PARTEA a III-a: SERVICIUL PUBLIC 

I. Noţiuni generale

A. Definiţie şi reguli generale.Formal , reprezintă o structură organizată şi condusă de Administraţie;Material , reprezintă o activitate care tinde să satisfacă o nevoie de interes general.Această activitate este guvernată de următoarele reguli  generale:1. Principiul continuitţii !er"iciului pu#lic.  Presupune următoarele aspecte:a) În primul rând funcţionarea punctuală şi regulată a serviciului .) !acă serviciul este prestat chiar de administraţie, acesteia "i este asolut interzis să "ntrerupă prestarea, cu

e#cepţia forţei ma$ore.c) !acă serviciul este concesionat , atunci concesionarul treuie să continue activitatea c%iar cu riscul unor

pierderi. În contrapatidă, concedentul "l va despăgui ulterior &principiul ec%ilirului financiar).d) Greva este strict reglementată. 'ult timp, funcţionarii nu aveau dreptul la grevă. Acesta "nsă fiind un drept

devenit contituţional, s(a admis ulterior, "nsă restrictiv &anumite tipuri de grevă şi nu totalitatea funcţionarilor).&Art. *din +tatutul funcţionarilor pulici): Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii, curespectarea principiului continuităţii şi celerităţii serviciului public-.

 $. Egalitatea utili%atorilor &n 'aţa !er"iciului pu#lic &interzicerea discriminării)(. )#ligaţia *e a*aptare a !er"iciului pu#lic "n funcţie de sc%imările de circumstanţe survenite. Adaptarea

poate fi spaţială sau calitativă.

B. Clasificare1. Ser"icii pu#lice a*+ini!trati"e   sunt cele organizate "ntr(o formă autoritară de către Administraţie. În

principiu ele nu sunt delegate şi nu se urmăreşte un profit pecuniar prin prestarea lor &stare civilă, paşapoarte, poliţie,evidenţa populaţiei etc.)

 $. Ser"icii pu#lice in*u!triale ,i co+erciale  cele care funcţionează după numeroase reguli analoge celordin dreptul privat &constituire etc.) transport, telefonie etc.

Importanţa practică &de la regulă sunt "nsă şi e#cepţii prevăzute e#pres de lege):( raporturile $uridice "ntre prestator şi utilizatori vor fi de drept administrativ sau comercial, după caz;( instanţa competentă să soluţioneze litigiile dintre aceştia va fi: &a) "ntotdeauna cea de contencios "n cazul

serviciilor administrative; &) cea de contencios &pentru litigiile legate de organizarea serviciului) respectiv cea de dreptcomun &pentru litigiile legate de prestarea serviciului) "n cazul celor comerciale. Această regulă se aplică "nsă numai "nlipsă de stipulaţie legală e#presă.

C. Gestionarea serviciilor publiceAceasta se poate face "n următoarele modalităţi:1. n regie. Aceasta "nseamnă că administraţia, ea "nsăşi ia "n mâini gestionarea serviciului, pe care "l face să

funcţioneze cu propriile sale unuri şi cu propriul personal &agenţi). Aceasta poate "mrăca două forme:a) Regia simplă  forma normală de e#ploatare, regula şi cea mai vec%e formă. Are / trăsături:&i) personalul este recrutat direct de către +tat sau 0A1 şi sunt, de regulă funcţionari pulici şi li se aplică

acest regim; "n consecinţă, aceşti funcţionari pulici sunt suordonaţi autorităţilor administrative centrale sau locale.&ii) unurile pe care le utilizează serviciul sunt supuse regimului domenial;&iii) profitul se face "n totalitate venit la ugetul statului sau al 0A1.2#emple: serviciul pulic de autoritate tutelară, stare civilă etc.b) Regia interesată  presupune faptul că cel care administrează serviciul pulic este interesat financiar şi

doândeşte o oarecare autonomie faţă de autorităţile care i(au "ncredinţat acest serviciu. +e aseamănă aşadar cu 3.+.prin i) şi ii) "nsă se deoseeşte prin aceea că profitul se "mparte, după nişte cote prestailite, "ntre administraţiatradiţională &stat, 0A1) şi persoana $uridică de drept pulic nou creată.

24: 3A5A6, 3A!P etc. 7a noi se numesc regii autonome.

 

 $. Prin inter+e*iul !ta#ili+entelor/, persoane $uridice pulice sau private, autonome faţă de stat sau 0A1, "n regim de drept pulic, prin dispoziţii unilaterale, legale sau administrative. Aici intră:

a) 8estiunea de către o  persoană publică &se mai numeşte stailiment pulic). 6azul clasic este cel al0niversităţilor;

) 8estiunea de către o persoană privată  stailiment de utilitate pulică ( &prin delegaţie): universităţi saugrădiniţe private, teatre private, societăţi de telefonie privată etc.

 În cazul serviciilor pulice industriale şi comerciale "nsă, e#istă şi posiilitatea ca statul să "ncredinţeze unserviciu pulic unor societăţi pe care le "nfiinţează, iniţial cu capital de stat, iar, eventual, ulterior le privatizează&transmite totalitatea sau o parte din acţiuni unor persoane private. 2#: +6 3omtelecom +A.

(. Prin conce!iune. 2a se deoseeşte de regia interesată prin aceea că, pe de o parte, concesionarul este "nafara administraţiei, pe de alta, din punct de vedere financiar, el percepe ta#ele şi plăteşte o redevenţăconcedentului, pe când la 3.9. nu este e#clusă nici posiilitatea ca ta#ele să meargă direct la ugetul +1 sau 0A1urmând ca ulterior o parte să revină prestatorului serviciului pulic.

+e deoseeşte de gestiunea privată prin modalitatea de delegare: act unilateral &de regulă lege) respectivcontract.