Servicii Sociale Si Parteneriatul Public Privat

7/31/2019 Servicii Sociale Si Parteneriatul Public Privat

1/18

Servicii sociale si parteneriatul public privat

Precizari conceptuale privind serviciile sociale

In ultimul timp, in Romania se constata o crestere tot mai mare a interesului pentrucooperarea dintre sectorul public si cel privat in domeniul politicilor sociale. Crestereadisponibilitatii si a capacitatii sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitatiale sectorului public in domeniul social a avut drept rezultat multiplicarea eforturilor deaccelerare a realizarii obiectivelor si proiectelor programate prin reducerea inansamblu a costurilor si imbunatatirea calitatii serviciilor sociale.

Drept punct de pornire in dezvoltarea diverselor forme de parteneriat public privat indomeniul social este chiar unul din cele mai importante principii ale asistentei sociale:parteneriatul social ca mijloc de realizare si evaluare a masurilor de asistenta sociala .

De o relevanta deosebita pentru un parteneriat de succes este implementareaacestuia in stricta concordanta cu alte cateva principii ale asistentie sociale:solidaritatea sociala, universalitatea dreptului la asistenta sociala, garantareaaccesibilitatii acesteia, flexibilitatea masurilor de asistenta sociala si aducerea lor inconcordanta cu necesitatile reale ale persoanei sau ale familiei aflate indificultate; recunoasterea independentei si autonomiei personalitatii, respectareademnitatii umane.

Asistenta sociala este o componenta a sistemului national de protectie sociala, incadrul caruia statul si societatea civila se angajeaza sa previna, sa limiteze sau sainlature efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate dreptriscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea sociala a persoanelor sia familiilor aflate in dificultate, care prin eforturi si resurse proprii nu sint in stare sa-siimbunatateasca situatia, ajutandu-i sa-si dezvolte propriile capacitati si competentepentru o functionare sociala corespunzatoare integrarii sociale. Ajutorul are invedere, de regula, o perioada limitata de timp pana cand persoanele in conditii de riscisi gasesc resursele economice, sociale, psihologice, pentru a putea duce o viatanormala autonoma.

Totodata, scopul asistentei sociale este de a preveni posibila excludere apersoanelor din viata sociala si de a reduce saracia. Intr-un sens mai larg, asistenta

sociala se refera la orice beneficiu financiar sau serviciu social noncontributoriu, fi-nantat din taxele si impozitele generale sau din fonduri sociale speciale. Intr-un sensmai restrans, conceptul de asistenta sociala nu include ansamblul de beneficii siservicii sociale universalist-categoriale, definind doar acel ansamblu de institutii,programe, masuri, activitati profesionalizate si servicii specializate de protejare apersoanelor, grupurilor sau comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar indificultate.

Din aceaasta perspectiva parteneriatele publice private in domeniul social vorcontribui la realizarea functiilorpe care le indeplineste asistenta sociala in societateamoderna si care se refera la:


2/18

identificarea segmentului populatiei ce face obiectul activitatilor de asistentasociala;

diagnoza problemelor socio-umane cu care persoanele vulnerabile saugrupurile cu risc crescut se pot confrunta;

identificarea diferitelor surse de finantare a acestor programe de sprijin;

dezvoltarea unor servicii indreptate catre prevenirea unor situatii defavorizante.

Orice parteneriat public privat va raspunde in cel mai eficient mod nevoii deasistenta sociala a beneficiarului de asistenta sociala, care desemneaza resurselenecesare pentru o functionare sociala normala, neacoperite prin efortul persoanei incauza si care vor include:

a) nevoia provenita din lipsa resurselor economice - un nivel de viata sub standardeleminime acceptate, lipsa locuintei, lipsa de acces la serviciile de asistenta medicalasau educatie;

b) nevoia provenita din limitarea severa a capacitatilor personale de a duce o viatanormala - dependenta de alcool sau droguri, probleme de integrare in viata de familie,scoala, munca, comunitate, dificultati de relationare cu ceilalti

Serviciile de asistenta sociala intervin in doua tipuri distincte de situatii: in situatiilede urgenta, care combina, in acest caz, resurse financiare de urgenta cu resurseinstitutionale si umane specializate, precum si in situatii de dificultate cronica, dublatede deficitul de capacitati proprii de depasire a dificultatilor.

Prin insasi natura lor, ca un instrument de asistenta individualizata, serviciile deasistenta sociala sunt puternic focalizate, asigurand utilizarea eficienta a resurselorsociale in ajutorarea anumitor grupuri-tinta. Din aceasta perspectiva, serviciile socialepot fi cu caracterprimar si au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii dedificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala siservicii sociale specializate, ce se adreseaza anumitor probleme particulare tisunt orientate spre recuperare si reabilitare, reeducare si mediere sociala, consilierein cadru institutionalizat, in centre de informare si consiliere sau orice alte masuri siactiuni care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilorindividuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala.

Serviciile de asistenta pot fi acordate beneficiarilorin mediul lor natural de viata, in

familie, in gospodarie, la scoala, la locul de munca sau in institutii specializate deasistenta sociala, centrele de consiliere sau recuperare, care se prezinta ca un locspecial protejat, de viata normala, persoanelor ce nu pot, temporar sau permanent,sa isi desfasoare existenta intr-un mediu social natural.

Asistenta sociala, ca parte esentiala a protectiei sociale, reprezinta un mod operativde punere in aplicare a programelor de protectie sociala pentru categoriile mentionatemai sus. Ea asigura astfel, prin serviciile sale specializate, atenuarea partiala ainegalitatii existente. Asistenta sociala, prin natura sa, reprezinta un sistem de serviciisociale prestate de autoritatile publice centrale si locale, ONG-uri si organizatiiinternationale donatoare. Orice sistem de asistenta trebuie sa fie ajustat la

posibilitatile economiei statului propunand sa utilizeze sursele disponibile foarteeficient si odata cu aparitia noilor surse financiare sa dezvolte si noi programe.


3/18

Astfel,Parteneriatul public privat in domeniul social se va incadra itnr-o formulalogica in sistemul asistentei sociale si va reflecta obiectivele de baza ale acestuia.

a) prevenirea sau reducerea dependentei sociale si atenuarea consecinteloracesteia;

b) mentinerea unui nivel decent de viata al persoanei sau familiei;

c) acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin prestatii si serviciisociale. Deci, politica de asistenta sociala are drept scop orientarea masurilor politicesi socio-economice spre asigurarea de posibilitati egale atat pentru membrii societatii,cit si pentru sistemele institutional-administrative organizate la nivel local sicentral. Masurile de asistenta sociala se realizeaza prin programe si actiunipersonalizate, preventive sau curente, organizate si garantate de autoritatileadministratiei publice centrale si locale, precum si de alte organe sau organizatii alesocietatii civile

Desi serviciile de asistenta sociala raspund nu numai unor probleme locale sauindividuale, ci si unor probleme sociale mai generale, avand o determinare structuralala nivelul societatii, baza organizarii acestora o reprezinta comunitatea locala, in timpce coordonarea acestora la nivel national implica mai degraba asigurarea unorstandarde de calitate pentru functionarea lor, a unui caracter sistematic si a unuisuport tehnic, eventual si financiar al acestora si elaborarea unei politici socialecoerente in domeniu.

Responsabilitatile si deciziile privitoare la organizarea si desfasurarea unor serviciide asistenta sociala revin insa, in cea mai mare parte, datorita gradului lor crescut dediscretionaritate, comunitatii locale, asigurand astfel o responsabilitate crescuta laproblemele locale si specificul local al unor probleme sociale generale. Serviciile deasistenta sociala trebuie deci sa combine prioritati stabilite la nivel national cu prioritatistabilite la nivel local si regional. Multi specialisti in probleme de administratie publicasustin necesitatea implicarii si responsabilizarii comunitatilor locale in organizareaserviciilor de asistenta sociala prin descentralizarea financiara a acestora.Descentralizarea financiara, ca rezultat al unui proces integrat de descentralizare aunor servicii sociale, are desigur efecte pozitive asupra responsabilizarii si mobilizariicomunitatii locale, dar acest proces trebuie sa reprezinte si o solutie fezabila care sapermita efectiv organizarea si dezvoltarea unor servicii inalt profesionalizate si

responsive la nevoile locale. Ele trebuie, in fapt, sa vina in completarea unor masurisustinute la nivel national, ce le degreveaza de o suprasolicitare, ne-sustenabilaadesea doar din resurse locale

Servicii sociale alternative prin delegarea responsabilitatii de prestare aserviciilor sociale

Parteneriatele publice private in domeniul social cuprind diversede forme decooperare, generate de dinamismul dezvoltarii sociale, multitudinea particularitatilor,

aranjamentelor contractuale si acestea din urma trebuie privite ca o optiune viabila,printre alte modele traditionale existente, in prestarea serviciilor sociale.


4/18

Obiectivele privind crearea unui sistem de asistenta sociala sunt imposibil derealizat fara contributia si concursul tuturor institutiilor autoritatilor publice centrale silocale, precum si a societatii civile. Atat in tarile industrializate, cat si in tarile in cursde dezvoltare sau in tranzitie a crescut foarte mult, in ultimii ani, interesul pentrudezvoltarea parteneriatului si cooperarii dintre guverne si actori nonguvernamentali.

Putem vorbi astfel despre o tendinta globala de reforma a practicilor administrative side guvernare in cadrul careia sunt reconsiderate rolul statului in societate, precum simodalitatile prin care se pot rezolva probleme ale societatii prin cooperareintersectoriala.

In acest context, de o importanta majora este si interactiunea intre nivelul national sicel local al politicilor si distribuirea de responsabilitati intre structuri in dependenta deanumite principii elaborate pornind de la competentele institutionale, de la tipul desuport acordat si de la categoriile de beneficiari. Este necesar sa gandim unmecanism de cooperare flexibil, care va crea un cadrul functional de parteneriate inscopul suportului necesar la dezvoltare a sistemului de asistenta sociala, in care

rolul fiecarui actor devine foarte clar si care este cunoscut si inteles de toate partile.Acest lucru este esential pentru procesele de dezvoltare a unui sistem eficient deasistenta si protectie sociala.

Situatia cu care se confrunta institutiile publice din domeniul social este unaspecifica:- existenta unor anumite servicii sociale putin eficiente, nu numai datoritanumarului redus de personal, calificarii inadecvate a acestuia, dar si imposibilitatiiatragerii de personal competent si, de cele mai multe ori, bugete insuficiente. Deaceea, in iltimul timp este tot mai mult promovata delegarea responsabilitatii deprestare a anumitor servicii sociale, catre terti.

Modaliatile de realizare a acestor delegari pot purta mai multe nume in functie deprincipiul care guverneaza relatia contractuala.

1. Daca proprietatea asupra furnizarii de servicii ramane in sfera publica si delegarease realizeaza pe o perioada limitata de timp, relatia poate fi denumita concesionare,prin care intelegem o contributie financiara a celui care a primit in concesiune serviciulrespectiv.

2. O alta modalitate contractuala este externalizarea prin care se intelege practic,privatizarea, anumitor servicii sociale, deci trasferul proprietatii serviciului social de la

institutia publica catre un furnizor privat. O astfel de relatie introduce in discutie, deregula, notiunea de profit. Privatizarea unor servicii publiceimplica delegarea defunctii, responsabilitati si activitati care au fost traditional realizate de catre sectorulpublic catre sectorul privat de prestatori. Privatizarea implica ideea caguvernele renunta la unele sau la toate responsabilitatile legate de anumitecompetente si functii, fie prin transferarea acestora la organisme neguvernamentale,fie prin permisiunea acordata unor organizatii, profit sau nonprifit, sa exercite acestefunctii cu respectarea unor conditii. Aceasta "potrivire functionala" se explica prinfaptul ca anumite functii sunt realizate mult mai eficient si efectiv de catre sectorulprivat, altele - de catre sectorul non-profit, iar altele - de catre guvern. Pentru luareadeciziei cu privire la privatizare este necesar un cadru strategic care va face referinta

la scopurile programului pe care il planificam, sarcinile care trebuie realizate pentru aatinge scopurile programului, capacitatea guvernul de a realiza aceste sarcini,


5/18

capacitatea de masurare a rezultatelor activitatilor pe care dorim sa lerealizam, riscurile implicate, existenta competitiei pentru activitatile pe care leconsideram necesare de a fi supuse privatizarii, rezultatul sau impactul asteptat dinaceasta activitate. Privatizarea este de putine ori o transmitere completa a autoritatiide la sectorul public la cel privat. De cele mai multe ori, acest fapt este realizat prin

contractarea organizatiilor private.

3. Subventionarea activitatilor ONG este realizata prin oferirea subsidiilor acordatede Guvern pentru implementarea diverselor proiecte in baza unui contract. Pentruinstitutiile publice costul pentru sustinerea ONG care presteaza servicii sociale ar fimult mai mic decat cel necesar pentru crearea, organizarea unor serviciiproprii. subventionarea de catre administratia publica a activitatilor.Subventionarea poate fi obtinuta prin oferirea anumitor granturi, fie prin incheiereaunui contract intre institutii de stat si organizatii ne-guvernamentale.

4. Prin contractarea de servicii sociale vom intelege ca un serviciu deja existent in

organigrama servicilor publice de prestare a servicilor sociale se transfera spreadministrare unui furnizor privat in conditia in care intre cei doi intervine un contractprin care toate bunurile mobile si imobile aflate in patrimoniul serviciului social, la datacontractarii, raman in proprietatea autoritatii locale care se obliga sa acopere toatecosturile directe si indirecte aferente bunurilor respective. Aceasta relatie, denumitasi achizitie presupune "cumpararea" de catre institutia publica prestatoare deservicii sociale a unui serviciu social furnizat de un tert. Si aceasta relatie poate ducela aparitia profitului, fie direct, fie prin aparitia unor comisioane de administrare.

In acelasi timp, managementul serviciilor sociale, strategiile financiare si de personaltrec, pe o perioada de timp mentionata de contract, in administrarea contractantului.Spre deosebire de externalizare, contractarea intretine notiunea de competitie si nuduce la pierderea patrimoniului initial al institutiei publice. Contractarea sociala aONG-urilor pe picior de egalitate cu firmele private in vederea prestarii unor serviciipublice in baza licitatiilor, incurajeaza serviciile sociale de stat de a "cumpara" serviciide la organizatiile ne-guvernamentale.Daca privatizarea este un proces prin careserviciile publice sunt transferate de la sectorul public la cel privat, in cazul"contractarii" proprietatea ramane in cadrul sectorului public, dar partial trece catresectorul privat in baza "tenderului competitiv" (CT) . Aceasta e o licitatie competitivaprin care se obtine dreptul de a oferi servicii pentru o anumita perioada de timp. Unargument de baza in favoarea tenderului competitiv sunt economiile si eficienta

sporita. Impactul concurentei sporeste eficienta. Numarul mare de licitatori privatisporeste alegerea beneficiarului.

Contractarea serviciilor sociale

Contractarea sociala va avea maximum de eficienta daca sunt indepliniteurmatoarele conditii:

a. Definirea bunurilor si serviciilor pe care guvernul doreste sa le contracteze.Standardelor de calitate dorite trebuie sa determine care sunt actorii privati careraspund cel mai bine cerintelor prezentate in termenii de referinta ai licitatiei. Termenii

de referinta vor include natura serviciului, obiectivele de performanta, criteriile de


6/18

evaluare, procedurile pentru a rezolva eventuale plangeri si procedurilede terminare sau sistare a contractului.

b. Licitatie eficienta la care vor participa un numar suficient de mare de ofertanti deservicii care sa asigure nivelul de competitie necesar. Oferta trebuie sa asigure

servicii de calitate la cel mai bun pret, economii la fondurile publice, si acest lucru esteposibil numai in conditiile existentei unui numar ridicat de posibili competitori.

c. Serviciile contractate sunt "legate" de restul sistemului, ceea ce poate fiasigurat prin implementarea unui sistem eficient de evaluare, monitorizare siraportare.

e. Evitarea monopolului in contractare astfel incat daca sunt propuse spre con-tractare mai multe tipuri de servicii, este de dorit ca acestea sa nu fie obtinute deacelasi contractor sau de un numar foarte limitat de contractori, ceaa ce va coduce ladescurajarea competitiei si drept consecinta la scaderea eficientei sistemului de

contractare sociala. Trebuie mentionat ca claritatea obiectivelor in materie decontractare sociala si gradul de dezvoltare a pietei pot asigura succesul unui astfel detip de practica.

Desi in teorie atat stabilirea de parteneriate in domeniul programelor sociale, cat sirealizarea de contractare sociala par relativ simplu de realizat, este necesar sa aveminca o conditie de fond indeplinita: un sistem administrativ modern, interesat si activ inmaterie de reforma si inovatie administrativa. Un sistem de servicii sociale de calitateapare intr-o interactiune complexa de elemente care tin de costuri, de calitateaserviciilor si de principii de echitate. Rolul guvernului trebuie sa ramana determinantin stabilirea obiectivelor si strategiilor de urmat, el fiind acela care modeleaza practicacontractarii sociale in beneficiul societatii.

Procesul de subcontractare

Punem in evidenta conditii de reusita a unui parteneriat public-privat careprezinta procesul de contractare si contractul insusi. Contractarea de serviciisociale, trebuie sa se subordoneze din punct de vedere procedural, cel putinurmatoarelorprincipii: nediscriminarea, echilibrul, tratamentul egal, recunoastereareciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii fondurilor, asumarearaspunderii.

Principiul nediscriminarii urmareste crearea unui cadru competitiv pentru atragereasi obtinerea celor mai bune rezultate de pe piata serviciilor sociale prin interzicereadiscriminarii potentialilor participanti in cadrul procedurii de contractare de serviciisociale si trebuie sa permita oricarui ofertant acces egal.

Aplicarea principiului tratamentului egal urmareste realizarea unui cadru bazat peincredere, corectitudine si impartialitate pe tot parcursul derularii procedurii deatribuire a contractului de servicii sociale.

In conformitate cu principiul recunoasterii reciproce, autoritatea contractanta are

obligatia de a accepta documente echivalente celor cerute de legislatia din Romania,emise de organisme stabilite in alte state ale Uniunii Europene.


7/18

In aplicarea principiului transparentei, informatia relevanta va fi oferita in modcoerent si la timp tuturor partilor interesate prin metode de comunicare eficiente,asigurarea" vizibilitatii" regulilor, oportunitatilor, proceselor, claritatea documentelorelaborate pe parcursul derularii procesului de contractare. Principiul transparenteisporeste increderea potentialilor candidati in autoritatea contractanta, fapt ce conduce

la participarea acestora in numar mare si cu oferte optime in cadrul procedurilor decontractare.

Principiul eficientei utilizarii fondurilor sau " valoare pentru banii investiti"semnifica cantitate scontata contra unei calitati considerate corespunzatoare, platindun pret considerat corespunzator, la momentul oportun si in locul oportun.

Principiul confidetialatii urmareste nedezvaluirea de catre autoritatea contractanta aunor informatii pe care furnizorul privat de servicii sociale le precizeaza ca fiindconfidentiale, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii arprejudicia interesele legitime ale furnizorului privat de servicii sociale, in special in

ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala.

Principiul cresterii calitatii serviciilor presupune obtinerea de catre autoritateacontractanta a unor servicii mai bune din punct de vedere calitativ decat cele existentein prezent. Aplicarea acestui principiu este conditionata de aplicarea principiilorenuntate mai sus, deoarece cresterea calitatii serviciilor nu poate fi obtinuta decat inmasura in care atribuirea contractului catre furnizorul privat de servicii sociale esteefectuata in conditii de transparenta si cu respectarea principiilor concurentiale.

Principiul echilibrului intre sarcinile impuse prin contract si obligatiile ulterioaresolicitate, solicita sa nu fie impuse furnizorului sarcini care exced cadrului legal saupot sa devina impovaratoare pentru furnizorul privat de servicii.

Conventiile de parteneriat se refera la cadrul de cooperare stabilit in urmanegocierilor intre institutia publica ( autoritatea subcontractanta) si furnizorulprivat cu privire la scopul organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale acordate de catrefurnizorii implicati in parteneriat. Asfel, conventiile de parteneriat reflecta programelelocale de acordare a serviciilor sociale prin intermediul furnizorilor publici de serviciisociale specializate si de proximitate la nivelul consiliilor judetene si locale si vorcuprinde:

responsabilitatile partenerilor de la nivel local si central implicati in furnizareaserviciilor sociale; sursele de finantare si estimarea nivelului acestora; resursele umane implicate in acordarea serviciilor sociale; modalitatile de sanctionare a incalcarii prevederilor conventiei.

Crearea fondurilor de resurse care sa fie administrate de catre structurile centrale siutilizate pentru asigurarea sustinerii financiare a proiectelor de dezvoltare propuse decatre organizatiile neguvernamentale si sprijinite de catre APL poate fi considerat unpunct de pornire al parteneriatelor publice private. Totodata, este importantaelaborarea unui set de reguli si principii calauzitoare pentru utilizarea resurselor

disponibile in baza catorva principii:


8/18

a) principiul co-finantarii. Unele mijloace trebuie sa fie asigurate de catre insasiorganizatiile neguvernamentale din surse extrabugetare;

b) principiul stimularii si asigurarii durabilitatii proiectelor demarate in parteneriate, datfiind ca sustinerea financiara extrabugetara de cele mai multe ori este de scurta

durata si nu reprezinta un subsidiu permanent;

c) proiectele trebuie sa contribuie la unele prioritati identificate si stipulate in prealabilde catre autoritatile centrale in baza strategiilor guvernamentale (cum ar fi,dezvoltarea alternativelor institutiilor sociale);

d) crearea capacitatilor partenerului privat ,spre exemplu, prin instruirea personaluluidisponibil si are capacitatea necesara sa presteze servicii in cadrul parteneriatelor;

e) elaborare unor principii de selectare a partenerului privat care vor avea invedere viabilitatea financiara a organizatiei;

(f) elaborarea mecanismelor de monitorizare adecvata a parteneruluiprivat implicat si organizarea controlului financiar asupra utilizarii corecte afinantarilor primite de la bugetul local sau central.Un factor important este de aantrena insusi sectorul organizatiilor neguvernamentale in procesul de elaborare astandardelor de colaborare cu orgamizatiile partenere.

Prin contractare de servicii se va avea in vedere transferul dreptului si obligatieide administrare a serviciilor destinate protectiei unei categorii de beneficiari precumsi a responsabilitatii privind acordarea serviciilor sociale de la organele administratieipublice locale catre furnizorii privati acreditati care actioneaza pe riscul siraspunderea lor in interesul beneficiarului, in vederea cresterii calitatii serviciilor.

Procesul de contractare, reglementat de lege evidentiaza:

modul in care se deruleaza managementul parteneriatului public parivat; procesul de evaluare a cererilor de contractare de servicii de asistenta sociala; procedurile de derulare a proiectelor; standardele de performanta si criteriile de evaluare a furnizorului privat; procedurile de lucru cu administratia publica si cu cea privata.

Procesul de contractare trebuie sa inceapa prin definirea unui cadru pentruparteneriatul public-privat. In acest scop cateva preconditii inter-relationale suntnecesare pentru folosirea adecvata a acestor forme alternative, precum ar fi:

Cadrul legislativ in sprijinirea relatiilor contractuale intre domeniile public siprivat;

Schimbari organizationale in cadrul autoritatilor publice, centrand atentiaasupra rolului beneficiarului si transferand raspunderea pentru deciziilepublice;

Reglementari financiare in sprijinul unei intelegeri mai bune a costurilorreale ale serviciilor;

Noi forme de management al serviciilor, licitarea si monitorizareacontractului;

Mediul de piata, cu mecanismele sectorului privat si consecintele lui.


9/18

Furnizorii de servicii sociale, parti ale convensiei de parteneriat public privat,pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditati in conditiilelegii.

Este acreditat furnizorul, care:

este constituit in conditiile legii; are prevazute in actul de infiintare scopurile si obiectivele, precum si acordarea

de servicii sociale; scopurile si obiectivele urmarite respecta principiilefundamentale ale drepturilor omului, legislatia nationala si actele internationaleaplicabile;

durata de functionare, conform actului de infiintare, ii permite dezvoltareaserviciilor sociale pentru care solicita acreditarea;

are posibilitatea de a sustine material sau demonstreaza capacitatea de aatrage resursele financiare necesare acordarii serviciilor sociale pentru caresolicita acreditarea;

dispune de personal cu pregatire profesionala adecvata tipului de serviciisociale pentru care solicita acreditarea;

respecta sau demonstreaza ca poate respecta standardele de calitateexistente pentru serviciile pentru care solicita acreditarea;

acorda sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selectienediscriminatorii si conform prevederilor legislatie, a elaborat proceduri deevaluare periodica a serviciului si a satisfactiei beneficiarului.

D) Partenerul privat trebuie sa dispuna de personal cu pregatireprofesionala corespunzatoare. Astfel, serviciile sociale trebuie sa fie furnizate deasistentul social, precum si de specialisti avand diverse calificari si competente,responsabilitati si atributii specifice domeniului de activitate. Serviciile sociale cucaracter primar sunt furnizate de personal de specialitate format in institutii deinvatamant superior de stat si particulare. Serviciile sociale specializate sunt furnizatede echipe interdisciplinare.Totodata, partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitatiprofesioniste de identificare a beneficiarilor care presupune existenta unei strategiide selectare, a unui set de criterii dupa care sunt evaluate nevoile acestora. Anchetasociala si planificarea de caz reprezinta instrumentele cu ajutorul carora asistentulsocial realizeaza solutionarea nevoilor beneficiarului

E). Partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati suficiente de a asigura buna

functionare a procesului de acordare a serviciilor sociale, care trebuie organizat,conform Normelor Metodologice, in cateva etape principale:

a) evaluarea initiala;

b) elaborarea planului de interventie;

c) evaluarea complexa;

d) elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire;

e) implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planulindividualizat;


10/18

f) monitorizarea;

g) reevaluarea;

h) evaluarea opiniei beneficiarului.

Furnizarea serviciilor sociale se realizeaza in baza planului individualizat deasistenta si ingrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul siparticiparea beneficiarului si cu consimtamantul formal al acestuia si va cuprinde, inprincipal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum siprocedurile de acordare. Raspunderea privind implementarea si monitorizareaplanului individualizat de asistenta si ingrijire revine asistentului social desemnat defurnizor, ca responsabil de caz. Totodata, furnizarea serviciului va fi realizata astfel,incat drepturile beneficiarului de servicii sociale sa fie respectate:

sa li se respecte drepturile si libertatile fundamentale, fara discriminare pe baza

de nastere, rasa, sex, religie, opinie sau orice alta circumstanta personala orisociala;

sa fie informati asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale; sa li se comunice, in termeni accesibili, informatiile privind drepturile

fundamentale si masurile legale de protectie, precum si cele privind conditiilecare trebuie indeplinite pentru a le obtine;

sa participe la procesul de luare a deciziilor in furnizarea serviciilor sociale; sa li se asigure pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si

primite; sa li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atat timp cat se

mentin conditiile care au generat situatia de dificultate; sa fie protejati de lege atat ei, cat si bunurile lor, atunci cand nu au capacitate

de decizie, chiar daca sunt ingrijiti in familie sau intr-o institutie; sa li se garanteze demnitatea si intimitatea; sa participe la evaluarea serviciilor

sociale primite.

Criteriile de evaluare a asociatiilor si fundatiilor vor face referinta la:

a) justificarea unitatii de asistenta sociala in raport cu necesitatile si prioritatile deasistenta sociala ale comunitatii;

b) capacitatea organizatorica: functionarea unitatii de asistenta sociala intr-un sediuadecvat; organizarea activitatilor din unitatea de asistenta sociala.

c) capacitatea de functionare a unitatii de asistenta sociala: experienta asociatiei saua fundatiei in domeniul serviciilor sociale propuse; caile si modalitatile de identificarea beneficiarilor; calitatea standardelor propuse de asociatie sau de fundatie pentruserviciile acordate de unitatea de asistenta sociala; capacitatea bugetului de veniturisi cheltuieli al unitatii de asistenta sociala de a asigura functionarea acesteia, peperioada subventionarii, la standardele propuse; capacitatea resurselor umane de aasigura functionarea unitatii de asistenta sociala la standardele propuse; experientade colaborare, parteneriat cu autoritatile locale, cu alte organizatii guvernamentale si

neguvernamentale.


11/18

a. Atribuirea contractului de servicii sociale se va face in functie deurmatoarele criterii:

raport cost/eficienta; respectarea standardelor minime obligatorii de calitate;

respectarea strategiei judetene/locale in domeniu; dovada existentei de personal cu experienta in domeniul protectiei

beneficiarului; contributia proprie a furnizorului privat ; metodologia de lucru ; costul/beneficiar; pretul total al contractului.

b. Subventia este solicitata si ulterior acordata in baza documentatiei desolicitare a subventiei care trebuie sa contina informatie comprehensiva cuprinsa in:

a) Formularul standard de solicitare a subventiei si care va contine trei sectiuni:Date despre asociatie / fundatie; Experienta anterioara a asociatiei / fundatiei indomeniul serviciilor sociale; date tehnice privind unitatea de asistenta sociala pentrucare se solicita subventia. Bugetul de veniturisi cheltuieli al unitatii de asistentasociala prevazut pentru anul in care se solicita subventia.

b) Raport privind activitatea asociatiei sau a fundatiei, care trebuie sa subliniezecapacitatea asociatiei / fundatiei de a oferi servicii sociale, experienta in acestdomeniu, continuitatea activitatii si credibilitatea organizatiei, resursele (materiale,umane, financiare, informationale) pe care le detine organizatia;

c) Nota privind oportunitatea unitatii de asistenta sociala in raport cu prioritatile deasistenta sociala din localitate, intocmita de autoritatea contractanta din bugetulcareia se solicita subventia. Nota de oportunitate cuprinde urmatoarele aspecte:Necesitatile si prioritatile comunitatii (sustinute cu date, statistici); care sunt nevoileacute ale comunitatii in ceea ce priveste serviciile de asistenta sociala; ce servicii deasistenta sociala exista in comunitate; cate persoane beneficiaza de aceste servicii;cate persoane nu au acces la serviciile existente; cate persoane ar avea nevoie deserviciile propuse de organizatie.

d)Analiza ofertei organizatiei privind: calitatea serviciilor; selectia beneficiarilor;

capacitatea resurselor unitatii; rezultatele obtinute pana in prezent; alte constatari inurma vizitei efectuate la unitatea respectiva.

e) De asemenea sunt solicitate un sir de alte acte care demonstrezasolvabilitatea asociatiei sau fundatiei si capacitate juridica. De asemenea suntsolicitate documente privind colaborarea, parteneriatul cu consiliile locale, cuoganizatiile guvernamentale si neguvernamentale etc.

Selectarea si evaluarea dosarelor se face, potrivit legii, de catre o comisie deselectie si evaluare organizata in cadrul Autoritatii Contractante care evalueazasolicitarile de subventie dupa o grila stabilita de membrii acesteia, in functie de

criteriile prevazute in actul normativ. De asemenea, comisia intocmeste un raport deoportunitate pentru fiecare solicitare de subventie; stabileste care asociatii si fundatii


12/18

vor beneficia de subventie, cat si nivelul total al acesteia; inainteaza directiilor /departamentelor competente documentele organizatiilor propuse pentru subventie;anunta in scris, rezultatul selectiei organizatiilor solicitante.

Exista si riscuri in procesul de selectare a partenerului privat. Procesul de selectare a

ONG in domeniul contractarii sociale trebuie sa fie clar, iar regulile usor de aplicat,introducerea regulilor prea birocratice de selectare si nu totdeauna justificate, potdescuraja participarea ONG la licitatie. Totodata autoritatea contractanta trebuie sadispuna de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii side a elabora formule de parteneriat public privat in cazurile in care piata de serviciisociale este subdezvoltata in anumite zone teritoriale si astfel nu exista alternative ladiverse tipuri de servicii, respectiv, nici foarte multi doritori de a participa la licitatiaanuntata. Din aceasta perspectiva este foarte necesara pregatirea organizatiilornonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea tehnicilor eficiente de analizasi evaluare a criteriilor de selectie a partenerului privat, imbunatatirea capacitatilor dea formula unele standarde de buna practica in domeniul contractarii de fonduri

publice.

Contractul va indica in mod obligatoriu:

obiectul contractului, care il constituie furnizarea serviciilor sociale conformcaietului de sarcini;

natura serviciilor oferite si costurile acestora, perioada si conditiile de furnizare,cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu;

drepturile si obligatiile partilor va include cadrul de actiune aautoritatii contractante, serviciul public care are in competentasa prestarea de servicii de asistenta sociala si a furnizorului de servciisociale, organismul privat autorizat, acreditat in conditiile legii;

beneficiarii contractului, care sunt persoanele fizice, beneficiari ai serviciilorcare constituie obiectul contractului;

Procedura de administrare a fondurilor contractate de furnizor de la autoritateacontractanta, fonduri destinate infiintarii si administrarii serviciului ce constituieobiectul contractului,

coordonarea, conducerea si controlul activitatilor acestui serviciu; sanctiunile aplicate in conditiile unor servicii sociale de calitate

necorespunzatoare.

Contractul este semnat doar in baza respectarii standardelor, adica a reglementarilortehnice sau alor acte similare prevazute in caietul de sarcini si in propunerea tehnica.Propunere tehnica si propunere financiara inseamna propunerea care a constituitoferta de pret pentru realizarea obiectului contractului, asa cum au fost acesteaacceptate de autoritatea contractanta.

Caietul de sarcini cuprinde in mod obligatoriu:

scopul serviciului social care urmeaza a fi contractat;


13/18

modul de functionare a serviciului contractat de furnizorul privat de serviciisociale;

obiectivele serviciului social contractat; indicatori fizici - unitatea de masura, indicatori de eficienta, indicatori de

rezultate;

activitati generale privind specificul serviciului social, administrarea,dezvoltarea sau infiintarea serviciului social contractat (orientativ) ;

personalul si pregatirea acestuia; rapoarte si grafic de derulare a activitatilor.

Serviciile sociale se vor furniza in conformitate cu standardele de calitate specifice,reglementate de legislatia in vigoare. Pot fi prezentate conditii specifice de furnizarea serviciilor sociale, de exemplu: furnizarea serviciilor sociale, cu respectareaconventiilor incheiate anterior de contractant privind activitatea sociala, curespectarea strategiilor locale de asistenta sociala; furnizarea cu prioritate aserviciilor sociale beneficiarilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

furnizarea de servicii sociale in mod tarifat sau gratuit.

Obligatiile asociatiei si fundatiei prevazute in conventie sunt urmatoarele:

sa foloseasca subventia in mod exclusiv pentru serviciile de asistenta socialaacordate persoanelor asistate;

sa prezinte la incheierea conventiei un raport final de activitate; sa accepte controlul si verificarile organului de control, in legatura cu utilizarea

fondurilor din subventie; in cazul nerespectarii prevederilor legale in vigoare, sa ramburseze sumele

primite, precum si penalitatile aferente acestora; punerea la dispozitia finantatorului a unor bunuri dobandite prin subventie, in

situatia in care activitatea unitatii de asistenta sociala inceteaza; obligatia de a evidentia si raporta separat veniturile si cheltuielile primite ca

subventie; ssociatia poate primi din partea autoritatii contractante indrumare

metodologica; participa la sedintele autoritatii contractante in cadrul carora seiau decizii cu impact asupra serviciilor sociale care fac obiectul contractului;poate fi consultata in elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilorsociale.

Este esential ca organizatiile sa stie ca obligatiile asumate trebuie respectate, altfelsunt suportate rigorile legii. Acestea impun, in conditiile nerespectarii conditiilorconventiei, in ordine, incetarea aplicarii conventiei, anularea platilor si solicitarearestituirii sumelor deja alocate. In cazul in care organizatia nu se conformeaza, sepoate ajunge in instanta de judecata.

Autoritatea Contractanta are obligatia:

de a aloca fondurile reprezentand subventia; de a acorda asistenta de specialitate in desfasurarea si realizarea

programelor;

de a dispune suspendarea platii lunare a fondurilor, in cazul nerespectariiobligatiilor asumate de asociatie sau fundatie.


14/18

Contractul prevede, de asemenea, procedurile de incetare. Constituie motiv deincetare a contractului urmatoarele: expirarea duratei pentru care a fost incheiatcontractul; acordul partilor privind incetarea contractului; hotararea definitiva siirevocabila a unei instante judecatoresti; incetarea activitatii furnizorului prindesfiintare, lichidare, dizolvare; forta majora, daca este invocata. Constituie motiv

de reziliere a contractului nerespectarea obligatiilor asumate prin contract de catreuna dintre parti sau incalcarea de catre furnizor a prevederilor legale cu privire laserviciile sociale, daca este invocata de autoritatea contractanta; retragerea sauanularea de catre organele de drept a autorizatiei de functionare, expirareavalabilitatii acesteia ori limitarea domeniului de activitate pentru care furnizorul a fostacreditat, in situatia in care aceasta limitare afecteaza furnizarea serviciilor prevazutede contract, precum si suspendarea sau retragerea acreditarii; schimbarea obiectuluide activitate al furnizorului, in masura in care este afectata furnizarea serviciilorprevazute in contract.

Penalitati. Daune: In functie de natura serviciilor sociale ce fac obiectul contractului,se vor preciza daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, exigibile decatre o parte, in cazul nerespectarii culpabile a prevederilor contractului de catrecealalta parte. Este bine de stiut, ca respectarea conditiilor conventiei si a legilor invigoare sunt suficiente pentru buna desfasurare a contractului. Prevederile din legecu caracter punitiv au menirea de a preveni si impiedica posibilele abuzuri din

Activitatea de monitorizare, evaluare si control are caprincipale obiective urmatoarele

imbunatatirea calitatii si cresterea eficientei serviciilor sociale acordate defurnizori;

respectarea standardelor de calitate;

indrumarea si coordonarea metodologica a activitatii serviciului public deasistenta sociala de la nivel local si judetean cu privire la acordarea serviciilorsociale;

asigurarea respectarii drepturilor sociale ale beneficiarului;

colectarea datelor cu privire la situatia beneficiarilor, furnizorilor si tipurilor deservicii.

Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizeaza prin derulareaunoractivitati care vizeaza calitatea serviciilor; gradul de satisfactie a beneficiarului;respectarea standardelor de calitate; gradul de adaptare a serviciilor sociale acordatela nevoile beneficiarului; performanta personalului; resursele necesare; costulserviciilor; respectarea altor reglementari conexe serviciilor sociale. In scopulrealizarii eficiente a activitatii de control si monitorizare, autoritatile contractante audreptul de a primi de la furnizor rapoarte cu privire la furnizarea serviciilor socialecare fac obiectul contractului si de a monitoriza furnizarea serviciilor sociale.

In scopul bunei functionari a serviciului, autoritatile contractante:


15/18

se obliga sa acorde furnizorului, dupa caz, spatii/resurse umane/mijloacefinanciare/alte bunuri si servicii, in vederea sustinerii furnizarii tipurilor deservicii sociale prevazute in contract;

sa verifice utilizarea eficienta a spatiilor/resurselor umane/mijloacelor

financiare/altor bunuri si servicii acordate furnizorului, in vederea furnizariiserviciilor sociale prevazute in contract;

sa verifice modul de furnizare a serviciilor sociale, pentru a stabiliconformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnica si din termenii dereferinta;

sa informeze furnizorul cu privire la modificarile legislative aparute in timpulderularii prezentului contract;

sa respecte, conform legii, confidentialitatea tuturor datelor si informatiilorprimite de la furnizor si sa asigure securizarea acestor date;

sa asigure accesul furnizorului la baza de date pe care o detine referitor lafurnizorii de servicii sociale, in situatia in care aceste date sunt necesaresolutionarii cazurilor aflate in evidenta serviciului care face obiectulcontractului, si sa asigure securizarea acestora;

sa asigure furnizorului indrumare metodologica cu privire la domeniulserviciilor sociale.

Utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele localese supune controlului organelor abilitate de lege. Activitatea de evaluare si control afurnizorilor de servicii sociale trebuie sa se efectueze cu o periodicitate prestabilita, safie efectuata in exclusivitate de catre Autoritatea contractanta, cu intocmireaobligatorie a unei note de constatare cu aspectele rezultate, recomandarile facutepentru remedierea deficientelor constatate si termenele de realizare, care setransmite atat furnizorului, cat si autoritatilor publice locale in a caror razafunctioneaza. In structura Autoritatii contractante se infiinteaza un compartiment despecialitate, care va coordona activitatea de monitorizare, evaluare si control indomeniul serviciilor sociale.

Concluzii

Ca rezultat al redefinirii rolurilor si responsabilitatilor guvernelor, sectorului privat sisocietatii civile, apar noi retele avand la baza un parteneriat de tip public-privat care isipropune solutionarea unor probleme sociale considerate altadata a fi exclusiv inresponsabilitatea guvernului. Parteneriatul public privat in furnizarea serviciilor socialeofera un sir intreg de avantaje atat pentru institutiile publice si private, cat si pentruintreg sistemul de asistenta sociala. Astfel, pe termen lung parteneriatele publiceprivate in domeniul social dezvoltata o piata competitiva de servicii sociale, undeexista o concurenta intre organizatiile publice si private, precum si intre entitatile

private furnizoare de servicii sociale, permite concentrarea efortului sectorului publicpe elaborari de politici si strategii generale de management al serviciilor sociale,lasand implementarea in seama organizatiilor private. Astfel, sporeste impactul


16/18

programelor de servicii sociale sustinute de bugetul de stat prin atragerea de resursecomplementare. Implicarea actorilor comunitari in identificarea propriilor probleme sioferirea de solutii creeaza cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea unorformule durabile de parteneriat in crearea retelelor comunitare de servicii sociale. Pede alta parte, sporeste pe aceasta cale controlul societatii asupra utilizarii banilor

publici care au menire sociala.

Relatiile de parteneriat genereza imbunatatiri ale managementului institutiilorpublice prin reglementare de standarde de calitate a serviciilor sociale, permitediversificarea serviciilor sociale, ceea ce conduce la cresterea numarului debeneficiari si contribuie la cresterea calitatii serviciilor.Totodata pentru organizatii sibeneficiari permite accesul la fonduri publice, astfel asigurand continuitatea infurnizarea serviciilor sociale prestate de catre ONG, ceea ce sporeste credibilitateapentru initiativele private de acumulare de fonduri.

Parteneriatele publice private in domeniul social, deosebit de atractive prin

eficienta, solicita o capacitate sporita de management atat din partea agentiilorguvernamentale, care finanteaza implementarea in regim privat de servicii deasistenta sociala, precum si din partea furnizorului de servicii.

Din aceasta perspectiva, datorita complexitatii serviciilor sociale, trebuie sa creascacapacitatea institutiilor publice de a face un bun management al relatiilor public-private in sensul dezvolarii pietei de servicii sociale prin stimularea competitiei inoferta de servicii sociale. Capacitatea administrativa a Autoritatii contractante, inprocesul de selectare a partenerului privat, trebuie sa se centreze pe dezvoltareamanagementului procedurii de contractare, monitorizare si evaluare a contractorilor,standarde si indicatori de performanta, atat din punct de vedere al organizariiserviciului, cat si al prestarii directe. Autoritatea contractanta nu va putea atinge acestobiectiv, daca nu va dispune de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunileofertei de servicii.

Discrepantele care exista intre diferite regiuni de a-si identifica propriile probleme potcrea situatii, in care piata de servicii sociale este subdezvoltata si un anumit numarde comunitati sa nu beneficieze de parteneriate publice locale. Din aceastaperspectiva este foarte necesara informarea corecta a organizatiilornonguvernamentale si a autoritatilor publice cu privire la oportunitatile PPP;pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea

tehnicilor eficiente de analiza si evaluare a programelor in parteneriat; imbunatatireacapacitatilor de a dezvolta procese participative, vizand schimbarea/imbunatatireacadrului de politica publica, formularea unor standarde de buna practica in domeniulcontractarii de fonduri publice.

Trebuie sa fim constienti de faptul ca eforturile organizatiilor neguvernamentalc nu potduce la rezolvarea in intregime a unei probleme in comunitatea locala si nici nu vor


17/18

substitui administratia publica. Ele trebuie vazute ca un mod de actiunecomplementar activitatii administratiei, prin care comunitatea seautoresponsabilizeaza fata de rezolvarea propriilor probleme. ONG-urile pot gasisolutii pentru probleme cu care se confrunta cetatenii, dar aceste solutii devinrelevante doar daca ele pot influenta procesul de dezvoltare al nivelul intregiicomunitati si contribuie la un proces general de dezvoltare sociala. Deseori aceastadezvoltare sociala depinde de flexibilitate si predispunerea spre cooperare ainstitutiilor guvernamentale si ce celor neguvernamentale.

Calitatea parteneriatului public-privat reprezinta o preocupare constanta a ultimilorani atat pentru organizatiile nonguvernamentale, cat si pentru autoritatile publice, estesubliniata necesitatea de a dezvolta si a imbunatati cooperarea si parteneriatul dintre"sectorul public' si "sectorul nonguvernamental', avand ca rezultat imbunatatireaperformantelor guvernarii si a calitatii politicilor publice din Romania prin deschidereacatre societatea civila si apropierea de cetatean.

Pentru a asigura succesul unei astfel de cooperari si pentru a evita esecurileeste nevoie:

de coordonare a activitatilor si deciziilor; de un management de calitate al actiunii comune, ceea ce presupuneacceptarea de catre parteneri a regulilor si normelor comune de operare;

distribuirea corecta a riscurilor intre parteneri; delegarea de gestiune din partea sectorului de stat spre sectorul privat; contracte de parteneriat bine negociate si structurate legal; licitarea proiectului propus pentru cofinantarea publica pentru a alege

partenerul privat cel mai convenabil din punct de vedere al calitatii si costului,concurenta asigurand de fapt si succesul unui contract pentru autoritatilepublice;

preluarea de catre sectorul public a metodelor de management privat, dat fiind

ca proiectul de parteneriat public-privat se dovedeste a fi unul dintreprincipalele mecanisme prin care sectorul public reuseste sa obtina valoare inschimbul banilor;

monitorizarea partenerului privat la toate fazele realizarii investitiei si inexploatare, ceea ce solicita sectorului public cunostinte privind managementulantreprenorial, lipsa de competenta de domeniu a institutiei publice ar puteacrea mari dificultati in gestiunea parteneriatului;

capacitatea parteneriatului public privat de a raspunde problemelor de interespublic ale unei comunitati, ceea ce va solicita administratiei publice locale sainvete sa actioneze local, adica sa invete mai intai sa identifice cele maistringente probleme ale comunitatii, dupa care sa identifice si sa mobilizeze

resursele locale. O astfel de abordare va asigura eficienta parteneriatuluipublic privat.


18/18

In ultimii ani s-au imbunatatit constant dimensiunea si calitatea parteneriatului public-privat(intre autoritatile publice si sectorul nonguvernamental), dar foarte multe lucruriraman inca de realizat pentru a valorifica la maximum potentialul de parteneriatexistent in Romania.Astfel in comuna Valea Ramnicului realizandu-se 8 locuintepentru familiile defavorizate social, atentia sporita spre copii cu o slaba educatie si

integrarea acestora in procesul educational.

Servicii Sociale Si Parteneriatul Public Privat

Documents

Transcript of Servicii Sociale Si Parteneriatul Public Privat