Serbare Martie
description
Transcript of Serbare Martie
E primavara!
Se duc zapezile, luceste soarele,Salta izvoarele curgand la vale.Iarba si florile ne-aduc culorile,Vuiesc padurile - e sarbatoare!
Din iarba florile isi scot culorileSi joaca vesele hora-n campie.Fluturi cu miile saruta florile,Roiesc albinele - e veselie!
Se-ntorc cocoarele, s-aprinde soarele,Vin randunelele la cuiburi iara.Canta izvoarele, s-aud mioarele,Freamata luncile - e primavara!
Ghemotocul
A iesit de sub omatIntr-o zi cu soare,lunga,Iaca atat un ghemotoc,Si la raze vrea s-ajunga.
M-am uitat la el atent,Mi-am dat seama dintr-odata,Vine primavara incet,Si iarna e terminata.
Ma cuprinde fericirea,Voi vedea iar campuri verzi,Primavara-i bucuria,Copilasilor isteti.
Ciripit de pasarele
Primavara, primavara,Ciripit de pasarele,Floricele pe valcele,Brebenei si viorele,Si un stol de randunele;
Zile calde, zile bune,Primavara, primavara,Sa vii si la noi in scoala;Iti cantam cu bucurieCum iti canta-o ciocarlie!
Mărţişorde Emilia Plugaru Ici şi colo, pe afară, Zboară câte-un fulguşor. Dar e zi de primăvară: - Soare, pune-ţi Mărţişor. Soarele, de colo sus, Cu căldură mi-a zâmbit, De la zâmbetul lui cald Fulguşorii s-au topit
De pe-o “bună-dimineaţă”de Otilia Cazimir De pe-o “bună dimineaţă” Cu tulpină de cârcel, A sărit un gândăcel Cu mustăţile de aţă. Alţi gândaci mărunţi şi roşii, Care-şi poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroşii! Iar pe-un fir de păpădie Ce se-nalţă, drept, din iarbă, Suie-un cărăbuş cu barbă, În hăinuţa aurie. Suie, mândru şi grăbit, Să vestească-n lumea mare: - Prea cinstită adunare, Primăvara a sosit!
Pentru tine, Primăvară…
de Otilia Cazimir Şiruri negre de cocoare, Ploi călduţe şi uşoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat de gând, Sărbătoare… Zumzet viu prin zarzări. Oare Cântă florile la soare? Că pe crengi de floare pline, Nu ştii: flori sunt, ori albine? Pentru cine? Pentru tine, primăvară, Care-aduci belşug în ţară, Care vii, Peste câmpii, Cu bănuţi de păpădii Şi cu cântec de copii!
Oaspeţii primăveriide Vasile Alecsandri În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată, La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată! E cocostârcul tainic în lume călător, Al primăverii dulce iubit prevestitor. El vine, se înalţă, în cercuri line zboară Şi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară; Iar copilaşii veseli, cu peptul dezgolit, Aleargă, sar în cale-i şi-i zic: “Bine-ai sosit!” În aer ciocârlia, pe casă rândunele, Pe crengile pădurii un roi de păsărele Cu-o lungă ciripire la soare se-ncălzesc Şi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc. Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!
În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă, Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări Prin raze aurite şi vesele cântări!