SERBAREA ABECEDARULUI

Clasa este aranjată de sărbătoare, cu lucrări ale elevilor: desene, colaje,lucrări realizate de ei prin tehnica” Origami”etc.

Pe tot parcursul spectacolului, se vor derula la retroproiector, slide-uri cu pozele fiecărui elev.

Un elev – prezentator intra în scenă, bătând toba şi anunţând începerea serbării:

Atenţiune, atenţiune !Mare sărbătoare, mare !A abecedarului serbare !Vă poftim cu drag aiciSă-i vedeţi pe cei mai miciŞcolărei şi şcolăriţe,Băieţei şi dulci fetiţe.Poftiţi, vă rog, nu-ntârziaţi!Serbarea începe îndată!( iese din scena )

Intră în scenă 2 elevi, un băiat şi o fetiţă, care reprezintă cele două materii parcurse în clasa I, abecedarul şi matematica. Costumele lor sunt potrivite cu rolul pe care îl interpretează.

Domnul Abecedar şi doamna Matematică se plimbă la braţ mândri că au dat atâta bătaie de cap şcolarilor de clasa I.

Intră un alt elev în scenă:

- Dar unde plecaţi, Domnule Abecedar şi Doamnă Matematică ?- Am auzit că astăzi, voi, şcolarii de clasa I ne dedicaţi o serbare.Elevul:- Da, da, bine aţi auzit. Ei, stimabililor, ne-am luptat cu voi un an întreg, dar,

ha,ha,ha, v-am biruit ! Aşa că, poftiţi de ne onoraţi cu prezenţa! Să vă arătăm de ce suntem în stare!

Intră în scenă toţi elevii în două şiruri costumaţi în litere şi cifre, cântând şi interpretând un dans ( joc de mişcare ):

Mergem toţi în pas frumosCa soldaţii drept, voios.Cum merg ei, mergem şi noi,Un, doi, un, doi, unu, doi.Alfabetul prezentăm,Literele azi serbăm.Literele învăţateŞi cifrele lor surate.Uite toate am sosit!Bine, bine v-am găsit!

1

Un elev ( ca la sport ):Stâng, drept, stângul.Atenţie …. Stai! Un, doi.Pe loc repaus.

Cântec :Ce petrecere frumoasăEste azi în clasa noastrăFiindcă azi e sărbătoareBine-aţi venit la serbare!

Fraţi, surori, părinţi, buniciSă fiţi astăzi fericiţi,Dacă voi ne-aţi ajutat,Clasa-ntâi am încheiat.

Aţi aflat: abecedarulNoi cu toţi l –am încheiatDe acum vezi tot şcolarulEste un om învăţat !

Pe melodia „ Eu sunt numai un copilaş” se cântă :

Ne-a fost greu, da, ştim noi prea bine,Că nu a fost uşor,Cititul, scrisul, dragi părinţi,Ştiţi, nu se prind din zbor.

Toţi ne-am luptat cu-abecedarul,Ca nişte bravi voinici,Cu cifrele, cu socotitul,Şi iată-ne azi aici.

Prima zi de şcoală-ţi vine-n minteA trecut de-atunci aproape-un an.Tu erai fetiţa cea sfioasă,Cu codiţe lungi şi cu ghiozdan?

Te ţineai de mama cu-ndârjire,Nu voiai să te desparţi de ea.Şcoala, cu ferestrele înalteSi grilaj de fier, te speria.

Ţi-a iesit în prag învăţătoareaŞi ţi-a spus cu glas îmbietor:„Hai, fetiţo, să intrăm în clasă!”

2

Te-ai desprins de mama-ncetişor

Şi-ai urmat-o ca pe-o zână bunăRăsărind din cartea cu poveşti,Datorită ei eşti înţeleaptă,Ştii acum să scrii şi să citeşti.

Da, îmi amintesc,desigur.Când treceam pe lângă şcoală,Mama deseori zicea:„Ai să-nveţi şi tu aiceaÎntr-o zi, fetiţa mea!”

Când o întrebam pe mama,Curioasă foarte tare,Ea mă mângâia, zâmbindu-mi,„Într-o zi… când vei fi mare”.

Şi eu mare m-am făcut.Când şapte ani am împlinit,Pragul şcolii l-am trecut.Era întâia zi de şcoală,

Când am primit frumosul dar,Iubitul meu abecedar.Cu-atâta drag eu îl priveam,Filă cu filă răsfoiam.

Nu e prea mult de când întâia oară, Sculându-ne cu grijă de cu zori, Ne-am luat ghiozdanul şi-am pornit spre şcoală, Sfioşi, dar veseli şi nerăbdători.

Ne mai ţineam de mâna mamei încă. Ne era teamă? Nici acum nu ştim. Mergeam cu drag spre prima noastră muncă: Să învăţăm să scriem, să citim!

Eram voioşi şi prea nerăbdători Să dezlegăm mai iute taina slovei, Să nu mai fim aşa neştiutori In meşteşugul scrisului şi-al vorbei.

Toţi ne amintim cu drag Când pentru întâia dată

3

Am păşit al şcolii prag.

Tu, mămica mea cea bună M-ai sculat de dimineaţă, M-ai spălat pe mâini, pe faţă, Mi-ai pus uniforma nouă Si-am pornit-o amândouă Către şcoala mult iubită. Cât eram de fericită! M-am schimbat dintr-o fetiţă Intr-o mândră şcolăriţă. Şi sfioasă, dar vioaie, Am intrat la noi în clasă.

Hai , copii , să ne-amintimŞi aici să povestim ,Noi , prin câte am trecutÎn anul ce s-a sfârşit .

Încă de la începutLiniuţe am făcut ,Bastonaşe aplecate ,Noduleţe ne-nnodate ,Cifre , uneori greşite ,Litere îngrămădite .

Până când am învăţatScrisul foarte ordonat ,Am tot scris , am exersatŞi bine şi apăsat ,Uneori , chiar şi pătat .

La-nceput , când eu scriam ,Mâna-mi tremura ,Cu creionul apăsam ,Of , ce greu era !

( Toti ) : Of , ce greu era !

Eu pe 8 îl tot făceam Strâmb şi chiar culcat .

Nici nu ştiu de ce greşeam , Dar l-am corectat !

( Toti ) : Dar l-am corectat !

4

Eu pe r îl tot greşeam , Că uitam să-i fac , De grăbită ce eram , Noduleţu-n cap .

Eu pe R cu B , mereu , Rău îi confundam , Dup-un timp , însă , şi eu Bine îi citeam .

M cu N erau la mine Cam la fel , ştie oricine , De-asta , NOR cănd eu citeam Ieşea MOR , ce mai păţeam !

( Toti ) : Vai , şi noi ce ne distram !

Şi eu , frate , tot aşa , Aveam o problemaă grea , Citeam COC în loc de CIOC , Şi clasa râdea cu foc .

Dar cu-alfabetarul mare Exersam mereu. Neatent ,însă,eram Că silabe adunam De sub bancă, vă spun, zău !

( Toti ) : Of , că neatenţi eram!

Eu lui CI – GI îi spuneam , Căci, adesea -l confundam . De-asta , de-o strigam pe CICI , Mie îmi răspundea … GIGI !

Voi nu ştiţi , n-aveţi habar , Tare-i greu să fii şcolar ! Şi vă dau cuvântul meu, Că elev pe clasa I

5

Este-n lume cel mai greu ! Dar nu şcoala mă apasă , Ci profesorii de-acasă Ce-mi pândesc orice mişcare : Mama , tata , mama-mare , Tanti Puşa , unchiul Gicu , Nenea Tache şi bunicul ; De atâţia , nu mai poţi Nici un cuvinţel să scoţi !

Mama-mi spune să mănânc , Tata-mi strigă să mă culc , Tanti Puşa – să citesc , Unchiul Gicu – să mai cresc , Bunicuţa – s-o ajut , Nenea Tache – să-l ascult , Fii atent şi stai cuminte ! Fii atent şi ţine minte Adunările-nvăţate ! Măi, băiete, treci la carte !

Fără FB să nu vii ! Primu-n clasă vreau să fii ! Toată ziua să înveţi , Să nu scoţi nasul din cărţi !

Fii atent la traversare ! Ai luat punga cu mâncare ? Să nu fugi , să fii atent , Pe hol tu să mergi încet !

Vezi să nu mai scrii cu pete Şi să rupi foi din caiete !

Eşti mare , să cumperi pâine , Să te scoli devreme mâine ! Poezia s-o înveţi Şi pe X să-l mai repeţi !

Fii atent şi fii cuminte , E un rău cel care minte ! Nu păta când scrii acasă ! Nu mai alerga prin clasă !

N-o mai bate pe Alina , Nu copia de la Adina !

6

Spune tare tot ce spui ! Să nu vii cu vreun cucui ! Spală-ţi mâinile murdare , Să te speli şi pe picioare ! Nu uita cartea acasă ! Stai frumos când eşti la masă !

Asta-i virgulă ? Ha , ha ! Mai curând e-o acadea …

Vrei să zici c-aşa e 3 ? E codiţa lui Grivei !

4 –ul ăsta-i nemâncat , 5 – ul pare spânzurat , Iar de 8 , ce să mai zic ? Seamănă cu un covrig .

Nu se face-aşa un “plus” ( + ) ! Strigă tata lui Fănuş .

Nu se scrie-aşa MARIA ! Te apucă nebunia .

Spune repede , Andrei , Cât fac 9 fără 3 ? Fără numărat , băbeşte ! Doamne , cât se mai gândeşte !

Vai , copilu-i anormal , Îl vom duce la spital ! De greşeam şi adunarea Aduceau, pe loc, salvarea !

Nu aşa, şi nu aşa , Cât se poate îndura ? Bietu-mi cap , de mic şcolar , Mi-l făcuse calendar !

( COR ) : Of , of , of şi vai de mine … Mai întâi s-ascult , pe cine ? …

Ştiu că ce spun toţi e bine , Dar uitati-vă la mine !

7

Sunt eu mare , dar nu prea Şi-mi mai place-a mă juca . Am crescut , dar tot sunt mic , Nu mă credeţi un voinic !

Zace tristă bicicleta , Rugineşte trotineta , Iar jucăriile , frate , Prăfuite şi uitate Stau departe , aruncate … Jocurile să-ti mai placă ? Nu prea mai ai timp de joacă… Chiar bine ştiu să citesc , Insă mai silabisesc . Scriu frumos , pe îndelete , Uneori … mai fac şi pete .

În recreaţie , pe hol , Fiindcă alerg – cad , Dar mă scol . La prânz nu prea pot să dorm , Insă noaptea, zău, am somn !

Foarte bine socotesc , Uneori mai şi greşesc , Fac MINUS în loc de PLUS Şi rezultatul … s-a dus ! În ore-s atent , citesc , Dar mă mai şi răsucesc .

După avioane stau să mor , Mă voi face-aviator ! Plâng caietele-n ghiozdane Că s-au subţiat cam tare C-am rupt foi pentru avioane .

Ce să fac , aşa sunt eu , Toţi: Of , să fii şcolar e greu ! .Toţi :Un pom în clasă am sădit

Din munca noastră , iată-l , creşte ,Şi zi de zi l-am înfloritŞi ram cu ram azi ne rodeşte .

O literă , un sunet iar

8

Le-am strâns tot floare lângă floare ,Azi pomul nostru-abecedarE plin cu rod de sărbătoare .

Însetaţi de-nvăţăturăNoi şcolari-am devenit,Dragul nostru-abecedar,Cu speranţă te-am primit.

Să-nvăţ din slova cărţii,Să-nvăţ cu vrednicieE mândrie, desfătare Şi-ntâia- mi datorie.

Sunt fericit că l-am sfârşit,Că mintea mi-am îmbogăţit,Că ştiu să scriu şi să citesc,Să socotesc şi să gândesc.

Şi-ori câte-oi învăţa de-acum,În lungul vieţii mele drum,Nicicând eu nu te voi uitaPe tine, prima carte a mea.

Dragul nostru abecedar, Daru-acesta minunat, Cu cât drag te-am aşteptat! Fiecare filă a ta e-o bucurie! Tu ne-ai învăţat pe toţi A citi, precum şi-a scrie. De aceea te-am păstrat Ca pe-o scumpă carte Sperăm că nu te-am supărat; Am sau nu dreptate? Spune tu,mărite Abecedar, Care eşti de faţă, Este cineva la noi în clasă Care nu învaţă?

Abecedarul:

Ia, priviţi aici la eleCum vor toate să mă-nşele!Abia-s alfabetizateŞi se cred emancipate!

9

Credeţi că puteţi plecaFăr-a vă examina ?

Toţi : Nu cerem aşa ceva !

Abecedarul : Sau credeţi că mi-i totunaDe nu-i pregătită vreuna ?

Toţi : Nu, şi te rugăm noi, toate,Ca să fim examinate !Să rămână repetentăCare nu e competentă !

Abecedarul :Vreţi examen la moment ?Drepţi! Alinierea-n rândCum sunteţi în alfabet !

Ascultaţi la mine dar, Să n-avem discuţii,

Vă chem azi la judecată,De faţă cu părinţii. Ce mai luptă noi dădurăm!Dar azi lupta s-a – ncheiat. Cine oare-a câştigat? Timpul e judecătorul, Martor e învăţătorul. Greu a fost, dar m-aţi învins. Toate literele aţi deprins!Fiţi atente, deci, vă rog !Că trec nota-n catalog.

Ia, să vină A să spună Lecţia, că-i cea mai bună !

A e litera dintâiPentru carte căpătâi.Aţă, ac, arici, abac,Multe vorbe- ncep cu „a”.Alfabet, abecedar,Tot cu „a” încep, şcolari!

Cântec şi dans popular : „Alunelul”.

B e foarte şugubăţ,

10

Parcă-i 3 legat de-un băţ.Barză, brad ori brotăcelToate se fălesc cu el.Bucureşti e capitalaPatriei mele iubite,Bulevarde mari şi blocuriPeste tot vezi construite.

C e un covrig din careAmuşcat un oarecare.Carte, cuc, copac, copiiDoar cu el poţi ca să scrii.

Cântec : „S-a dus cucul de pe aici”.

D: Am tăiat o chiflă-n două Şi ce credeţi c-am aflat ?Jumătăţile-amândouăÎntr-un D s-au preschimbat.

E cu ale lui trei braţeParcă vrea să te inhaţe,Dar el te invită, bietul:„ Hai, învaţă alfabetul!”

Cântecul alfabetului:

Alfabetul este bunCă ne-nvaţă toate:A e apă cu săpun, B e bunătate,M e muncă,Z e zel,V e voioşie.Alfabetul, doar GigelÎn altfel îl ştie:A absenţă pentru elŞi nemotivată,B bomboană caramel,C e ciocolată.F fondante-ar însemna,P, ghiciţi, praline,Şi aşa cum va urma,S sunt savarine.De la A până la zetPentru el se ştie

11

Că întregul alfabetE-o cofetărie.F: E fără o liniuţăA făcut un F Fănuţă,Iar acum vezi bine, ştie,Numele cum să şi-l scrie.Dar f mic din ce-l faci, oare,Dacă vrei să scrii o floare?Îl întreabă Ştefăniţă,Sosind de la grădiniţă.- E-un baston şi-o virguliţă.

G : Litera lui GoguleţO ghiceşti de eşti isteţ.Când stă bine pe picioareCifra 9 el îţi pareSau un a mic răsturnatC-un baston mai lung legat.

H: Parcă-i scaun ce te-aşteaptăSau o scară cu o treaptă.Dacă-n alfabet n-ar fiHora nu s-ar mai hori,Horia n-ar mai hoinări.

I e cel mai slab se pare,N-are poftă de mâncare.Fiind literă cochetăVrea să fie siluetă.Iepurilă, Iepurică,Tot cu „i” se scrie „ Nică”.

Cântecul „ Iepuraşii”.

Î : Sunt litera „î” cică ştiţi,În „întreceri” mă găsiţi.Şcolarii se-ntrec şi eiÎnvăţând mai cu temei.

J: Hai la joc, la joc, la joc,Dacă ţi-ai făcut cojoc!Joacă, joacă până joiCu Jianu, joc de doi!Trage hora pân’la GorjCu Jenica, Jan şi Jorj!

12

Să se simtă că iubeştiJocurile strămoşeşti.Joc popular „ Hora”.

K: Dacă mergi la alimentarăSau pe-orice şosea din ţară,Peste tot mă vei afla.Kilogram şi kilometru e şi k.

L mereu tot vrea să spunăCă e cel dintâi din lună,Chiar dacă-l găseşti mataŞi-n lămâie, şi-n lalea.

M cel mic şi M cel mareSe ţin bine pe picioare.Masă, miere, minge, miel,Fiecare-ncep cu el.Îl scriu pe „m”, îl scriu pe „a”Şi inc-o dată tot aşa,Apoi silabisesc ce-am scris.Nu mi se pare ! Nu e vis !Eu am scris: mama, mama mea!

Cântecul „ Mama”.

refren: Mama, mama. te iubesc!Mama, mama, te iubesc!Am noroc că eşti a mea!Te sărut şi-ţi mulţumesc.

Ce frumoşi sunt ochii tăi!Nu sunt niciodată răi.Crede-mă că mi-ar plăceaDac-ai fi chiar sora mea! refren

Nici să te mai mint nu pot,Tu ştii totdeauna tot,Dac-ai fi păpuşa mea Şi la şcoală te-aş lua. refren

N e frate bun, vă zic,Cu M mare şi m mic.

13

Seamănă, dar n-are spor,Că-i lipseşte un picior.„Noroc bun şi spor la muncă”E urarea din bătrâni,Nu e nimeni să n-o ştieDe la noi, de la români.

O e gura mea când strig,O e roată, e covrig.Stă-n cuvintele: olar,Oră, ordine,orar.O e chipul ouluiŞi e gras de felul lui.

P: Pentru cine nu o ştieP e „I” cu pălărie.Patrie, porumbelLe poţi scrie doar cu el.Însă cel mai mult ne placeSă rostim cuvântul „ Pace”.

Cântecul „ Să fie pace-n lume !”

R este un P cu frac.Roabă, ramă, raţă, rac,Radu, râu şi-alte cuvinteÎl pun pe „r” înainte.

Român este tatăl meuŞi româncă mama mea,Românaş mă simt şi eu,România-i casa mea.

Cântecul” Foaie verde foi de cimbru”.

S ne este foarte drag.Se-n soare, s e-n steag,Strugure, sanie, sapăToate vor cu „s” să-nceapă.

Ş: Vă spun, dacă nu ştiaţi,S cu S demult sunt fraţi.Ştie orişice şcolar,Scrie şi-n abecedar.

T e cam nervos la ton,

14

Tanc şi tun şi telefon,Dar şi paşnic când îţi spuneTren sau televiziune.

Ţ e litera vioarăCare spune cu drag „ ţară”Sau spune la o adică:„ Hai şi tu la Ţăndărică!”

U e foarte curios,Un „u” mic întors pe dos.Ziceţi cât vă ţine guraCa să-i placă : Ura! Ura!

V: Două aripi de cocor,Când se-apropie în zbor.Două foarfece-ascuţiteSau două urechi ciulite?Spune-mi iute, frăţioare!Sunt „v” mic şi cu „V” mare.

W: Doi de v legaţi, vezi bineÎi citeşti la limbi străinePe Walt Disney şi pe Winnie,Pe ciocănitoarea Woody.W mic l-ai învăţatÎn cuvântul „ kilowatt”.

Q: Pe q mic tu l-ai aflatÎn quintalul de spanac.Cu Q mare Quintus scrieSă nu-l mai uiţi pe vecie.

X: Semnul „ori”, fără-nvoire,A plecat de la-nmulţireNumai singur, singurel,Fără cifre după elŞi-a intrat, cu luare-aminte,Printre litere – n cuvinte.Alexandra îl priveşteŞi, zâmbindu-i, îi şopteşte:

- Ce cauţi tu, semn mititel, Prin cuvinte, fel de fel, Într-o carte de citit Unde nu-i de socotit? - Eu îţi spun când se citeşte

15

„Cs” sau „gz” într-o poveste! Căci eu sunt vestitul „ics” Din „Alexe” şi din „ pix”, Dar sunt „gz” rostit cu tact În „ exemplu” şi-n „ exact”.

Y nu e de la noi ,Dar pe Yoghy-l stiti si voi ,Si pe Jerry cel usorSi pe Disney – tatal lor .

Z: Zi de zi tot anul noi am muncitŞi zorind intruna am şi reuşitCa să dezlegăm secretulCe-l cuprinde alfabetul.

Cântecul alfabetului.

Matematica:Pe abecedar l-aţi serbat,Dar de mine aţi uitat?

Toţi: Vai, dar cum să te uitămCând cu tine ne relaxăm!

Matematica :

Credeţi că aţi promovat ?Pe mine m-aţi întrebat ?Eu sunt Mate din orar !Cifre am în buzunar !

După cum am observat ,Litere aţi învăţatSă scrieţi şi să citiţi ,Însă cu ce socotiţi ?

Uitaţi , am şi eu la mineDouă buzunare plineCu cifre şi cu problemeŞi alte câteva semne .

Să începem ! Timpul trece !

16

Număraţi până la 10 .

Toţi : 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 , 10

Matematica:

Văd că v-aţi adus aminte !Acum s-o luăm pe sărite :Număraţi din doi in doiPână la zece şi-napoi .

Toţi :0 , 2 , 4 , 6 , 8 , 10 , 10 , 8 ,6 , 4 , 2, 0

Matematica :

Număraţi chiar foarte bine !Acum fiţi atenţi la mine :

Pe o creangă de copacTrei păsări s-au aşezatŞi mai vin încă vreo şapte ,Câte sunt acum toate ?Toţi: 10

Matematica :

Bravo , bine aţi gândit !Vă mai dau de socotit :

În curtea lui moş AndreiStau vreo zece mieluşei .Şase pleacă pe imaş .Câţi în curte au rămas ?Toţi : 4

Matematica:Adunări şi scăderi aţi învăţat.Necunoscutele le-aţi aflat?Paranteza v-a plăcut?Dar tabele aţi făcut?Termenii i-aţi înţeles?Spuneţi, cu proba cum v-a mers?Ca matematica să aibă temeiSă nu o memoraţi, dragii mei!Să o gândiţi, vezi aşa,Ca să poţi clădi pe ea!

17

Să socotim am invăţat,Probleme multe am creatŞi teste grele-am rezolvat.În viitor, abia aşteptămTabla inmulţirii să-nvăţăm.Şi ca să vezi cât te-ndrăgimUn cântecel îţi oferim.

Cântecul „ Numărătoarea”.

Abecedarul :

Nu-i aşa că sunt grozavi ?

Matematica :

Da ! Sunt nişte elevi bravi .Dar înainte de a ne despărţi aş vrea să vă mai spun ceva. Matematica este foarte importantă în viaţă. Ea vă ajută să gândiţi, să memoraţi, să comparaţi sau să ordonaţi. După felul în care gândim, noi ne deosebim unii de alţii, atât prin inteligenţă, cât şi prin comportare.În clasa I aţi făcut primul pas, învăţând să gândiţi. Matematica v-a ajutat.Abecedarul :

Bravo, bravo, dragii mei,Silitori şi frumuşei!Aţi răspuns toţi minunatCum nici nu m-am aşteptat.Meritaţi ca să plecaţi Şi-alte cărţi să învăţaţi.Cu FOARTE BINE v-am notatŞi pe toţi v-am promovat.

Ne-am străduit cu toţii, pot să spun,Că-n clasa noastră am lucrat cu dragAm mers cu tine pe-al luminii drumToţi :Îţi mulţumim, bunule abecedar!Nu vom uita niciodatăOrice lecţie-nvăţatăDin cuprinsul tău sumarToţi :Îţi mulţumim, bunule abecedar!De la tine toate ştimSă scriem şi să citimCorect limba românească,Limba noastră strămoşească.

18

Cântecul: „Limba noastră”.

Vom duce cu noi mai departeToată dragostea de carte.Poate, cândva, peste ani mulţi,Când o să fim şi noi cărunţi,Ne-om aminti cu duioşieDe cartea ce-n copilărieNe-a fost prieten şi-ndreptarToţi: De bunul nostru abecedar.

Rămâi cu bine, clasa-ntâi,Cu mult regret te părăsim,La cei 8 ani tot înainteMereu mai siguri şi mai fermiSunt anii din copilărieCei mai iubiţi şi mai frumoşi.Suntem mici, dar îţi promitem:Vom fi şi mai ambiţioşi,Mai harnici şi tot mai cuminţiSă-i bucurăm pe părinţi.

Cântecul „Rugă pentru părinţi”.

Dragii noştri, dragi părinţi,Din suflet vă mulţumimCă ne creşteţi, ne-ocrotiţi,Pentru asta vă iubim.

Zi de zi ne-aţi ajutat,Ceas de ceas voi ne-aţi vegheat,Să stim ca să ne purtămŞi la şcoală să-nvăţăm.

Ştim că nu v-a fost uşor,Viaţa este-atât de grea.Îţi promit tăticul meuŞi ţie, măicuţa mea,

În curând voi creşte mareŞi am să vă răsplătesc,Voi fi stâlp la bătrâneţe, De necaz să vă feresc.

Doamne,dă-le sănătate,Dragilor noştri părinţi,De bucurii să aibă parteŞi de rele ocrotiţi!

19

Anii trec ca stol de noriŞi ca ei voi fi şi eu.Doamne fă-i nemuritori,Să fie lângă noi mereu!

Doamne fă-i nemuritori,Fă-i mai tineri decât noi.

20