SERGTU SOMESAN

f,st{tf,fiRHl,f,t FhHf,THr{Hh

f,fiilqHtHl

@EdituraNEUMA

2017

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Probleme in oragul Licele 5

CAPITOLUL 2O afacere pe cinsteCAPITOLUL 3

O mireasi indiritnici 26CAPITOLUL 4O nunti insingerati . ......... 35CAPITOLUL 5

Nicio urmi, nici un indiciu : . .. ... .... .... 40CAPITOLUL 6O ancheti dificilSCAPITOLUL 7

19

Treizecide zile de doliuCAPITOLUL 8

CAPITOLUL 9Vremuri picitoaseCAPITOLUL 1O

O razi de speranfiCAPITOLUL 11

Nunta avocatuluiCAPITOLUL 12Un ziarist blestemat 75CAPITOLUL 13

CAPITOLUL 14Moarte in Jara Dragonului .. .. ... ... .... . . 88CAPITOLUL 15

in drum spre regatul Dragonului ... ... 95

50

45

60

151

CAPITOLUL 16ln Regatul Fericirii . 104CAPITOLUL 17La templul lui Buddha Dordenma 1 10CAPITOLUL 18Pettera Dragonului Alb .. I 13CAPITOLUL 19Dragonul Negruataci 122CAPITOLUL 20

CAPITOLUL 21

Un drum la Londra . . . 130CAPITOLUL 22O nunti ca-n pove;ti 136CAPITOLUL 23Un nou drum la Londra .. . . .. 141

CAPITOLUL 24in galop spreValea lui Benga 146

152

CAPITOLUL 1

Probteme in oragul Licele

P6nd la urmi, conform principiului c5,,nimic nu dureazd

mai mult decdt o improvizalie'iincdperea in care 5i-au linutprima gedinld a rdmas definitiv alocati Brigizii Omucideri.lnilial ea fusese destinatd ca sal5 de conferinli, dar la

insistentele comandantului Brigizii s-a uitat de acest pro-

iect. Argumentul lui - ci in aceasti incipere a fost descAlcit

cel mai greu caz de crimi din jude! - se pare cI a atArnatgreu in fala gefilor, pentru ci pdnd la urmi l-au l5sat in voia

lui. Cei cinci membri ai Brigizii aveau 5i cdte un birouseparat, pe undeva prin clSdirea lnspectoratuluide Polilie,

mai pulin inspectoriiVladimir Criciun SiTudor MihiilS, care

impirleau acelagi birou, la capitul coridorului.Brigada era condusi de comisarul-5ef Vasile CAmpeanu,

care urma si iasd la pensie peste cdteva luni, a5a c5-l lSsa de

multe ori la comandS, in locul lui, pe comisarul OvidiuBrumaru, recent transferat de la Bucuregti.

Despre Ovidiu Brumaru se spunea c5, intors de la un curs

de perfecgionare de la biroul FBI din NewYork, a incercat siintroducd cam abrupt in cadrul poliliei bucuregtene noile

metode invilate de el in America, motiv de supdrare pentru

uniigefi, care au gisit cd cea maicomodi rezolvare pentru

ei ar fi transferul lui la Bra5ov.

Cel de-al cincilea membru al Brigizii era inspectorulAlina Dlciulescu, avansati de curAnd, inainte de termen,

Sergiu Somegon

in urma unor rezultate deosebite. Era atrasi in mod ireme-diabil de internet 5i de tehnica moderni gi in general detot ceea ce era nou, spre exasperarea prost ascunsi a

comandantului, care era mult mai conservator. Gurile relespuneau ci tdndra fati era atrasi 5i de comisarul Brumarula fel de mult, dar cum nimeni nu venea cu ceva concret,b6rfele au rdmas doar bdrfe 5i nimic mai mult. Asta cu atAtmai mult cu cdt, dupE recentul siu divorl, comisarulfuseseauzit zic6nd; "Gota! M-am sdturat definitiv de femei 5i derdutd.tile lor;'

ln fiecare dimineali, inainte de-a pleca fiecare in treabalui, se int6lneau in camera in care discutau ultimele noutilidespre cazul la care lucrau. De la o vreme comisarul-gef iicicilea aproape zilnic si mute probele de la vechile cazuriindepozituldin subsol.

La fel incepuse gi-n dimineala asta. Dupe ce-i vdzuadunali pe to1i, a$ezali pe scaunele lor, i-a intrebat foarteserios:

- $tifi cum numesc colegii nogtri camera asta?Pentru ci intrebarea pirea mai degrabi retoricS,

unul dintre ei nu s-a gribit si rispundi, aga cdcontinuat:

-Tolio numesc Camera cu Probe. $i gtili de ce?Depi binuiau cu tolii rispunsul, au preferat si tac5,

prefdc6ndu-se interesali mai degrabi de carnelelele incare-gi notau aminuntele cazurilor.

Comisarul-gef ariti spre peretele opus ugii unde, sub unpanou de polistiren pe care erau prinse cu ace bucSli dehdrtie gi l6ngi un flipchart pe care comisarul Brumaru i5ivizualiza pentru ei g6ndurile, erau doui mese mari pe carese odihneau probele ultimelor doui cazuri.

- De asta! spuse el, ardt6nd spre cele doud mese. Dincauza probelor care ar fi trebuit si fie demult in ArhivS.

ntctel a

Comisarul Si blestemul sdngelui

intre cele doui mese, pe un podium de lemn, igi aveabiroul comisarul-gef pi privindu-i incruntat spuse cu cea maiserioasi figuri de care era in stare:

- Gata! Azi si vd faceli timp si le duceli la subsol. Nuinleleg de ce vd place si le 1ine1i at6ta vreme aici. Ziu ci nuinleleg!Voi gtili de ce?

Chiar daci gi de aceastd dati intrebarea pdrea retoricS,de la masa ei de l6ngd ugi, Alina Diciulescu ridici m6na cudoud degete, ca la gcoalS.

Era preferata comisarului-gef 5i de multe ori c6nd acestaera furios, sau numai ficea pe furiosul, a$a ca astizi, ea

reutea si detensioneze atmosfera doar prin cdteva vorbe.Comisarul, care nu credea cd cineva chiar doregte sd-i

rispundd, o vizu in cele din urmd gizise:

- Hai, spune! Si vedem ce minun5lie mai debitezi qi

astizi.TdnSra fatd se ridici in picioare gi cu glas inocent spuse:

- Pei, cred cd ne place si le vedem aici pentru cd neaduce aminte c6t de buni suntem. De la infiinlarea Brigizii,inci n-am avut nici un caz nerezolvat.

Asta era adevirul, dar comisarul-gef nu se agtepta la unasemenea rispuns pi-a rimas blocat cdteva clipe. C6nd vrusd spuni o replici pe misuri, telefonulfix de pe biroul lui ainceput si sune strident, fur6ndu-i clipa de glorie. Ridicifurios receptorul gi ascultd cdteva minute, apoi spusemorocdnos:

- Da, $tiu cine este GaborTibor gi-l cunosc 5i pe bdiatullui... Dd-le pe cineva si-i conducd la mine... Nu, nu in biroulmeu, ci in Camera cu Probe.

Puse telefonul jos gi privi spre subalternii lui care-5irelineau cu greu zAmbetele:

- Pot si gtiu ce-i cu voi, de vi hlizili aga?

Tot Alina a fost cea care a spart gheala:

Sergiu SomeSon

-Tocmai ali spus Camera cu Probe.

Comisarul-gef expedie problema cu o fluturare de mAnigi chiar in acel moment se auzi un ciocdnit in ugi 5i un agentdeschise uga spundnd:

- Musafirii dum neavoastri, domn ule comisar-pef.Musafirii comisarului-gef erau doi birbali tuciurii,

imbricali in haine negre gi pildrii cu boruri mari, tot deculoare neagr5. Cel mai in vArsti dintre ei era un bSrbatsolid, cu o musta!5 pe oald, gi pirea sd aibd in jur de 70 deani. C6nd se vdzu in incipere, se repezi spre comisarul-gefca fulgerul, ficindu-i pe toli din cameri sd se ridice derutafi.S-au a5ezat incet inapoi pe scaune cAnd au vizut ci bdrbatulnu are intenlii agresive. Cel pulin nu fa15 de comandantullor, pentru ci de probele de pe cele doui mese nu pirea s5-i pese prea mult. Dintr-o singurd mi5care igi arunci pilSriapeste ele, fic6nd ca delicatele probe si alunece intr-o parte,iar el se tranti in genunchi in fala comisarului-gef gi, in ciudafaptului cd acesta se ferea, ii apuci mAna gi incepu si i-osdrute cu frenezie.

Tdnirul care-l insoqea igi scoase pdlSria 5i rdmase timidl6ngi u5d, vizibil deranjat de comportarea tatdlui siu, darfird si spuni nimic.

in cele din urmi, c6nd comisarul-gef reu5i s5-gi eliberezem6na, se refugie strategic in spatele biroului gi spuse c6t maiserios posibil:

- RidicS-te, domnule Gabor. Se poate si te portiatat decopildregte?

Omul se prosterni in fala comisarului-gef gi spuseindbugit:

- Nu mi ridic, domnule general, p6ni nu-mifigiduie5tici m-ajuli.

Comisarul-5ef a ridicat exasperat din umeri:

Comisarul ;i blestemul sdngelui

- Cum si te-ajut, omu'lui Dumnezeu, daci nu-mi spuidespre ce-i vorba?

- intdi f5giduiegte, domnule general, gi dupi aia spui,

rispunse incipS!6nat omul din fala lui.

- Bine, omule! spuse binevoitor comisarul-5ef. Promitsi te-ajut. Numai spune odati despre ce-ivorba.

- Nu a5a, domnule general. Nu cu vorbe din astea

inc6lcite. Nu promiteald sau cum zici, cifigiduialS.

- E acelagi lucru, tati! incerci biiatul s5-gi lSmureascd

tat5l.

- Tu si taci! spuse aspru birbatul 5i intoarse doar omAni cu palma intinsd spre bdiatul care a$tepta la u55.

- Bine, spuse invins comisarul-gef. FSgdduiesc si te-ajut,numai spune-mi odatd ce s-a intdmplat. la loc aici, pe un

scaun, gi hai si discutim ca oamenii...S-a intors spre subalternii luicare priveau uimili la scena ce

se desfdgura sub ochii lor, parcd fdri si le vini a crede 5i explicd:

- Domnul GaborTibor este un vechi prieten de-al meu.

Este bulibaga rromilor din Ldcele.

- Nu rromi, domnule general. Rromii n-au bulibaSS 5i

nici lege. Noi suntem ligani 5i ne mAndrim cu asta. Rromiiau impirat gi sunt...nu mai continuS, dar disprelul dinvocea luiera evident.

Comisarul-gef reugi s5-l convingi in cele din urmi pe

bulibagd sd ia loc pe un scaun,l6ngi el, Si-l pofti pe altul 5i pe

tdnirul care nu se migcase de l6ngd ug5.

Acesta ficu c6liva pa5i, se agezi pe locul indicat 5i spuse

cu un z6mbet timid:

- lertali-|, vi rog, pe tata!CAnd este emolionatiSi pierde

foarte ugor cumpitul...

- Lasi asta, fdcu tatil lui. Mai bine zi cine egti, ca si 5tielumea cu cine sti de vorbd.

Sergiu Someyn

Tinirulincuviin!5 utor din cap, se ridicd in picioare gi seintoarse pe jumdtate spre ceidin sali:

- Sunt avocatul Gabor Mihai. Dar nu in calitate deavocat sunt aici, ci pentru cd tatil meu a vrut neap5rat s5-linsolesc. E foarte emotionat gi i-a fost teamd ci nu vi poateexplica foarte clar de ce fel de ajutor are nevoie. A insistatmult si vind numai la dumneavoastrS. Spunea c5 vdcunoa$teli de multi vreme gi suntegi singurul care-l puteliajuta.

- A$a este, confirmi comisarul-5ef. Dar sd nu fim a5a deprotocolari. la loc, te rog, 5i haide sd aflSm despre ce anume-i vorba.

Biiatul bulibagei pdrea sd aibi cu pulin peste 30 de anigi, in ciuda piliriei negre cu boruri largi, pe care o lineadelicat in mdni, igi purta cu elegan!5 costumul de firmi gi

pirea uSor ruginat de comportarea tatelui seu.Tdnirul avocat recuperi pdlSria bdtr6nului buliba5i

dintre probele de pe masi gi o intinse tatdlui sdu, apoi ilindemnS:

- Spune, tat5, domnilor despre ce este vorba qi undete-ncurci, am si te ajut.

Mai inainte ca bulibaSa si inceapi si vorbeascS,comisarul-;ef agezd probele deranjate de imensa pilSrie lalocul lor, iar Alina ii aduse bitr6nului un pahar cu ap5, fiindcise pirea ci avea mare nevoie.

Dupi ce biu cu sete, mai privi inci o datS in jur ca gi cums-ar fi asigurat ce in incipere sunt numai persoane deincredere, apoi incepu sd vorbeascS:

- Astizi imi insor bdiatul cel mare...Comisarul-5ef profitd de pauza care se f5cuse gi spuse

pu[in incurcat:

- Pdi, casi de piatrd gi si fie intr-un ceas bun... sau cums-o fi zic6nd pe la voi.

10

Comisorul ;i blestemul sdngelui

Buliba5a cletine din cap $i peru cd va izbucni iarin lacrimi:

- N-o si fie nici o casi de piatri 5i nici vreun ceas bun...

fiintd azi, la ora iepei, bdiatul meu va muri...

- Ora iepei? pdru comisarul-gef nedumerit. Cet

inseamni asta? intrebi el pe tSndrul alezat pe un scaun

ciliva pagi maiin spate.

- Ora patru dupS-amiaz5, domnule comisar-5ef... Ora

5aisprezece.

- Aha! spuse comisarul-5ef 5i privi instinctiv la ceasul

din perete, care arita abia ora nou5.

igitrase apoi scaunul mai aproape de buliba5S Siincepusd vorbeasci incet:

- Acum, mai bea o guri de ap5, lini$te$te-te 5i spune-mi

in felul tdu ce te supdrd.Bulibaga dddu ascultltor din capul cirunt, apoi incepu

sd vorbeascd incet, inc6t toli au fost nevoili si se apropie 5i

si ciuleascd urechea, ca sd poati in[elege ce spune:

- Astdzieste soroculpentru bdiatul meu mai mare si se

insoare c-o fati pe care am cumpdrat-o acum cincisprezece

ani, de la ni5te ligani sirbi... Am dat o gdleatl de banide aurpe ea, dar a meritat, cd s-a ficut frumoasi ca o cadri.

Ariti spre inspectorul Alina:

- Acui si nu te superi, dar este mai blondi 5i mai

frumoasd chiar gi dec6t dumneata.Alina ridici aparent nederanjatd din umeri 5i spuse:

- Nu e nici o problem5. Md intreb doar cum de-i at6t de

blondi daci este...

-Jiganc5, domniSoard. Noi suntem ligani gi nu ne este

ru5ine cu asta. Rromi or fi alIii, de prin alte locuri.

Ofti, apoi continuS:

- Dumneata iliinchipui ci noi, dace suntem aga, mai

oachegi, nu pricepem ce-i frumos in viald? Jiganii 55tia

sdrbi... dar nu numai ei... au obiceiul si fure copile blonde,

11