Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Prof. Dr. NICOLAE ISTUDOR, Rectorul Academiei de Studii Economice: "În

2017, este posibil să fim pe locul unu în Europa, la grâu"

Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii privind aprobarea OUG 96/2016

apreciind ca modifica substantial Legea educatiei nationale si poate afecta

calitatea invatamantului

Absolvenţii de facultate îşi găsesc cel mai uşor un loc de muncă: rata de

angajare în rândul licenţiaţilor este de peste 80%

STUDIU De ce facultăţile îi plictisesc pe studenţii deştepţi

18 IULIE 2017

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Prof. Dr. NICOLAE ISTUDOR, Rectorul Academiei de Studii Economice: "În 2017,

este posibil să fim pe locul unu în Europa, la grâu"

Despre grâu, în luna secerişului

Iulie este luna secerişului grâului. Pe vremea copilăriei mele,

ogrăzile caselor se deschideau ca să primească în ele câmpia.

Mirosul cerealelor coapte şi-al primei pâini frământate din grâul

acelui an te umpleau de o bucurie năpraznică. Scârţâitul căruţelor

cuprindea înserările, umbra nucului din câmpie era tot mai căutată

la ora mesei, iar râsetele fetelor înmiresmau bătătura morii. Astăzi,

ca şi atunci, pâinea de toate zilele nu lipseşte de pe mesele noastre,

chiar dacă şi-a pierdut gustul şi curăţia de altădată. Un specialist

în economie agrară, profesorul Nicolae Istudor, rectorul Academiei

de Studii Economice (ASE), ne dezvăluie starea actuală a grâului şi

a politicii lui.

"Anul agricol e bun, cu mult peste media altor ani" - D-le profesor, a venit din nou iulie, luna în care satele româneşti se pregătesc pentru marele eveniment al

secerişului grâului. Am citit că România este din nou "Grânarul Europei". Exportăm masiv. Vom avea mai

mult grâu decât anul trecut?

- În 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, balanţa comercială la grâu era negativă. După 10

ani de la aderare, soldul balanţei este pozitiv şi în continuă creştere. Principalele state în care exportăm grâu

sunt: Egipt, Iordania, Vietnam, Libia. Valoarea totală a exporturilor de grâu ajunge la 1.142.168.000 euro (în

2016). În anul 2013, România se afla pe locul trei, după Franţa şi Germania, la cantitatea de grâu exportată.

În 2017, este posibil să fim pe locul unu. Aşa cum arată câmpurile cultivate cu grâu, se poate spune că este

vorba de un an agricol bun, cu mult peste media ultimilor ani.

"Noi suntem vinovaţi că am acceptat să importăm pâine congelată" - În ciuda acestei poziţii onorante, ocupăm tot un loc fruntaş, dar la importul de pâine congelată! Cum e

posibil aşa ceva?

- Nu este un lucru de laudă că importăm produse de panificaţie pe care le-am produs acasă, până de curând,

şi pe care am putea să le producem şi mai departe. La fel cum nu cred că este o politică bună să exportăm

materii prime şi nu procesate, ca să le creştem valoarea adăugată. În ceea ce priveşte importul de produse de

panificaţie, ca să vă ofer o cifră exactă, acesta are o valoare de 403.772.000 euro, de trei ori mai mare decât

în anul 2007, ceea ce plasează România pe locul 15 din Uniunea Europeană la acest indicator. Principalele

ţări din care România importă produse de panificaţie sunt Polonia, Germania, Italia şi Ungaria, deşi la

producţia de grâu, toţi se află în urma noastră. Neplăcut este şi aspectul legat de importul de pâine congelată

despre care consumatorul nu este informat corect. De asemenea, fabricile de pâine autohtone ar trebui să se

preocupe de creşterea calităţii la făină, pâine şi produse de panificaţie, pentru a-şi satisface cumpărătorii,

poate chiar cu o promovare ca produs românesc. Nu putem acuza hipermarket-urile pentru politica de import

a produselor congelate! De vină suntem noi, românii, că am acceptat ca acestea să intre în interiorul oraşelor

şi să concureze cu pâinea noastră care se vinde la "magazinele de cartier".

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

- O mare problemă este şi calitatea pâinii, "împănată" cu atâtea chimicale, încât a devenit un pericol pentru

sănătate, după cum ne avertizează chiar organismele de protecţie a consumatorilor.

- Cred că e o exagerare să spunem că pâinea noastră nu este bună. Este mai curată şi mai sănătoasă decât

pâinea de import, cu mai puţine chimicale, dar mai scumpă. Consumatorul nu are o cultură a calităţii şi nu

alege cu prioritate produsele româneşti, ci se orientează, din lipsă de bani, către produsele mai ieftine,

cumpărate din acelaşi loc. Trebuie să recunoaştem că este şi o problemă de fiscalizare şi de control fiscal.

Am auzit mulţi producători de pâine care se plâng de evaziunea fiscală care se practică fără control. Aici

trebuie să intervină urgent ANAF-ul.

- Cum vedeţi evoluţia agriculturii româneşti, sub guvernele aflate la conducerea ţării, după 1989?

- După reforma agricolă din 1990, agricultura nu a depins şi nu cred că va depinde de un guvern sau de un

ministru, ci direct de producători. În schimb, depinde foarte mult de condiţiile climatice care pot fi fatale,

atâta timp cât suprafeţele irigate sunt foarte reduse. Ceea ce mă încurajează să sper în redresarea situaţiei

irigaţiilor este faptul că la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este ministru unul dintre cei mai buni

specialişti pe care i-am cunoscut şi cu care am lucrat: Petre Daea.

"Secara este a doua cereală panificabilă, după grâu" - Pe lângă grâu, în România se mai cultivă şi alte cereale autohtone, precum secara, orzul, ovăzul. Cât de

mare este diversitatea cerealieră românească?

- Producţia totală de cereale din România este de 21.764.816 tone, în anul 2016. În această structură

remarcăm şi producţia de secară, orz, orzoaică şi ovăz. Secara este a doua cereală panificabilă după grâu, iar

în anul 2016, producţia de secară este de 25.931 tone, peste 50% din producţie fiind concentrată în regiunea

Centru şi Sud-Vest Oltenia. Producţia de orz prezintă importanţă pentru industria berii şi pentru hrana

animalelor. Aceasta însumează 1.267.722 tone, reprezentând o creştere de cinci ori faţă de anul 2007 (fiind

considerată cea mai mare creştere din România). Ovăzul este considerat cea mai hrănitoare cereală, producţia

ajungând la 381.359 tone, reprezentând o creştere de 51% faţă de 2007.

"Dacă s-ar cultiva pământurile transformate în pârloagă, România ar putea eradica foamea de pe

glob" - Ştim că Germania fabrică cea mai bună pâine din lume. Cum au reuşit nemţii să facă acest lucru şi ce ar

trebui să înveţe românii de la agricultorii germani?

- Germania este un exemplu de succes în ceea ce priveşte performanţele obţinute în agricultură. Acest succes

este datorat investiţiilor masive în tehnologie, sprijinului statului prin intermediul unor programe

guvernamentale, încurajarea agriculturii biologice, încurajarea cercetării ştiinţifice. În anul 2009, am avut

şansa să vizitez câteva ferme şi fabrici de procesare nemţeşti, în cadrul unui proiect de cercetare. Am vizitat

cooperativa AGRAVIS RAIFFEISEN, cea mai mare cooperativă din nordul Germaniei, care urmăreşte în-

treaga filieră a produsului. Comercializarea în mediul rural se face în magazine cu marca Agravis, asigurând

astfel stabilitate şi fidelizare pentru fermieri. O lecţie importantă pentru România o reprezintă crearea

formelor de asociere pentru agricultură, astfel încât fermierii să obţină o serie de avantaje, precum: reducerea

costurilor de producţie, creşterea capacităţii de negociere şi obţinerea unor preţuri de vânzare stimulative,

accesul la fondurile europene şi altele. În plus, Germania este o ţară care îşi reconsideră tradiţia, chiar şi în

reţetele de preparare a pâinii, spre bucuria "patriotică" a celor bucuroşi să mănânce o pâine bună şi sănătoasă,

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

ca pe vremea bunicilor.

- Se ştie că în România există mari suprafeţe de pământ arabil care nu sunt cultivate, ci lăsate să devină

pârloagă. De ce?

- Cu câţiva ani în urmă, nu se cultivau circa două milioane de hectare! La o producţie medie de numai 2.500

kg de grâu la hectar, rezultă 5 milioane de tone de grâu pierdute, ceea ce înseamnă circa 3,25 milioane tone

de făină. Rezultă că am putea să producem suplimentar pâinea pentru 32 de milioane de oameni. Deci,

pământul necultivat al României ar putea salva de la moarte toţi oamenii care sfârşesc azi de foame în în-

treaga lume. Agricultorii români ar putea eradica foametea letală de pe glob, cu o singură condiţie: să găsim

metodele cu ajutorul cărora să-i stimulăm pe proprietarii de terenuri să le cultive şi să-i găsim pe cei care să

cumpere această producţie.

SURSA: FORMULA AS - http://www.infoziare.ro/stire.read.php?newz_id=13942841

Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii privind aprobarea OUG 96/2016 apreciind ca

modifica substantial Legea educatiei nationale si poate afecta calitatea invatamantului

Presedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentului sa reexamineze Legea privind aprobarea unei OUG

care modifica si completeaza acte normative in domeniul educatiei, cercetarii, formarii profesionale si

sanatatii, apreciind ca "modifica substantial Legea educatiei nationale" iar unele prevederi sunt "de natura sa

creeze probleme in aplicare si sa afecteze calitatea invatamantului", potrivit unui comunicat al Administratiei

Prezidentiale.

Astfel, ;a art. I pct. 1 din legea transmisa la promulgare "se prevede abrogarea dispozitiilor art. 49 alin.

(1) si (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 referitoare la organizarea si functionarea invatamantului

special si a invatamantului special integrat, urmand ca formele invatamantului special si special integrat,

demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activitatea in

domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sa fie stabilite prin metodologii elaborate de

Ministerul Educatiei Nationale". "Consideram ca aceasta solutie legislativa se poate constitui intr-un pas

inapoi in ceea ce priveste integrarea acestor copii in sistemul educational de masa si are potentialul de a

perpetua dificultatile lor in a accesa un invatamant de calitate", argumenteaza presedintele Iohannis.

Iata mai jos argumentele Administratiei Prezidentiale:

Art. I pct. 4 al legii transmise la promulgare modifica art. 150 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, in

sensul eliminarii dispozitiei potrivit careia numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati intr-un

program de studii acreditat se realizeaza prin hotarare de Guvern. Conform noii reglementari,

numarul de studenti raportat la numarul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35

la 1. In opinia noastra, aceasta norma este arbitrara si necorelata cu capacitatea institutionala a

universitatilor, putand afecta calitatea actului educational. De asemenea, prin acelasi pct. 4, art. 150

alin. (6) a suferit modificari potrivit carora senatul universitar poate infiinta duble specializari pentru

formarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, prin alaturarea unor programe

de studiu acreditate existente. Instituirea acestei reglementari, fara a se specifica daca aceste

programe pot fi organizate pentru orice alaturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicarii normei. Totodata, semnalam ca textul nu

precizeaza nici conditiile de acces la acest tip de programe si nici modalitatea prin care se verifica

daca programele s-au adresat cu adevarat grupului tinta, si anume viitoarele cadre didactice. In lipsa

unei reglementari clare si a dezvoltarii metodologiilor subsecvente, aceasta prevedere poate conduce

la situatii care sa limiteze optiunea de cariera a absolventilor acestor programe. Mai mult, este

urgenta clarificarea statutului acestui tip de programe in raport cu nivelele Cadrului National al

Calificarilor (CNC) si cu celelalte tipuri de programe oferite in Romania, conform Legii nr. 1/2011.

Prevederile art. I pct. 5 completeaza art. 150 din Legea nr. 1/2011, reglementand acordarea unor noi

tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Astfel, se

mentioneaza posibilitatea eliberarii diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru

absolventii programelor corespunzatoare de studii. Consideram ca aceasta perspectiva legislativa

cu privire la acordarea diplomelor este neclara sub aspectul ratiunilor ce justifica nevoia de

reglementare si, totodata, nu este corelata cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la

regimul diplomelor. De asemenea, consideram ca aceasta prevedere este si incompleta, intrucat

stabileste diplome speciale doar pentru anumite specializari; in acest sens, semnalam ca art. 152 alin.

(1) din Legea nr. 1/2011 prevede doar posibilitatea de a elibera absolventului, la finalizarea unui

program de studiu, diploma de licenta, diploma de inginer si diploma de urbanist, dupa caz. In

aceeasi idee a neclaritatii prevederilor art. I pct. 5, precizam ca notiunea de "invatamant superior

tehnic", alaturi de cea de "studii universitare", nu este definita.

Legea supusa reexaminarii introduce, prin art. I pct. 6 un nou alineat, (44), la art. 158 din Legea nr.

1/2011, care prevede ca sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al

ministrului educatiei nationale, pe baza consultarilor ARACIS, CNATDCU, CNCS etc. si alte

agentii internationale inregistrate in EAQR. In opinia noastra, trimiterea la abrevieri precum "etc." si

la sintagme generale, precum "alte agentii" denota lipsa de precizie si de claritate a normei.

Referitor la evaluarea scolilor doctorale, legea transmisa spre promulgare instituie la art. I pct. 6 o

optiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Institutie Organizatoare de Studii Universitare de

Doctorat (IOSUD), in detrimentul unei evaluari la nivel de program de studii doctorale sau de scoala

doctorala. Cu toate acestea, referintele la aceste ultime doua niveluri de evaluare nu sunt eliminate

din textul legii. Nu este insa clarificata ordinea in care cele trei tipuri de evaluari ar urma sa fie

parcurse de catre initiatorii unor astfel de programe/structuri, modul in care ele se vor desfasura sau

distributia responsabilitatilor pentru organizarea acestor evaluari.

IOSUD este o structura care se suprapune uneori cu cea a unei universitati comprehensive, fiind

constituita dintr-un numar variabil de scoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la

nivel de IOSUD mareste considerabil autonomia universitatilor, dar prezinta probleme in cazul

universitatilor cu o diversitate ridicata a domeniilor in care functioneaza scolile doctorale, intrucat

scade nivelul de control al calitatii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare. Consideram asadar

ca o evaluare la nivel de IOSUD nu poate aprecia adecvat caracteristicile specifice domeniilor de

doctorat si capacitatea institutionala de a organiza studii doctorale in mai multe domenii.

Prin art. I pct. 7 din lege, art. 166 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 se modifica in sensul in care calitatea

de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea

Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) de

acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de

Ministerul Educatiei Nationale si a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

Semnalam ca din formularea textului de lege nu rezulta cu claritate nici daca standardele elaborate

de Ministerul Educatiei Nationale (MEN) pentru acordarea calitatii de conducator de doctorat sunt

standardele minimale, nici daca standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare si

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

vizeaza criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decat cele stabilite prin standardele

MEN. In acest caz, pentru a respecta ratiunea legii, conform careia calitatea de conducator de

doctorat se acorda prin ordinul MEN si nu prin decizia senatelor universitare, consideram ca din lege

textul ar trebui sa rezulte cu claritate faptul ca standardele proprii aprobate de senatele universitare

pot viza doar criterii de profesionalism si experienta, care nu sunt insa inferioare celor stabilite prin

standardele MEN.

Legea aflata la promulgare abroga, la art. I pct. 9, dispozitia din art. 192 alin. 11 din Legea nr.

1/2011, care prevede ca activitatile de asigurare externa a calitatii invatamantului superior

desfasurate pe teritoriul Romaniei de catre agentiile din tara sau strainatate, inregistrate in Registrul

European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR), sunt reglementate printr-o

metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei nationale. In absenta altor prevederi,

consideram ca aceasta abrogare afecteaza sistemul de asigurare a calitatii invatamantului superior

prin eliminarea posibilitatii de a avea activitati de asigurare externa a calitatii invatamantului

superior, o conditie importanta in construirea unui sistem de educatie credibil pe plan intern si

international.

In cuprinsul legii supusa reexaminarii, la art. I pct. 11 se prevede abrogarea pct. 8 din Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 96/2016 - respectiv modificarea art. 221 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 -

care prevedea ca in exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei Nationale colaboreaza cu

Consiliul National al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universitatilor, cu autoritati si

asociatii profesionale si stiintifice nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale

reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant superior si cercetare, precum si cu federatii

studentesti legal constituite la nivel national. Ca efect al acestei abrogari, federatiile sindicale,

federatiile studentesti si asociatiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de

dialog social in procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a politicilor

publice. In opinia noastra, consultarea acestor subiecti este esentiala pentru asigurarea unei bune

guvernari a sistemului educational si a calitatii acestuia. Subliniem ca aceasta consultare este in

acord cu practica comuna la nivel international, precum si cu principiul fundamentarii deciziilor pe

dialog si consultare prevazut de Legea nr. 1/2011.

Art. I pct. 13 din legea transmisa la promulgare elimina prevederile referitoare la conditia pe care

trebuie sa o indeplineasca un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se

prezenta din nou la examen, si anume, aceea de a parcurge un stagiu de practica de un an inaintea

fiecarei noi prezentari. In opinia noastra, este nevoie de mentinerea unui mecanism care sa garanteze

pregatirea practica adecvata a candidatilor in vederea resustinerii examenului de definitivat.

Art. I pct. 17 al legii supusa reexaminarii modifica atributiile Autoritatii Nationale pentru Calificari

(ANC). Aceasta autoritate pierde dreptul de a propune Ministerului Educatiei Nationale elemente de

politici si strategii nationale, in timp ce dobandeste dreptul de a elabora "standarde de calificare" - un

tip de standarde nedefinit de normele in vigoare. Consideram ca aceasta notiune trebuie definita si,

totodata, trebuie clarificata legatura dintre aceste standarde si cele profesionale si ocupationale, deja

prevazute in legislatia existenta.

Semnalam neconcordanta intre dispozitiile art. I pct. 18 si cele ale art. I pct. 28 din legea transmisa

la promulgare. Astfel, la art. 3401 din Legea nr. 1/2011 (art. I pct. 18) se prevede ca Ministerul

Muncii si Justitiei Sociale coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare

profesionala a adultilor, pe baza standardelor ocupationale aprobate de Autoritatea Nationala pentru

Calificari (ANC). Prin modificarea art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, prevazuta la art. I

pct. 28 din legea supusa reexaminarii, a fost eliminat insa rolul ANC din procesul de elaborare a

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

metodologiei de certificare a formarii profesionale in ceea ce priveste stabilirea standardelor si a

metodologiei privind formarea profesionala a adultilor.

Legea transmisa la promulgare modifica, la art. I pct. 22 - art. 16 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei - in sensul in care Consiliul Agentiei

Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) stabileste, prin regulament

propriu, regimul si principiile privind remunerarea membrilor Consiliului si a personalului angajat, a

evaluatorilor si a altor colaboratori externi, precum si cuantumul taxelor percepute in procesul de

evaluare externa a calitatii educatiei. Apreciem ca, pentru asigurarea predictibilitatii si coerentei

legii, ar trebui eliminata sintagma "personalului angajat", intrucat regimul si principiile privind

remunerarea diverselor categorii de personal angajat (functionari publici sau personal contractual)

sunt reglementate in acte normative distincte care vizeaza salarizarea personalului platit din fonduri

publice. Totodata alin. (3) al aceluiasi articol este modificat, precizand ca nivelul remuneratiei

membrilor Consiliului ARACIS si a personalului incadrat in aceasta autoritate nu poate depasi

nivelul remuneratiei stabilite pentru functiile de conducere din invatamantul superior. Textul este

neclar, ceea ce conduce la impredictibilitate in aplicarea legii, fiind necesara clarificarea continutului

sintagmei "functie de conducere din invatamantul superior". Forma modificata a art. 16 din

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005, asa cum o stabileste legea supusa reexaminarii, la

pct. 22, creeaza si situatia potrivit careia referirile la statutul, incadrarea, sediul, organigrama si

regulamentul de functionare ale ARACIS nu se mai regasesc in actuala reglementare. Consideram ca

aceasta incertitudine de ordin legislativ este de natura sa pericliteze functionarea ARACIS, ceea ce

impune reanalizarea intregului continut al art. 16.

Art. I pct. 23 din legea supusa reexaminarii abroga pct. 1 al art. II din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 96/2016, care face referire la atributiile ARACIS atat pe plan intern, cat si pe plan

extern. Apreciem ca aceasta reglementare permitea mai multa flexibilitate Agentiei in a raspunde

nevoilor universitatilor si in a implementa modificarile aduse prevederilor de la nivel international,

din domeniul asigurarii calitatii. Opinam ca Agentia are nevoie de un grad mai mare de autonomie in

organizarea procesului de asigurare externa a calitatii, motiv pentru care consideram ca se impune

reanalizarea solutiei de abrogare prevazute la art. I pct. 23.

Art. I pct. 24 din legea transmisa la promulgare modifica art. 4 al Legii nr. 288/2004 privind

organizarea studiilor universitare. Invederam ca aceste interventii legislative sunt de natura sa

afecteze invatamantul medical si pe cel de arhitectura, reglementand existenta unui singur ciclu de

studiu de 360 credite, care cumuleaza licenta si masteratul. Modificarea numarului de credite

aferente studiilor universitare de licenta este de natura sa creeze incoerenta in implementarea

Procesului Bologna in sistemul educational romanesc, incalcand angajamentele asumate de Romania

la nivelul Spatiului European al Invatamantului Superior. Coroborata cu celelalte prevederi ale Legii

educatiei nationale nr. 1/2011, aceasta amendare limiteaza posibilitatea absolventilor programelor de

studii din domeniile medicina si arhitectura sa beneficieze de locuri finantate de la bugetul de stat

pentru programele de masterat urmate ulterior absolvirii.

Apreciem ca prin dispozitiile art. I pct. 26 din legea supusa reexaminarii se creeaza discriminari intre

furnizorii de formare profesionala a adultilor care au studii liceale si postliceale, pe de o parte, si

universitatile care au dreptul sa organizeze programe de specializare si perfectionare pentru

persoanele care au absolvit studii universitare, pe de alta parte, deoarece, pentru prima categorie se

introduce obligativitatea unei autorizari prealabile. Semnalam ca, in cazul universitatilor, evaluarea

externa a capacitatii de furnizare a unui tip diferit de programe de studiu, de licenta si/sau master

este un proces care nu garanteaza automat si capacitatea universitatilor de a furniza programe

postuniversitare sau de formare profesionala continua de calitate. Consideram, asadar, ca pentru

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

evitarea unor situatii de monopol al pietei programelor de dezvoltare profesionala continua este

nevoie de uniformizarea conditiilor de acreditare.

Totodata, referitor la art. I pct. 26 invederam ca in cuprinsul Legii de aprobare a Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 96/2016 se utilizeaza sintagma "furnizori de formare profesionala a

adultilor", in timp ce in alte acte normative din domeniu, asupra carora au fost, de asemenea, operate

modificari prin legea transmisa la promulgare se face referire la "furnizori de educatie" (art. II pct. 2

din OUG nr. 96/2016). Mai mult, legea utilizeaza termenul de "certificat de nivel academic", fara ca

acesta sa fie definit.

Cu caracter general, semnalam o lipsa de unitate in redactarea tehnic-legislativa a actului normativ

supus reexaminarii. In acest sens, invederam faptul ca Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul

educatiei, cercetarii, formarii profesionale si sanatatii abroga diferite dispozitii normative facand

referire cand la anumite puncte din cuprinsul ordonantei de urgenta aprobate, cand in mod direct la

actul normativ de baza, modificat de aceasta. De exemplu, pct. 1 si 2 din legea transmisa spre

promulgare vizeaza abrogarea nemijlocita a art. 49 alin. (1) si (2) si a art. 49 alin. (21) si (22) din

Legea educatiei nationale, pe cand pct. 9 si pct. 11 al legii supuse reexaminarii abroga pct. 6,

respectiv 9 al art. I din ordonanta de urgenta aprobata, care au ca obiect, de asemenea, tot modificari

asupra Legii nr. 1/2011 privind educatia nationala. Aceasta situatie poate crea confuzie si da nastere

unor diverse interpretari privind forma in vigoare a actului de baza modificat, generand astfel

impredictibilitate in aplicarea textului normativ la care ne raportam.

SURSA: HOTNEWS - http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21905959-klaus-iohannis-cere-

reexaminarea-legii-privind-aprobarea-oug-96-2016-apreciind-modifica-substantial-legea-educatiei-nationale-

poate-afecta-calitatea-invatamantului.htm

Absolvenţii de facultate îşi găsesc cel mai uşor un loc de muncă: rata de angajare în

rândul licenţiaţilor este de peste 80%

Absolvenţii de facultate din România îşi găsesc

cel mai uşor un loc de muncă după finalizarea

studiilor, rata de angajare în rândul celor care

termină ciclul de licenţă în România fiind de 80%,

arată datele Eurostat, biroul de statistică al UE.

Mai mult de opt din zece (80,7%) dintre

absolvenţii de facultate din România îşi găsesc un

loc de muncă după absolvirea studiilor, ponderea

celor care reuşesc să îşi găsească un loc de muncă

fiind uşor sub media Uniunii Europene, unde 82,8%

dintre proaspăt absolvenţii de facultate îşi găsesc un loc de muncă după absolvire.

În state precum Olanda, Germania, Suedia, Ungaria sau Austria rata de angajare a licenţiaţilor este de

peste 90%, în timp ce ponderi mai reduse ca în România există în ţări precum Grecia (unde numai 55%

dintre proaspăt absolvenţi îşi găsesc un loc de muncă după absolvire), Italia (61%), Spania (72%) sau Croaţia

(75%).

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Deşi în România absolvenţii de studii superioare îşi găsesc cu uşurinţă un job, scăderea populaţiei

şcolare şi a numărului de absolvenţi de bacalaureat din ultimii ani va accentua deficitul de personal.

„Deficitul de candidaţi cu studii superioare este în creştere şi se va accentua în următoarea perioadă, având în

vedere că tot mai mulţi tineri nu promovează examenul de bacalaureat, iar numărul celor care pleacă în

străinătate creşte“, a spus Sorin Faur, HR Coordinator al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO pentru

regiunea Europa de Est şi Balcani. Dacă peste 80% dintre licenţiaţi îşi găsesc un loc de muncă după

absolvire, ponderea celor cu studii medii (liceu/ şcoala profesională) care se angajează după finalizarea

studiilor este de numai 63% în România, mai arată datele Eurostat. De asemenea, numai 43% dintre cei

care au cel mult şcoala generală (ciclurile primar şi gimnazial) îşi găsesc un loc de muncă. „În momentul în care ai absolvit o instituţie de învăţământ superior, sunt mult mai mari şansele de

angajare“, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi fost ministru delegat

pentru învăţământul superior.

În opinia sa, şcolile profesionale din România nu sunt adaptate nevoilor pieţei muncii, iar unităţile de

învăţământ livrează în unele cazuri absolvenţi cu specializări care nu sunt căutate în piaţa muncii. „Avem,

spre exemplu, şcoli profesionale de contabilitate, însă ştim foarte bine că numărul absolvenţilor de

învăţământ economic din ultimii ani este foarte mare“, a mai spus Mihnea Costoiu.

SURSA: ZIARUL FINANCIAR - http://www.zf.ro/profesii/absolventii-de-facultate-isi-gasesc-cel-

mai-usor-un-loc-de-munca-rata-de-angajare-in-randul-licentiatilor-este-de-peste-80-16588947

STUDIU De ce facultăţile îi plictisesc pe studenţii deştepţi

Studenţii mai inteligenţi petrec mai puţine ore

la universitate şi acordă mai puţin timp şi efort

învăţând, arată un studiu realizat de cercetătorii de

la Universitatea Trier din Germania. Motivul este

că domeniile studiate în facultate sunt testate într-

un mod învechit, şi-anume: pe memorarea de

informaţii.

Studiul a fost făcut pe un eşantion de 4.400 de

studenţi germani în primul an, cărora le-a fost

testată capacitatea de citire şi înţelegere a unui text

şi cea de utilizare a operaţiilor matematice.

Ulterior, tinerii au fost chestionaţi cu privire la

cât de mult timp au alocat pentru rezolvarea

cerinţelor date la test, dar şi cât de dificile au fost

întrebările pentru ei. În urma analizării rezultatelor celor testaţi, s-a constat că cei care au obţinut rezultatele

cele mai bune, nu au o performanţă similară şi în cadrul examenelor de la facultate. În plus, evaluaţii cu cele

mai bune calificative la testul formulat de cercetători, au afirmat că au alocat mai puţin timp pentru

rezolvarea problemelor, comparativ cu ceilalţi care au note mai mari la facultate.

Explicaţia este simplă, spun specialiştii în Educaţie. Majoritatea examenelor pe care le susţin studenţii,

se bazează pe un conţinut ce trebuie „tocit“, ori tinerii care sunt inteligenţi şi creativi sunt plictisiţi de acest

model de testare, motiv pentru care nu îşi mai dau interesul pentru a învăţa.

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Un alt motiv îl reprezintă faptul că notele mari din facultate nu mai reprezintă în ziua de azi o garanţie

pentru absolvenţii de studii superioare în vederea obţinerii unui job pe măsura aşteptărilor lor.

Concluzia oamenilor de ştiinţă este că sistemul educaţional din Uniunea Europeană trebuie să fie inovat.

Este nevoie ca domediile studiate în mediul universitar să fie mai creative şi incitante, astfel încât tinerii să

fie stimulaţi să studieze. Acelaşi lucru este valabil şi pentru examene.

SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/studiu-facultatile-plictisesc-

studentii-destepti-1_5968a4e35ab6550cb819ea07/index.html

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).