii, biroul P.I.S., telefon 4-60-88, in-

-terior 135. (362)

EXPLOATAREA DE GOSPODĂRIRE COMUNALA CLUJ

anunţă onorata clientelă că prin atelierul nostru de tîm- plărie, tapiţerie din cadrul secţiei de mică industrie,-si­tua t în str; Fabricii nr. 153, executăm pe bază de coman­dă pentru unităţi de s ta t sau cooperatiste, instituţii, uni­tăţi comerciale şi persoane particulare urm ătoarele: • m obilier comercial • m obilier de bucătărie • holuri • mie mobilier • diverse lucrări de tîm plărie • lam briuri• raftu ri • galerii pen tru perdele etc. • tapiţerii pen tm m obilier • capitonări de uşi • huse pen tru maşini etc.

recondiţiohări de mobilier (tîmplărie şi tapiţerie). Pen­tru lucrările de mai sus asigurăm proiectare, devize şi consultare prin cadre de specialitate-1 Inform aţii zilnice Intre orele 8—10. Telefon 3-01-15. (363)

REGIONALA CJF. CLUJ, A.C.M. BRIGADA 2 CLUJ

In vederea executării unor lucrări d e refac ţie, a lin iilo r ^industriale ale în treprinderii m iniere Cluj, din dala d e28 m artie 1990, ora 8 , şi plită în 29 m artie 1990, o ra 18, se închide pasaju l de cale ferată (Tăietura Turcului), care leagă str. M aşim ştilor de Calea Baciului. C irculaţia se va face pe ru tă ocolitoarei v ia ;Gara S .F J t. (368)

TRUSTUL ANTREPRIZA GENERALADE CONSTRUCŢII-MONTAJ CLUJ

cu sediul în Cluj, str. Deva nc. 1—7, telefon 1-68-01 angajează, prin transfer sau prin Direcţia pentru proble­me de muncă şi. ocrotiri so c ia le— Oficiul forţei de m un­că: • 2 bucătari sau bucătărese. Condiţii:, buletin de Cluj. Inform aţii suplim entare în vederea angajării se po t.p rim i la telefoanele: 6-23-EO sau 6-53-66, sector social-cazare.

UNIVERSITATEA DIN CLUJ Facultatea de matem atică şi Informatică

organizează, In perioada I aprilie—15 mal, cursuri de pre­gătire pentru concursul de adm itere. C ursurile vor avea loc In fiecare duminică (cu excepţia zilei de 15 aprilie), în tre orele 9—12, pe strada Mihail Kogălniceanu nc. 1, etaj, I, sala Nicolae lorga. Inform aţii- suplim entare la decanatul facultăţii, telefon 1-61-4)1, in terior 194.

CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE CLUJtelefon 1-12-38

organizează concurs pentru ocuparea posturilor de: • cer- cctător ştiinţific pr. III • biolog (specialitatea microbio­logic) In conformitate cu prevederile legale. Relaţii su­plim entare, tematica şi data concursului la sediul insti­tuţiei, str. Republicii nr. 48. (361)

' UNIVERSITATEA DIN CLUJorganizează concurs pentru ocuparea urm ătoarelor pos­turi: • secretar şef la Facflltalea de fizică, cu studii su­perioare • 3 sccretari (principali) facultate, cu studii su­perioare • secrctar dactilograf (principal) II, care să cu­noască stenografie • secrctar dactilograf (principal) II care să cunoască o limbă străină de circulaţie mondia­lă • sccrctar dactilograf (principal) IL Dosarele de în­scriere Ia concurs se depun la com partimentul personalol Universităţii. Concursurile se vor desfăşura In con­form itate cu prevederile legislaţiei In vigoare. Data concursurilor se va stabili după apariţia anunţului In presă. Informaţii suplimentare la telefon 1-56-48. (360)

- SPITALUL CLINIC DE ADULŢI

La sediul Spitalului clinic de adulţi Cluj, str. Constan­ţa nr. 5, se organizează, in data de 16 aprilie 1990, ora 10, concurs pentru ocuparea postului de • chim ist în cadrul Laboratorului de izotopi. (359) - . '7 ; 1

COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA „POTAISSA* TURDA

anunţă vacant postul de • contabil şef. Concursul va avea loc pe data de 12 aprilie. 1990, ora 9, la sediul U-J.CJM. Cluj, P iaţa Muzeului nr.' 6. Condiţii d e înscrie­re : absolvenţi a i învăţăm întului superior economic; -cu minim 7 ani vechime în specialitate. Cererile se primesc la BirouL personal-învâţăm înt-adm inistrativ a l Coopera­tivei „Potaissâ" Turda, cu sediul în: .Turda^ str. A rm ata Roşie nr. 24/A, p ină în d a ta de IQ aprilic 1930. (358) .

I.R.I.D.G.N. TÎRGU MUREŞ. REGIONALA GAZ CLUJ- ’ str. K arl M arx nr. 93" ' , : .-7 " -

angajează, prin transfer sau Oficiul forţei de m u n c i urm ătoarele meserii p en tru - m unicipiul C luj: • instala-* tori-stidori autorizaţi I.S.C.I.R. electrici şl autogeni • as-' faltatori • pavaturi; Relaţii sup lim entare la telefon '951/ 3-46-77, interior 96. (378)

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA";.■■■ c l u j ;.7

organizează concurs, în data de 17 aprilie 1990; -pentru ocuparea unui post de farm acist; angajează, prin trans­fe r sau repartizare de la Oficiul forţei de m u n că:,* ope­ratori chimişti (bărbaţi) • absolvenţi de treap ta a n -a sau I (bărbaţi) pen tru calificare in ,m eseria de operator chimist. Programul de lucru este de 5 zile p e săptămînă. Relaţii suplim entare zilnic în tre orele 13—15. la Biroul personăl-învăţăm înt-salarizare, B-dul M uncii nr. .10, tele­fon 4-70-83. (379) ’ ■ , , . . . . ■'

. - . .A N U N Ţ : . -

Membrii sindicatului liber „CITY-TAXI1' Cluj sînt ru­gaţi să participe, la adunarea generală, în sala clubului „Armonia" a în treprinderii „16 Februarie", în ,30 martie 1990, ora 17. (7749) : , ^ ; ,»

I.T.I.M. CLUJstr. Donath nr. 65- -103

anunţă concurs pentruf'-promovare în funcţiile: cercetător ştiinţific principal gr. I şl • inginer tehnolog principal gr. I • cercetător ştiinţific principal gr. I I şi • inginer tehnolog principal gr. II • cercetător ştiinţific principal gr. III şi • inginer tehnolog principal gr- III. Termenul de înscriere-la concurs este d e 30 de zile de la data pu­blicării. Relaţii suplim entare Ia telefonul 8-40-37.

AEROPORTUL CLUJ

încadrează, urm ătorul personal: • electromecanic eabfc subterane (jonctor), ctg. 4—6 i • mecanic au to ctg. 4 -6-* mecanic avion • tîm plar universaL ctg. 4—6 • maşi­nist Ia maşini pen tra transport in tern , ctg. 1—2. Perso­nalul va fi încadrat conform Legii nn. 57/1974 ş l Legii he. 12/Î971. Relaţii Suplimentare la ; sediul unităţii, str; T raian Vuia nr. 149. (371)

CLUBUL «ARMONIA .AL LM.MJt. „16 FEBRUARIE", CLUJ ; * r .

str. T udor Vladimirescu n r. 2—i

organizează, începînd cu 20 aprilie 1990, următoarele cursuri şi cercuri; m lim ba engleză • lim ba germană _* limba franceză • gim nastică ae rob ici. • desen tehnic; Inform aţii zilnic Intre/orele 10—12 Ia telefon 3-04-50. (373>

AEROPORTUL CLUJ str. T raian V uia n r . 149 < ,

In conformitate cu prevederile 'Decretului nr. 49/1982 şi a Decretului-Lege n r. 50/1990, pune la dispoziţia unită­ţilo r de stat, cooperatiste şi persoanelor fizice urm ătoare­le instalaţii şi utilaje cu uzură fizică şi m orală avansată:• echipamente de radlo-comunicaţi» UUS • surse pentm alim entarea instalaţiilor de T e • m ijloace de transport auto • u tilaje de deservire p a rc auto. L ista com pletă a mijloacelor fixe este afişată la sediul Agenţiei TAROM din P ia ţa Mihai Viteazul S lu j. Gei interesaţi vo r prezen­ta opţiunile In term en de 60 de zile de ia publicarea a- nunţului, la sediul Aeroportului Cluj, telefon 4-12-38.

. (372)

COMBINATUL METALURGIC ClMPIA TURZII. ' SECŢIA DE PRELUCRĂRI DEŞEURI METALICE

APAIIIDA

Încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncS:• sudori, categoria 1—V • lăcătuş, categoria I—V • tă­ietori cu flacără oxiacetilcnică, categoria I—III • maca- ragişti pod rulant, categoria I—TV • absolvenţi a zece clase pentru calificare In meseria de pregătitor m ateriale şarjă • impegat mişcarc C.F.R. • responsabil siguranţa circulaţiei • strungar, categoria III—VI • m ecanici aju­tori locomotivă. Se asigură transportu l g ra tu it S lu j — Apahida. (309) <

DEMONSTRAŢIE NEAUTORIZATĂ

f l Decembrie 1968 la Alba lulia)

Sînt multe fapte ţ i evenim ente despre care nu s-a scris, despre care nu era voie să se scrie. 'D ar acestea , continuă să existe în m intea noastră, ele fiind am intiri pe care nu avem voie*să le uităm , inai cu seamă acelea ' care reprezintă Un legăm înt ţ i o credinţă, o m anifestare v, a patrio tism ulu i, a iubirii de neam şi ţară. S-ar pu tea- ca asem enea evenim ente să n u se mai repete în viaţa noastră. Aşa îmi aduc am inte despre ziuă Sem icente-/. naru lu i M arii ţJniri de la Alba Iuliâ şi încă de a tunci" m -am gîndit că va veni o zi cînd va fi voie să se rela­teze despre ce a fost acolo şi cine a declanşat entuziasm ul şi sărbătoarea spontană în locul unei atmosfere „stas" ,. apăsătoare, um ilitoare şi su p rav e g h ea tă .E s te adevâratr că atunci, eram mai tîn ă r cu 22 de ani şi a lături , de , P e tru Prunea, A drian Părtilă, colegi,din Clujul u n iv e r-’., s ita r ne-am asum at orice risc, poate mai degrabă: l-ara sfidat, de aceea, păstrînd proporţiile, am înţeles starea" de Spirit a revoluţiei tineretului din decem brie 1989. ' ,y

D upă ce ani în şir ziua de 1 Decembrie, la fel ca şi cea de 24 Ianuarie nu figura în calendarul evenimente­lo r naţionale im portante, cînd 7 nov. cu m itingurile sale fă ră de sfîrşit despre MHSO figurau pe locul I, dar du­pă ce, totuşi, ca elev al ultim ei clase a Liceului „Gh. Ş incai“ ana prins dem onstraţia din ziua de 24 Ianuarie 1959 din P iaţa L ibertăţii, d u p ă .9 an i am. avut bucuria, . de data această ca tînă r asistent universitar, s i aud o : , veste nsare pentru noi românii din Transilvania: s-a da t .

r a v lz p en tru sărbătorirea Sem icentenarului Unirii T ran- .. silvaniei cu România, la A lba lulia. In „ acea zi de24 Ianuarie 1959 âm realizat pen tru prima, dată ce în ­seam nă să te a l in ie z i. voinţei poporului, tă ria âceslui val, că nu poate exista o forţă care să i se opună. Era, . de fapt, o izbucnire â unor sentim ente patrio tice.încă- - tu şa te cîteva 2eci de ani de dogmele totalitarisţe. /

Şi iată-ne, aşadar, în faţa unui evenim ent pe care noi îl aşteptam demult, sim ţind ani în şir nedreptatea, neli- berta tea , nedem nitateâ, sfidarea de către conducerea; ţă- ‘ r ii a uno r idealuri sfinte ale naţiunii noastre pentru ca­re, a u lu p ta t şi s-au je rtfit înaintaşii noştri şi pe care

, nu aveam voie să le dăm uitării. A propiat încă de via­ţa studenţească am tră it febra pregătirilor pen tru săr­bătorirea evenimentului, de data aceasta organizat, fiind p lanificate mai m ulte trenuri, autocare, excursii/ mai, cu seam ă c ă -e ra o coincidenţă: ziua de ’. 1 Decembrie 1968 era to t o zi de Duminică, la fel ca în uxmă cu 50 de ani. Şi grupul nostru care, deşi nu mai eram studenţi,'- s-a pregătit, dar pe cont propriu, ,cU alegerea m ateria­lelor de agitaţie, a textelor, a modului de prezentare şi m anifestare a entuziasm ului specific vîrsţei. -• ' '

Bucuria tineretului clujean a fost însă scurtă şi b rusc: retezată: toată sărbătoarea planificată pe 1 Decembrie; s-a contram andat odată cu vizita fostului tiran la Alba; lu lia în 29 noiembrie, care astfel a devansat şi ziua-Se­m icentenarului. D ar a tit noi cît şi alţii nu am dezar­mat, am ignorat această ştire, convinşi fiind că ziua Sem icentenarului şi a M arii U n iri'e ste 1 Decembrie ţi,.

nu altă zi. Menţionez, câ perioada de. după 1964 a fost cea a unei relative deschiderii'care ne-a permis şi noua tineretului să aflăm din scrieri, reeditări ale unor va­loroase opere-a le-isto ric ilo r adevăraţi, istoria românia lor în locul odiosului m anual de liceu al lu i :R oller.:

• Aşa ş-a întîm plat ca în locul unei excursii organizate In cele m ai mici detalii,' să ne aflăm duminica dimi­neaţa la ora 4,30 Sn autobusul cursă de Sibiu, ce trecea p rin Alba lulia, unde am a]uns. în ju ru l orei 8, am de­pus „m ateria le le" , noastre la m agazia autogării. E rau 5

* K

W iS m

o

:\< m artie I9DQ: Demonstraţie autorizată la Alba luliapaiicarte.r scrise cu albastru şi roşu de colegul nostru, artistu l plastic Gheorghe' N. (S.), de 5 re lăţime, îm pă­turite, frumos întri-q sacoşă, cele 10, beţe de susţinere (confecţionate,'benevol, de tîm plarul Bucur) form au un

„ pachet separat, ;îar cuiele se. găseau în buzunarul'm eu.. A re pbrnit,’spre .Cetate fă ră bagaje să testăm vigilenţa

securişţilor'. In 'ju ru l;; orei. 9. se adunaseră deja cîteva mii .de ro m ân i,v en iţi pe cont propriu, fără convoca­tor, cu conştiinţa de jneam, de cele m ai diferite vîrste şi prdfesii/:.Ţin m inte .e rau bănăţeni/ sălăjerii, m a­ram ureşeni/ bîhâreni, suceveni (bucovineni) şi, b ineîn­ţeles „bălgrăderii* şi. din zonă. In tre tineret şi studenţi ara-: rem arcat-o ' pe Ana Blandiana, Rtbmulus Rusân, Isi- via .L iseanu /N u ne-a fost greu. să găsim cîteva sute de adepţi la program ul nostru de a m anifesta cu pancar­tele ce le , purtasen» de-la" Cluj în autobusul de Sibiu,

: Pe i parcurs sutele s-âU 'transform at: în mii. Ne-am în- «dreptat'jSpre autogară unde am găsit bagajele, le-ar» m ontat W genţ şi, ne-am încolonat spre Cetate care ne-a primit, cu surpriză ,dar şi cu entuziasm. Repede am fost reperaţi, fotografiaţi, film aţi şi chiar filaţi de „oamenii în h a in e 'd e piele" la modă atunci. Cînd aceştia d in u r­m ă/încercau , să- se apropie de noi, spre a ne. desfiinţa din faşă, strigam cîteva „şlagăre" lâ ,modă şi se re tră ­geau. Cînd am ajuns sus pe platou nu mai era perico-

■’ilul. Masele erau cu noi şi ceea ce a u rm at poate fi■ asem ănat cu un foc aprins r din sclnteiă pancartelor ./noastre. A tunci am realizat succesul acţiunii, adeziunea- to ta lă a mulţim ii şi pen tru a .doua bară mi s-a relevat

ce înseam nă a- te; iden tifica 'cu interesele poporului, cu aspiraţiile sale, 'îm potrivă tu tu ro r dogmelor impuse şi încercate forţat a fi altoite pe tulpina sufletului rom â­nesc. N u, ne mai era frică, n u -e ra timp de asta. E ra

: bucurie, entuziasm, cîntecc şi Hora U nirii;.Cu cele cinci . , pancarte ale. noastre şi-au făcut fotografii;'im 6rtallzîrid;

evenimentul, multe mii de persoane, p e fundalul so­clului statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul de curînd •dezvelită. Iată care era conţinutul acestora în ordinea

/in tră rii în Cetate: 1) „Glorie şi cinste M unicipiului 'Ăl- ba-Iulia, simbol al unităţii noastre naţionale* 2) „-Tră­iască 1 Decembrie, ziua unirii tu turor rom ânilo r'în ţr-o Românie m are, puternică şi înfloritoare", 3) 2 (rqşu- galben) plus 1 (albastru) egal 1 (tricolor) flancate / de

. portretele lui Decebal şi Traian, 4) «Visul rom ânim ii Domnul să-mplinească, fraţi rom âni sub alte' neam uri să nu se mai găsească", 5) „Legea, neamul şî moşia. Ori- • şicînd va fi nevoie cu viaţa s-apărăm, cum făcead -^ trS ij bunii". Recunoşteam şi noi că este o m anifestare neau­torizata, fără aprobare, dar şi fă ră convocator, cu te;tte, necenzurate. Aşa că, deşi s-a desfăşurat în ordine per- ; fectă, în mom entele de acalmie ce au urm at entuzias-

; mului popular, s-au prezentat „doi" la colegul A d rian / -şH -au legitimat, el era cel mai înfocat (avea mai m ulte motive) ca apoi pc-ste cît va tim p să i se facă o descin- ■ dere acasă ,'a unor miliţieni. Spre sfîrşitul evenimente­lor, după ce m aterialele noastre au fo st im ortalizate pe pelicule şi trecute, din mînă în m înă/ s-a prezentat la noi un delegat al Muzeului Unirii şi pe un ton politicos ne-a solicitat să donăm Muzeului cele .5 pan­carte, nc-a luat adresele şi pancartele. M ărturisesc că nici în cele mai optimiste variante nu> ne gîndisem p înă

’ atunci la asta. Noi am fost invitaţi apoi la m asă la fa­m iliile unor studente la isterie la S luj, originare d in . Alba lulia, pe care le cunoscusem atunci în calitate de

t „revoluţionari de duminică*1. Am ajuns la Cluj tîrziu, in noap te,'cu camioane de ocazie. A doua zi dim ineaţa am auzit că nici studenţii răm aşi la Cluj n u aut__fost mai prejos, term inînd cu un m arş spre: Pavlov^ T o t7a '

. doua zi. şeful de catedră, : în fa ţa u n u i ceai, a re la ta t colectivului despre m anifestaţia - spontană , de p a tr io - ;

, tism de la A lba lulia, relatare pe care o prim ise tele-r . fonic de la fra tele său, originar din zenă, fă ră a şti că

unul din cei trei care gîndiseră şi declanşaseră aceasta se afla în fa ţa lui, dar care voia să răm înă-anonim , pen tru un cadru didactic universitar, riscu l'fiind^p rea

, mare, lup ta de clasă încă nu se încheiase.-Regret însă că nu . am re la ta t cele întîm plate rectorului nostru, aca-, dem icianului Podor, un m are OM şi patriot, f Regret c ă ; încă ' n u m -am interesat la D irecţiunea Muzeului de soarta celor. 5 m ateriale ale noastre, care probabil nu aveau aviz să fie expuse. Spun aceasta pen tru că la O

-în trebare a m ea adresată unui ghid a l Muzeului, din m ijlocul unui g rup de studenţi aflaţi în vizită, prin* anii ’70, referitoare Ia-modul cum s-a sărbătorit 1 D e­cem brie 1968 la Albă lulia, ne-a răspuns de vizita de . lu c r u . . i L-ara in terpelat din nou, că dorim să .n e spu­nă ce s-a în tîm plat la 1 Decembrie şi riu la 29 noiem­brie, Fără răspuns. .• A treia revelaţie despre ceea ce înseam nă forţa uni­tă a întregii naţiuni, a voinţei populare am trăit-o . pe_ •viu în Cluj în zilele de 21 şi 22 Decembrie 1989 şi apoi, din transm isia TV de la Bucureşti. Închei în credinţa că „Vatra Românească" va şti să răspundă 'asp iraţiilo r poporului rom ân de a şti să cinstească, să organizeze aşa cum se cuvine, m ările evenimente ale noastre, mo­m ente im portante în m enţinerea trează a spiritului pa- ’■ triotic, a nsîndriei naţionale chiar şi într-o Europă

' Unită. . ■ /“ " ■Mircea TAMAŞ

CINE „BATE” LA PORŢILE ARDEALULUI? *” . . .

Sigur, . întrebarea poate crea uimire' şi revoltă în rîndul populaţiei româneşti : (m ajoritare) din această parte a ţării. Din păcate, unii îşi perm it să pună în .discuţie" legitim itatea acestui teritoriu românesc. Iată despre ce este vorba. In program ul radioului unguresc FM 105.9 din New York, transm is în ziua de 7 ia­nuarie 1990, se rem arcă urm ătoarei^: «Asociaţia Ungurilor Am ericani a discu­tat, ieri, problem a Ardealului. Ceauşes- cu a căzut cu sînge unguresc. Sacrificiul acesta nu este destul. Ungurii din T ran­silvania trebuie eliberaţi şi anexaţi la Vngaria. In orice caz, trebuie £ă încer­

căm .întîi rezolvarea pe cale paşnică. S înt tre i posibilităţi: ■ . _..,1. Un verdict internaţional;

2. G Transilvanie independentă de ti­pul Elveţiei; >.'••> > - . v j

3. .Toată. T ransilvania trebuie luată cu fo rţa şi anexată Ungariei. ' ' _ ; :

Ungurii din America Sînt’gata să dis­cu te,cu guvernul ungar ce este de fă c u t Semnează „ T ibor Demeter, - preşedintele Asociaţiei". Com entariile sînt, de prisos, deocam dată! —

VATRA ROMANEASCA

TOLERANŢĂ FAŢĂ DE INTOLERANŢĂ & '

în zilele de 12 şi 13, m artie a.c., un , grup de studenţi m aghiari a organizat o m anifestaţie, sub form a unei greye, în incinta Universităţii „Baboş-Dolyai" diri Gluj. P înă aici, hai să zicem, n im ic , neobişnuit. Au sosit şi ceva „oaspeţi* din Ungaria, la carc s-au adăugat elevii Liceului de m atim atică-fizică nr, 3 din localita te ., . . .

Ce ni se ,pare , însă/ cu totul ieşit din comun (a se citi lipsă dc bună cuviinţă ,1 rcspect şi loialitate faţă de „umilul" po­por român) au fost acele „tăbliţe", indi­catoare care ne orientau către poarta H- naitirului central. Dc, acolo ar fi lo c u l1 „Vetrei Româneşti"! B in e 'că ne-a mai rămas ceva din păm întul vetrei strămo- ■ şeşti.

Probabil că, Iri' concepţia unora, sub paravanul dem ocraţiei se, poate face ori­ce. Totuşi, nU înţelegem/.ciim îşi poate perm ite cineva-, să /co n teste dreptul .lâ existenţă -istorică â .VETREI • ROMA­NEŞTI? Totul; a re - o lim ită, domnilori T ransilvania â fost şi\ v â răm ine păm int românesc. Celelalte afirm aţii tiu -sînt decît spoială, dem agogie ,'răstă lm ăcire 'ţi subterfugiu ideologic. ■’

. “VATRA ROMANEASCA

. Materialele din suplimentul VATRA ROMANEASCA Sint daţo spre publica­re do cbnducerca Filialei. Cluj â -Uniunii VATRA ROMANEASCA. /

ADEVĂRURI DIN „CULISELE’’ SEPARĂRII «, ...Demenţă, cruzime, intoleranţă şi b e s - , . tia lita te l.: Cum a r putea fi calificate a lt­fel „evenimentele" ce au avut loc în ju ­deţul -Harghita după Revoluţia din 22 Decembrie 19897 Faptele vorbesc de ia sine. . '

1. In acest interval au fost. ucişi, în mod brutal, D um itru Soman, Liviu Gheuchişan, Gabi Dănilă şi Ferencz Imre, foşti lucrători de miliţie şi securi­ta te în localităţile ' Odorhei, Cristur, Dealu şi Zetea. Torturile aplicate ne am intesc de anul 1940: m altratare, spîn- zurare, decapitare, „bom bardare" cu pie­tre, călcarea îri picioare, arderea cada­vrelor. Sediile posturilor de m iliţie din foarte m ulte comune au fost devastate şi incendiate. F ăp taşii-acesto r odioase crim e şi instigatorii lor se află încă în libertate.

2. La M iercurea Ciuc au fost intonate cîntece iredentiste. In întregul judeţ H arghita a fost declanşată o atm osferă de intim idare a rom ânilor (am eninţări anonim e la telefon, „ s fa tu r i" priv ind pă­răsirea localităţilor). In fapt, se doreşte „purificarea" judeţulu i de elem entul ro- mânesc.-

3. Echipe, special alcătuite, au cutre­ie ra t blocurile de locuinţe, alcătuind „liste* cu apartam entele în care locuiesc fam ilii de români. Este lesne de înţeles ce â urm at după „identificarea" aces­tora.

4. In unităţile economice şi de învă- ţăm în t s-a declanşat o „campanie" de proporţii pentru schim barea unor cadre de conducere de naţionalita te rom ână. A cţiunea a u rm ărit în locuirea tu tu ro r

rom ânilor din organismele - colective - de conducere şi ■ îndepărtarea profesorilor rom âni din şcoli în -vederea-organizării învăţăm întului de toate1 gradele .numai în liriiba- maghiară. Au fost „puşl“ :~-p«- lis te le .d e plecare din - ju d e ţ -un n u m ăr ' de 117 profesori rom ân i • i r >-

5. In foarte m ulte localităţi s -â ..tre ­cut' la schim barea1 indicatoarelor de^ lo -, calităţi cu denum iri în lim b a rom ână, cu 'a lte le în liinba maghiară. La fel s-a procedat şi cU firm ele şcolilor ţ i a lto r instituţii. In Odorhei, m em brii gărzilor patriotice au pu rta t banderole în culori­le roşu, alb şi verde. / ; - . ' ./ .-

6. O .în treb are se im pune- din capul locului. In H arghita se desfăşoară o a c - .

. ţiune largă, bine organizată. în .scopul, •creării unui „nucleu" m aghiar id in care să fie elim inat elem entul românesc. So revendică folosirea, în exclusivitate, . a lim bii m aghiare în toate instituţiile.-pu- blice. A tm osfera creată fa ţă de popU-- laţia românească din Judeţ . e s te .!insu- pprtabilă.

Este, oare, nevoie să mai aducem ţi a lte argum ente concrete ’ (nU vorbe ţi. „in terpretări") pentru â pune în lum ina adevărului intenţiile .„politicii" - separa­tiste? N um ai de un itate şl bună credin­ţă faţă de poporul rom ân nu poate fi vorba Sn aceste cazuri. Fireşte, Intr-Un p lan mai larg, se doreşte cu totul a lt­ceva. ■ /: ' ' .-

(EXTRAS DIN MATERIALUL DELEGAŢIEI ROMANILOR

DIN MIERCUREA CIUC)

ADEVARUL - fN LIBERTATE PAGINA 6

ANUNŢ DE INTERES PUBLICI.C.S. METALO-CIIIMICE CLUJ

In perioada 19—21 m artie 1990 va avea loc vînzarea televizoarelor color la persoanele Înscrise In trim . I 1987 prin urm ătoarele magazine din municipiul Cluj: • la ma­gazinul „CENTRAL" din str. Gh. Doja nr. 24—26 cei în­scrişi pină la numărul de ordine 1219; • la magazinul 42 .iEUCCTRONICA" din cadrul complexului „Minerva" Mă- ■.uştur cei înscrişi între numerele de ordine 1220—12483 la magazinul 52 „RADIO MODERN" din str. 6 M artie ur. 4 cei înscrişi Intre numerele de ordine 1249—12934 la magazinul 100 „ELECTRICE-ELECTRONICE" din Piaţa Cipariu cei înscrişi între numerele de ordine 1291- 1318 • la magazinul 20 „ELECTRONICA" din P iaţa Li bertăţii nr. 21 cei înscrişi între numerele de ordine 1319— 1391. Lista nominală a celor ce urmează a li serviţi în

■ perioada 19—21 martie 1990 se găseşte la magazinele mai sus menţionate. Pentru evitarea unor confuzii, cum pără­torii stnt rugaţi să facă. Ia magazin, dovada identităţii. In vederea comunicării num ărului de ordine, rugăm pe cei înscrişi pentru cum părarea unui televizor color să depu­nă la unul din magazinele de televizoare din: P iaţa Li­bertăţii nr. 21. str. 6 M artie nr. 4, complex „Minerva" şi P iaţa Cipariu. un plic tim brat şi completat la destinatar

jq i num ele şi adresa exactă a solicitantului. (285)

OAMENI AI MUNCII DE LA SATE Decretul 75/8 februarie 1990 stabileşte noile p reţu ri d e

contractare şi achiziţii pe soiuri şi clase de calitate la tu tun nefermentat: SOIUL BURLEY: cls. I — 40 Iei/kg; c l s .a II-a — 32 lei/kg; -cls. a III-a — 18 lei/kg; cls. a IV-a — 9 lei/kg. Alte avantaje: 25 la su tă spor de preţ în condiţiile Încheierii contractului pe 3 ani; spor de 3 Iei/kg în condiţiile livrării a cel puţin 1.000 kg/ha, la fondul de s ta t Exemplu: cultivlnd 0,10 ha cu tu tun şi obţinînd 200 kg tutun şi livrîndu-le la fondul de stat, se obţin următoarele avantaje: 110 kg l a ,cls. 1X40 lei =4.400 tei; 70 kg la cls. a II-ax32 lei = 2.240 lei; 15 kg la cls. a IlIaX lS lei = 270 lei; S kg la cls, a IV-a X 9 lei = 45 lei. Total 6.955 iei. Spor valoare 6.955 lei X 25 la su tă s* 1.738,75 lei: spor calitate 200 kgX 3 lei = 600 lei. Deci, un venit total de 9.293,75 lei revenind un venit pe hectar de 92.937,50 lei. Care cultură mai oferâr aces­t a avantaje minime Ia unitatea de suprafaţă?! Cei care încheie contracte individuale cu centrele de cultura tu tu ­nulu i Gherla şi Cîmpia Turzii beneficiază de plata in te­g ra lă a produsului p red a t Informaţii suplimentare la C entrul Gherla, telefon 952/4-17-65 ; i la 'C en tru l Cîmpia Turzii, telefon 953/6-83-78. (161)

I.R.I.D.G.N. — REGIONALA CLUJ... . A N U N Ţ A

Avlnd In vedere că subsolurile tehnice, pivniţele şi beciurile blocurilor şi ale locuinţelor d in : vecinătatea re­ţelelor subterane de gaze constituie spaţii cu posibilităţi de acumulare uşoară a scăpărilor de gaze, , inevitabile datorită coroziunii.tn timp sau ruperii conductelor şi fa­vorizate de "îngheţarea solului, revenim asupra anunţu­rilo r date anterior în presă cu urm ătoarele precizări:' ,

— toate subsolurile; şi pivniţele vor avea orificii de aerisire la partea superioară a pereţilor ex terio ri,, , sub tavan, care vor fi în [permanenţă deschise, prevenindu-se astfel pătrunderea accidentală a gazelor în subsoluri şi form area de amcstecuri explozive gaz m etan—aer;

— coridoarele sau încăperile, din subsoluri, care nu au 'pS re ţiex tenori, vor avea orificii de aerisire către încă­perile exterioare; .

— la blocurile de locuinţe, asociaţiile de locatari vor veghea, perm anent ca subsolurile acestora să nu sufere modificări faţă de starea iniţială în truclt recom partim en- tarea interioară şi bocsarea subsolurilor pentru trans­form area acestor spaţii în magazii sau pivniţe duce la obturarea căilor de comunicare cu canalele de ventilaţie sau gurile de aerisire şi implicit la form area de ameste­curi explozive ce pot genera explozii;

— de fiecare dată cînd se in tră în subsoluri tehnice, pivniţe sau beciuri, se va controla raai în tîi prezenţa ga­zelor prin mirosire şi apoi se va putea acţiona asupra în­trerupătoarelor electrice sau umbla cu surse de foc;

— pentru distingerea mirosului de amestec gaz — m er- captan faţă de alte surse generatoare de miros, menţio­năm că amestecul gaz-mercaptan are un miros specific ouălor alterate (stricate);

— toate coloanele sanitare care trec prin planşee pes- Jeuspbsol vor fi etanşate pentru a se evita infiltrarea ga­zelor în dulapurile sanitare, cu excepţia orificiilor de ventilaţie de la trecerea prin planşeul subsolului, care vor fi menţinute perm anent deschise;

toate reţelele edilitare (canale termice, apă, canali­zare, electrice, telefonice, care in tră d irect în subsolurile clădirilor sau blocurilor, vor avea aerisire în exteriorul clădirii înainte de u in tra în subsol, ia r locul de trecere prin peretele subsolului va fi etanş pentru a preveni in­trarea gazelor în mod accidental în subsolurile clădirilor.

în vederea preîntlm pinării accidentelor şi exploziilor care de regulă se soldează cu pagube m ateriale însem­nate sau pierderi de vieţi omeneşti, apelăm la toţi con­sumatorii de gaze pentru a respecta cele enunţate mai sus, precum şi regulile publicate în anunţurile anterioare (ultimul fiind cel din ziarul „Adevărul în libertate** din20 ianuarie a.c. sau „Szabadsâg" din 17 ianuarie a.c.), instrucţiuni care au fost lnm înate consum atorilor şi cu ocârJa reviziilor instalaţiilor de gaze.

- ÎN ATENŢIA CONSUMATORILOR DE GAZE DIN MUNICIPIUL SLUJ:

R eferitor la odorizare:— In data de 16 m artie 1990, furnizorul de gaze — Re­

gionala de conducte magistrale Gluj — va efectua odori- zarca suplim entară a gazelor.

Orice em anaţie a gazelor prin neetanşări poate fi a- n un ţaţă de publicul consum ator la telefoanele 3-05-61,3-46-87 sau personal In str. K arl M arx nr. 93.

R eferitor la p la ta gazelor:— începînd cu data de luni, 19 m artie 1990, se modifi­

că program ul de încasări a gazelor la ghişeul de la se­diu, astfel: luni, m iercuri şl vineri Intra orele 8—13, m arţi şl Joi în tre orele 10—17.

în ultim a zi lucrătoare d in fiecare lună ghişeul este în­chis pen tru public. (293)

1&S.A.P. CLUJ

angajează, urgent • bucătari, «spătari, cofetari, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă. Gondiţii: domici­liul în Cluj, calificare In una din aceste meserii (exclusiv cei care au absolvit cursurile organizate de casele de cul­tură). Inform aţii la telefon 1-72-75, biroul personal. (272)

ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL" CLUJB-dul 22 Decembrie nr. 77

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă: • lăcătuşi, cat. 2—4 — bărbaţi • bobinatori electricieni, cat. 2— i — bărbaţi. Reiaţii suplimentare se primesc zil­nic la Serviciul personal, orele 13—15. (274)

FABRICA DE MAŞINI DE RECTIFICAT CLUJ B-dul Muncii 14 •

organizează concurs. In data de 24 m artie 1990, pentru ocuparea urm ătoarelor posturi vacante: • 4 posturi eco­nomişti in specialitatea tinanţe-confabiîitate • Z posturi contabili cu studii mediL Sererile se primesc la biroul P.I.S., p înă la data de 22 m artie 1990. încadrarea con­form Legii nr. 57/1974 ţ i a Legii nr. 12/1971. Inform aţii suplim entare la biroul P .I& , telefon 5-25-25/183. (259)

DIRECŢIA JUDEŢEANA DE DRUMURI ŞI PODURI

cu sediul In Cluj, str. T raian Vuia nr. 216

angajează pentru secţiile din Cluj, G ilău şl T ur­da, urm ătorul personal: • m aşinişti.'categoria III—V pentru autogreder AG 180 • maşinist, categoria II—IV pentru încărcător frontal IFRON 204 • şoferi pentru ca­tegoria de autovehicule B, C, D, E. (263)

REGIONALA DEi CAI FERATE CLUJ• P iaţa Victoriei ar. 17

pune Ia dispoziţia un ită ţilo r de s t a t cooperatiste şi per­soanelor fizice, u tila je ?i instalaţii cu uzură fizică şi mo­rală avansată, din toate categoriile, tn conform itate cu prevederile^ D ecretului nr. 49/1982 şi a Decretului-Lege nr. 50/1990. L istele se pot consulta la regională. Gei in­teresaţi sîn t rugaţi să se prezinte la sediul unităţii tn term en de 60 zile de la publicarea anunţului. Relaţii su­plim entare se pot obţine la telefon 1-10-65; 1-23-21, 1-68-45, interior 2327. (255) .

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ P iaţa Victoriei nr. 17

încadrează, de u rgen ţă ,'în condiţiile Legii nr. 12/1971 • sondori, c a t I—IV foraj manual, lucrări geotehnice, pentru activitatea de proiectare pe întreaga regională. So­licitanţii pot avea domiciliul în Judeţul Gluj sau în alt jude ţ de pe raza de activitate a regionalei. Informaţii suplim entare se pot obţine la telefon 1-74-75 sau de la sediul regionalei, cam era 102 sau 211. (254)

F.M.R. CLUJB-dul Muncii nr. 14

execută, pentru un ităţi de sta t şi particulare, urm ătoa­rele: • scule, dispozitive şi verificatoare nestandardizate de medie şi m are complexitate • m atriţe de vulcanizat• m atriţe pentru Injcctat mase plastice • m atriţe T.S.P.• ştanţe şi scule pentru ş ta n ţa t Relaţii suplim entare la telefon 5-25-25; 5-21-25, interior 132. (247)

I.C.R.T.I. CLUJ B-dul 22 Decembrie nr. 47

Încadrează, urgent: • absolvenţi de Liceu economic tr. I şi II şi Şcoală profesională comercială profil textile-încăl- ţăm inte. precum şi • economişti pentru com partimentele contabilitate şi comerciale. (242)

^ ^ I H Î G I O N A L ^ ^str. Gării nr. 6

încadrează, urgent • inginer, specialitatea electroenerge- ticâ. încadrarea se face conform Legii nr. 57/1974 şi Le­gii nr. 12/1971. înscrierile Ia concurs se fac pînă în data de 20 m artie 1990, la sediul secţiei I.F.T.E. 1 61uJ. Infor­maţii suplim entare la telefon 3-45-48. (280)

UNITATEA AGROINDUSTRIALA CLUJstr. Napoca nr. 10 ,

angajează, p rin transfer sau Oficiul forţei de muncă, pentru Atelierul de preparate carne din Apahida: • mă- cclarl tranşatori • tnăţari • măcelari sacrificatoii. In­form aţii: la telefon 3-48-64. (279)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE COSMETICE „FARMEC" CLUJ

str. H. Barbusse nr. 16, telefon 3-20-66/

organizează, In data de 26 m artie 1990, concurs pentru ocuparea posturilor de • analist (programator) • econo­m is t Condiţii de participare şi încadrare — prevederile Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. înscrieri şi infor­m aţii suplim entare la biroul P.I.R. al întreprinderii, te­lefon Interior 180. (278)

Execut jaluzele pentru geamuri: din plastic, diferite culori, la preţul de 450 mp (model foto), atît la persoane p articu lare/c it şi la instituţii- Totodată, execut ?I .ru­louri pentru geamuri: din lemn, tip eslinger, preţ 850 mp. Preiau personal comanda la telefonul: 961/4-32-20. SELiA-. RIU EMANOIL, str. Dunării nr. 16, Timişoara. (5645)“'

U.J.C.C. CLU J -Secţia dc producţie industrială şi prcstări servicii, '

• cu sediul în Cluj, str. Cojocnei nr. 93 v;;

organizează concurs pentru ocuparea urm ătoarelor pos­turi: • m aistru — prelucrări mecanice — pen tru for­m aţia Prelucrări mecanice Mociu • m aistru — construc­tor — pentru form aţia Construcţii Gluj. Concursul va avea loc în data de 26 m artie 1990, iar cererile de parti­cipare se vor depune la biroul personal, p înă la data de 20 m artie 1990. Inform aţii suplim entare la telefoanele 5-44-86; 5-43-77. (281)

SPITALUL ORĂŞENESC HUEDIN Ş

organizează, la data de 30 m artie 1990, .ora 8, . ' concurs în vederea ocupării postului de economist, la -serviciul Plan-personal. Condiţii de participare: studii superioare şi 5 ani vechime In funcţii economice. Relaţii suplimen­tare la telefon 5-18-15, interior 102. (296)

ÎNTREPRINDEREA DE ELECTRONICA INDUSTRIALA ŞI AUTOMATIZĂRI CLUJ

organizează concurs. In data d e 22 m artie 1990, ora 11» pentru ocuparea a 2 posturi de fochist, grupa de-autori­zaţie nr. 1. "încadrarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. Relaţii suplim entare la Biroul per- sonal-învăţăm înt-salarizare, telefon 1-50-40, interior 107.

(297)

TRUSTUL PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII . CLUJ -

cu sediul In str. T ineretului nr. 59 - V ! ~ • organizează concurs pentru ocuparea urm ătoarelor pos­turi: • contabil şef ia S.M.A. G herla • contabil şef la S.M.A. Iclod • contabil şef la S.M.A. Mociu • contabil' şef la S.M.A. Ţaga. Condiţii de studii şi' vechime con­form Legii nr. 12/19 tl. Inscrerile se fac p ină In*data de20 m artie, urm înd ca data concursului să se comunice celor interesaţi. (298)

TRUSTUL ANTREPRIZA GENERALA CONSTRUCŢII- MONTAJ CLUJ. ANTREPRIZA NR. 4 IN STA LA ŢII.

str. Deva nr. 1—7execută, pentru solicitanţii d in sectorul particular, de s ta t şi cooperatist din raza m unicipiului şi Judeţului S lu j, urm ătoarele lucrări şi servicii: cazane bale, gar­duri şi porţi metalice, burlane şi jgheaburi din tablă, tobe eşapament, stropitoare de grădină, făraşe, pubele gunoi, sobe rumeguş, suporţi antenă, antene TV, repara­ţii şi înlocuiri autom ate scară, reparaţii instalaţii electri­ce, sanitare, gaze, încălzire centrală şi ventilaţii. Comen­zile (cererile) se vor depune la sediul A ntreprizei din Gluj, str. Deva nr.. 1—7, telefon 1-61-68, precum şi la sediul form aţiilor de lucru din Dej, str. Văii nr. 2, te le­fon 1-17-71 şi T u rda ,' str. M. Viteazul nr. 43, telefon 1-68-69.(291)

ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT, PANIFICAŢIE ŞI PRODUSE FĂINOASE CLUJ

■ Calea Baciului nr. 2—4

organizează concurs, în data de 27 m artie 1990, o ra 10. pentru ocuparea postului de • şei birou personat-învă- ţSm înt-salarizare • 4 operatori culegere, date pen tru Ofi­ciul de calcul. ' De asemenea, încadrează, p rin transfe r, sau repartizarea Oficiului forţei de muncă: • 4 fochişti do categoria 2—4, autorizaţi pentru cazane de m edie p re ­siune. încadrarea se va face conform Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. Relaţii suplim entare la sediul uni­tăţii sau la telefon 8-22-15, interior 134. (282) . . ,

PAGINA 3

PIAfiTIE 1848 ÎM TRANSILVANIA (II)Propagatorii- ^uniunii*' • Transilvaniei

cu Ungaria urm ăreau sâ asigure elemen­tului nobiliar m aghiar suprem aţia am e­n in ţa tă de naţionalităţile asuprite şi sâ transform e m ajoritatea românească a Transilvaniei într-o • m inoritate. Aceas­tă dorinţă a nobilimii S-a concretiza t îa planul refacerii statu lu i feudal m aghiar al Goroanei Sfintului Ştefan urm înd ca .uniunea" Transilvaniei să reprezinte din acest punct de vedere o prim ă eta­pă. Considerlndu-se singura îndreptăţi­tă să vorbească în numele naţiunii ma­ghiare, nobilim ea liberală / prin repre­

zen tan ţii săi, s-a preocupat m ult de asi­g u ra re a dom inaţiei sale. politice mai cu seamă că-vechea stare a p riv ileg ia ţii»

; încheiată Ia 1437 prin „Cfnio trium n a - - ! tiorum" se destrămase. Scriindu-i lui

-;Kossuth la 16 august 1846, Wessellenyi iMiklos, liderul nobilimii liberale sdin jTransilvania, afirm a: „Nu trebuie să 'u i- tăm că prin această nobilime există na­

ţiona litatea m aghiară. Nobilimea din. Ardeal are pe întreaga sc ă r i a valorii şl inteligenţei destule greşeli şi nu -pu ţine

'păcate ; totuşi nu se poate tăgădui că :maghiarimea există în rîndurile ei şi a - proape num ai în rîndurile ei.'D acă mii­le de nobili ş i-a r pierde averea, ia r na­ţionalitatea lor s-a r reduce, cea mai ma-

;re ;p a rte a milioanelor care i-ar ocupa 'locul nu ; va m ai’ fi maghiară*. Acelaşi Wessellenyi se destăinuia în prim ăvara

■anului' 1848 prim ului m in istru ăl Ungă--, riei: „Situaţia din A rdeal e foarte grea,

"sînt problem e care a r putea; duce la ' ’ şuarea „uniunii" Transilvaniei, prin ur­m are ' A rdealul cade ori în m îinile ro­m ânilor tori ale saşilor?. ’ In 'sfîrşit, € aro î .„ jSzâsz; dezvăluie, şi un a lt motiv, poate c e l ' mai im portant, dem onstrînd - necesi­tatea ..uniunii* şi anum e - că românii visau unirea în tr-un , singur sta t (Noua , ■

Dacie) a Ţării Româneşti, Moldovei, Bu- îcoviriei,'Ardealului şi a părţilo r din U n-" ' garia vecine cu T ransilvania. Ei viseazăo Transilvanie românească". A pare ast­fel cu. claritate că nu dorin ţa de extin­dere a reform elor burghezo-democratice ~ i-a determ inat pe liberalii - maghiari să susţină „uniunea", ci frica de un ire a Transilvatliei cu celelalte provincii ro­mâneşti, precum şi team a că în lă tu ra­rea regim ului de stări va duce inerent la pierderea suprem aţiei lo r social-poli- tice. La toate acestea se adăuga spectrul unei răscoale ţărăneşti asem ănătoare ca­lei. din 1784. a cărei am intire era încă vie în rîndul nobilimii. Acestea au fost

In principal motivele care i-au determ i­n a t pe conducătorii maghiarilor să caute

- o form ulă nouă în speranţa .m enţinerii suprem aţiei lor şi anum e „uniunea* Transilvaniei cu Ungaria. Partic ipant la revoluţie. Ştefan Moldovan, sesizînd perico lu l. ce p lana asupra românilor, scria în acest sens: „De n-ar fi această unire o continuare mai lăţită a neferici­tei pentru noi unire de trei naţii d in 1437".

Românii au respins de la bun început : „uniunea", hotărînd convocarea unei a- dunări naţionale, idee îm brăţişată şt

" propagată de tineretul revoluţionar în ? tim pul consfătuirilor de la Blaj, Tg. Mn- , reş şi Gluj.. Astfel, Aron Pum nul lan ­

sează un apel în care chema pentru ziua de 30- aprilie la o adunare naţională ce urm a să aibă loc la Blaj. M anifestai său era tn acelaşi tim p «n cald apel la pace şi fra ternitate: „Spuneţi ungurilor* săcuilor şi saşilor că noi îi iubim ca pe fraţii noştri cu care lăcuim într-o ţară . Spurieţi-Ie cu cuvîntul şi Ie ară ta ţi cu .faţa că noi îi iubim ; însă e drept ca şi ei să ne iubească şi să corespundă iubi- rei noastre ce o avem către ei; spurie- ţl-le în gura m are că noi nu voim a cîş- tiga drepturile omenimei prin robie, ci prin legile m inţii sănătoase*.

: ; . M omentul d e ' vîrf în exprim area ge­nerală a poziţiei antiunioniste a români­lor l-a constituit M area Adunare Naţio- , nală de la Blaj din 3/15 mai 1848. In ziua precedentă deschiderii adunării,S. B ărnuţiu a rostit celebrul său discurs

''consacrat acestei chestiuni; EI combate cu argum ente filosofice, juridice şi is- torice „uniunea" m arcînd m inţile şi ini­mile auditoriului. Trecînd prin m ulţi­mea afla tă pe Cîmpul Libertăţii, episco­pul Lemenyi i-a auzit pe ţărani strigînd

.. că despre „uniune" nici nu poate fi vo r­ba, iar Bălcescu scria că zecile de m ii de români prezenţi la adunare doreau uni­rea cu Ţara, opunînd astfel planurilor ungare dezideratul firesc al unităţii na­

ţ io n a le . Acest fap t a determ inat îngri- rarea conducătorilor revoluţiei maghia­re. O m ărturiseşte Wessellenyi, afla t în acele zile la Jibou, într-o scrisoare tr i­misă lu i Josika Miklos: „In tim p ce dic­tam aceste rînduri - a in tra t protopopul din Popteleac care a venit de la Blaj. El a re la ta t despre declaraţiile şi- de­m onstraţiile antiunioniste făcute de m a­se enorme*. Dieta Transilvaniei, igno­

rînd poziţia antiunionistă clar 'exprim a­tă de masele popu la re rom âneşti şi să­seşti, a votat „uniunea". Votul acestei- instituţii, dom inată de nobilimea • ' m a­ghiară, venea îri contradicţie flagrantă eu năzuinţele politico-naţionale româ­neşti. Dieta îri structura , să anacronică n u suferise im pactul r e v o lu ţ ie i ,e a re - ' prezentînd vechea clasă stăpînitdare c e ‘ continua să deţină puterea. H otărîrea lua tă fără consultarea rom ânilor şl a saşilor potrivnici şi ei „uniunii* a veta să fie sancţionată de îm păratul Austriei ca a cărui ştire s-a înfăptuit acest act ne­drep t. , B ariţiu scria tn acest sens: j,U -‘ niunea va răm îne. în istoria ce o vom ‘

. lăsa fiilor şl nepoţilor noştri o faptă a-' silei, a terorismului', â . tiraniei” ; ia r D.

/M oldovan afirm a că „în orice caz „u- niunea* Transilvaniei, proclamată îm - po triva oricărui d rep t al om ulu i,. este lipsită de valabilitate, ia r/ tribunalele lum ii întregi trebuie şă recunoască - în­dreptăţirea protestului rom ân*.; Bethlen Jânos, într-o scrisoare adresată.lui Deak

, Ferencz, exprim a o rea lita te . pe care faptele aveau să o co n firm e :''„4 din 5 părţi sînt îm potriva uniunii", surprin-

; zînd în cîteva cuvinte poziţia 'rom ânilor şi a saşilor.' Aceştia de pe urm ă au îna­in ta t Vienei, Ia scurtă, vreme, un protest acoperit de peste 17.000 de sem nături.

Recuzarea de că tre romârri a „uniu- n ii“, nefuncţionalitatea e i /a ieşit în evi­d en ţă în cursul verii .şi; toamnei anului 1848. N oile. au to rită ţi ' au introdus sub ochii îngăduitori ai generalilor” austrieci legea m arţială (statarlul),. au inaugurato cam panie de prigoniri îm potriva ţă­rănim ii ce refuza în masă să depună ju - răm în t de credinţă faţă de ' guvernul ungar, au fost arestaţi conducătorii re­voluţiei române, s-a tras în ţărani, ia r în sate s-au cantonat unităţi m ilitare şl gărzi ce s-au dedat la jafuri şi violenţă. Cu toate m ăsurile represive luate, ro­m ânii a u refuzat să participe Ia alege­rile pentrp parlam entul ungar, s-au îm ­potriv it recrutărilor, pen tru arm ata u n * ' gară, n a au acceptat moneda em isă de guvern. P rin rezistenţa populară, în toam na anului 18 4 8 T ransilvania a re­devenit autonomă, fiind nevoie de in te r­venţia m ilita ră ' d in afară pentru ca în ia rna anului 1849 să fie cucerită prin fo rţa arm elor. Zeci de mii de locuitori . ai Transilvaniei,-rom âni;-m aghiari, saşi, tineri şi bătrîn i au căzut victime unei confruntări fără precedent, confruntare provocată de lipsa înţelegerii, a -dialo­gului, a colaborării fireşti în tr-o revolu­ţie dem ocratică desfăşurată sub sem nul generoaselor- idealuri d e .libertate, ega­litate, fraternitate*.

Conf. d r. L. MAIOR

' ( j p h? v %

t s

a i %■ V.- *-

» '■ » '» * _ *

• ' l •-

'- î .f . ţ î *

r ? i r - t r , ^ ’V . f

te- H i f 1 -3

Alba lulia» 4 m artie 1990

' A P E L

UNIUNEA VATRA ROMA­NEASCA din Ctuj face un opel

„ călduros şl insistent ca persoa­n ele (indiferent de domeniul in care lucrează) care doresc sâ contribuie în mod efectiv şî ope­raţi* fa înfiinţarea asocîafîifor VATRA ROMANEASCA în diver­se uniîăfi teritoriale în care iţi desfăşoară activitatea sau îşi au domiciliul să participe la o şedinţă de lucru în ziua de luni, 19 martie 1990, orele 14, în Am­fiteatrul Clinicii Medicale îl. sit. Clinicilor rir. 4—6 (accesul prin str. Clinicilor nr. 4 -6 ). Reamin­tim că depunerea cotizaţiilor şi a donaţiilor băneşti se poate face în contul C.E.C nr. 45.11.09.87.

ArdealulA rd ea lu l — străbună , to tem ică vatră, S c r tţm re p e roata is torie i crudă.P alat de ,m ă tase , d e lacrim i, de piatră,

> N edrep t im părpit la orgolii ţ i trudă)

A rd e a lu l— perenă ţ i pa ţn ică rtvnă . L um ină în ochii m ă icu ţe i iub ite , - N om adă p o ft ite hrăn ită cu ţl fn ă

. P rin nop ţile crunte, d e m u lt adorm itei

1 Ârdealut — etebiă, patetică torţă,■■■.,■ • A lta r d e coridoare, de je r tfe preadete ,

Izvo r d e credin ţă , iub ire ţ i fo rţă .O gradă m ărite i fi dalbei Vlădese/

A rdealul — granitica, b llndă cetate,"... • ' Răscruce de pa tim i prelungi, de prim ejdii.

V esta lă cu v în tu lu i scum p L IB E R T A T E ,, R ăsunet de flu ier , cu ibar a l năde jd ii/

A rd ea lu l — preadulce ţ i pură rostire, SecUre tv tr lită ln colţi de balaur,

y A neam ulu i, nostru sărm an m ănăstire , B o rd ii,a t durerii tn m in e d e au r /

• A r d e a lu t— cucernică, sacră-stupină,In ttte a v ie ţilo r noastre roire,

' P e v tr fu r i carpate, superbă grădină. D reptă ţii robite c tndva osto irei

A rdea lu l — pelasgică, m lndră-n trupare,- ' , T ă rlm u l m ir ific de m iere f i lapte,

1 Corolă de dor a rg in tin d u -fi ln soare M in u n i num ăra te d in ţă p te tn fapt*,

: Teodor OAFOTA

N u ! . . .Sîntem poporul cu cea

mai veche civilizaţie rustică, partea concreti­zată: bunătatea, omenia, ospitalitatea, to leranţa—

Ne este străină Ura, cruzimea, pîngârirea ş i . distrugerea bisericilor.

Noi nu am deznaţio­nalizat pe nimeni,, noi nu ne-am form at p rin deznaţionalizarea altora.

Veacuri de-a rîndul asupritorii au acţionat pe orizontală, iar no! p e verticală, am răm as nu numai în afara influen­ţei lor dar ne-am plasat deasupra ei, foarte sus. Arm atele noastre au fost: CRONICARII, Ş C O A L A ARDELEANA, ASTRA, PAŞOPTIŞTII...

Tăria unui popor stă în tăria spiritualităţii sale.

Ori cită a fost de grea asuprirea, am avut ală­turi de noi pe m arele soldat Eminescu. Aceas­ta a însem nat rezistenţa acestui popor.

Această cultură are o bază solidă şi străveche, fabuloasă în istoria el, susţinînd-o de departe şi de dem ult, dispunînd de o continuitate trai­nică, transm isă prin tra­

d iţie din generaţie In generaţie, p e calea em­pirică şi- p e cea a cul­tu rii scientis'te. Este re­zultatu l unei irezistibile vocaţii a neam ului aces­ta , aceea de a fi şi de a . se afirm a dăruindu-se, a unei înzestrări de l a : natu ră , aparte.

Cind soarta nu ne-a fost vitregă s-au născut ca prin miracol adevă- ; ra te şcoli de prestigiu.Ia care se u itau cu in­vidie duşmănoşii, dar cu adm iraţie generoşii. ■

T oate acestea dintr-o d a tă exploziv, ca un ar* bore care ţinut sub in ­terdicţie vreme îndelun­gată şl a ră ta t brusc soa­relui, a dat în pîrg u- luitor, cu tot ce gestase In tăcere şl .într-o răb ­dare acţivă, deci ■ meni­tă îm plinirii tim p înde­lu n g a t

înc lina ţia din naştere a om ului acestui păm înt p en tru carte, pentru şti­in ţă , pentru art&, este vocaţia care depăşeşte rigoarea ştiinţei.

Zelul, puterea de dă­ruire, puterea de m uncă

. 9! ta lentul străluciţilor ei reprezentanţi oam eni d e ştiin ţă şi patrio ţi In acelaşi tim p şl riu de Orice sta tu ră, d e un a , m arcantă ca: Babeş, Pârvan, Puşcatfu, Raco-

. v iţă . Levaditl, G hibu, • Rădulescu, Borza, H aţie- ganu, Moldovan, 1 P âm - fll. Maior, Pop, Lupaş, Dragomir,- Spacu, Roşea, Blaga, Bologa, Fodor, Benetato, Danielo, Goia, Daicoviciu, Ionescu, Po- povld , Ripan, Popper, Ionescu-Stoian, G rin- ţescu,' Tănăsescu, Sil- berg, Câlugăreanu, Mo- g a ş r m u lţ i 'a lţi i , care şl-au identificat > v ia ţa cu dragostea pen tru şti­in ţă şl pen tru cinstirea ţă rii şl creşterea presti­giului - .Invăţăm întului un iversitar d in „Dacia Superioară*. Ei au fost heralzll unor îna lte che­m ări, transm iţători de m esaje pen tru urm aşi, conştiinţe exem plare ţ l exem ple de m uncă şi

dăruire, soli ai omeniei, totodată.. Puterile ce i-au' că­lăuzit au fost: dem nita- • tea — singura cale sprelibertate; cinstea . ^ _̂_

■ singura lege a dem nită­ţii; bunătatea — singura hrană rodnică a oricărei ▼irtuţi; stăpînirea de - sine — fără de care v lr- 1 tu ţile răm în vane.

Nu miracolul, ci p re ­ţioasa zestre, la care se adaugă tipica lo r în ţe ­lepciune, a făcu t ca a - ceştl valahi s& fie pu­ternici dintotdeauna, nu cu armele.

Un prieten spunea: „Dă-mi Doamne o su tă de ani pace, tihnă şi si­guranţa de mine însum i şl voi face pe acest pă-.,, m în t românesc m inunile minunilor*.

C irculă o serie de cu­ren te tendenţioase, rău ­făcătoare şl mincinoase îm brăcate In haine noi,

. cărora le ripostăm prin : Nu încercaţi să ne dez­binaţi, căci vă izbiţi de zidul „Deşteaptă-te Ro­mâne* şi cel al înţelep­ciunii acestei insule la­tine.

Prof. dr. doc.Ioan SIMIT!

PAGINA 4

ISTORIA CA V IAŢACreştinismul romanesc,,

prin vechimea ţi latinita­tea sa, este una dintre cele mai importante dovezi ale genezei poporului nostru pe teritoriul Daciei nord-dună- rene. în ciuda m ărturiilor puţine ţi mai ales indirec­te, este . astăzi aproape u- TîîiMm '-acceptat faptul că Jn rindurile coloniştilor şi .militarilor veniţi în Dacia după anul 106 se aflau "ţi oameni cu sentimente şi convingeri creştine. E drept că aceştia s-au stabilit prio­r ita r în aşezări urbane (municipii şi colonii), de­oarece cuvîntul românesc păgîn derivă din latinescul paganus (locuitor al satu­lui), semn că satele au ră­mas mai m ult timp refrac­tare noii credinţe.

, După retragerea stăpîni- r ii romane la sud de Du­năre, la sfîrşitul secolului III şi dypă oficializarea

^f’ereşiffiîsihului în Imperiul roman, ’ sub domnia lui C onstantin cel Mare, m a­nifestarea deschisă a- ere-; dinţei în vechea Dacie n-a m ai întîm pinat nici o pie­dică. Dc aceea, existenţa: urior '«emuhităţi creştine care vorbeau-J latineşte în secolul IV este dovedită arheologic şi epigrafic pe Tîrnaye, lîr.gă Zalău (Poro- lissum), la Napoca (Cluj), la Apulum (Alba-Iulia), la Dej, în Banat, în Oltenia, etc. Aceste comunităţi la ti- noforie din mileniul I se rugau (rogo, -are) lui Dum­nezeu (Dominus deus), ' în locaşuri speciale, adică în biserici (basilicae), în fru n ­te cu un păstor sau preot (presbiter). îşi botezau co­

piii (baptisare), îşi făceau semnul crucii (CRUX,-cis), credeau în îngeri (angeli) şi erau conştiente că ţin deo nouă lege (lex,-gis). Cu timpul, aceşti preromâni îşi vor cinsti sfinţii sau sinţii (sancti), adică pe sîn Petru, sînta Maria, sîn Nicoară ş.a., vor ţine sărbătorile (dies serbatoriae), cum e- rau Floriile (Floral ia), Paş- tile (Pasce), Rusaliile (Ro- salia), Crăciunul (collatio,- nis), Bobotcaza. Vor marca

te chemarea ori reunirea credincioşilor la cinstirea marii sărbători, iar term e­nul biserică, provenit din basilica, are o vechime m ai m are decît «Sglise (franc.) sau chiesa (ital.), provenite din grecescul ecclesia. In limbile roma­nice apusene pe cale de form are şi în alte limbi sud-dunărene (inclusiv al­baneza) adoptarea pentru numele lăcaşului Domnului : a unor term eni derivaţi din ccclesia s-a produs In se­colul IV, era creştina şi după aceasta. Or, în seco­lu l IV, daco-romanii de la

părcsimile (quadragesima), adică a patruzecea zi îna-- inte de Paşti, prin care se

'inaugura postul mare. Toa­te aceste ' denumiri subli­niate sînt moştenite în lim ­ba română din latineşte sau preluate prin filieră latină. Cuvinte de origine slavă ca popă, vlădică, sta­reţ, călugăr, vecernie, u tre­nie ş.a. sînt îm prum utate în româneşte m ai tîrziu, privesc mai ales organiza­rea bisericii şi nu esenţa ei. Acestea n-au pu tu t copleşi niciodată fondul la tin ori­ginar referitor la creştinis­mul românesc.

Unele din aceste cuvin te; au, rădăcini precreştine, al­tele au trecut la daco-ro- mani şi apoi Ia romani; în epoca lup te lo r cu păgînii. Astfel, Crăciunul am inteş-:

nord de Dunăre erau, de cîteva decenii despărţiţi în m are parte, sub aspect po- litico-administrativ, de Im ­periul roman,- iar la tin a . vorbită In vechea Dacie urm a de-acum o cale pro­prie, distinctă de evoluţie. S pre aceeaşi concluzie ne- conduc şi alte -observaţii: pentru cuvîntul sărbătoare, celelalte popoare romanice au term eni derivaţi din fasti, pentru Crăciun - au nume care amintesc de dies natales, ia r pentru ru ­găciune au, de asemenea, a lţi termeni, fără legătură cu rogatio. Noi spunem credinţă, pe cînd ei folosesc pentru- a reda această no­ţiune cuvinte moştenite din fides. în loc de religie, ca apusenii, noi ar» păstrat în română veche lege, care

înseamnă şi rînduială, re­gulă de conduită pentru creştinii români. ' '

Altfel î-pus, creştinismul nostru păstrează forme la ­tine numeroase, dar mai arhaice (unele) decît cele preluate in apusul Europei şi adesea diferite de aces­tea, deoarece romanitatea earpato-dunăreanâ şi. lim bar sa au urm at o cale proprie de dezvoltare sub sigiliu! Romei.

Influenţa bîzahtină de expresie greacă şi apoi cea bizantino-slavă âu găsit în Dacia un creştinism vechi, de origine romană, care pulsa puternic în tru la ti­nitate. M ărturiile noastre paleocreştine provin din- tr-o epocă în care, în ge­neral, a fi creştin însemna a li latin ori latinofon, a- dică altceva decît yalurile de barbari care s-au pe­rindat vremelnic. după re­tragerea aureliană. ,

Legea românească de expresie latină a însem nato interpretare sui generis a religiei creştine (îmbră­cate în haină răsăriteană şi slavonă), pe fondul Unor datini agrar-pastorale :şi folclorice locale. M entalita­tea religioasă românească a însemnat, spre deosebire de cea a altor popoare, to­leranţă faţă de alte cre­dinţe, înţelegere şi bună­voinţă. Felul românesc de a recepta şi asimila creşti­nismul' a fost un mijloc de păstrare a' etniei, de perso­nalizare în Europa sud- estică, de asigurare a unei protecţii colective venite de sus şi, aşa cum rem arca P. P. Panaitescu, un ele­m ent hotărîtor pentru dez­voltarea culturii româneşti în evul mediu. - .

Ioan-Aurel POF

Radu StancaLa 5 martie a.c. s-au împlinit 70 de ani

de la naşterea poetului Radu Stanca, o cărui activitate se leagă, in bună măsură, de Cluj. Dramaturg, eseist, autor de afo­risme, dar mai ales poet, R. Stanca avea să se stingă prematur din viaţă în 26 de­cembrie 1962. In amintirea acestei conşti­inţe Intelectuale transilvănene, prea de tim­puriu lovită de aripa neagră a sorţii, repro-; ducem cîteva strofe din poezia sa Coşm arul

tiranului:

-(...) „Ce vor de la mine, castelane, Păsăriie-acelea de pădure

, Gare bat din aripi sub tavane Şi-rai arată clonţurile sure?

— Mamele cernite-şi cer feciorii Risipiţi în um bra închisorii! '

.. ( .. .) D incotro,vin corbii, menestrel»,. Şi de unde trec în gloată deasă? Croncănitul lor, rotit sub stele,Nu mă lăsă-ri pace, nu mă lasă . . .

- - Vin p rin noapte, ca o pîclă mare,Vin sătui de pe spînzurătoare.

Ce-i cu spada-aceea, cardinale,Care arde-n cer, peste imperiu? • Risipeşte-i flâcările-ovale!, .Nu vezi că mă speriu, rău mă speriu.

. — învelită-n giulgi de foc, ca zarea, Neînvinsă-i, sfînţă-i Răzbunarea!1' >

rrrr constituire a enclave

administrâtiv-teritoria!Sub paravanul „voalat" al democraţiei, româ­

nilor din judeţul Harghita le-au fost „rezervate" surprize neplăcute care au lezat şi lezează, în

< continuare,' accesul nemijlocit al acestora la li­bertăţile asigurate. de Revoluţie. Arogarea unor «drepturi" suplimentare (a se citi; privilegii) maghiarilor, afectează drepturile fundam entale ăle românilor, favorizînd marginalizarea socială a acestora. Argumente? ,

. 1. Reprezentarea românilor in • organismele de conducere ale Judeţului .sînt aproape inexistente. Ici-colo, cîţe uri român, în rest numai maghiari. € e mai, democraţie pentru unii, siluire pentru alţii. ,. ' , •

2. Tendinţă de „oficializare11 a limbii maghiare, revenire la vechile denum iri în lim ba maghiară a tuturor localităţilor, încercarea de contestare a continuităţii' românilor pe aceste meleaguri. Sea­m ănă ca o picătură de apă cu ceea ce s-a încer­cat şi în urniă cu 50 de ani pe păm întul Transil­vaniei româneşti.

3. Clasele româneşti de la Liceul sanitar şi Li­ceul pedagogic din Odorheiul Secuiesc au luat

— drunim Braşovului, Practic, au fost alungate ca pc vremea hort>Ţ,tilor!

4. Se supraevaluează cultura maghiară în detri­m entul culturii noastre naţionale. Orientarea ge­nerală a culturii în Judeţ este dată de reprezen­tanţii Uniunii M aghiarilor Democraţi din Româ­nia. Unde se mai întîm plă aşa ceva în lume? Zona nordică a judeţului, preponderent rom â­nească, nu- este reprezentată în organism ele jude­ţene de cultură. • ■

5. P rin m ăsuri directe de intim idare, corelate cu scoaterea d in m uncă a unor români, s-a anu­lat, practic, unul din drepturile fundam entale ale omului. Rezultatul? Tot mai m ulţi rom âni pleacă din judeţ, îndeosebi din oraşele Odorheiul Se­cuiesc şj M iercurea Ciuc. Bieţii rom âni au ajuns,

iarăji, la exod şi peregrinare. Unde? Păi tocmai la ei acasă, pe păm întul străbunilor lor!

6. Au fost intensificate legăturile cu instituţiile de cultură şi învăţăm înt din Ungaria, schimburi de experienţă, distribuirea de manuale şcolare etc.

7. Prom ovarea Separatismului urm ăreşte mate­rializarea ideii de autonomie şi de creare a unor enclave adm inistrativ-teritoriale pe teritoriul Transilvaniei. Se acreditează ideea că „maghiari- tatca .din România nu e o n a ţio n a lita te ... ci o conaţiune ardeleană şi în acelaşi timp, parte a naţiunii maghiare unite". Deci, este clar unde vrea să se ajungă.

8. Acţiunile îndreptate îm potriva, românilor merg pînă la profanarea unor monumente ale eroilor neam ului (distrugerea plăcii comemorati­ve de pe monumentul ridicat în comuna Ditrău, pe locul unde, în anii d ictaturii hortysto-fasciste, a fost dărim ată biserica românească a comunei).

9. Iată şi o afirm aţie de-a dreptul cutrem ură­toare: „Familia e sfîntă. Femeia m aghiară să-şi iubească şi să-şi respecte soţul rom ân. Nu ara ni­mic do obiectat dacă ţine sau nu la identitatea ei, dar obiectez dacă crede că, în pat, lîngă soţul ei, se. culcă nu numai ea, ci o naţie întreagă". Asta da, mostră de separatism!.

10. Presa maghiară propovuduieşte şi „Justifi­că" separatism ul şi autonomia ca elemente ale europenizării, făcînd com paraţii ilogice în tre sta­tul un itar român şi unele state federative. In în­cercările de denaturare a realităţii sociale ro­mâneşti, prin a.şa-zisa europenizare n u .se urm ă­reşte altceva decît „unirea" Transilvaniei cu Un­garia. De fapt „separatismul" nici nu poate con­stitui decît o cale de-a te uni, apoi, cu altcineva.

(Extras din m aterialul Ligii democratice ro­m âne din Harghita) ' <

So ridem cu AGATHA CHRiSTiEC unoscuta scriitoare ■ Acjaiha hcolog, ea 'răspunse imediat:~

Cristie n e fiih d deloc fascinanta ca • — L-am ales foarte bine, deoa-preze%{ă fizică , era în sch im b pli- rcce pe m ăsură ce vo i îm bă trîn i,nă de sp irit. C înd cineva o in tre- el m ă va găsi m a i frum oasă, m aibă de ce se căsătorise cu u n ar- interesantă şi m ai preţioasă!

Sâ ridem cu GEORGEC elebra scriitoare George S a n d '

a fo s t inv ita tă să ia parte la o se ­rată de binefacere şi să v în d ă cît m a i scum p autograful ei. La un m om en t da t în fa ţa m esei la care stătea ea se opri bancherul R oth- schild şi o în trebă:

— D um neavoastră ce v indeţi?— Doar autograful m eu , răspun­

se cu m odestie scriitoarea.

A tu n c i R othsch ild îi în tin se o foaie d e h î r t i e pe care George Sand scrise: „Primesc de la baro­n u l Jam es R othscfiild o m ie de franci. George Sand."'

Cind bancherul c iti cele scrise, pen tru un m om en t tresări, dar după aceea, ztm b ind , achită în ­treaga sum ă.

VATlîA ROMANEASCA la Alba Iulia — 4 m artie 1990.Fotografiile reproduse in supliment aparţin arh. Ionel VITIMS

PAGINA 3 ADEVARUL - IN LIBERTATE

PENTRU CUNOAŞTE­REA ADEVĂRULUI! Din

partea Oficiului de pensii pentru ţărănim e, am pri­m it unele precizări prin ca re- se răspunde Ia în-

, trebarea adresată de că- , tre un grup de pensionari din Mociu şi publicată în num ărul 81 din 28 martie, al ziarului nostru, privind plata pensiilor cooperato­r ilo r pe acest an. Iată ce ni se comunică: „Pînă în ziua de; 29 m artie a.c. s-a

: efec tua i plata pensiilor şi celorlalte : d repturi de a- sigurâri sociale pensiona­rilo r din cele 3 unităţi-de pe raza comunei Mociu pentru lunile, ianuarie şi

. februarie, în sumă ■ de 518.813 lei, deşi pînă la această dată ' unităţile riu au depus contribuţia da­torată pentru aceste luni.

. Pen tru lunile urm ătoare plata se va face pe mă­sura încasării con tribu ţie i/'

. - prevăzute, la fonduL de p en s ii..

■ Pentru a preîntîm pina întârzierile' în plata drep-

■ turilor pensionarilor, fa­cem cunoscut modul de

constituire a fondurilor necesare p lă ţii. pensiilor potrivit arţ. 6 diri Legea nr. 4/1977 coroborat cu art. 8 alin. 2 din Decretul Lege nr. 53^990:

— contribuţia de 9,5 la sută din valoarea produc­ţiei globale a cooperative­lor agricole; .

Un grup de ţărani din Recea eris tu r, In tre care Vasile Câiripean, Petru Todoran, A ndrei Cosma, Nicolae Todoran, Ion P e -’ ruş, Vasile Magdaş, . ne seriei „Venim să vă adu­cem la cunoştinţă nedrep­tatea, care se face unul om — tehnicianul veteri-

DIALOG CU AGRICULTORII— contribuţia personală

de 10, 15, 20 lei lunar a cooperatorilor;

— co n trib u ţia ' de 2 la sută d in-partea unităţilor contractante a produselor agricole livrate la s ta t de cooperative şi coopera­tori. ■' - ■ - - Facem, cu acest; prilej, uri apel tu turor unităţilor cooperatiste de a-şi onora

. lunar obligaţiile ce le re- vin la constituirea fondu­lu i de pensii, pentru efec­tuarea cu regularitate a plăţii pensiilor". .

UN OM DE INIMA!

nar. Pavel Fechete, domi­ciliat în Ciubăncuţa, ac- tivlnd pînă nu de m ult

; în cadrul” Dispensarului ; veterinar Recea Cristur. • ; Acesta a fost detaşat la-

dispensarul din V ultu- reni, deşi n-are posibili--

; ţa ţe de navetă. ;Avînd In '' vedere că tehnicianul-Fe- ■ chete a servit şase sate,,

zi şi noapte, cînd a fost mai m ultă nevoie,, dorim să vină înapoi, şi să ne fie de ajutor, că-i orii de

. inimă".MULTE „PLINGERI"

DIN LUJERDIU. Au con­

tinuat să n e , sosească la redacţie sesizări privind unele nereguli, abuzuri, m ai ales din partea con­ducerii unităţii dar ş i. a a lto r cetăţeni, ai satului Lujerdiu. Considerăm că problem ele satului doar obştea trebuie şi poate să le rezolve. Ambiţiile ‘ mă-

. run te nu-şi m ai au rostul în. faţa interesului gene­ral, acela de a trece cu toţii la m uncă,' pe baze noi, deschise de regle­m entările recente, din â- gricultură. ’ '

PAMINT PENTRU, CLUJENI. Din Feiurdeni,: inginerul Octavian Bica; ne informează că C.A.P.- , ul dispune de teren : în zona P irîul Rece, la 5 kri» de. Cluj, pe care-1 închi­riază clujenilor,, la p re ţu l . de 0,50 Iei m etru pătrat. Terenul, ' a ra t - din toam­nă, este pretabil indeo-' sebi pentru cultura de. porum b., Unitatea se an­gajează să presteze şi alţe lucrări mecanice, - contra cost, pentru doritori.

Emil LUCA

ŞCOALA AJUTĂTOARE, DEOCAMDATĂ, 0 ŞCOALA

: - La Şcoala ajutătoare din Cluj, sim ilitudinile cu că­minul de bătrîni sînt fra­pante. Funcţionează într-un local total impropriu. Să­lile de clasă nezugrăvite, m aterialul didactic in mare parte' degradat, uzat, mobi­lierul învechit, im propriu şi e l procesului de învăţâ-

■ m înt pe specificul şcolii* ̂mobilier * bun de casat, şi n u . de ieri,, ci de ani, a te­lierele,- m ic i,. unele insalu­bre,-.o: sală de mese apa­rent încăpătoare, ; 32 > de mese' la care seryesc prîn-

_ zul 519 elevi, în patru se­rii,: igienizarea suferă, scă­rile' de acces, holurile, gru­purile \ Sanitare, curtea, lipsesc ateliere, laboratoa­re şi cabinete de speciali­tate. Conducerea şcolii se confruntă cu numeroase şi variate probleme. O parte dintele se rezolvă prin pa­siunea şi implicarea c o n - , cretă a cadrelor didactice. j De altele se fa c , răspunză­toare - forurile tutelare. » j Am pu rta t ‘o lungă’ dis­

cuţie1 c u ' domnii; profesori Octavian; Todoran, director ad junct şi Vasile Cîşmaşu, directorul şcolii. In centrul atenţiei, mediile; din care. provin >: elevii, afecţiunile medicale cu care au; fost internaţi,- meseriile aborda­te,' eficienta 'pregătirii şi redarea lor societăţii, dota­rea şcolii, delicvenţa şi ca­zurile mai deosebite, inte­grarea absolvenţilor în pro­ducţie.'• „Mulţi văd în şcoala a-

ju tătoare o cenuşăreasă. Trebuie pornit de. la schim­barea opticii despre rblul şi Menirea şcolii aju tătoare în societate. Sîntem o şcoa­lă sem i-internat, cu elevi num ai din municipiul Cluj, în prezent 519 elevi în 28 de clase, 9 clase pentru ci-

A NEAJUTORAŢILORciul prim ar, 19 gimnaziale. Potriv it normelpr U.N.E.S. C.O., a r trebui să avem în clasă , 12—14 - elevi. Noi funcţionăm cu 18^-20. în ­cercăm- să nu refuzăm pe nimeni, cererile sîn t foarte - multe. Dar, din păcate, iri- trarea în şcoala noastră nu

. se face în funcţie de coefi­cientul de inteligenţă (Q.I.), Ori nerespectînd scara Bi- ne t — Simon, au ap ă ra t la noi copii cu Q.I. redus. Ei nu sînt debili m intali, ci au un nivel redus de cunoş- • ţin te şi un comportament deviat.' Ei vin la noi cu un num ăr m are de absenţe, dato ra te , nesupravegherii

" din familie. Marea m ajori­ta te a celor internaţi, au deficienţe fizice, scolioză,;

. cifoză, lordoză sau tu lburări - cuplate, tulburări de voca­

bular, de lim baj care sînt tu lburări polimorfe. Ii- pre­gătim pentru a^i reda so­cietăţii. In ultim ii trei ani,: statistic, avem 'cuprinşi în diferite şcoli de profil sau în diferite locuri de m un- că. 75 la sută, iar ca mese­r i i , zugrăvi, mozaicari, tîm- plari, • croitori, tapiţeri, co- fetari-bucătari, unele me­serii riecesitînd ‘ un coefici­en t mai ridicat de in te li- : genţă. Cei greu de profe­sionalizat sîn t înd rep ta ţi;

/sp re horticultură. Ce este cu diferenţa de pînă la 100 . la sută? Avem în şcoală cazuri care ar face, dato­rită nivelului foarte redus, obiectul in ternării în căihi- ne-şcoală. Aceste cazuri, practic, nu pot fi profesio­nalizate. Pe baza fişelor medicale riguros întocmite, copiii sînt orientaţi • sp re . meserii adecvate, încadra­rea lor făcîndu-se în şcoli profpsionale speciale, la Zalău, - Bistriţa, - Oradea, şcoli ce aparţin M inisteru­

lui Muncii. Realizăm cu a- ceste şcoli schim buri de

experienţă anuale, tocmai pentru a vedea direcţiile în care să acţionăm, să ne e- dificăm ■ asupra lacunelor m ai " des îritîlnite. Spu­neam că m ulţi elevi pre­zintă un comportament de­viat. . P rin natura lucrului, deljilur m intal e uşor influ- enţabil şi el cade uşor p ra­dă pseudodebilului. Ne-am confruntat cu tendinţe de viol, fu rt diri avutul obştesc şi particular, tîlhărie, ab­senţe nemotivate. Avem şi cazuri deosebite: Roland Roşea din clasa V l-a B şi Ioan Doghi clasa V lII-a C. Acesta din urm ă- nici nu a r trebui să fie elev. la noi,; e un caz tipic de pseudo- debîi.; P rin asociere cu alţii,': a participat la viol, tenta-; ti vă de fugă peste'graniţă.; > Spaţiul în care funcţio­năm, v-aţi dat seama; este uecorespunzător, fiind în­tr-o stare - d e .. improvizat.; S întem găzduiţi de Episco­pia greco-catolică care* ne şi aju tă foarte mult. Dar eu ca director-stau în expecta­tivă. Am aveft nevoie de cca. 1 milion num ai pen­tru reparaţii. Ultimele re- . paraţii le-am efectuat acum; doi ani, dar -num ai;acope­rişul. Este imperios - nece- , sară ridicarea unei şcoli: noi, pe specific. Cu săli pentru ; maximum , 10—12 elevi, cu cabinete logope­dice,, (cabinete de corectare a deficienţelor fizice. In cazul unor bolnavi trebuie lucrat cu grupe mici, mai m ult individualizat. în trea­ga activitate instructivă şi educativă trebuie să fie; subordonată scopului corec- tiv-terapeutic al deficien­ţelor".

Demostene SOFIION

„GAZETA SOM EŞEANĂ” VĂ ADUCE LA CUNOŞTINŢĂ

CINE A TRAS... MÎŢA DE COADĂ?Este o întrebare la care n-ana găsit

nici un răspuns. M iţele m iaună şi astă­zi cu acelaşi entuziasm. Chestia cu „tra­sul1! se aruncă de la unul la alţii. Fie­care. „El NU'1, dar atunci cine? Se gă­sesc fel de fel de scuze lacrimogene: n-am avut materiale, n-am avut, nu ni s-a repartizat, am fost vitregiţi, ara fost persecutaţi.

Bun. Asta a fost înainte. CTităm. Ş ter­gem cu buretele. Sperăm să nu se mai repete . . . şi cu speranţa răm înem . . . Auzim acelaşi refren: N-avem m ateria­le, n-avem piese de schimb, n-avem chef de lucru. Vrem num ai bani, ctt mai mulţi, cit mai lipicioşi. Vacanţe pe Coasta de Azur, Albă ca Zăpada, con­gelator şi video. Toate afcum, im ediat şi cu reducere dc preţ. Să ne mai întrebăm

in asemenea îm prejurări cine trage m iţă de coadă? Ala că nu, ăla că n u . . . Se trage singură. E o m iţă îndărătnică, vi­ne din consum, de-aia face pe-al dracu­lui. Da. D ar clini nu mai sînt. L ă tră ­torii de profesie au dispărut. Nici m ă­car javrele nu mai toarnă. Şi miţele m iaună de facem iarăşi coadă la adidaşi. M ăcar de-ar mieuna a salam de vară (era să zic de Sibiu).

Şi uite aşa vremea trece, partidele se înm ulţesc cu drag,' noi stăm în continua­re la cozi cînd vine ceva. dacă vine şi dacă m ai prindem slntefti fericiţi.

Şi totuşii cineva trage m iţa de coadă. Dacă aflaţi dum neavoastră1 cine, stim aţi cititori, să ne spuneţi ş l.n o u ă că-i „tra­gem" urt articol de s t ă . . . m iţa în coa­d ă . ; . - v Radu ZAGREAN

Concordia _

necesaraj Curii Uşor poate.'constată oricine, Revoluţia a adus îri v iaţa noastră socială ,şi cu ltu ra lă ; m ulte schimbări radicale, printre.care»se nur îriă ră. ş i . ro lu l; deosebit. p e care îl are de jucat de a-

■ cu m , încolo Biserica. In fond, i-a fost redată; aces­teia dem nitatea ' de drept,' asigurată de orice s ta t ci­v iliza t Ceea ce era de ; aş­teptat, ţinînd cont de în­josirile la care a fost. su­pusă în tim p u l. dictaturii; ceauşiste. Cum de aşteptat era, de altfel, şi revenirea în prim plan a Bisericii Greco-Catolice, scoasă • în afara legii de regim ul co­m unist în 1948, biserică ce reprezintă ■ încă pentru ' m ulţi transilvăneni un sim-j bol al em ancipării rom âni­lor. Ne bucură, de aceea, Apariţia revistei „Viata, Creştină", îri paginile c ă - ; reia găsim accente de âdînc, şi autentic sp irit creştinesc. Ne bucură însă mai puţin şă .constatăm c ă re v e n ire a clerului greco-catolic în-; tîm pină - reze rv e .. Aflăm ; despre’ acestea d in ' articolul A titudine (nr. 4 a.c.), unde sîn t sem nalate existenţă; u- nor atacuri îm potriva aces­tei biserici m ilitante In pu­blicistica ortodoxii;. Să riu se dorească -oare o . creşti- ;. rieâscă înţelegere? Sperăm' din suflet că va trium fa şi. aici nu .doar "iubirea . de a- proapele, ; c i ; ş i raţiunea. P en tru că dorim • pentru toţi românii din Ardeal o creştinească concordie. ;

I. Maxim DANCIU.

PRODUCŢIA Şl DESCENTRALIZAREA

Timpul carc a trecut de lă Revoluţia din decem­brie fiind scurt, . nici la

. „Napochim“ nu se poate vorbi despre o revigorare completă a activităţii pro­ductive, totuşi: semne fira-

: ve ale unei descentralizări, tentative! tim ide de apro­piere de 'economia de piaţă există. In prezent, progra- mul de fabricaţie este ela­borat; I n r a p o r t : cu resu r­sele ce' îi sînt alocate- în­trep rin d e rii ' şl posibilităţi­le de ■ desfacere, caracteri­zate în comenzi ferme. ' în ­grădirile; privind Stabilirea structurii producţiei, ac­ceptarea sau nu a unor co­menzi şi chiar a preţurilor de liv rare nu râai încorse­tează a tît de m ult decizia factorului ' de .'conducere. Totuşi, practica ' repartiţii­lor şi cotelor, nu întotdea­una ‘ fundam entate, ' - mai constituie încă o frînă, do­vadă stagnarea pe tinip de

, o lu n ă /a instalaţiei dev fa-:, ’b rica t-co v o r PCV pe’ su­port textil, din cauza; lipsei suportului, pentru care â existat ; repartiţie îri re­g u l ă . ' ’ ; ;

Faptul că în parte tarele, centralism ului e x a g e ra tş i planificării rigide- au fost în lă turate o dovedeşte de­păşirea cu 2 milioane a p r e v e d e r i lo r . programului de fabricaţie pe luna fe­bruarie. Şi p6 m artie, pro- - d u c ţia . prevăzută va fi in­tegral realizată. : : : \" P en tru ' că aşezarea , acti­vităţii pe priricipiile eco­nomiei de p ia ţă reprezintă o -necesitate stringentă, ar cest lucru se situează prin­tre preocupările principale^ la ordinea zilei. Dovadă - contactarea unor noi firm e; străine' în vederea- cum pă­rării de către acestea a d i­verse - produse — seringi, am balaje alim entare, - co­voare; im prim erie de dale,- bunuri de larg consum diri a m i n o p l a s t . ' r ' — *'■;;

Se are, de asenienea, în vedere, in iţie rea . unor ac­ţiun i de m odernizare şi do- tă ri cu participarea unor întreprinzători ; s tră in i;;; cu capital adus de aceştia.

Salitatea şi eficienţa •

condiţii ale optim ului eco- . nomic I n , contextul econo­

miei de piaţă, reţin la rîn - du-le atenţia colectivului. O altă m ărturie a tendin­ţei de descentralizare o re­prezintă şi salarizarea în raport cu rezultatele reale obţinute. Au fost locuri de muncă unde luna trecută ‘salariul a tribu it a fost cu 40 la sută mai m are faţă

- _de cel de bază. Din cauza unor restricţii moştenite, personalul indirect pro-

'ductiv nu a putut fi sala­rizat in aceeaşi proporţie. Conducerea întreprinderii a făcut Insă dem ersuri în acest sens. :

Deoarece o dem ocraţie •reală" ' im pune ca optimul economic să se regăsească şi în cel social, aspectul respectiv nu 'este scăpat din vedere. . Se preconizea­ză ' organizarea unei canti­ne pentru salariaţi, con- ' struiriea unei baze sportive, îm bunătăţirea condiţiilor de m uncă' şi pregătirea trecerii;: Ia săptăm înă de lucru de 5 zile, m ăsură a cărei m aterializare va în -

' cepe în Ju n a aprilie. De­sigur, lâ ,Napochim “, exis­tă oameni harnici, cu spi­r it inventiv, care, e adevă­rat, cu m are efort, au asi­gurat supravieţuirea întreg prinderii. Dacă an terior atitudinea lor era m arcată de lupta pentru existenţă, astăzi apar semne ce pun îri evidenţă dorinţa de a lucra bine, cu cît mai ma­re randam ent. :-

‘ „Oamenii noştri vor să muncească" — s-a afirm at îri discuţia avută aici. Pen­tru aceasta ' este necesar ca ei; să fie cei care să ho- tărâscă ce trebuie şi cum trebuie făcut printr-o des­centralizare reală, care să •

; perm ită factorilor do eon- : ducere : să modeleze pro­

ducţia îr i 'ra p o rt cu cerin­ţele pieţii şi criteriile âe optim economic. Restric­ţiile ce mai există încă în asigurarea resurselor, co­interesarea m aterială, le­gătura directă cu piaţa nu pot .decît să afecteze re­zultatele efortului colecti­vului. ■ • , '

ten CONSTANTINES6 U

Notă: PUFULEŢilL a'un ita tea de Legume şi friicte diri cadrul Complcxu-

lui „Gostat:* din P iaţa M ărăşti a sosit an transport de pufnleţL livraţi de C.P.A.D.M.. Iclod. Un client, părin- du-i-se cam goale pungile, a cerut verificarea gram aju­lui., Toate celc. c irca . 10 pungi cîntărite, . au .a v u t în tre , CO—80 de - grame, fa ţă . de 95, plus sau niinuş 2, grame, cum se preciza pe etichetă.. Speriat, delegatul care însoţea transportu l, a urcat re­pede în m aşină şi a plecat. Oare l a , Iclod s ă . so Ii de­fectat toate cîn tarele 'î. P ărerea noastră este a lta şi anu­me că se cîrităreşte din ochi. Nu SrO fi ştiind oare că metoda oehioraetrică V riscan tă?

Aşa ara tă parteru l blocului de locuinţe dc pd-str. I M ai.nr. 182 din Dej »• de alături este afum at de coşurilc scoase pe geamuri de locatarii apartam entiw r respecdvo. Im aginea este, cel puţin, dezolantă . . ■ , Foto: N. IEI»;* '

ADEVARUL' - ÎN UBERTATE- PAGINA 4

ŞTIRI EXTERNE • ŞTIRI EH E iEROMÂNIA Ş t REPUBLICA COREEA AU HOTĂRÎT SA

STABILEASCĂ RELAŢII DIPLOMATICE

In urma convorbirilor care au avut loc la Seul, s-a convenit şi semnat, la 30 m artie 1990, Protocolul p ri­vind stabilirea relaţiilor diplom atice în tre România şi Republica Coreea. _' Cele două părţi au convenit să' dea publicităţii urm ă­torul comunicat: . • '

„România şi Republica Coreea, In dorinţa dezvoltării cooperării ţ i relaţiilor de prietenie d in tre cele două ţări, pe bara respectării principiilor dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite, au hotărît să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, cu efect dc la data semnării prezentului Protocol",

’ - (Rompres)PARIS. — La Paris s-au încheiat lucrările comisiei

mixte româno-franceze.consacrată în special identificării domeniilor de cooperare d in tre cele două ţări. M inistrul român al afacerilor externe, Sergiu Celao. şl omologul său francez, Roland Dumas, au definit sectoarele priori­tare ale cooperării bilaterale. M inistrul rom ân a confir­mat că România s-a angajat cu ho tărîre In economia de piaţă. Franţa s-a declarat dispusă să garanteze prin in ­termediul Companiei franceze de asigurare pentru co­m erţul exterior fluxul exporturilor.* Au fost analizate şi alte proiecte al viitoarei cooperări româno-franceze — relevă France Presse.

BUDAPESTA. — în noaptea de 27 spre 28 m artie 1990, după opt zile ş i . opt nopţi, au torităţile ungare -au luat .măsura îndepărtării grupului care făcea greva foamei în faţa Ambasadei României de la Budapesta. Au fo s t' scoase toate inscripţiile incitatoare, antiromâneşti,

de pe grila ju l m isiunii române, precum şl cele cîteva- drapele ungare a rbo ra te acolo. De asem enea,-a fost în- ' depărtat -drapelul în d o lia t Totodată, echipe speciale ale m unicipalităţii au revopsit postamentul grilajului ce Itri- prejm uieşte m isiunea. în lăturînd inscripţiile de pe acesta.

în îm pre ju rările actuale, grupul s-a m utat pe o stradă lăturalnică, fără m ijloace de agitaţie vizuală. In dimi­neaţa zilei de 28 m artie 1990 in preajm a Ambasadei se mai afla o singură persoană ale cărei acţiuni sînt urm ă­rite perm anent de un echipaj al poliţiei.

MOSCOVA. — R.F.G. şi R.D.G. trebuie să ştie că procesul de apropiere şi de unificare a celor două state

‘germ ane va fi acceptat de popoarele Europei numai da­că el va avea un caracter democratic şi paşnic şi dacă nu va fi însoţit de m anifestări de extremism naţionalist, de creşterea pericolului neofascist — a declarat, la o conferinţă de presă, - po triv it agenţiei TASS, Turi Gre- mitskih, prim ul ad junct al Direcţiei, Inform aţii avM.A.E. al Uniunii Sovietice. „Ştirea privind profanarea Cimiti­ru lu i m ilitarilor sovietici din oraşul Merseburge (R.D.G.), unde au fost răstu rna te şi distruse majoritatea pietrelor funerare de pe m orm inte, — a declarat el — trezesc

' m lnie şi indignare in rîndul oamenilor sovietici*.BERLIN. — Lâ Berlin au început, vineri, convorbiri

In tre ' U.G.D. şi P.S.D. din R.D.G. în vederea form ării ' unui guvern de coaliţie. Delegaţiile sînt conduse din p a r­

tea U.C.D. de preşedintele şi şeful fracţiunii partidului, Lothar -de Maiziere, ia r din partea P.S.D., de preşedin­tele partidului, M arkus Meckel. S in t examinate, Intre altele, garan tarea graniţelor şi neintegrarea teritoriului

; R.D.G. din punct de vedere m ilitar in cadrul N.A.T.Q.! MOSCOVA. — Comentînd situaţia creată în legătură

cu hotărîrile parlam entului lituanian privind restabili­rea independenţei de s ta t a Lituaniei, şeful Direcţiei pen­tru colaborare in ternaţională în scopuri um anitare şi pen tru drepturile om ului a M.A.E. sovietic, Iuri Reşetov,

a subliniat, la o conferinţă de presă, că potriv it normelor dreptului, internaţional — decizia referitoare la pioce- dura tratativelor dintre centru şi această republică în vederea separării ei de U.R.S.S. poate fi adoptată num ai dacă m ajoritatea populaţiei Lituaniei, ih cadrul unui re­ferendum, se va pronunţa pentru secesiune. R ăspunrînd unei în trebări privind folosirea m ilitarilor pen tru apăra­rea sediilor ce constituie proprietăţi ale P.C.U.S. pe te­ritoriul Lituaniei, el â precizat că este vorba despre funcţii poliţieneşti „orientate spre apărarea drepturilor, intereselor cetăţenilor, proprietăţii şi m enţinerii unei or­dini de drept elementare — relatează agenţia TASS.

AGENDASPECTACOLE

BULETIN METEO

Teatrul Naţional — du­minică, ora 10: VRĂJI­TOAREA CIK . . . LA CIRC, ora 19: BURGHE­ZUL GENTILOM.

Teatrul de păpuşi p re­zintă duminică, ora 10: HANSEL ŞI GRETEL (sec­ţia maghiară); ora 12: FA­TA BABET, FATA' MOŞ­NEAGULUI (secţia ro ­mână). •

...Centrul de prevederea,

vrem ii, prin meteorologul de serviciu, Nagyi Con­stanţa , transm ite: Azi, vre­mea va fi caldă, cu cerul tem porar noros. V or cădea, izolat averse de ploaie. V înt slab la m oderat din sectorul Nord-Estic. Tem­pera tu rile minim e vor fi ‘ cuprinse Intre 3 şi 5 grade, ia r cele m axim e în tre 14 şi *17 grade. P resiunea a t­mosferică, ieri la Cluj, a fost da 1023 m ilibari (767,5 mm), în scădere cu 0,8 mi-; libari.

• P ăşin d tn cel de a l 61-lea an al vieţii dorim părin ţilo r

n o ştr i dragi, PAŞCALAU ANIŢA şl AVRAM din com u­na M ărgău, m u ltă săn ă ta te şl feric ire şl trad iţio n a lu l ,,La m ulţi a n i“ ! Copiii G heorghe şl .‘ i a M ihu cu fam ilia . >

O C um păr p a rb riz fa ţă F ia t ,800. T elefon 8-04-28, du p ă o- ra 19. (7848)

• C um păr ap artam en t tre i " cam ere cu g a ra j. T eleîon

1-49-03,. dup ă o ra 17. (7847)• V indem : D acia 1300, D a­

cia 500, că ru c io r p en tru lnva* lid, rad io stereo „C apri*, m ag­netofon M 2405 S. T elefon7-92-09. (7720) .

• Vind v ideorecorder m ar­ca NEC, sta re excelentă . T e­lefon 5-05-50. (7575). ♦ Vînd m otocicletă. MZ 175,

d u lap m etalic , casetă fier, b i­don lap te . Telefon 1-46-64.. (7092) ■

• V lnd converto r şl rec lever sa te lit Japoneze, cu garanţie, Telefon 1-84-82. (7421) ..........

• Vlnd piei de n u trle . Te­lefon 1-05-27. (7728)

• C um păr m aşină de scris. Telefon 7-94-20, du p ă o ra 17. (7745/A)

• Vlnd m ixer V erm ona 100 W, farflsa m odel D.R. 200 W, d ifuzoare RCF 50/75 — 80 ohm i, tw etcre RCF 100 W —8 ohm i, In tre orele 17—19, te» Jefon 7-29-60.

• C um păr ap artam en t 3 ca ­m ere, decom andate In zona f tsn ă ş tu r nord . F lora , Haş, S irena. Exclus p a r te r şl u lti­m ul e ta j. Vlnd v ideorecorder. Telefon 7-55-31. (6310)'0 Vlnd ap a rtam en t 3 cam e­

re, ca rtie ru l M ănăştur. Telefon f -47-90, In tre o rele 18—20.(0807)

• Vlnd Opel H ekord 130.000 km , cu p iese schim b. Telefon3-28-34, (7828)

• Vlnd Dacia 1300 cu 71.000 Icm. Telefon 1-75-69, o rele 16— 18. (7772)0 Vlnd com bină m uzicală

..In te rn a ţio n a l” 2X20 W sig i­lată, p e n tru preten ţioşi. T ele­fon 3-44-68. (6833)

• Vlnd a p a ra t de radio p ro ­fesional RX-2001. S tr. B rlnco- veanu SO, ap . l l . Telefon4-24-37. In fo rm aţii zilnic In tre o re le 19—21. (6840)

0 V lnd fin , cau t p a rte n e r în tre ţin e re g răd lnă-D ej, S im ion B ă rn u ţlu 13.

• V ind m o to r D iesel D 115 d e B raşov . T elefon 107 A L u­na, Ju d e ţu l C luj. (59)

• Vlnd m agneto fon K hastan cti boxe, benzi în re g is tra te şl p lc k -u p P.D.E.M . in fo rm a ţii te le fo n 953/6-84-04, (60) .

• O fer do u ă g arso n ie re co n ­fo rt I, p ro p rie ta te I.L.L. Cer două cam ere co n fo rt I. In fo r­m aţii la te le fo n 7-99-42. F am i­lia N ica F lo rica . (6930)

• O fer 4 cam ere G rigorescu,2 cam ere P ia ţa A b ato r (p ro ­p rie ta te ), u n a cam eră b u că ­tă r ie I.L.L., zona N apoca. Cer casă 4—5 cam ere p lus g ră d i­n ă . Telefon 8-20-67, d u p ă ora 18. (6797)

0 Schim b a p a rtam en t 3 ca ­m ere - A lba lu lia cu s im ila r C luj. T elefon 963/2-27-15. (7771)

O Sch im b a p a r to r .c n t -3 ca ­m ere co n fo rt (ICRAL) zona C alvarle i b loc G 8, e taj 3. Cer3 cam ere , zona M ărăşti, P a ta , G heorghen i. T elefon . 1-49-63. (7778)

• Sch im b 3 cam ere, c a rtie ­ru l P lo p ilo r cu s im ila r c a r ­tie r Z orilo r. In fo rm a ţii la te ­lefon 1-09-94, In tre orele 19—21. (6837)

• Sch im b a p a r ta m e n t 3 ca­m ere Deva cu sim ila r sa u 2 cam ere d ecom andate , zonă cen tra lă C îm pia T urzii. . In ­fo rm aţii la te lefon 953/0-79-70, C lm pla T u rz ii, în tre o rele 18—20. (61)

• P ie rd u t dovadă d e po rum b e lib era ta d e I.C . H uedin . O d e c la r n u lă . (7409)

• N agy V asllo p ie rd u t bon d e porum b? p e n tru c o n trac t e lib e ra t d e în tre p rin d e re a de In d u str ia liz a rea cărn ii T urda .II d e c la r n u l. P ie rd u t la da ta d e 10 Ian u a rie 1390. (57)

0 Doi s tu d e n ţi greci cau tă p ro feso r , o r i p ro feso ară de lim ba germ an ă . Căm in 2 ca­m era 28, Evl. T elefon 1-86-27. (7663/A)

• C au t fem ele în g r ijire co­pil, c a r t ie r M ărăşti, Telefon4-86-64, dup ă o re le 17. (7741) '

0 Dom n, 52 an i, situa ţie b u ­n ă . D oresc doam nă c red in ­cioasă în v ederea căsăto riei. C ăsu ţa poşta lă n r . 21. Cod 3351, C îm pia T urzii, Jud. C luj. (58)'

• BISERICA CREŞTINA BAPTISTA NR. 1 din C luj cu d rag v ă Inv ită să lu a ţi p a rte la u n p ro g ram d e co ru ri, poezii ş l m esa je b ib lice d in ca re v e ţi în ţe lege procesu l M ln tu lril p r in C rlstos şl t r ă ­irea în arm o n ie şl u n ita te p rin EL, lu c ru ri d e ca re n aţiunea n o a s tră a re m a re nevoie în zilele aces tea . P rog ram u l se va d esfăşu ra la Casa- de cu l­tu ră a s tu d e n ţilo r din Cluj în d a ta d e 1 ap rilie 1990. orele 18-20. (7649/A)

^ j j t e c e ş e ^ m e n r t p r â r l j

• N ici lac rim ile , nici tim pu l şl n im ic d in f ru ­m u se ţile lu m ii n u v o r p u ­tea a lin a tr is ta d esp ărţire d e acu m 3 an i, de Iub itu l

n o s tru so t şl ta tă , col. MARIAN NICOLAC. S oţia f l copiii. (7404)_____________

• U n gin d p ios ş i u n m om ent de recu leg ere ln am in tirea celui ca re a fost

col. (rez.) GHEORGHE OPREA, la Îm plin irea ' u n u l a n de c înd m o artea n em i­loasă i- a în tre ru p t firu l vieţii. C hipul Iul d ra g V vom p ă s tra veşn ic ln in i­m ile n o as tre . F am ilia . ( (7453)*

• Cu d u re re in su fle t a - ducem p ios om agiu celu i

care n e -a fost fra te , PAVEL CAMANICI, de ca ­r e n e -am d e sp ă rţit In u rm ă cu 6 să p tăm in i. B u n ă ta tea iu l o vom p ă s tra veşn ic in su fle te le n o as tre . F ra te le A drian , su ro rile L en a şl Je n i cu fam iliile (7768/A)

• S -a u scu rs şa se să p tă ­m in i de lacrim i ş i n em ărg i­n ită d u re re de clnd n e -a p ă ră s it m u lt iu b itu l n o s tru

so ţ şi tă tic PAVEL COMAN ICI. Chipul Iul bu n , nu-1 vom u ita n ic iodată . Soţia V era şl copiii M oni, Adi, N ad la şl O vidiu.(7768) ____ ,

0 Se îm plinesc şa se lu n i de la m o artea fu lg e ră to a ­re a scum pei n o as tre m ă ­tuşi NASTAS1A ŞINCA.

N u te vom u ita n ic io d a tă . Fam ilia T eodor Ş inca.(6804)

• Cu aceeaşi n em ărg in i­tă d u re re am in tim tre c e ­re a a tre i şl a c in c i ani de la d e sp ă rţirea de iu b iţii n o ştri MARIA şi p ro f. d r.DUMITRU CĂPRIOARĂ.

U n glnd pios de d rag o ste ş i p re ţu ire ln m em o ria lor. F am ilia. (7056)

• La Îm plin irea a 10 an i de la d u re ro a sa şi n e a ş­te p ta ta d e sp ă rţire d e f r a ­te le n o stru m al m ie lng . GRIGORE GIIEORGHE d in C luj, ad u cem om ag iu l n o s­tru de d ragoste şl n e u ita re . F ra te le şl cele tr e i su ro r i d in P ite ş ti. (510I/A)

• C ern ite g în d u ri, n eş­te rse şl d rag i am in tir i , pios om agiu m em orie i d rag u lu i n o stru so ţ, ta tă ş i b u n ic GRIGORE GHEORGHE,

fost in g in e r şe f la Ş a n tie ­ru l p o d u ri C.F.R. C lu j, Ia10 an i d e c ln d vă lu l v eş­niciei 11 a co p e ră tr is tu l

m o rm ln t. Soţia C ornelia , copiii A drian ş i C om cliu şl nepo tu l A ndI. (6101)

• P ios g lnd la Îm plin i­re a a 8 an i de la p lecarea d in v ia ţă a lt. col. RADU CRISTEA. F am ilia . (7209)

• Cu In im ile zd ro b ite de d u re re , an u n ţăm s tin g erea fu lg eră to are d in v ia ţă ln z iua de 29 m a rtie 1990, a celei m al Iubite so ţii şl m am e LIVIA BUSLIG , ln v irs tă d e 51 an i, fo stă e- conom lstă la F -c a „ T e ra ­pia*. In m o rm ln ta rea va avea loc ln ziua dc 3 a p r i ­lie 1990 la o re le 15 d in ca ­pela m a re a c im itiru lu i C en tral. V iii şl A n d reea . (7955)

• N im eni şl n im ic n u va şte rg e din in im ile noastre tr is ta zi de 31 m artie 1987, clnd n e-a p ă ră s it p en tru to td eau n a iu b itu l n o stru so ţ şi ta tă , lng. TIBERIU PERŞA. Nu te v o r u ita n i-, r io d a tă . Soţia D oina şi f i­icele D lana şl C laudia.

• P ios om agiu dragu lu i n o stru g inere, Ing.

TIBERIU PERŞA, la 3 ani de la deces. Socrii. (7402/A)

• Se Îm plinesc 10 a n i de c lnd n e-a p ă ră s it . bu n a n o a s tră soţie, m am ă, b u ­n ică şl s trăb u n ică MARIA

COROIAN, d in G herla. D orm i in pace. Fam iliile C oroian, O prea, F lo rlan . (7210)

«T P ios om agiu iub itu lu i n o stru so ţ şi ta tă TEODOR MORAR d in D ezm ir la t r e ­cerea celor i a n i de la de­ces. N u te vom u ita n ic io ­d a tă . Soţia şi copiii cu fa ­m iliile . (7193)

• S intem a lă tu r i d e co­legul n o s tru G rigore

M ecea In -m area d u re re p ric in u ită de in o artea fu l­geră to are a ta tă lu i d rag . Colegii de g ru p ă de Ia I.M. M.R. „16 F e b ru a r ie '. (7843)

• N ici lac rim ile , n ici tim pul şi n im ic d in f ru m u ­seţile lum ii n u v o r p u tea şte rge am in tirea tr is te i p rim ăveri la îm p lin irea u - n u i an , la 1 ap rilie , de la d e s p ă r ţ ire a . d e d rag u l n o s­t ru so ţ, IOAN LAPUŞAN, din Som eşeni, fo s t fac to r poşta l. Soţia A na ş i fiu l R adu ln veci i nem lnglia ţi. (7375)

• Azi se îm plinesc 3 an i de clnd in im a n ob ilă a ce­

lu i care a fo s t lng . TIBERIU PERŞA, a Încetat să m al b a tă , p lecînd pe d rum ul cel fă ră În toarcere, lăsînd In u rm a Iul m u ltă d u re re şl am ărăc iu n e . R e­cuno ştin ţă ce lo r ce 11 v o r p ăs tra o clipă de ad u ccre am in te . P ă rin ţii şl f ra ţii. (7281)

0 S intem a lă tu r i de co­lega n o a s tră p ro feso ara

E lena B raica ln m om entele de g rea Încercare p rin ca­re tre c e ' la p ie rd ere a m a­m ei şl 11 exprim ăm în tre a ­ga n o as tră com pasiune. Colegii de Ia L iceul p ed a ­gogic. (7727)

• A nunţăm că in m orm ln - ta re a osem in te lo r fa rm a ­c is tu lu i pensio n ar Sen. Dr. IIIN TZ GYORGV va avea loe ln ziua de 4 ap rilie 1990, o ra 11, la c im itiru l E vanglie llc-L utheran la ca ­voul fam ilial. F am ilia î n ­d u re ra tă . (7747)

• R egretăm d in su fle t trccc rea in n e fiin ţă a ' co­

legului lng . LIVIU POPOVICIU. T ransm item sincere condo lean ţe fam i­lie i Îndoliate. Colegii d in cad ru l b irou lu i TEpA . se c­ţia M.E.S., I.R.A.- C luj. 0794) • . .

# S în tem a lă tu r i de co­legul n o stru Vasile Clceu în aceste clipe grele p r i­c inu ite de decesul m am ei d rag i. Colegii d in cadru l b irou lu i P IR de la A.C. Ind . C luj. (7763)

• D ragii n o ştri' G avrllă şi N adia, sîn tem a lă tu ri de vo i în m a rc a su fe rin ţă p ri­c inu ită de p ierderea bunei v oastre so ţii şi m am e. T u- ţa şi H orea. (6823)

0 S in tem a lă tu ri de co­legul n o s tru lng . C onstantin P leşca ş l fam ilia sa ln m a­re a d u re re p ric in u ită de m o artea fra te lu i d rag . Co­legii de la A.C.M. — R.C.F. B rigada n r . 1 C luj. (G822)

• S in tem a lă tu r i de fa ­m ilia Buslllc tn aceste cli­pe g re le . A sociaţia de lo­ca ta ri U n irii n r . 25. (6819)

O S în tem a lă tu ri de co­lega n o a s tră , lec to r Eva D ragom ir, în m area du re­r e pe c a re o încearcă la p ie rd e re a m am ei d ragii C olectivul ca tcd re i. (6814)

• S in tem a lă tu r i de co­lega n o a s tră Ferencz

M arg tt in m area d u rere p r ic in u ită de m o artea so­ţu lu i d rag . Colegii de Ia lin ia 409. (6801)

• S in tem a lă tu r i de doam na M aria M oldovan in m area d u re re p ric in u ită de p ie rd e re a so ţu lu i d rag . S incere condoleanţe. Lo­ca ta rii d in s tr . Islazulu i n r . 10, b loc B II, sc. I.(6805)

• P ro fu n d Îndu rera ţi a - n u n ţăm Încetarea d in v ia ­tă a js c u m p e i n o astre m a­

m e, soacre şl bun ici, ROZALIA C1CEI7, tn v ira­tă de 65 de an i, decedată ln 28 m a rtie 1990. A m in ti­re a ei v a răm in e v ie în su fle te le n o a s tre Îndoliate, în d u re ra ţi , fiu l V asile,. n o ­r a M aria şi nepo ţii P au l şi M arius. (6800)

0 S în tem a lă tu r i d e f i­n u l n o s tru Vasile Clceu tn m area d u re re p ric inu ită de decesu l m am ei d rag i, s in ­cere condolean ţe . F am ilia B aclu F lo re . (6799)

0 S in tem cu to t sufletu l a lă tu ri d e colega n o astră L um in iţa B uzea ln accste clipe g re le c lnd iub itu l ei ta tă 8 tre c u t in nefiin ţă . Colegii de facu lta te din g ru p a 5652. (6798)

• S in tem a lă tu ri de co­legul . n o s tru Dan M agdun in m arca d u re re p ric inu ită de p ie rd e re a m am ei dragi. Colegii de ta I.C.C.P.C. F i­lia la C luj. (7774)

0 S in tem a lă tu ri de co­legul n o s tru Vasile

S cm crean în ' m arca d u rere p ric in u ită de p ierderea m a­m ei d rag i. Colegii de laI.C.C.P.C. F ilia la C luj. ; (7774/A)

0 S in tem a lă tu ri de co­lega n o a s tră M aria N egrea tn m a rc a d u re re p ric inu ­ită de m o artea m am ei d rag i. S ln rc re condoleanţe. Colegele do serv iciu . (7780)

0 D ragă Ica B u ld u s s in ­tem cu tin e şi fam ilia ta in d u re re a c a re s -a a b ă tu t a su p ra , v o as tră . P rie te n ii de la F acu lta tea de fizică d in C luj. (7762) ■ ■ . • .

0 S in tem a ltă u r i de d -na d r . R ozalia Popovici in m a re a d u re re p r ic in u ită de p ie rd e re a so ţu lu i d rag . C o­lectivu l Şcolii n r . 28. (7834)0 S incere condolean ţe şi

în tre a g a n o a s tră com pasi­u n e co legu lu i n o s tru

R ăzvan B ulduş Ia trecerea in n e fiin ţă a m aniei dragi. C olet tivul I.C .S.I.T .E ■, (7838) >

O S inccre condolean ţe şi În treag a n o a s tră com pasi­u n e colegei n o a s tre G hişa L u c re ţia la tre c e re a în n e ­f iin ţă a ta tă lu i d rag . Co­lec tivu l I.C .S.I.T .E . (78387A)

0 S în tem a lă tu r i de co­lega n o a s tră N egrea Eva tn a ces te clipe g re le p r i­c in u ite de m o artea m am ei sa le d rag i. Colegii secţia ş ta n ţă a II — „C lu jan a". (6838) .

• S incere condolean ţe co legului n o s tru P in tea

V asile In aces te m om ente tr is te . Colegii d in Poliţia Jude ţu lu i C luj. (7933)

O Cu m are d u re re ln su fle t an u n ţă m Încetarea d in v ia ţă , in tr -u p trag ic deciden t, in d a ta de. 28 m ar­tie 1990, a scu m p u lu i nos­t r u , g in e re REMUS, îri v irs­tă de 29 d e an i. D um nezeu să -l o d ihnească în pace. V el ră m în e veşn ic ta Ini­m ile n o a s tre . S ocru l, so a­c ra şl cum n atu l. (7853)

• Cu Inim ile zd ro b ite de d u re re an u n ţă m Încetarea d in v ia ţă , in u rm a unu i trag ic acc id en t d e zb o r, a scum pulu i n o s tru so t, ta*

tă , cel c a re a fo st p ilo t REMUS GAVRIŞ,' I n v irs tă d e 29 an i. Im ensa d ragos­te de zbor a p lă tit-o cu p re ţu l v ie ţii, tn m o rm in ta ­re a v a avea loc tn ziua de31 m a rtie 1990, o re le 13, la c im itiru l d in Som eşen i. În ­d u re ra ţi so ţia S an d a şi fiul B om l d e 5 an işo ri. .

0 Cu d u re re a n u n ţăm În ce ta rea dbi v ia ţă a scum ­p e i n o a s tre m am e, bun ic i ţ i so acre ANA ZA PtRŢA N . In m o rm ln ta rea va av ea loc In com una B u n eştl, tn d a ta d e I a p r ilie 1990, o ra 12,30. F am ilia în d o lia tă . (7935)

0 C uvintele n u p o t cu­p rin d e ad inca tr is te ţe cau ­z a tă d e v es tea tre c e r ii bl e te rn ita te a bunei n o as tre colege şl p rie ten e , do am ­

n a econom istă LIVIA BUSLIG. N e d e sp ă rţim de ea cu reg re te n em ărg in ite . T ran sm ite m sin c e re con* d o lean ţe fam ilie i g re u ’ în ­cerca te . C onsiliul de a d ­m in is tra ţie şl colegii de, la în tre p rin d e re a d e m ed ica ­m en te „T erap ia* . (386)'v Un u ltim om ag iu dlştin»

Sulul n o s tru coleg Irig. LIVIU POPOVICIU. S in cere condole­a n ţe În d u re ra te i fam ilii. Co­lectivu l TESA ,' I.R .A ., C luj. (8825) ..i: . ■

ICOLECIUl O l RBOACUC) l«a Cdllati (redacta i iot). lOan Rebreonu fredoefei tel orf}uncf), Irolon flo»o /(sectetai grnerol d» redacflef, Volei CMoreonu, ton

Constontlntscu, Emil luca, ton Rus.

Bedârfiai cioj, t u Napoca gr. tt. rslefon 1-U U i <el«rotn* { n u r ta tm M oreuriat — m i teafla su ltani* » ® l 1 *2*1 probitate «oalal* O «oonomlM — Mf, ttt. t» i •dmlnlstrsjţt» ~ t t l ) tipografie — IA ***- Mie# publlaluu •» j j>rtme#te citate, to m «rti* i M t . s u n a i to Mm!al*<r»tto.. « r m R a tu âT a r. t i pirtc*.