Serie nouå, nr. 167-168 /mai 2010

Ucrainenii trãiesc în nordul ºi nord-estul Ro -mâniei de astãzi de secole. Anul acesta are osemni ficaþie istoricã în viaþa lor: sãrbãtorim ani -versarea a 650 de ani de la prima atestare do cu -mentarã a localitãþii Rona de Sus din judeþulMaramureº (vezi Ioan Mihályi, Diplome mara-mureºene din sec. XIV, Maramureº-Sighet, 1900,p. 9, 42 ºi urm.). ªi nu este singura atestare înacest sens (vezi ºi Alexandru Filipaºcu, IstoriaMara mu reºului, Bucureºti, 1940, p. 86-103).

„Marea aniversare" a celor 650 de ani de exis-tenþã a comunei Rona de Sus va rãmâne mult timpîn memoria membrilor comunitãþii, a ucrainenilordin þara noastrã. Alte localitãþi din aceeaºi zonã, încare ucrainenii sunt în majoritate comparativ curomânii sau alte minoritãþi naþionale, dateazã, con-form aceloraºi izvoare, din anul 1329 (Câmpulungpe Tisa) ºi 1533 (Poienile de sub Munte).

Prezenþa comunitãþilor ucrainene compacte

pânã în zilele noastre trebuie sã fie înþeleasã ca oexpresie a bunei convieþuiri cu poporul român înmijlocul cãruia trãim. Numai astfel ucrainenii deaici au putut supravieþui de-a lungul veacurilor.

Cunoscuþi pe meleagurile româneºti încã dinsecolele al XIV-lea - al XV-lea, ucrainenii au pro-liferat demografic în secolul al XIX-lea ºi au atinsapogeul - demografic, politic, cultural etc. - în se -co lul al XX-lea, în timpul României Mari. Potrivitrecensãmântului din 1930, minoritatea ucraineanãnumãra 641 845 de persoane, reprezentând 3,55%din totalul populaþiei României. Câte nume deprestigiu ale ucrainenilor din aceastã perioadã,afirmate în economie, politicã, ºtiinþã, literaturã,artã, publicisticã º.a., nu s-ar putea înºira? Ei aufost preocupaþi atât de dezvoltarea României mo -derne, cât ºi de pãstrarea ºi dezvoltarea moºteniriiistorice ucrainene.

Pe fondul libertãþilor democratice acordateminoritãþilor naþionale de Constituþia Românieidin 1923, procesul de organizare a populaþieiucrai nene în plan politic ºi cultural a cunoscut oevoluþie pozitivã. Ucrainenii au înfiinþat o mulþimede organizaþii, societãþi culturale, literare, sportiveºi de binefacere; ei au avut reprezentanþii lor înParlamentul de la Bucureºti ºi presã proprie. Dinpãcate, la sfârºitul perioadei interbelice, ucraineniiau fost supuºi la tot felul de privaþiuni din parteaautoritãþilor vremii, limba ucraineanã fiind scoasãdin ºcoli ºi biserici.

În urma pierderilor teritoriale ale României lasfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, s-aprodus o diminuare drasticã a populaþiei ucrainenede pe teritoriul românesc. Însã, chiar dacã acumalcãtuiau doar 0,3% din întreaga populaþie, ucrai -

ne nii s-au strãduit sã pãstreze ºi sã continue reali -zãrile de altãdatã.

În perioada 1945-1989, dupã un scurt reviri-ment al vieþii ucrainene, când în aproape toatelocalitãþile locuite de ucraineni au funcþionat ºcolicu limba de predare ucraineanã, în a doua parte a„epocii de aur" aceste ºcoli au fost românizate,cãrþile ucrainene au fost arse, activitatea cultura lãsuprimatã, iar unii dintre fraþii noºtri au fost închiºipentru „naþionalism". Continua sã aparã o singurãpublicaþie ucraineanã „Novyi vik", puþin rãspân-ditã, ºi din când în când câte o carte sau re vis ta„Obrii" la Editura „Kriterion".

Deºi a treia minoritate din þarã ca mãrime,ucrainenii nu au fost recunoscuþi ca atare, fiind tre-cuþi la „alte naþionalitãþi".

Schimbarea de regim produsã dupã cãdereacomunismului a înlesnit o revitalizare a identitãþiiucrainene din România, concretizatã printr-o apro -

pie re a ucrainenilor de istoria poporului lor, de reli-gia, de limba ºi de cultura lui multisecularã. A fostînfiinþatã organizaþia Uniunii Ucrainenilor dinRomânia (UUR), care îºi desfãºoarã activitatea încondiþiile de democraþie ºi pluralism existente înRomânia de astãzi. De la început, ucrainenii au ob -þi nut douã mari câºtiguri: reprezentare par la men ta rãºi sprijin financiar pentru activitãþile organiza-torice ºi pentru desfãºurarea unei munci culturalesusþinute. Ceea ce se observã acum este interesulcrescând pentru tot ce este legat de cultura ucrai -neanã, interes ce nu dispare, ci, din contrã, creºte.Pe mãsurã ce trece timpul, interesul românilorpen tru istoria ºi cultura ucrainenilor, despre carenu s-a vorbit din cauza politicii promovate de re gi -mul comunist, este tot mai mare.

UUR a susþinut financiar nenumãrate proiecteculturale ºi are în vedere, pentru anul în curs,realizarea altora. O datã la douã sãptãmâni, aparpatru reviste în limba ucraineanã ºi una în limbaromânã, anual se editeazã, în medie, zece cãrþiconsacrate beletristicii, criticii literare, folclorului,lingvisticii, istoriei, muzicii, relaþiilor ucraineano-române. Au loc mese rotunde, lansãri de carte,vernisaje, conferinþe, simpozioane, festivaluri.

Festivalul colindelor la ucraineni a fost ºi înacest an prima activitate desfãºuratã la SighetuMarmaþiei. Crãciunul, sãrbãtoare definitorie pen-tru ucraineni, a fost celebrat cum se cuvine. Ceivârstnici, prezenþi la festival, au retrãit atmosferapropriei copilãrii, încercând tonicul sentiment cã„lanþul de aur" al generaþiilor continuã. Ei s-aubucurat cã încã existã tineret, existã, deci, premisereale pentru ca viaþa ucraineanã din România sãcontinue. Au constatat, de asemenea, cã avem ºi

azi personalitãþi ucrainene (oficialitãþi, universi-tari, intelectuali) afirmate în viaþa socio-culturalã aþãrii. Participanþii au simþit fiecare cã sãrbãtoareaCrãciunului înseamnã ºi o reînnoire sufleteascã ºimoralã, aºa cum au trãit-o strãmoºii noºtri.

Colectivele artistice prezente, venite din toatezonele unde existã ucraineni, au însufleþit asistenþaprin colinde ºi cântece de o tulburãtoare frumuseþeºi puritate, dedicate naºterii lui Hristos. Pentru par-ticipanþii „cu stagiu" la tradiþionalul festival deCrãciun a fost un prilej de verificare a faptului cãreînnoirea firului valorilor ucrainene dinspre trecutspre viitor funcþioneazã cu neºtirbitã putere, înpofida diminuãrii demografice. Pentru tineretulucrainean din toate zonele þãrii, festivalul deCrãciun a fost încã o modalitate de a se apropia detradiþie, regãsindu-ºi identitatea, de a lega noi prie -tenii, de a simþi cã aparþine familiei ucrainene dinRomânia.

Alãturi de o susþinutã activitate culturalã,ucrainenii din România au construit, de-a lungultimpului, biserici în toate localitãþile în care trã -iesc. Existã în Poienile de sub Munte (Maramureº)o bisericã veche, din secolul al XVI-lea (în acestsens se pãstreazã ºi astãzi un pergament), care seînscrie în lista monumentelor istorice. La acestease adaugã patrimoniul UUR, care cuprinde 12sedii ºi o Casã de Culturã (la Timiºoara) - un edi-ficiu care va marca în chip substanþial prezenþavieþii culturale ucrainene în acest oraº.

Sunt tot mai frecvente momentele de exprimareºi manifestare a identitãþii ucrainene. Din pãcate,UUR ºi inspectoratele ºcolare judeþene n-au reuºitnici pânã în prezent sã reintroducã, peste tot,învãþarea limbii ucrainene în grãdiniþe ºi ºcoli; niciîn biserici nu se oficiazã în limba maternã în toatelocalitãþile cu populaþie majoritar ucraineanã.Aºadar, rãmâne în continuare în sarcina noastrãrezolvarea acestei chestiuni. Sperãm cã vom aveasprijinul necesar ºi din partea consilierului ucrai -nean al premierului Emil Boc, dl GheorgheAndraº ciuc, care rãspunde de problemele de în vã -þãmânt ale minoritãþilor naþionale reprezentate înParlamentul României.

Noi suntem încrezãtori cã ne vom bucura încontinuare de înþelegerea necesarã pentru a ne afir-ma ca o minoritate naþionalã ce îºi manifestã cupregnanþã ataºamentul faþã de þara în care ne-amnãscut, ne-am format, trãim ºi muncim. Rãmânemaceiaºi fii devotaþi României, þarã în care trãim deaproape ºapte secole, la dezvoltarea ºi moderni -zarea cãreia am adus ºi continuãm sã aducem ocontribuþie de necontestat.

Ion ROBCIUC

Ucrainenii - o prezenþã multisecularã în România

Curierul UCRAINEAN12

(Urmare dinnumãrul 163-164)

În continuare, M.Kostomarov trece laanali za relaþiilor din-tre popoarele slave. Pentru a stabili locul ºirolul Ucrainei în comunitatea popoareloreuropene, ºi în primul rând a celor slave, dinperspectiva dezvoltãrii lor viitoare, M. Kos to -marov anali zeazã statutul poporului ucraineande la mijlocul secolului al XIX-lea, în condiþi-ile când nu avea o statalitate proprie, fiinddivizat ºi stãpânit de Polonia ºi Rusia. Erainevitabil, de aceea, ca analizele sale sã seîndrepte spre evidenþierea orânduirii sociale ºipolitice din cele douã þãri ºi sã scoatã laluminã consecinþele dezastruoase pentru po -po rul ucrai nean determinate de fiinþarea luiîndelungatã în cadrul acestor þãri.

M. Kostomarov subliniazã cã ºi popoareleslave au început sã se îndepãrteze de creºti -nism ºi poruncile sale. „Polonia, scrie el, adevenit o þarã a celei mai grele înrobiri, undestãpânii îi reprimau dupã bunul lor plac peiobagi. Moscovia a instaurat puterea absolutãa þarului, sãvârºind cel mai mare pãcat prindistrugerea domniei libere a poporului dinNovgorod. Numai cã poporul ucrainean nui-a iubit nici pe þar, nici pe domni ºi, când aputut sã creeze orânduirea politicã dupã chi -pul ºi asemãnarea sa, a creat cãzãcimea, adicã„o adevãratã frãþie”. Aceastã acþiune aUcrainei a provocat rãzboaie împotriva ei dinpartea Poloniei ºi a Rusiei. Din punct devedere politic, Ucraina a murit, dar roadeleacþiunilor sale deja se vãd în proclamareaConstituþiei poloneze din 3 mai 1791 ºi înRãscoala decembriºtilor”7. Este vorba desprefaptul cã în Ucraina a fost elaboratã, cu multînaintea celei poloneze, Constituþia cunoscutãsub denumirea de Constituþia lui Pylyp Orlyk(5 aprilie 1710).

Aºadar, critica societãþii ruse ºi polonezeeste fãcutã de M. Kostomarov de pe poziþiicon secvent democratice. El se ridicã înapãrarea libertãþii ºi egalitãþii dintre oameni ºipopoare, împotriva asupririi sociale ºi naþio -nale, împotriva politicii imperiale ruse.Rezultã cã ideea naþionalã ucraineanã are odimensiune democraticã, reprezentând o sin-tezã între miºcarea de eliberare naþionalã ºisocialã. „În contradicþie cu unii oameni deculturã – precizeazã I. V. Ohorodnyk ºi V. V.Ohorodnyk – care considerau cã dintre toatepopoarele numai polonezii au rãmas curaþi înfaþa lui Dumnezeu, motiv pentru care trebuiesã joace un rol mesianic, în contradicþie cuMoscova ca „a treia Romã”, M. Kostomarov aconsiderat poporul ucrainean ca un popordrept”.8

Caracteristica democraticã a ideii naþionalea lui M. Kostomarov rezultã cu toatã clari-tatea din urmãtorul text al lucrãrii sale CãrþileFiinþei poporului ucrainean. Amintind cãprintre alte popoare slave rãsãritene senumãrã ºi Ucraina, care „... unindu-se cuPolonia ca sorã cu sorã, ca o gintã slavã cu oaltã populaþie din frãþia slavã; aceºtia (adicãucrainenii, I.S.) nu ºi-au creat nici þar, nicidomn, ci ºi-au creat frãþia cãzãceascã...ºi înscurt timp în Ucraina toþi ar fi fost cazaci,adicã liberi ºi egali, nu ar fi avut deasupra lorun þar sau un domn, ci numai pe uniculDumnezeu...ºi fiecare strãin, venind la ei, s-arfi mirat vãzând cã în nici o þarã din lume nuexistã aºa o fraternitate, o aºa credinþã, undebãrbatul îºi iubeºte atât de sincer soþia, iarcopiii pe pãrinþii lor... ªi a vrut Ucraina...sãtrãiascã precum fraþii cu Polonia, dar aceastaîn nici un fel nu a vrut sã-i pãrãseascã pedomni. Atunci, Ucraina s-a unit cu Mos co -via..., astfel ca sã trãiascã împreunã ca egali,

aºa cum se va întâmpla în veacuri între slavi.Dar în curând Ucraina a observat cã a intrat înrobie, ea, în simplitatea sa, încã nu cunoscusece reprezintã un þar, iar þarul mos covit nu afost altceva decât un idol ºi un asupritor. ªis-a îndepãrtat Ucraina de Moscovia, ºi n-aºtiut, sãraca, unde sã-ºi aplece capul. Deoa re -ce Ucraina iubea atât Polonia, cât ºi Moscoviaca pe niºte fraþi ai sãi ºi n-a vrut sã se învrãj -beascã cu ele, ea a vrut ca toate trei sã trãiascãîmpreunã într-o uniune...Însã acest lucru nul-au înþeles nici leºii, nici muscalii. Vãzândleºii ºi muscalii cã nimic nu pot face cuUcraina, s-au înþeles între ei: nu-þi va aparþinenici þie, nici mie, au rupt-o în douã, malulstâng al Niprului – muscalului, malul drept –leºului... ªi aºa a dispãrut Ucraina. Aºa parenumai. Ea n-a dispãrut... Doarme în mormânt,dar nu a murit, pentru cã se aude glasul ce ova trezi, ... ea în curând se va trezi ºi va strigapeste toatã Slavia largã, ºi vor auzi toþi glasulei. ªi se va ridica Ucraina, ºi va fi ea RiciPospoliþa independentã în uniunea slavã”.9

Din programul elaborat de Kostomarov nurezultã, însã, în ce mod se va realiza „uniuneaslavã”?! În acest punct avem de-a face cu odeosebire esenþialã între poziþia adoptatã deA. Mickiewicz ºi M. Kostomarov. Dacãprimul se angajeazã deschis ºi consecvent înlupta poli ti cã de eliberare a Poloniei, cel de-aldoilea se limiteazã la sfera teoreticului ºi adezideratului. Tot în acest punct se regãseºtedeosebirea între Taras ªevcenko, pe de oparte, ºi M. Kos to marov ºi P. Kuliº, pe de altãparte. Aceº tia din urmã nu au mers maideparte de ideea auto nomiei Ucrainei încadrul Rusiei Federative, pe când Taras ªev-cenko a adoptat poziþia luptei pentru sepa-rarea ºi independenþa acesteia, aºa cumrezultã din creaþia sa literarã. „Du pã vo inþanoastrã – scria M. Kostomarov în au to bio -grafia sa – ne imaginãm orânduirea fe de rativãca pe cea mai fericitã aºezare a vieþii naþiu-nilor slave. Pe toate naþiunile slave noi ni leîn chi puim unite într-o federaþie, asemenea re -pu bli ci lor antice greceºti sau Statelor Uniteale Americii de Nord, aflate în strânsã legã-turã între ele, dar fiecare pãstrându-ºi autono-mia”.10

În continuare, trebuie sã subliniem cã pro-movarea ideii de independenþã naþionalã ºistatalã în cultura ucraineanã se caracterizeazãprintr-o continuitate ºi consecvenþã remarca-bile. Este de-a dreptul uimitor faptul cã ultimafrazã din textul reprodus mai sus din M.Kostomarov se regãseºte aproape nemodifi-catã în versurile lui P. Ciubynskyi, versuri deo rarã frumuseþe, scrise în 1862: „ªce nevmerla Ucraina, i slava, i volea” („N-a muritîncã Ucraina, nici slava, nici libertatea”),care, dupã proclamarea independenþei Ucrai -nei în 1991, au devenit imnul þãrii, muzicaapar þinând lui M. Verbyþkyi. Dupã pãrereamea, aceste versuri reflectã, poate, cel maibine starea de spi rit a miºcãrii ucrainene deelibe ra re din a doua jumãtate a secolului alXIX-lea.

Când ne referim la continuitate, avem învedere faptul cã, dupã întoarcerea lui Tarasªevcenko din deportare, ia naºtere o nouãmiºcare culturalã, iniþiatã de o nouã gruparede intelectuali, cunoscutã sub denumirea de„Hro mada”, mai întâi la Universitatea dinKiev, iar apoi ºi în alte localitãþi ºi zone dinUcraina. Volodymyr Antonovyci, MychailoDraho manov, Pavlo Ciubynskyi ºi alþi intelec-tuali de frunte iniþiazã o amplã miºcare cul-

turalã în rândulpoporului, îm pãr -tãºind convingereacã Ucraina se vapu tea elibera nu maiprin dezvol ta rea

largã a învãþãmântului ºi culturii na þionale.Prin aceastã miºcare, ideea naþio na lã ucrai -neanã capãtã dimensiunea luministã.

Odatã cu trecerea anilor, intrã pe scenacultu ralã ucraineanã genera þii tinere de inte -lectuali, care continuã activitatea generaþieivârstnice (Hro ma dei vechi) ºi care formeazãaºa-numita Hro mada tânãrã. Printre aceºtia senumãrã ºi fiul profesorului Volodymiyr An -tonovyci, Dmi tri Anto novyci, care orienteazãtot mai mult miºcarea culturalã spre zonapoliticului. Altfel spus, in te lectualitateaucraineanã de la sfârºitul seco lului al XIX-leaa ajuns la concluzia corectã cã ieºirea Ucrai -nei din situaþia în care se aflã nu se poate rea -li za fãrã o miºcare politicã realã. Aºa seexplicã apariþia primelor partide politice, acãror devizã principalã a fost cuce rirea inde-pendenþei naþionale ºi statale a Ucrainei.Aºadar, ideea naþionalã ucraineanã începe sãcapete o dimensiune politicã naþiona listã însensul bun al cuvântului. Cu toate acestea, îna doua jumãtate a secolului al XIX-learãmâne predominantã ideea autonomieiUcrai nei în cadrul unei Rusii cu structurãfede rativã. Pe de altã parte, pe fondul miº -cãrilor sociale ce au loc în Rusia, mai întâipentru abolirea iobãgiei, iar apoi, datoritãdezvoltãrii rapide a capitalismului, pãtrunddin Europa ideile socialiste, la rãspândireacãrora contribuie M. Drahomanov, LeseaUkrainka ºi alþii. În contextul acesta pare sãse ridice pe primul plan ideea eliberãriisociale, care ar atrage dupã sine ºi eliberareanaþionalã. Spre o asemenea poziþie înclina laun moment dat ºi Lesea Ukrainka, chiar dacãrenunþã destul de repede la ea. Polemizând cuLesea Ukrainka, Ivan Franko scria cã „... unrãu mare pentru dezvoltarea noastrã naþionalã,mai mare decât interdicþiile statale ale cuvân-tului ucrainean, a fost starea de spirit care acuprins o anumitã parte a societãþii, starea de„indiferenþã” sau chiar de ostilitate faþã derevoluþia naþionalitãþii ucrainene. Sub influ-enþa teoriilor socialiste nedigerate, – scrie el –partea cea mai activã ºi mai talentatã a tinere-tului ajunge pânã la negarea totalã a oricãreiapartenenþe la un popor, la concepþia conformcãreia în Eli ziu mul viitorului nu prea îndepãr-tat (cum se credea atunci), a raiului socialist,se vor îneca toate particularitãþile naþionale ºicã, în gene ral, soluþionarea problemelor eco-nomice este infinit mai importantã decât oricealtã pro blemã”.11

Rezultã din cele menþionate cã aºezarea pepoziþii corecte ºi definitive a ideii naþionaleucrainene a survenit în primele douã deceniiale secolului al XX-lea, odatã cu desfãºurarealargã a activitãþii culturale ºi politice de cãtreIvan Franko ºi Mychailo Hruºevskyi, secon-daþi de mulþi alþi promotori ai acestei idei,cum au fost Lypynskyi, Michnovskyi etc.

7 I. V. Ohorodnyk, V.V. Ohorodnyk, op. cit., p. 291.8 ibidem.9 M. Kostomarov, Cãrþile Fiinþei poporului

ucrainean, fragment, în „Istoria filosofii Ukrainy",Crestomaþie, Editura „Lybid", Kiev, 1993, p. 316-317.

10 I. V. Ohorodnyk, V.V. Ohorodnyk, op. cit., p. 295.11 I. Denysiuk, op. cit., p. 7.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Ioan SEMENIUC

Ideea naþionalã ucraineanã

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan Buciuta

Ion CovaciKolea KureliukTeodor Sopco

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

2 Curierul UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile expri-mate în paginile Curierului ucrainean revineîn exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºiasu mã obligaþiile legate de conþinutul ma te -ria lelor ºi nu returneazã articolele nepu -blicate.

Consiliul Naþional al Audiovizualului (CNA),Consiliul Naþional pentru Com baterea Dis -criminãrii (CNCD) ºi Biroul de Informare alCon siliului Europei la Bucu reºti (Biroul) contin-uã în perioada 31 martie - 31 iulie 2010 (4 luni),parteneriatul lor în vederea promovãrii înRomânia a

Campaniei Consiliului Europei „Spu neþi NuDiscriminãrii”,

care se va desfãºura în co la borare cu Minis -terul Administraþiei ºi Inter ne lor ºi MinisterulEducaþiei, Cerce tãrii, Tineretului ºi Spor tului.

Campania, care se desfãºoarã ºi în celelalte 46de state membre ale Consiliului Eu ro pei, atra geatenþia asupra faptului cã lupta împotriva dis - criminãrii ºi promovarea dialogului in ter cul turalreprezintã responsabili tãþi atât colective, cât ºiindividuale.

Luând în considerare rolul major al mass-mediei în combaterea discriminãrii ºi în cu ra ja readialogului intercultural, precum ºi con tri bu þia eila informarea publicului larg ºi la for ma reaopiniei publice, profesio niº tii me dia sunt invitaþisã participe la Cam panie (www.coe.int/anti-dis-crimination-campaign), promovând o culturã atole ranþei ºi a înþe le gerii reciproce. Libertatea deexprimare a pre sei presupune nu numai un codeditorial, dar ºi deontologic, care trebuie asumatca o res pon sa bilitate esenþialã a breslei pentrucom baterea discriminãrii, xenofobiei, rasismului,extre mis mului sau a încãlcãrii altor drepturi fun-damentale.

Având în vedere relevanþa mesajului aces teiCampanii în þara noastrã:

- Consiliul Europei a pus la dispoziþiaCampaniei din România urmãtoarele materiale înlimba românã: spotul TV, afiºele ºi cãrþile poº talecare conþin mesajul „Spuneþi Nu Dis cri mi nãrii”ºi numãrul de telefon dedi cat Cam paniei;

- CNA a invitat posturile de televiziune cen-trale ºi locale sã difuzeze spotul TV;

- CNCD a pus la dispoziþia Campanieinumãrul de telefon: 021 312 6579 (disponibil 24ore), pentru ca publicul larg sã poatã primi infor-maþii sau sã raporteze cazuri de discri mi nare;

- Ministerul Administraþiei ºi Internelor vadisemina mesajul Campaniei la nivel local prinintermediul inspectoratelor judeþene de poliþie ºia primãriilor municipale (1600 afiºe);

- Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tine retuluiºi Sportului, prin intermediul Di rec þiei Ge ne raleÎnvãþãmânt în Limbile Mino ri tãþilor, Relaþia cuParlamentul ºi Sindicatele, va sen sibi liza ºi mo -biliza comunitatea ºco larã (copii, profesori ºipãrinþi) sã combatã fenomenul de discriminareprintr-o educaþie în spiritul drepturilor omului(vor fi diseminate 840 de afiºe ºi 90.000 de cãrþipoºtale).

Campania se doreºte a fi nu numai un act deconºtientizare a discriminãrii ºi de com ba te re ain diferenþei cotidiene, ci ºi un pr omo tor alschim bãrii de atitudine, de com por tament ºi demen ta litate în rândul populaþiei majo ritare ºi mi -no ritare.

Persoane de contact: dna Mariana Niþelea, Bi -ro ul de Informare al Consiliului Europei laBucureºti, tel: 021 211 6810, dl Szász Attila,membru CNA, tel: 021/ 305.53.31, dl HallerIstván, membru CNCD, tel: 0730 240 549.

Szász Attila Haller IstvánMembru C.N.A. Membru C.N.C.D.

Mariana NiþeleaDirectoare a Biroului de Informare al

Consiliului Europei

C o m u n i c a t d e p r e s ã

ScrisoareScrisoarePARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAÞILOR

Domnului deputat ªtefan BUCIUTA

Urmare adresei nr. 18/371/23.03.2010 referi -toare la finanþarea obiectivului de investiþii„Construire aºezãmânt cultural în satul Crã ciu -neºti, comuna Bocicoiu Mare, judeþul Mara -mureº", vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele:

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.118/2006 privind înfiinþarea, organizarea ºi des -fãºurarea activitãþii aºezãmintelor culturale, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, a fost in -sti tuit Programul prioritar naþional pentru con-struirea de sedii pentru aºezãminte culturale înlocalitãþile unde nu existã asemenea instituþii,precum ºi pentru reabilitarea, moder nizarea,dotarea ºi finalizarea lucrãrilor de construcþie aaºezãmintelor culturale de drept public din me -diul rural ºi mic urban.

Obiectivele principale ale acestui Programcon stau în proiectarea, construirea ºi dotarea desedii pentru aºezãminte culturale din mediul ru -ral ºi mic urban, în localitãþile unde nu existãasemenea instituþii; reabilitarea, modernizareainfrastructurii culturale ºi dotarea aºezãmintelorculturale din mediul mic urban; reabilitarea,modernizarea infrastructurii culturale ºi dotareaaºezãmintelor culturale din mediul rural; fina li -za rea lucrãrilor de construcþie ºi dotarea aºe zã -mintelor culturale din mediul rural ºi mic urban.

Potrivit dispoziþiilor legale în vigoare, obiec-tivul privind proiectarea, construirea ºi dotareade sedii pentru aºezãminte culturale din mediulrural ºi mic urban, în localitãþile unde nu existãasemenea instituþii se realizeazã de cãtre Mi nis -

terul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, prinCompania Naþionalã de Investiþii „C.N.I." -S.A., instituþie aflatã sub autoritatea acestuia, înconformitate cu prevederile Ordonanþei Gu ver -nului nr. 25/2001 privind înfiinþarea CompanieiNaþionale de Investiþii „C.N.I." - S.A., cu modi -ficãrile ºi completãrile ulterioare.

În ceea ce priveºte finanþarea obiectivului deinvestiþie „Construire aºezãmânt cultural de Tip1 în satul Crãciuneºti, comuna Bocicoiu Mare,ju deþul Maramureº", precizãm faptul cã acestobiec tiv este cuprins în Lista sintezã a obiecti -ve lor de investiþii pentru anul 2010, aprobatãprin Ordin al ministrului dezvoltãrii regionale ºiturismului.

Astfel, dorim sã vã facem cunoscut, stimatedomnule deputat, faptul cã, în funcþie de alo-caþiile bugetare, acest obiectiv de investiþie va ficuprins la finanþare în anul 2010, iar în acestsens Compania Naþionalã de Investiþii „C.N.I."- S.A. va iniþia demersurile prevãzute deNormele metodologice privind derularea Pro -gramului prioritar naþional pentru proiectarea,construirea ºi dotarea de sedii pentru aºe -zãminte culturale în localitãþile unde nu existãasemenea instituþii, în mediul rural ºi mic urbanrealizat prin Compania Naþionalã de Investiþii„C.N.I." - S.A., aprobate prin Hotãrârea Gu -vernului nr. 1214/2007, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

Vã asigurãm, stimate domnule deputat, cãMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismuluiacordã o atenþie deosebitã tuturor partenerilorsãi în vederea implementãrii cu succes a tuturorproiectelor ºi programelor gestionate.

Ministru,Elena Gabriela UDREA

CronicãÎn ziua de 21 mai a.c., la sediul filialei

Suceava a UUR, s-a desfãºurat reuniuneaConsiliului de Conducere, cel mai importantorganism, în afarã de Congres, al UUR. În acestcadru, profund democratic, s-au dezbãtut ºi s-au luat hotãrâri în probleme importante pentruprezentul ºi viitorul organizaþiei. Este vorba deurmãtoarele puncte de pe ordinea de zi: (1)Execuþia bugetarã pe primele 4 luni ale anului;(2) Analiza situaþiei investiþiilor, pe acelaºiinterval de timp; (3) Programarea alegerilor înorganizaþiile locale ºi a conferinþelor judeþeneale filialelor UUR; (4) Propuneri de modificarea Statutului UUR; alegerea Comisiei pentrudefinitivarea Statutului UUR; (5) Infor mareasupra activitãþii culturale; (6) Diverse pro -bleme curente.

În ceea ce priveºte punctul (3), s-a decis capânã la 1 august a.c. sã aibã loc alegerile înorga nizaþiile locale ºi votarea cu acest prilej adelegaþilor la conferinþele judeþene, în proporþiede 10% din numãrul membrilor prezenþi laadunare, iar pânã la 20 septembrie a.c. sã se în -cheie conferinþele judeþene ale fi lia lelor UUR.

Referitor la punctul (4) de pe ordinea de zi,s-au fãcut o serie de propuneri privind viitorulStatut al UUR. S-a stabilit ca alte propuneri,neexprimate la reuniune, sã fie avansate înscris, în cel mai scurt timp. În Comisia pentrudefinitivarea Statutului UUR au fost aleºi ªte -fan Buciuta, Ion Robciuc, Irina Moisei, Ro manPetraºuc ºi Iaroslava Colotelo.

S-a hotãrât, de asemenea, ca dupã conferin -þele judeþene ale filialelor sã aibã loc încã oreuniune a Con si liului de Conducere, în vede -rea pregãtirii Congresului UUR.

Curierul UCRAINEAN 7

4 Curierul UCRAINEAN

Duminicã de aprilie. Am pornit spreRuscova, unde în fiecare an ucrainenii din zonãvin sã-l cinsteascã pe Marele Cobzar, pe celcare le-a cântat anii de glorie, nãzuinþele sprelibertate ºi independenþã, condamnând opri-marea poporului robit. Pentru ucraineni, sãrbã-torirea marelui poet este binevenitã oricând: înorice zi din an, el este mereu prezent în su fle -tele lor.

O zi mohorâtã. Stropi grei de ploaie stre-coarã în suflet o undã de tristeþe, întunecã par-brizul maºinii, dar þelul este nobil. Pe drumulde la Baia Mare la Sighet dai piept cu munteleGutâi sau cu Hera, depinde pe ce variantã ailuat-o. Mai spre deal, pâraie de munte învolbu-rate ºi totuºi însetate mereu ºerpuiesc printrebolovani cãrora natura le-a dat forme geome -trice din cele mai nãstruºnice. Cum urcãm spremunte, avem parte de o surprizã plãcutã. Fulgide nea parcã danseazã printre picãturile deploaie. Lupta dintre picãturile grele de ploaie ºigraþioºii fulgi de nea se dã netulburatã de pei -sajul ce furã vederea. Hornurile fumegândeves tesc existenþa omului ascuns parcã în dosuldraperiilor ºi urmãrind înfruntarea celor douãanotimpuri. Spre vârful Herei zãpada a învins.Totul e alb. Brazii cu braþele verzi încovoiate degreutatea zãpezii ºi-au lãsat în jos mânecile fle xi - bile. Hera, cu peisajul ei de basm, ne în tâmpinãfrumoasã ºi tãcutã ca o mireasã înainte de nuntã,cu legendele ascunse sub troienele vre muriloradormite, dar ºi în sufletele oamenilor.

Din loc în loc, sevede câte o ciupercãconstruitã de mânaomului, acoperitã cuºindrilã, care îmbiepe drumeþ la un po -pas binemeritat. Semai zãresc ºi cã suþevechi aco perite cuºin drilã sau paie,care parcã se ruºi -nea zã de vilele cubalcoane ºi etaje, darau mulþumirea su fle -teascã cã ele sunt fii -cele legitime aleaces tor meleaguri, învreme ce vilele suntadunate cu trudã ºisu doa re de cãtre fiiibã trâ nilor loculuiprin cele þãri strãine.

Spre ºes, zãpadan-a mai avut putere, bachiar ºi soarele zâm beº -te, bu cu rându-se de pe -talele albe ale unor pomideja înflo riþi.

Pânã la Ruscova dru-mul se încovoaie, ºer -puind printre dealuri,pãduri ºi satele înºiratepe lângã ºoseaua ce lea -gã aceste þinuturi.

Localitatea e în sãr-bãtoare. La bisericã sutede credincioºi orto docºiparticipã la slujba reli-gioasã. Nici ucrai neniinu s-au lãsat mai prejos.ªi-au con struit case im -pu nã toare, trotuare, semncã sunt oa meni gospo-dari ºi ºtiu pre þui banulstrâns prin muncã oriun -de s-ar afla. Dupã sluj bareligioasã toatã su fla rea, cu mic cu ma re, seîndreaptã spre Cã mi nul Cultural. Sa la ºi scenasunt pri mitoare ºi bine do tate.

Preºedintele organizaþiei lo cale a UUR,Pintea Mari ciuc, împreunã cu directoarea Cã -mi nu lui, Mihaela Mi cu lai ciuc, ºi cu MiroslavPetreþ c hi, pre ºedintele filialei UUR din judeþulMaramureº, deschid sãrbãtoarea. Sunt invitaþipe scenã dl ªtefan Bu ciuta, pre ºedintele UUR,

dl Iuri Verbyþ kyi,con sulul Ucrai neila Suceava, la fel ºivi ce con sulul, careurea zã tu tu ror paceºi belºug, succes îndes fã ºurarea cin-stirii marelui ªev -cen ko. Atât în salã,cât ºi în curtea Cã -mi nului Cul turalpar cã s-ar fi des -chis o expo zi þie decos tu me populareucrai ne ne adu natedin toatã zona Mar a -mu reºului.

Gazdele prezintãun frumos specta-

col, pre gã tit sub îndrumarea ini moaselor doam -ne Mi hae la Micu laiciuc ºi Mariana Do braþchi.

Încântã vãzul ºi au zul renumitul cor din Ro - na de Sus. Apar pe scenã ºi dansatorii dinaceeaºi localitate, care, îm brãcaþi în costumeadecvate, îºi etaleazã mã iestria într-un danscãzãcesc.

O surprizã plãcutã produce grupul din Crã -ciuneºti, unde dl Ivan ªerban, preºedintele or -ga nizaþiei locale a UUR, a adus foarte multeîmbunãtãþiri activitãþii artistice de masã. Dlªerban a pornit cu un grup vo cal de femei, iarpe parcurs a adus înnoiri, a cooptat tineret, ca -dre didactice.

Grupul vocal „Lastivka“, condus de dnaSimona Malear ciuc, acompaniatã de dl IvanOstaº, obþin noi ºi noi aplauze binemeritate.

Iatã cã, punând suflet, se pot ob þine rezultateculturale frumoase, chiar dacã astãzi eforturilede a pãstra folclorul etniei sunt slab remunerate,sau chiar nu sunt rãsplãtite deloc.

Pe aceeaºi linie se pot înscrie toa te formaþii -le artistice, toþi parti ci pan þii, ºi mai ales cei careîi pre gã tesc, fac nenumãrate repetiþii, alcãtuiescnoi repertorii, pentru cã în faþa spectatorilor tot-deauna trebuie sã vii cu ceva ce-i unge la inimãºi creeazã emoþii.

Trebuie sã-i amintim neapãrat pe dl pãrinteArdelean din Bistra ºi pe dl Dumitru Coreniuc,care mereu reuºesc sã aducã ceva nou nu numaiîn repertoriu, ci ºi mobilizând parti ci panþi noi,inclusiv copii, care vor transmite flacãra ur ma -ºilor lor.

Din Poienile de sub Munte, dna StelianaSon got a emoþionat prin pre zenþa formaþieisale, prin interpretarea versurilor lui G. Coºbucde cãtre talentatele eleve din aceastã localitate.

Sighetul s-a prezentat cu elevii de la Liceul„Taras ªevcenko“, pregãtiþi de fiica Ruscovei,Valentina Culac, iar Valea Viºeului, în frunte cuNicolae Maricec, Lidia Spivaliuc ºi Maria Ciu -bica, a încântat spectatorii prin cântecele pre -zentate, prin obiceiurile de nuntã din aceastãzonã, fapt ce dovedeºte cã ucrainenii ºtiu sãmunceascã, dar ºi sã se distreze, sã-ºi cinsteas -cã cultura ºi pe înaintaºii lor.

A rãsunat poezia ºi cântul pentru a-i glorifi-ca marelui bard odihna în þãrâna atât de înd rã -gitã a patriei sale, nevoitã sã treacã mereu prinnoi ºi noi încercãri.

Fiecãrei formaþii i-a fost oferitã câte o di plo -mã de participare ºi flori ce simbolizeazã dra -gos tea ºi aprecierea celor din jur.

Pintea Mariciuc a adresat tuturor cuvintecal de de mulþumire pentru participarea la acesteveniment deosebit, invitându-i pe artiºti la oma sã ca-n poveºti, unde melodiile ºi dansul ºi-audat frâu liber, demonstrând cât de frumoase ºivariate sunt cântecele ucrainenilor.

prof. Teodor SOPCO

Grup vocal feminin din Lunca la Tisa

Aspect din salã

TTaa rr aa ss ªª ee vv cc ee nn kk oo ll aa RR uu ss cc oo vv aa

Ansamblul artistic „Poleanocika“ din Poienile de sub Munte

Curierul UCRAINEAN 13

14 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 165-166)

Mergând, am zâmbit cãci, haz de necaz, aºacum arãtam tot grupul, pãream o scenã dinfilmele comice franceze cu Louis de Funes careerau la modã în acei ani, rulând cu mare succespe ecranele cinema tografelor. Aceastã constatarea fãcut sã-mi revinã oarecum buna dispoziþie.

Pânã la hotel era cam mult de mers ºi cumintervenise o oarecare liniºte (cei trei bãrbaþi maischimbau între ei câte o vorbã-douã), mergând,am avut timp sã gândesc ºi chiar sã mã dumirescasupra situaþiei. Din câte ºtiam, în zonã exista unreleu de televiziune, ce-i drept, cam departe delocul întâmplãrii noastre, ºi am ajuns la con-cluzia cã „tipii” trebuie sã fie de acolo. Dupã ceam mai mers un timp, prinzând din zbor frânturidin ce vorbeau între ei, aveam certitudinea cã numã înºelam. Asta mi-a dat încredere ºi atunci,cãpãtând ºi mai mult curaj, am trecut la „con-traatac”. Am început zicând:

— Recunosc cã aveþi deplinã dreptate, darvreau sã vã spun urmãtoarele: „Obiectivul” dum -nea voastrã era mult mai departe de zona undefotografiam. Dacã zona este interzisã persoa -nelor strãine, trebuie sã existe panouri de aver -tizare cu inscripþia „Accesul interzis” ori eu nuam vãzut nicãieri aºa ceva.

La obiectivele cu caracter strategic se aflãindicatoare cu inscripþia „Fotografiatul interzis”.Nu ºtiu dacã sunt, cãci eu nu am ajuns pânã aco -lo. Deci, legal, nu am încãlcat nicio res tricþie.

Însoþitorii mei tãceau. Asta m-a încurajat sãcontinui:

— Dacã eram rãu intenþionat, nu m-aº fi încu -metat sã fotogra fiez ziua, la vedere, cu un apa ratca acesta. Sigur ºtiþi cã existã aparate miniaturaleºi o tehnicã de fotografiat atât de per fecþionatãîncât dumneavoastrã nici nu aþi fi ºtiut când ºi decine aþi fi fost fotografiaþi. ªi poate cã nici nu aþifi aflat vreodatã.

Vorbind, m-am întors cãtre ei ºi am constatatcã ciobanul ºi patrupedele sale nu ne mai înso -þeau, rãmãseserã undeva în urmã. Ceilalþi conti -nuam sã meargã în tãcere. Am continuat:

— Vã asigur cã nu v-am fotografiat. Dacãtotuºi, insistaþi sã-mi vedeþi filmul, nu mã opun,dar sã ºtiþi cã nu va fi aºa uºor, deoarece este unfilm diapozitiv ºi nu se developeazã ca unul obiº-nuit.

Cu coada ochiului am observat cã însoþitoriimei au schimbat câteva cuvinte între ei, iar unulchiar a ridicat din umeri, ceea ce m-a fãcut sãcred cã ei ori nu auziserã deloc, ori nu prea aveaucu noº tin þã despre acest tip de film, imaginându-ºicine ºtie ce. Mi-am dat seama cã evitã sã recu -noascã acest fapt ºi asta era în favoarea mea.Începusem sã câºtig timp cu argumentele meleaºa cã am continuat sã le vorbesc...

— ... ºi la Braºov, pe Tâmpa, existã un releude televiziune, dar nimeni nu face caz dacã estefotografiat, din contrã, apare ºi pe ilustrate saupliante turistice.

Vorbeam mergând în continuare. Când am

întors din nou capul am constatat cã unul dinînsoþitorii mei lipsea, cel în salopetã, iar al doilearãmãsese în urmã ºi, aºezat pe o buturugã, sestrãduia sã elimine cine ºtie ce dintr-un pantof pecare-l descãlþase.

Acum mergeam însoþit numai de bãrbatulautoritar, cel în costum. Era un tânãr cu ofizionomie de intelectual, care, la o privire maiatentã, pãrea chiar simpaticã. Aceastã nouã situ-aþie m-a determi nat sã zâmbesc iar, cãci mi-amadus aminte de gluma cu cei patru evangheliºti,care au fost trei, Luca ºi Matei...

Mergeam alãturi, eu zâmbind iar tânãrul uºorîncruntat. În faþã deja se vedea hotelul. Când numai rãmãsese mult pânã la el, tânãrul m-a oprit ºim-a, întrebat direct:

— Acum, cã suntem noi amândoi, spuneþi-misincer - a accentuat acest cuvânt - totuºi, cinesunteþi?

Uºor surprins, dar ºi cucerit de tonul deschiscu care mi-a fost adresatã întrebarea, m-am pre -zentat spunând cum mã cheamã, cine sunt, deunde vin ºi unde lucrez. Dupã ce m-a ascultat, afost rândul tânãrului sã zâmbeascã dupã care, dedata aceasta amical, mi-a zis:

— Mulþumesc, tovarãºe inginer, îmi pare bine

cã v-am cunoscut. Regret incidentul, îndeosebipartea cu ciobanul ºi câinii sãi, a fost, desigur, unexces de zel din partea lui, dar vã asi gur cã nuera rãu intenþionat. Cred cã înþe legeþi ºi dv. cumstau lucrurile.

Mã aºteptam sã zicã ceva si despre atitu dineadânºilor, eventual sã-ºi cearã scuze, dar despre einu a zis nimic. A mai continuat:

— Vã doresc în continuare excursie plãcutã ºivã sfãtuiesc ca altã datã sã fiþi mai atent pe undemergeþi...

Zâmbind încã odatã, mi-a întins mâna strân -gând-o prieteneºte (era sã scriu „tovã rã ºeº te”) pea mea ºi fãrã alte vorbe a fãcut cale întoarsã. Amvãzut cum pe drum, mai departe, s-a întâlnit cucelã lalt bãrbat care, mai mult ca sigur, deja re -zolvase problema pantofului. Mergeau sã-ºi vadãîn continuare de treburile lor... Iar eu mi-amvãzut de ale mele. Regretam cã nu l-am întrebatºi eu cine este, deºi bãnuiam. Oricum, chiar fiindîntrebat, cred cã tot nu mi-ar fi spus adevãrul.

La terminarea sejurului am considerat cã estecazul sã mã întorc acasã. La plecare, la recepþiahotelului, de data asta se afla un tânãr care,înapoindu-mi buletinul, mi-a spus amabil „Spe -rãm cã v-aþi simþit bine la noi (sic!). Mai poftiþiºi altã datã!?

Fãrã a þine seama de tot ce mi s-a întâmplat înaceastã excur sie, am plecat mulþumit, cãci aºacum se spune, „totul e bine când se terminã cubine”, valabil ºi în cazul meu. Din aceastã excur-sie m-am ales cu multe amintiri, impresii ºi foto -grafii (diapozitive) din care o parte le-am folositulterior pentru diaporama „Din Rarãu în Re -tezat” pe care am prezentat-o cu succes la Fes - tivalul Naþional de Film ºi Diaporamã „Toam nala Voroneþ” de la Gura Humorului.

Dupã aceastã excursie am mai fost de câtevaori pe Rarãu, am ºi de atunci multe amintiri, dar,sincer sã vã spun, nu sunt atât de valoroase pen-tru mine ca acelea pe care le-am descris aici.

Despre peripeþiile acestei excursii am povestitde multe ori, spre amuzamentul celor care m-auascultat, dar am considerat cã meritã sã le aºternºi pe hârtie, sã le încredinþez tiparului, pentru caºi cei ce le vor citi sã se delecteze cu o lecturãplãcutã ºi sper sã nu mã înºel. ªi mai este ceva,cum zice ºi dictonul latin „Verba volant, scriptamanent”…

Iarema ONEªCIUC

PPeerr iippeeþþ ii iippee RRaarrããuu

În privinþa salutului, regretatul meu tatã,Nistor, mi-a dat o lecþie clarã. Când tocmai tre-ceam în clasa a III-a, ne-a venit o nouã învãþã-toare, Aristica Vasileniuc (Fie-i þãrâna uºoarã!),iar tata mi-a spus: „Fii atent la doamna învãþã-toare, cum salutã oamenii cu trei metri înainte; sãnu cumva sã vinã cineva ºi sã-mi spunã cã nu aisalutat la timp". Mergeam prin sãtucul meu,Mãriþeia Micã, ºi, cum vedeam cã pe drum tre ceun bãrbat sau o femeie, mãsuram din ochi cei treimetri regulamentari ºi salutam persoana în cau -zã. Nimeni nu m-a reclamat tatãlui meu, iar deatunci salut oamenii înainte de a mã saluta ei.

Am prins ºi vremea aceea când, tineri pionierifiind, ne salutam cu „Salut voios de pionier!".Nu cred cã era ceva rãu.

Au venit vremurile moderne, când tinerii nu-iprea mai salutã pe cei în vârstã. Oare de ce?

În privinþa felului de adresare, pentru vor-bitorii de limbã ucraineanã totul este clar. Existãnumai douã formule de adresare, ºi anume TI(tu) ºi VI (dumneavoastrã). Nu te poþi adresacuiva mai mare ca tine cu „tu". Adevãrul este cã„poghibalele" moderne nu prea mai respectãacest model în familie. În satul ªerbãuþi, pânã nudemult ºi poate cã ºi acum, copiii vorbeau despre

pãrinþi cu dumneavoastrã, chiar ºi-n lipsa lor.În ceea ce priveºte limba românã, aici - Dum -

ne zeu cu mila: tu, dumneavoastrã, mata, dum-neata, mãtãluþã, matale. Observ cum unii tinerise adreseazã unor oameni în vârstã (unii cu pre -gã tire) cu mata etc. Sunã urât, mai ales pentrucei care sunt obiºnuiþi numai cu tu ºi dumnea -voastrã.

ªi acum sã trec la o epidemie de formule deadresare constatate în comuna Dãrmãneºti. Oa -meni cu pregãtire medie se adreseazã unoroameni cu pregãtire superioarã ºi funcþii impor -tan te, cu nenea sau tanti. A cui vinã este? mãîntreb. O fi de vinã familia, o fi de vinã ºcoala?Cine-i de vinã? Dacã memoria nu mã înºalã,aceastã întrebare a pus-o Lenin prin 1902. Camcâtã educaþie mai trebuie? Aici îmi vine în me -mo rie o glumã. Un englez a fost întrebat: „Cumaþi reuºit sã instauraþi o asemenea democraþie?".ªtiþi ce a rãspuns? „Patru sute de ani i-am snopitîn bãtaie!". Ei, nici chiar aºa…

Tot cãutând rãspunsuri pentru nenea ºi tanti,cu niºte accente imposibil de redat, am cãpãtat unrãspuns drept în moalele capului. Într-o zi vine lamine un om cu o pregãtire... „superi oarã" ca amea, însoþit de urmaºul sãu micuþ. ªi-i spune:

„Uite-l pe nenea Kolea, ia sã vedem dacã nepoate ajuta în problema noastrã". Mi-am zis înbarbã: „E clar, nu se mai poate face ni mic".

Aºadar, treci printr-un liceu, mai faci ºi o fa -cultate, dar rãmâi la formulele tip nenea ºi tanti,iar atunci sã nu-i dai dreptate acelui englez? Haisã spunem cã, în sat, chiar cu pregãtire fiind, teplafonezi; dar atunci când te afli într-un oraº, ainevoie de o lãmurire ºi te adre sezi unui domn cunene sau unei doamne cu tanti (oameni necu nos -cuþi) înseamnã cã nu se mai poate îndrepta ni mic.

Ce sã ne mai mirãm cã majoritatea „ciolove-cilor" din Românica lui Mircea Badea aruncãpungile de la tot felul de produse pe jos, dupãcum aruncã ºi coji de seminþe, pachete goale deþi gãri ºi altele?

Culmea este cã mulþi au fost prin celestrãinãtãþuri ºi-au „vãzutãrã" civilizaþia de acolo,dar revenind în þarã dau dovadã cã n-au învãþatnimic. Nu-i pãcat? Parcã ne-ar cam trebui câteun Vlad Þepeº în fiecare localitate.

Poate cã aº mai putea divaga pe aceastã temã,dar închei cu: „Forurile competente ar trebui sãse sesizeze, aºa, din oficiu". Adicãtelea familia,ºcoa la ºi societatea. Folosind chiar ºi „Ridendocastigat mores". Dar de unde gazete satirice, da -cã a fost „asasinatã" ºi „Urzica", singura revistãumoristicã autenticã din mult hulita perioadãceauºistã?

În schimb, avem un capitalism de cumetrie ºio democraþie tipic româneascã.

Kolea KURELIUK

Câte ceva despre formuleleCâte ceva despre formulelede adresare ºi de salutde adresare ºi de salut

Curierul UCRAINEAN 9

Între 7 ºi 11 aprilie, Suceava anului 2010 adevenit gazdã a cinci olimpiade naþio na le, având pegene ric limba ºi literatura ucrai neanã, limbile rusãºi germanã, astronomia ºi religia.

Olimpicii au avut parte de o deschidere festivãaparte, ca de Ziua Limbii Materne, în modernulAuditoriu al Universitãþii „ªtefan cel Mare“ ºi înprezenþa celor mai proeminente personalitãþipolitice ºi de culturã din Suceava: Gheorghe Flu -tur, preºedintele Consiliului Judeþean Su ceava,Iuri Verbyþkyi, consulul general al Ucrainei laSuceava, Vasyl Zabolot niuk, prim-secretar alAmbasadei Ucrainei la Bucureºti, prof. dr. AdrianGraur, rectorul Universitãþii „ªtefan cel Mare“din Suceava, Viorel Sere den ciuc, viceprimar alPrimãriei Suceava, poetul Ivan Covaci, consilierla Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, vicepre ºedinte al Com,isiei centrale deevaluare, dr. Anamaria Herþanu, preºedinteleComisiei centrale de evaluare, prof. Ioan Bodnar,prim-vicepreºedinte al UUR ºi consilier al Pre -fecturii Suceava, Lucia Mihoc, inspector ºcolarde lim ba ºi literatura ucraineanã, secretar al Co -misiei centrale de evaluare ºi Vasile Mo na cu,inspectorul general adjunct al IªJ Suceava, carei-a salutat pe oaspeþii de onoare ºi pe olimpici,solicitând apoi membrilor prezidiului câte oalocuþiune.

Intervenþiile rostite evidenþiazã frumuseþeacompetiþiilor olimpice ca întreceri ale inte li -genþelor, în care nimeni nu pierde, ci, dimpo trivã,toþi câºtigã experienþã, înþelepciune ºi echilibrumoral, fiecare admiþând cã aproapele sãu poate fimai bun (insp. general V. Monacu). De asemenea,este amintit cadrul legislativ al României, careoferã tuturor posibilitatea sã înveþe limba mater-nã, istoria culturii propriei etnii, pentru a-ºicunoaºte identitatea ºi rãdãcinile. România, caþarã vecinã cu Ucraina, va dezvolta relaþiile deprietenie cu aceasta ºi o va sprijini cu toate forþelesã intre în UE, pentru ca românii ºi ucrainenii sãtrãiascã cu adevãrat vecinãtatea în deplinã liber-tate ºi armonie (Ghe orghe Flutur).

Despre condiþiile convieþuirii ucrainenilor înRomânia vorbeºte ºi consulul general al Ucrainei,Iuri Verbyþkyi, care îi asigurã pe cei prezenþi degrija statului ucrainean pentru susþinerea prezentãºi viitoare a etniei ucrainene din România, pentruo mai bunã cunoaºtere a limbii materne ºi pentrucultivarea tradiþiilor ºi obiceiurilor specifice, acul turii ucrainene – con diþii sine qua non aleconºtiinþei identitãþii etnice. Ucraina, subliniazãel, va dezvolta re laþii de prietenie ºi colaborare cuRomânia, mem brã a UE, pentru a urma acelaºidrum cãtre Comunitatea Europeanã.

Ideile de mai sus sunt confirmate ºi deExcelenþa Sa Vasyl Zabolotniuk, prim-secretar alAmbasadei Ucrainei la Bucureºti, care reco-mandã, în plus, olimpicilor ucraineni sã-ºi alea gãîn Ucraina o serie de universitãþi pentru viitoarealor specializare, în condiþii deosebit de favorabile.

În alocuþiunea sa, rectorul Universitãþii suce -vene, prof. dr. Adrian Graur, a prezentat calitãþiledeosebite ale spaþiului de culturã sucevean, ceeace explicã locurile fruntaºe ocupate de instituþiamodernã de învãþãmânt localã atât în rândul uni-versitãþilor din þarã, cât ºi pe plan european,invitându-i pe viitorii studenþi sã aleagã pentruspecializãri Suceava.

Vicepreºedintele Comisiei centrale de eva -luare, poetul Ivan Covaci, a prezentat salutul ofi-cial al ministerului de resort ºi a relevat rostulîntrecerii olimpice la limba ºi literatura ucrai -neanã, iar preºedintele Comisiei centrale de eva -lua re, lector dr. Anamaria Herþanu, gazda noastrã

de la moderna Universitate suceveanã ºi lector laSecþia de limba ºi literatura ucraineanã, a sublini-at avantajele specializãrii tinerilor în limba lormaternã, invitându-i la acest profil filologic, ºi aprezentat olimpicilor regulamentul concursului.

Inspectorul ºcolar de specialitate ºi secretarulComisiei centrale de evaluare, prof. Lucia Mihoc,dupã ce a înfãþiºat rezultatele frumoase aleînvãþãmântului sucevean în limba ºi literaturaucraineanã, temei de mândrie pentru etnia ucrai -neanã ºi pentru IªJ Suceava, care a editat pentruelevii olimpici un remarcabil album color, a fãcutprecizãri la programul de desfãºurare a concursu-lui olimpic ºi a urat succes olimpicilor.

În încheierea alocuþiunilor, prof. Ioan Bodnar,prim-vicepreºedinte al UUR ºi consilier al Pre -fecturii Suceava, i-a elogiat pe etnicii ucrai nenidin Bucovina, înfãþiºând serii întregi de rezultatedeosebite, care se datoresc conº tiinþei înalte decare dau dovadã copiii ºi pãrinþii, tinerii, învãþã-torii ºi profesorii. Printre altele, el a enumeratultimele evenimente sãrbãtorite cu fast: ZiuaInternaþionalã a Limbii Materne, Zilele dedi catelui Taras ªevcenko la Suceava (Negostina) ºi Iaºi,expoziþia pictorilor ucraineni din centrul Europeideschisã la Universitatea „ªtefan cel Mare“ (aamintit de taberele de varã anuale de picturã aleucrainenilor, organizate de Domnia sa), a prezen-tat ofertele UUR – filiala Suceava la actualaolimpiadã naþionalã de limba ºi literatura ucrai -neanã, o ediþie specialã a revistei bilingve „Olim -piada de limba ºi literatura ucraineanã (7-11aprilie 2010, Suceava, ediþia a XVIII-a), vizitareasediului UUR – Suceava, a expoziþiilor de carte ºicostume naþionale bucovinene, a monumentelorSucevei ºi a Bisericii ucrainene „Sfinþii Petru ºiPavel“, excursia „Popasuri sfinte“ pe traseul Rã -dãuþi – Suceviþa – Moldoviþa – Humor – Suceava,cu un popas-vizitã la ªcoala cu clasele I-VIII dinPaltinu etc. – toate finanþate de UUR.

Trebuie sã precizãm cã aceste informaþii aufost adunate de dna insp. Lucia Mihoc într-omapã superbã, pe al cãrui frontispiciu strã luceºtechipul marelui Taras ªevcenko, cu „Cob zarul“sãu, pe care scrie în limba ucrai neanã „A învãþalimba maternã e o mândrie ºi un prestigiu“, cupublicaþiile de turism din judeþul Suceava, revis-tele de popularizare a realizãrilor ºi activitãþilorde cercetare ale Uni versitãþii „ªtefan cel Mare“ ºi– surpriza surprizelor! – întâia revistã bilingvã,româno-ucraineanã, a Olimpiadei Naþionale deLimba ºi Literatura Ucraineanã, ediþia a XVIII-a.

Deschiderea s-a încheiat cu un program artis-tic superb, oferit de ansamblul de cântece ºidansuri „Kolomyika“ de la Casa de Culturã dinSiret, condus de prof. Ianoº Zirka, ansamblu carea evoluat în Europa (Moldova, Ucraina, Franþa ºiItalia), impresionând ºi azi pe toþi cei prezenþiprin mãiestrie, profesionalism ºi eleganþã. Deînalt nivel a fost ºi evoluþia solistei prof. LoredanaMândriºteanu, care a interpretat câteva perle alemuzicii uºoare ucrainene ºi cântece de inspiraþiefolcloricã.

Desfãºurarea lucrãrilor Olimpiadei Naþio nalede Limba ºi Literatura Ucraineanã a avut loc lacel mai prestigios liceu sucevean, „Mihai Emi -nescu“, fosta ºcoalã pedagogicã, unde nu demulta absolvit a cincea promoþie de învãþãtori de lasecþia ucraineanã ºi unde azi mai învaþã limba lormaternã douã grupe de elevi de la clasele IX-X.

Înainte de lucrarea scrisã a avut loc examenuloral, care a demonstrat cã elevii nu au greºit înalegerea lor, cãci ei citesc destul de bine în limbamaternã, au capacitate de comentariu ºi analizã,se exprimã corect.

Lucrarea scrisã a constat din trei subiecte: laclasele VII-VIII – minicomentarii de fragmente,analize gramaticale, compuneri speciale ºi com-puneri ca temã datã, iar la clasele IX-XII eleviirealizau comentarii compacte, evidenþiau figuride stil, analizau ortografia ºi punctuaþia, urmând,apoi, sã scrie un eseu sau o compunere dupã ope -rele studiate.

Dupã-amiazã ºi a treia zi, elevii olimpici auvizitat obiective turistice ale Sucevei ºi mãnãstirirenumite ale Bucovinei, realizând adevãratepopasuri spirituale, ca sã se opreascã pentru unschimb de experienþã la ªcoala cu clasele I-VIIIdin Paltinu, unde au vizitat „Muzeul Satului“,adãpostit în vechea clãdire a ºcolii, au urmãritevoluþia încântãtoare a grupului vocal „Polo nyn -ka“, condus de prof. Viorica Negurã, au învãþat sãîncondeieze ouã, au luat masa ºi apoi au cântat ºiau dansat, relaxându-se dupã efortul depus.

Sâmbãtã, 10 aprilie, a avut loc premierea, însala Colegiului „Mihai Eminescu“ din Suceava,unde am fost onoraþi de oaspeþi deosebiþi, precumdeputatul ªtefan Buciuta, preºedintele UUR, prof.dr. Sanda-Maria Ardelean, vicerector al Uni -versitãþii „ªtefan cel Mare“ din Suceava, consul-ul Vasyl Nerovnyi de la Consulatul General alUcrainei din Suceava, prof. Mihai Vitcu, inspec-tor-consilier la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului, poetul Ion Cozmei, tra-ducãtor din Taras ªevcenko, preºedintele UUR –filiala Maramureº, prof. Mirco Petreþchi, direc-torul Colegiului „Mihai Eminescu“, prof. MirceaPopescu, preºedintele Comisiei centrale de evalu-are, lector dr. Anamaria Herþanu ºi inspectorul despecialitate de limbã ucraineanã prof. LuciaMihoc.

Toþi membrii juriului i-au felicitat pe eleviiparticipanþi la olimpiadã ºi pe câºtigãtorii concur-sului, iar poetul Ivan Covaci, într-un adevãratpoem în prozã, i-a lãudat pentru dragostea lor faþãde limba maternã.

O surprizã a oferit poetul Ion Cozmei, care,împreunã cu elevele Andreea Grigoraº ºi Mãdã -lina Grigorciuc din Negostina, au oferit, bilingv,textele „Caucaz“ ºi „Maria“ ale lui ªev cen ko,dovedind fidelitatea traducerilor în limba românã.

Dupã prezentarea primei reviste bilingve dedi -cate olimpiadei naþionale de limba ºi literaturaucraineanã de cãtre prof. Ioan Chideºciuc, redac-torul sãu principal, s-a trecut la premierea elevilorolimpici.

Întâi, din partea IªJ Suceava, insp. LuciaMihoc a înmânat diplome ºi premii (premiul I –120 lei, premiul II – 100 lei, premiul III – 90 lei,menþiuni a câte 50 lei), în total 18 premii ºi 12menþiuni.

A doua premiere a fãcut-o, din partea UUR, dldeputat ªtefan Buciuta, care a oferit, de aseme-nea, diplome ºi premii (premiul I – 150 lei, pre-miul II – 130 lei, premiul III – 100 lei, menþiuni acâte 80 lei).

La rândul sãu, Consulatul General al Ucraineila Suceava, prin consulul Vasyl Nerovnyi, a ofe ritdiplome ºi cãrþi premianþilor ºi cãrþi tuturor par-ticipanþilor.

Premii speciale a câte 40 lei fiecare pentru toþiparticipanþii a oferit dna insp. Lucia Mihoc dinpartea sponsorilor SC FACOS – SUCEAVA, SCECUATORIAL – SUCEAVA ºi Parohia Bosanci– Suceava. De asemenea s-au dat premii specialedebutanþilor.

Dna insp. Lucia Mihoc a mulþumit organiza-torilor angajaþi în desfãºurarea olimpiadei,Colegiului-gazdã ºi festivitatea s-a încheiat.

prof. Ioan CHIDEªCIUC

Limba ºi literatura ucraineanã la cea de-aXVIII-a ediþie a Olimpiadei Naþionale

15Curierul UCRAINEAN

„Ce-i imposibil pentru ceiinteligenþi?

Ce-i nerealizabil pentru ceihotãrâþi?

Ce se poate împotrivi celor cevorbesc prietenos?

Ce nu obþin cei care se strãdu iesc?”

PANCHATANTRA

O carte interesantã prin felul încare combi nã poezia cu eseul,printr-un dialog cu invizi bilul, cepare foarte aproape ºi chiar glã-suieºte. Cartea vorbeºte despre fru-museþe ºi iubire, pãrând un dialogîntre cer ºi pãmânt. Un gen ineditde abordare a poeziei ºi eseului.Cartea ce re, alege cãutarea ºi iubi -rea de Dumnezeu. Prin cerere,alegere, cãutare a valorilor vieþii ºiprin sprijinirea lor, puterea iubiriidevine operaþionalã în viaþa noas-trã.

Se poate spune despre Cel carea gãsit oceanul, fiind una cu El,cã poate sã poto leas cã seteaoricui.

Pentru Cel ce rãtãceºte încãprin deºert, un strop de apã estecel mai preþios dar din lume, deaceea el va aprecia fiecare picã-turã pe care o primeºte de la ori -cine, dar mai ales de la cei dragi.

Însetat, va hotãrî într-o zi sãcaute oceanul de unul singur, maimult din dragoste ºi dãruire pen-tru cei dragi lui, ce suferã ºi ei desete, în deºert, alãturi de el.

Pentru cã iubirea sa aspirã sãse contopeascã cu oceanul ºi sãpotoleascã setea celor mulþi, el nuse va întoarce decât atunci cândva purta întreg oceanul în inimasa.

Între vizibil ºi invizibil, întreinimã ºi minte, cartea surprinde ºiprovoacã la un alt mod de abordare

ºi înþelegere a lumii. Captivantãdeoa re ce combinã poezia cueseul, previzibilul cu imprevizi -bilul, „În cãutarea magiei” esteca un drum prin necunoscut carene conduce cã tre zonele cele maiascunse ale inimii noastre, încare doar iubirea a pãtruns.

Un om care iubeºte este unom care trãieºte în spiritul valo-rilor ce sprijinã viaþa ºi care nuva încerca sã dovedeascã nimicexterior, deoa rece marea saaven turã este interioarã ºi dinco-lo de cuvinte. De aceea oameniide acest calibru trãiesc mai de -gra bã în izolare, dar atunci cândcerem exprimarea iubirii s-arputea sã-i întâlnim, iar întâlnireacu ei ne poate schimba viaþa.

Cartea este o invitaþie, o pre -gã tire pentru întâlnirea ºi re trãi-r ea marii iubiri de dincolo detimp ºi spaþiu. O invitaþie ºi lame ditaþie, la introspecþie, la ana -lizã. Este o invitaþie cãldu roasãcare nu trebuie ratatã pentru cãne conduce în zona cea mai fru-moasã a sufletului nostru.

Ion ROBCIUC

Svetlana SAUCIUC:ÎÎnn ccããuu ttaarreeaa mmaa gg ii ee ii

— PãrinteIvan, ia te uitã,ai o fatã ca ofloare! Ca floa -rea de mac! Eca steaua dimi -ne þii, zãu aºa!

Toþi cei careºedeau în jurulmesei sãrbãto -reº ti, sub ra mu -rile rãsfirate alesalcâmului dincurte, îºi în toar -serã feþele spreintrarea în beci.De acolo, din în -tunericul u med

ieºise la soare Nastea, ducând un blid mare,smãl þuit ºi zu grã vit cu flori, plin cu mere mari,mu rate.

În grãdinã cânta cucul. Oare cui îi soroceaani mulþi de viaþã? În aer pluteau miresme deizmã ºi de liliac. Trandafirii înfloreau. Se auzeazumzet de albine.

De dupã acoperiºul þuguiat al casei se zã reau,lucitoare, crucile aurite de pe turlele bi se ricii.

În fundul ogrãzii, sus, pe ºurã, moþãia uncocostârc, care stãtea într-un picior, plin de im -por tanþã.

Era zi însemnatã în calendarul bisericesc caSfânta Treime, „Sãrbãtoarea verde”, cum i sespune în Ucraina.

Tânãra Nastea, bãgând de seamã cã toþi seuitã la ea, se opri în loc fâstâcitã, se îmbujorã lafaþã, fãcându-se astfel ºi mai frumoasã.

Cei de faþã, atât pãrinþii, cât ºi oaspeþii, nu-ºimai luau ochii de la ea.

ªi tatãl ei o privea minunându-se, de parcãîºi vedea fiica pentru întâia oarã. De fapt el,preotul Ivan Lisovski din Rohatyn, abia depuþinã vreme, dupã Sfintele Paºti, se întorsesedin þinuturi îndepãrtate, din campaniile împotri-va tãtarilor ºi turcilor, unde îi binecuvânta pecazaci, îmbãrbãtându-i pentru luptã, fãcea sluj -be de pomenire pentru cei cãzuþi în bãtãlii, bachiar, adesea – de ce nu? – punea ºi el mâna pesabie. Aºa cã nici nu prinsese de veste cã fetiþalui crescuse.

Trochym - fratele mai mare al Nastiei - unflãcãu chipeº, se uita cu un zâmbet trist la sora

lui. κi aducea aminte în acea clipã cã, foartecurând, se va despãrþi de ea, de mama lor, decasa dragã, cãci, dupã seceriº, Maksim - cel maibun prieten al tatei - îl va lua cu el ºi îl va duceîn Sicea Zaporojeanã. ªi cine ºtie când se vamai întoarce de acolo. ªi dacã se va mai întoar -ce vreodatã…

Mama îºi privea fata visãtoare, parcã în -trezãrind ceva luminos, dar totodatã tulburãtor,cãci ochii i se umezirã ºi o lacrimã de fericirepicurã pe mâinile ei arse de soare.

Naºii de botez ai fetei - Taras Huz cu soþialui – care de la bisericã veniserã drept aici, înospeþie, îºi contemplau cu duioºie fina.

Maksim din Kaniv - un cazac robust, cioplitparcã din rãdãcinã de stejar, frate de cruce cupãrintele Ivan, adãugã la cele spuse mai înainte:

— Poate, pãrinte, om veni ºi în peþit, maiºtii? Doar am doi feciori. Unul e în Sicea Za po -ro jea nã, celãlalt e fãurar de arme la Kiev, înPodo lia...

— De ce nu!? zise pãrintele, fãcând cu ochi-ul spre un alt musafir - Ernst Tynski - un tânãrºi þanþoº sotnic din Berejany. Ernst slujea înarmata regelui ungur ºi nu demult îl cunoscusepe pãrintele Ivan, venind la Rohatyn cu treburide serviciu. Acest Tynski se cam înnãdise sãvinã mereu pe-aici. Iatã cã ºi acum calul lui,înºeuat, sta legat lângã gardul de nuiele, subplopul înalt de la poartã. Iar el, ºleahticiul, staîn dreptul mesei, îmbrãcat într-o sclipitoaretunicã de husar, brodatã cu fir de aur, mân-drindu-se cu sabia lui. Pãrintele Ivan pricepusecare e pricina deselor lui vizite: Nastea. Dar peIvan nu-1 atrãgea deloc ideea de a avea unginere catolic, de aceea dãdu mai multã atenþiecamaradului sãu Maksim. ªi cu toate cã Ernst,care se cam înroºise la faþã, începu sã se foiascãpe scãu ne lul pe care ºedea, preotul luã în mânãcarafa cu mied foarte tare ºi zise :

— Cu o cale, am putea sã ne ºi cinstimoleacã!

— Ei, asta-i bunã! zise cu nãduf mama. Abiaºaisprezece ani are fata ºi aþi ºi început sã vãtocmiþi cui s-o daþi. Mulþumesc lui Dumnezeucã a ajuns sã-mi fie de ajutor, aºa cã nu voi s-odau departe. ªi aici la noi, la Rohatyn, sunt des-tui flãcãi buni de însurãtoare, de ce s-o las sãplece la Kiev sau la Kaniv?

La aceste vorbe apãsate, bãrbaþii doar schim-barã priviri între ei.

— Nu mai cârcoti, bãtrânico, zise cu blân-deþe preotul. Sã-i mulþumim lui Dumnezeu cãne-a dat o fatã sãnãtoasã ºi harnicã.

— ªi drãgãlaºã, zise naºa. ªi frumoasã deparcã-i zâna pãdurii.

— Unde mai pui cã e ºi deºteaptã, adãugã cuo voce profundã, de bas costelivul pãrinte Pe -tro, care se aciuise cu modestie la capãtul me -sei. Pãrintele Petro slujea într-o bisericuþã delemn - cea mai veche din Ronatyn, aflatã destulde aproape de biserica de cãrãmidã unde slujeapãrintele Ivan. În afarã de slujbele de la biseri -cuþã, pãrintele Petro þinea ºi ºcoala din Ro ha -tyn, unde îi învãþa pe elevii sãi ucraineanã,polonã ºi latinã. Tot el le preda geografia, isto-ria ºi matematica. Nastea Lisovska era cea maibunã elevã a lui, de aceea bãtrânul dascãl gãside cuviinþã sã mai adauge un cuvânt la laudelece i se aduceau fetei, privind cu drag la feþiºoarainteligentã a elevei sale.

Nastea arata într-adevãr ca o cadrã. Ochimari, cãprui, sprâncene subþiri - douã fulgerene gre! „0 singurã sprânceanã valoreazã o ave -re”, se bãgã în vorbã nenea Maksim. Faþa albã,bujori în obrãjori, pãrul blond împletit într-ocoadã groasã, aruncatã peste umãr. Portul popu -lar ucrainean îi ºedea de minune: cãmaºa bro-datã, ºiragul bogat din mãrgele roºii… Cum seobiºnuia la þarã – picioruºele ei albe erau des-culþe, dar curate!

— Hai, vino încoace, fatã, cu merele! ziseblând maicã-sa.

Traducere de Olga ANDRICI

R o K S o l A N AR o K S o l A N AI. Zi de sãrbãtoare

Curierul UCRAINEAN 7

Uniunea Ucrainenilor din România are pre-vãzutã, anual, în programul sãu de activitate,printre alte manifestãri cultural-ºtiinþifice, ºi cin-stirea memoriei veteranilor de rãzboi.

Veteranii de rãzboi trebuie cinstiþi cum se cu -vine pentru cã ei, prin lupta ºi jertfa lor, au con-tribuit la întoarcerea în Europa a demo cra þiei ºila înfrângerea dictaturii fasciste. Alãturi de fiiialtor popoare, ºi ucrainenii din judeþul Mara mu reºau luptat, cu voie sau fãrã voie, în timpul Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, pe fronturile din estsau din vest, aºa cum le-au dictat împreju rã rile.

Faptul cã în cinstea voluntarilor ucraineni ceau luptat alãturi de coaliþia antihitleristã pentruni micirea agreso ru lui fascist în comuna Poienilede sub Munte s-a edificat de cãtre sta tul român

un monument alve te ranilor, la ce -re rea vo lun tarilordin locali tãþile depe Valea Rus co -vei care au scãpatcu viaþã din ceade-a doua con fla -graþie mon dialã, eun lu cru în tru to -tul lãu da bil, iar ge -neraþiile noas tre ºicele ce ne vor ur -ma au datoriasfân tã de a cinstiglo ria înain ta ºilor.

C o n d u c e r e aUniu nii Ucrai ne -nilor din Ro mâ -

nia organi zeazã periodic acþiuni culturale dedi-cate cinstirii ºi comemorãrii ve te ranilor derãzboi. Încã din anul 1994, la iniþiativa direc-torului Cã mi nului Cultural din Poienile de subMunte, Dumitru Holdiº, s-a organizat comemo-rarea veteranilor de rãzboi, manifestare ce s-abu cu rat de prezenþa personalului Am basadeiUcrainei la Bucureºti, a reprezentanþilor UUR, aorganelor administrative judeþene ºi locale, areprezentanþilor Asociaþiei Veteranilor de Rãzboidin Maramureº, precum ºi ai Bisericii OrtodoxeUcrainene din Poienile de sub Munte.

Uniunea Ucrainenilor din România, împreunãcu organele locale, au organizat anual ase meneaacþiuni culturale. Astfel, la 55 de ani de la Celde-al Doilea Rãzboi Mondial s-a organizat o ma -ni festare mai amplã (6 mai 2000), la care au fost

invitaþi toþi vete ranii de rãzboi (vo lun tarii).La acea datã, în judeþul Maramureº mai erauîn viaþã 177 veterani de rãzboi de naþionali-tate ucrai neanã, dintre care 99 de voluntari,mulþi dintre ei foºti prizonieri ai ArmateiRoºii, care apoi au luptat împreunã cu aceas-ta pentru elibe ra rea teritoriului Ro mâ niei ºial altor state, unii ajungând pânã la Berlin,conform datelor statistice obþi nu te de laAsociaþia Naþionalã a Ve te ra nilor de Rãzboi- Maramureº (Baia Mare), men þionate îndescrierea sa de cãtre Du mi tru Holdiº.

Din documentele scrise reiese faptul cãdin comuna Poienile de sub Munte au plecatpe front 284 de voluntari, înrolaþi în ArmataSovieticã. În anul 1944, s-au reîntors acasãdoar 185 de voluntari; ceilalþi îºi dorm som-nul de veci în pãmânturile altor þãri euro -pene. Conform documentelor din arhivaConsiliului Popular al comunei Poienile desub Mun te, judeþul Maramureº (do sar nr. 6din anul 1945, paginile 17-19), reiese, depildã, cã, în data de 21 februarie 1945, solda -tul Alexa Veciunca din comuna Poienile de

sub Munte, combatant în cadrul regimentului 95infanterie al Frontului IV Ucrainean, a cãzuteroic pe câmpul de luptã din Slovacia, rãpus decartuºe trase dintr-o armã automatã.

În cadrul festivitãþilor desfãºurate la Casa deCulturã a comunei Poienile de sub Munte, depu-tatul ªtefan Bu ciu ta, preºedintele UUR, a acor-dat unui numãr de 18 vete rani de rãz boi diplomejubili are, câte un calendar cu em blema UUR ºicâte 50 de lei din contribuþie personalã. Din par -tea Ambasadei Ucrainei a fost în mânat directo -rului ªco lii nr. 1 un televizor.

Tot în cadrul acþiunilor de di cate veteranilor,consulul Vasyl Nerovnyi, din ca -drul Consulatului General alUcrai nei la Suceava, a în mânatme dal ii jubiliare oca zionate de îm -pli nirea a 65 de ani de la victoriaasupra fascismului.

Astãzi, 9 mai 2010, când are locdezvelirea ºi sfinþirea Monu men -tului veteranilor de rãzboi, dupãstatisticile pri mi te la UUR de lapreºedinþii organizaþiilor locale, înco mu na Poienile de sub Munte aufost invitaþi urmãtorii ve te rani derãzboi (dobrovolþi): Bilan Ivan ºiDziþac Ivan din comuna Poienilede sub Mun te; Laver Du mi tru,Brot nei Ivan, Þudic Fedor, Ben zarSimion, Ciorei Ivan, Curac Mihaiºi Micu laiciuc Pavel din comunaRe pedea; Pop Vasile, Liber Ion,Zven ka Simion din comuna Rus -cova; Sambor Nicolae ºi ªmu leacVasile din Lunca la Tisa; SacalaIvan din Bocicoi; Sem covici Vasile din Crã ciu -neºti; Traista Mihai din Rona de Sus ºi PasenciucGheor ghe din Remeþi, în total 18 vete rani caremai sunt în viaþã ºi pe care dorim sã-i cinstimcum se cuvine.

Acþiunile culturale dedicate comemorãrii ve -te ranilor de rãzboi au continuat sã se des fãºoaresistematic în Poienile de sub Munte pâ nã în anul2008, moment când Consiliul Local, în frunte cuprimarul ªtefan Oncea, a hotãrât sã reconstru-iascã monumentul situat în parcul comunei, dân -du-i o altã înfãþiºare faþã de cel construit în anul1956 ºi care a fost amplasat în locul unui posta-ment din beton având mai multe trepte, constru-it dupã rãzboi ºi în care era fixat un catarg pe care

flu tura steagulRo mâniei.

În anii de dupã2000, UniuneaUcrai ne nilor dinRo mânia a cãutatsã sprijine acþiu -nea dedicatã cin -stirii veteranilorde rãzboi, pre -zen tând concertecu participareagrupurilor artis-tice din co mu -nele cu po pu laþieucraineanã, mo -bi lizându-i pe veterani la aceste acþiuni, precumºi asigurând stimularea financiarã a lor ºi a vãdu-velor de rãzboi.

Anul acesta, comemorarea veteranilor derãzboi coincide cu alte evenimente din istorie ºianume: la 9 mai 1877, România ºi-a proclamatindependenþa faþã de Imperiul Otoman; la 9 mai1945, s-a încheiat Cel de-al Doilea RãzboiMondial, odatã cu capitularea Germaniei fas-ciste, iar la 9 mai 1950 a fost proclamatã ZiuaEuropei, ca zi când s-au pus bazele Uniunii Eu -ropene de astãzi.

Þin sã-i felicit pe participanþii la manifestareadin comuna Poienile de sub Munte, pe oaspeþiidin Ucraina, pe reprezentantul Con su la tuluiGeneral al Ucrainei la Su cea va, dl consul VasylNerovnyi, pe re pre zen tanþii orga nelor ju de þene ºilocale, pe sfinþiile lor clericii Bise ri cii OrtodoxeUcrai nene, precum ºi pe preºedinþii organizaþi-ilor judeþene ºi locale ale Uniunii Ucrainenilordin România. Îi mai felicit pe dl MiroslavPetreþchi, preºedintele UUR Ma ra mureº, pe pri-marul Gheor ghe Berinde, pe Mihai Kle mentev,directorul ªcolii din Bila Þerkva (Ucrai na), peprimarii comunelor din dreapta Tisei Apºa deSus ºi Apºiþa ºi pe delegaþii Liceului „Taras ªev -cenko“ din Sighet în frunte cu directorul Mi haiCucicea.

Primarului comunei Poienile de sub Munte,ªtefan Oncea, ºi consilierilor locali le mul þu -mesc pentru ocazia de a fi pre zenþi astãzi înmijlocul lor, în comuna cu cea mai numeroasã

populaþie de etnie ucraineanã din România, carenumãrã circa 10 500 lo cuitori. De asemenea, lemulþumim veteranilor ºi vãduvelor veteranilorde rãzboi pentru parti c i parea la aceas tã mani-festare, dorindu-le multã sãnãtate, fericire, bunã -stare ºi viaþã lungã în belºug ºi pros peritate.

Regret cã la aceastã amplã manifestare dedi-catã veteranilor de rãzboi nu au participat re -prezentanþii Prefecturii judeþului Maramureº, aiConsiliului Judeþean, nici mãcar cu un mesaj defelicitare.

Glorie veºnicã celor care s-au jertfit pentrueliberarea patriei ºi pentru binele poporului!

ªtefan BUCIUTA

Poienile de sub Munte

Cinstirea memorieiveteranilor de rãzboi

Participanþi la depunerea coroanelor la Cimitirul Eroilor Sovietici din Sighetu Marmaþiei

Depunerea de coroane la Monumentulveteranilor de rãzboi din Poienile de sub Munte

10 Curierul UCRAINEAN

Dacã am scris despredascãli de ieri ºi de azi, secuvine, cred eu, sã scriu ºidespre cei pe care îi slu-jesc: copiii. Într-o viaþã deom nu existã niciun act maiînsemnat decât naºterea copiilor tãi.

Copiii rãstoarnã superb, dintr-o datã, toatesensurile existenþei, dãruind trecerii prin lumerosturi pe care nici nu le bãnuiai mai înainte.Urmaºul tãu devine cea mai scumpã grijã asufletului tãu, iar bãtãile inimii lui te vor feripentru totdeauna de rãtãcire. Prin pruncii cãro-ra le-ai dãruit viaþã trãieºti mai departe, dincolode pragul propriei stingeri. Datoria de a-þicreºte aºa cum se cuvine fiii e o îndatorirenobilã, pe care o ai în primul rând faþã de pro-pria viaþã. ªi fiecare strãdanie, orice efort dea-þi feri bãiatul, fetiþa de grijile ºi nedreptãþilelumii, de a-i veghea zborul ºi de a-i ocroti idea -lurile va fi rãsplãtitã însutit în eternitate. Într-oviaþã de om, tristeþea, dragostea, deznãdejdea ºibucuria sunt trecãtoare. Doar misiunea de aavea copii este binecuvântatã de aripa veºnicieiºi ne poate ajuta sã evadãm din condiþia tragicãde muritori. Pentru cã, mai devreme sau maitârziu, casele înãlþate cu trudã se vor nãrui,pomii sãdiþi cu dragoste se vor usca, misiveleparfumate se vor preschimba în praf. Doar sân-gele tãu va continua sã clipoceascã mai departe,întruna, trecând prin inimile copiilor tãi – cân-tec etern a cãrui frumuseþe n-o pot înþelegedecât cei care ºtiu sã o nascã: cei care au copiinu vor mai fi condamnaþi niciodatã la singurã-tate. Toatã viaþa alergãm sã ne îndeplinim aspi-raþiile profesionale, sufleteºti, financiare.Gândim cã tot ceea ce facem e de dragul copi-ilor noºtri. Pentru ei lucrãm în plus, riscãm,obosim, avem curaj. Ne dedicãm întreagaenergie asigurãrii unui viitor pentru ei. La capã-tul acestei goane (superbe ºi nebuneºti în ace-laºi timp), rãmânem cu gustul amar cã nu avemdestul timp pentru copii, pentru care ne-am daºi viaþa. Altfel spus, am face orice ca sã-i ºtimfericiþi ºi aproape de noi, dar, practic, nuajungem la acest ideal. Nu mai avem cãi decomunicare cu copiii. Munca ºi stresul ne con-fiscã bruma de maleabilitate pe care o maiavem. Ne trezim cã nu ne mai ajung nervii ºitimpul pentru a încerca sã ne înþelegem copiii.Nici seara, când punem capul pe pernã, parcãnu mai gãsim rãgazul sã meditãm la sufletelelor. Au ºi ei probleme, cresc, înfruntã cu totulalte vremuri decât noi. Dupã 1989, relaþia din-

tre fii ºi pãrinþi s-a robotizat. Când eram noifoarte tineri am jurat cu toþii, fiecare la rândulsãu, cã o sã fim pãrinþi excepþionali. Cã n-o sãlãsãm sã se formeze acea „prãpastie între gene -raþii“ despre care le place psihologilor sã vor-beascã. Cã o sã le înþelegem toate capriciile,spiritul rebel, ideile novatoare. Cã o sã fim deacord cu emanciparea lor sufleteascã, profe-sionalã ºi nu numai. Câþi dintre noi se pot lãudaastãzi cã au ajuns la performanþa de a comuni-ca perfect cu fiii lor adolescenþi? Lumea lor se

îndepãrteazã lent, implacabil de a noastrã. Nedescoperim brusc vocaþii moraliste. Tindem sãcomparãm atitudinea noastrã cu a lor. Invariabila noastrã era mai bunã. Noi citeam, eramcuminþi, aveam respect, ne cãsãtoream virgini,ne îmbrãcam decent. În ei vedem doar tareleunei lumi care îºi cere dreptul la evoluþie: ideitrãsnite, lene, superficialitate, grabã. Noi amconservat valori pe care ei nu le mai recunosc.Noi citeam pe hârtie, ei citesc pe ecranul calcu-latorului. Noi ne jucam cu pãpuºi, ei se joacã pecomputer. Noi veneam acasã la 7 seara, ei searaabia pleacã ºi se întorc, uneori, la 7 dimineaþa.Câteodatã trãim cu spaima cã fiii noºtri suntniºte rataþi, niºte pierde-varã. În fapt, e vorbadoar de o crizã de comunicare. Cei care azi par

a rãtãci fãrã direcþieajung mâine sã aibã oºcoalã, un serviciu, ofamilie ºi – cea mai dulcerãzbunare – propriii lorcopii. În disperare de

cauzã, ne agãþãm de gândul cã fiii noºtri vordeveni pãrinþi ºi abia atunci vor pricepe sacrifi-ciul. E drept, unii au copii cu mult înainte de avrea noi sau profesorii. Dar vremurile actualenu mai au pretenþia ca slujba de cununie sã aibãloc musai înainte de naº terea urmaºilor. ªi pro-fesorii sunt oameni care stãpânesc metodicaeducaþiei, însã unii aparþin, inevitabil, tot gene -raþiei pãrinþilor. Din reflex, din tradiþie sau dinprecauþie, aplicã modele pe care elevii nu le to -le reazã, ci ne cred pe noi, pãrinþii sau profesoriilor, niºte încuiaþi. Niºte habotnici care ne te -mem de orice, înce pând cu Dumnezeu ºi termi -nând cu secto ristul. Îi batem la cap cu pre diciintermi nabile, cu exem ple ºi avertismente. Îiiubim enorm pe co piii noºtri ºi le vrem binele.Le oferim tot ceea ce vor în plan material ºisocial, dar cum ajun gem la sufletul lor?

Cum sã le dovedim adoraþia noastrã fãrã sãcãdem în patetism desuet, fãrã sã-i sufocãm?

Fiindcã am vorbit despre copii, pãrinþi, pro-fesori, educaþie, nu pot sã închei fãrã a reamintide condiþiile create pentru colectivul didactic ºipentru elevii ªcolii Generale a comunei Bro di -na, unde mi-am petrecut o mare parte a tine re -þii. Secþiile de votare se organizeazã, de obicei,în ºcoalã. Cu aceastã ocazie am intrat ºi în can-celarie – locul meu de muncã timp de 37 de ani.

Plinã de emoþii ºi nostalgie, am privit cuadmiraþie cancelaria mobilatã în stil modern,utilatã cu tot ce e necesar pentru desfãºurareaprocesului de învãþãmânt ºi confortul slujito-rilor lui. ªi asta prin strãdania dnei Stela Pã -trãucean, numitã de curând directoare la Bro -dina, o doamnã care îndreptãþeºte o datã în pluszicala „Omul sfinþeºte locul“. A lãsat ºcoala dela KM 14, unde a lucrat tot ca director, o biju-terie de nivel european. Are planuri mari ºi pen-tru viitor. Este adevãrat cã e ajutatã ºi de soþulei, un priceput gospodar. Adeseori mai punebani ºi din buzunarul propriu, cuprinsã fiind despiritul esteticului, utilului, frumosului, dedragostea faþã de copii (are ºi ea patru). Regretcã n-am avut parte mãcar de o câtime dincondiþiile de azi…

Artemizia GHEORGHI

În cadrul „Olimpiadei Naþionale a Sportuluiªcolar“, etapa judeþeanã, cu participarea ºcola -ri lor din clasele I-IV de pe întreg teritoriuljudeþului Botoºani, doi elevi de la ªcoala dinsatul Rogojeºti s-au evidenþiat între numeroºiiparticipanþi: Dãnuþ Constantin Bãnilean (clasaa doua) a luat locul I la 600 m, iar BiancaGeorgiana Hleucã (clasa a doua) a ocupat loculI la 50 m. Micii atleþi au primit diplome ºi feli -ci tãri. Bianca a primit o diplomã specialã. Laper formanþe au contribuit mult mamele acestorcopii, membre ale Organizaþiei Femeilor dinRogojeºti, dar ºi învãþãtorul Vasile Ienache.

La olimpiadã au participat ºi ºcolarii dinsatul Mihãileni, care s-au clasat pe locuri bunela atletism. De exemplu, Andrei Gãlan (clasa adoua) a luat locul II la 600 m, Gabriel Vata -maniuc (clasa a treia) s-a clasat pe locul III la50 m ºi locul II la 600 m, iar Cristofor Voloc(clasa a patra), a luat locul III la 600 m.

Un deosebit ajutor au primit micii atleþi din

partea profesorului deeducaþie fizicã VictorSemciuc (fostul meuelev, mai târziu colegde muncã), care s-apre o cupat mereu deelevii cu potenþial fizic,îndrumându-i spre ºcolisportive, spre ramurade sport potrivitã pen-tru fiecare. Datoritãefor turilor sale avem înRogojeºti o echipã defotbal foarte bunã. Tot el a îndrumat o elevã, peMarinela Ivaniciuc, spre ªcoala Sportivã de laBotoºani, unde obþine rezultate foarte bune lacanotaj.

Încã de când era elev la Rogojeºti, VictorSemciuc se remarca la educaþie fizicã; apoi laLiceul Pedagogic din Botoºani s-a antrenat caatlet, ajungând sportiv de performanþã la 110 m

garduri ºi 400 m garduri. A participat la com-petiþii sportive ºi în afara graniþelor þãrii.

Se vede din rezultatele obþinute de elevi cãprofesorul Victor Semciuc ºi învãþãtorii ºcoliiau preluat preceptul antic „Mens sana in cor-pore sano“ ºi educã în acest fel folositor tinere-tul din zona noastrã. Le doresc succes ºi peviitor!

Olimpia IVANICIUC

Copii de ieri ºi de azi

Micii atleþi dinRogojeºti

Campionii din Rogojeºti, Bianca Hleucã ºi Dãnuþ Bãnilean

Curierul UCRAINEAN6

În organizarea filialeiTimiº a UUR, la 27 mar-tie, pe scena Casei deCul turã a Ucrainenilordin Timiºoara a avut locun spectacol evocatorconsacrat personalitãþiiºi activitãþii creatoare apoetului naþional ucrai -nean Taras ªevcenko,nãscut la 9 martie 1814 ºi trecut înnemurire la 10 martie 1861.

Manifestarea a fost deschisã depreºedintele filialei UUR Timiº,Gheorghe Hleba, care a vorbit des -pre importanþa celui mai re pre -zentativ poet ucrai nean al secolului

al XIX-lea, despre contribuþia luiunanim recu noscutã la îmbogãþireapatrimoniului de valori al culturiiuniversale.

Despre viaþa ºi opera poetului avorbit ºi primul secretar al Amba -sadei Ucrainei la Bucureºti, VasylZabolotniuk. În expunerea sa, el a

evocat contextul istoric în care s-aformat ºi a trãit Taras ªevcenko,subliniind contribuþia pe care aadus-o marele poet la afirmareaculturii ºi limbii ucrainene, rolullui în evidenþierea trãsãturilordefinitorii ale sufletului ºi aspiraþi-ilor poporului ucrainean, calitãþi cel-au impus în panteonul naþional ºimondial al spirituali tãþii. Vorbi -torul s-a oprit ºi asupra datoriei

ucrainenilor de pretutindeni de acunoaºte opera Marelui Cobzar, dea-i promova perenitatea ºi de a-icinsti memoria, nu doar cu prilejulmanifestãrilor aniversare, ci întoate momentele în care ucraineniiîºi evocã ori îºi cinstesc istoria,tradiþiile culturale sau îºi exprimãtrãirile sufleteºti prin cântece oridansuri menite sã exprime nã -zuinþele de libertate ºi iubire defrumos.

Dl Vasyl Zabolotniuk a profitatde prilej pentru a înmâna organiza-þiei UUR Timiº un consistentnumãr de cãrþi din opera poetuluisãrbãtorit sau scrise de alþi autori ºiconsacrate cunoaºterii vieþii ºicreaþiei acestuia. A fost înmânatã,de ase menea, aparaturã electroni -cã, având ca destinaþie susþinereade manifestãri culturale ºi artistice.Be ne ficiare ale acestor cadouri pri -mite din partea Ambasadei Ucrai - nei în România sunt organizaþiileUUR din Timiº, ºcolile ºi grãdi ni -þe le cu limba de predare ucrai -neanã.

Despre viaþa ºi personalitateapoetului a vorbit ºi prof. IvanCîmpeanu, inspector pentru mino -ritãþi în cadrul IªJ Timiº. El s-areferit ºi la preocupãrile organiza-þiei UUR Timiº pentru susþinereaînfiinþãrii de grãdiniþe, ºcoli sauclase cu limba de predare ucrai nea -nã, scopul urmãrit fiind tocmai omai bunã cunoaºtere de cãtre tineri

a limbii vorbite de pãrinþii ºi bu -nicii lor.

Aceste preocupãri – a subliniatel – nu au întârziat sã dea roade.Vorbitorul a amintit participareaelevilor la ediþiile din ultimii aniale olimpiadelor de literaturã ºicreaþie artisticã ucrainene organi-zate la nivel judeþean, regional ºinaþional, unde au ocupat locurifruntaºe, rãsplãtite cu diplome ºi

premii. La loc de cinste în reperto-riul lor s-au aflat de fiecare datãpoezii sau creaþii inspirate de operalui Taras ªevcenko, o realitate carenu face decât sã demonstreze inte -resul ascendent de care se bu curãcultura ºi limba ucraineanã în rân-dul tinerei generaþii, dupã ce, de ce -nii de-a rândul, aceastã limbã a fostmarginalizatã de regimul co -munist.

Cu mult suflet a vorbit desprepoetul sãrbãtorit Anna Bereghi dinLugoj. Ea a evocat anii formãriisale ca om iubitor de frumos, anicând autorul „Cobzarului” i-a in -fluenþat decisiv dragostea faþã decultura ºi limba ucraineanã.

În partea a doua a manifestãrii,pe scenã a intrat grupul vocal„Kalynka” din ªtiuca, pregãtit deprof. Maria Holovciuc. A urmatapoi un recital de muzicã popularãucraineanã susþinut de juristul ªte-fan Buciuta la vioarã, ºi IoanMarocico la acordeon. Spectacolula continuat cu o scenetã inspiratãdin creaþia poetului Taras ªev -cenko, avându-i ca interpreþi peelevii claselor a X-a ºi a XI-a, culimba de predare ucraineanã, din

cadrul Liceului „Iulia Hasdeu“ dinLugoj, instruiþi de dna Anna Be -reghi ºi prof. Liudmila Godja.

A urmat grupul vocal „Re me -teanca” din Remetea Micã, coor -do nat de prof. Ana Hrin, ai cãruimembri au recitat poezii ºi auinter pretat cântece pe versurile luiTaras ªevcenko.

Pe scenã au urcat ºi alþi copii,care au recitat poezii ale MareluiCob zar. Cu toþii ºi-au etalat fru moa -sele costume populare ucrai ne ne,achiziþionate recent prin sus þi nereafinanciarã a Uniunii Ucrai nenilordin România. Tuturor li s-au oferitdiplome de participare.

Cele circa o sutã de locuri alesãlii au fost în întregime ocupatede spectatori din municipiul Timi -ºoara ºi din judeþ.

În încheiere, dl Gheorghe Hle -ba, preºedintele filialei Timiº aUUR a mulþumit participanþilor ºii-a invitat sã viziteze noul sediu alUUR Timiº – Casa de Culturã aUcrainenilor din Timiºoara.

Gheorghe HLEBA,Ioan DANCEA

Taras ªevcenkoTaras ªevcenkoaniversat la Timiºoaraaniversat la Timiºoara

Dl Vasyl Zabolotniuk, secretar I al AmbasadeiUcrainei în România

Grup vocal al elevilor de la Liceul „Iulia Hasdeu“

Grupul vocal „Re me teanca” din Remetea Micã

Scenetã interpretatã de elevii claselor a X-a ºi a XI-a de la Liceul „Iulia Hasdeu“

13Curierul UCRAINEAN

Despre simpozionul internaþional„Limba ºi literatura ucraineanã – un dece-niu de existenþã la Facultatea de Litere aUni versitãþii Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca“ sunt sigurã cã a scris dl Ion Rob -ciuc, redactor-ºef la revista „Curierulucrai nean“, care a fost moderator în primazi, prezentând ºi lucrarea ºtiinþificã „Deli -mitarea cuvintelor de origine ucrai neanã înlimba românã“, iar în a II-a ºi a III-a zi a par-ticipat la masa rotundã „Limba ºi cultura ucrai -neanã în context contemporan“.

Eu aº vrea sã consemnez o întâlnire emoþio-nantã desfãºuratã cu prilejul acestui simpozion,una dintre cele ce, de multe ori, trec neobser-vate de unii, deºi sunt trãite puternic de alþii.Corul „Vocile Ronei“ ºi echipa de dansuri„Sokoly“ (ªoimii) din Rona de Sus au fost invi-tate sã prezinte un spectacol în a doua zi alucrãrilor.

Spectacolul s-a bucurat de un real succes. Înprima parte au fost interpretate cântece dedicateaniversãrii lui Taras ªevcenko. În partea a douaa spectacolului am ascultat ºi cântecul „Suitamaramureºeanã“, aranjament muzical al cunos-cutului compozitor, dirijor ºi profesor de muzi -cã M. Mitriniuc. Prof. Miroslav Petreþchi,

preºedintele UUR – filiala Maramureº (ºicorist) a adresat studenþilor, profesorilor ºituturor participanþilor la simpozion felicitãri ºiun cãlduros „La mulþi ani!“. ªi corul a fãcutacelaºi lucru, dar pe 4 voci ºi în douã limbi.Urarea a fost ascultatã în picioare de asistenþã ºirãsplãtitã cu multe aplauze. Echipa d