Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

Senzori pentru masurarea cantitati de precipitatii

Program Licenta : I.D.R.D

Conducator stiintific : Rusnescu Carmen Otilia

Student : Diaconu Alexandru Adrian Titus

Grupa : 744

Anul : IV

-Bucuresti, Mai 2015-

Cuprins:

1. Introduce

2. Senzori pentru masurare cantitati precipitatii

2.1.Introducere

2.2.Pluviometre

2.3.Pluviografele

2.4.Distrometer

3. Bibliografie

1.Introducre

Precipitatiile atmosferice reprezinta orice forma de apa care cade din atmosfera pe

pamant. Acestea sunt o componenta de baza a circuitului apei in natura. Precipitatiile se

deosebesc prin starea in care se afla (solida sau lichida) si prin dimensiunea particulelor.

Formele de precipitatii sunt: ploaia, zapada (ninsoarea), lapovita, grindina, chiciura si virga.

Ploaia este o precipitatie atmosferica sub forma de picaturi de apa provenite din

condensarea vaporilor din atmosfera.

Zapada reprezinta de fapt forme particulare de apa inghetata. Factorii care

influienteaza formarea fulgilor de nea sunt: temperatura, curentii de aer, si umiditatea aerului.

Toti acesti factori determina atat forma cat si marimea unui fulg.

Fulgii parasesc baza norilor si in drumul lor catre pamant intalnesc diferite conditii atmosferice.

Pe pamant ajung doar fulgii de nea care nu trec prin straturi de aer cald care sa ii topeasca

(temperatura trebuie sa fie mai mica de 0 grade C).

Un singur de nea este alcatuit din 2 pana la 200 cristale fine de gheata. Procesul prin care se

formeaza acestia este de condensare a vaporilor de apa pe particulele de praf intalnite in

atmosfera.

Grindina este o forma de precipitatii, particulele de apa din atmosfera cazand pe

suprafata solului in forma de gheata. Particula de grindina cu diametrul de aproximativ 6 cm.

Particulele de gheata au in general o forma neregulata, diametrul mediu fiind in general de 5 50

mm, dar putand fi mult mai mare in cazul furtunilor electrice.

Particulele sunt formate din gheata transparenta sau dintr-o alternanta de staturi de gheata

transparenta si gheata translucida, grosimea straturilor fiind de cel putin 1 mm.

Grindina este intotdeauna produsa de nori cumulonimbus.

Roua in noptile senine de vara, vaporii de aer, in atingere cu corpurile reci de pe

pamant, se condenseaza si formeaza stropi mici de apa. O data cu incalzirea aerului, stropii de

apa se evapora.

Lapovita este o forma de precipitatii. Lapovita este zapada care s-a topit partial pe

parcursul caderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zapada

dar nu suficient de cald pentru a o topi in intregime astfel incat sa produca ploaie.

Astfel lapovita reprezinta un amestec de ploaie si ninsoare.

In general, in conditiile de formare a lapovitei, temperatura solului este peste temperatura de

inghet si, drept urmare, lapovita nu are o tendinta de a se acumula pe sol. Totusi, in situatiile in

care temperatura solului este sub cea de inghet, lapovita poate forma straturi de gheata invizibila

pe suprafata solului, numite gheata neagra. Acelasi fenomen se produce daca ploaia ingheata la

contactul cu solul.

Chiciura este o forma de precipitatii produsa prin condensarea cetii pe fulgi de zapada

formand un bulgare de chiciura sau acumulandu-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniile

electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Peisajul care se formeaza in urma caderii chiciurei este

unul de basm totul este alb.

Virga picaturi de apa care cad din nori sub forma unor fasii, evaporandu-se pana la

pamant. Acest fenomen care consta in evaporarea ploii inainte de a atinge solul, intalnit mai ales

in zonele montane.

1. http://revista.meteo.ro/stiinta-natura/cum-se-formeaza-precipitatiile/

2.Senzori pentru masurare cantitati precipitatii

2.1.Introducere

Msurarea cantitii de precipitaii i studiul variaiei precipitaiilor prezint o mare

importan n agricultur n ceea ce privete cerina plantelor fa de factorul umiditate.

n general, prin precipitaii atmosferice se nelege totalitatea formelor solide sau lichide

sub care apa rezult din condensare (respectiv sublimare) vaporilor existeni n atmosfer, ajunge

la suprafaa Pmntului. O parte din aceste precipitaii cum sunt roua, bruma, poleiul, chiciura se

formeaz direct pe suprafaa solului sau a corpurilor de pe Pmnt, prin condensarea sau

sublimarea vaporilor de ap.

Precipitaiile cele mai importante sunt cele care cad din nori: ploaie, lapovi, zpad,

mzriche, grindin.

n staiile meteorologice, de obicei, se fac observaii asupra precipitaiilor atmosferice care

cad pe sol, notndu-se n registrul RM-IM felul lor, intensitatea, intervalul de timp n care cad i

cantitile de ap.

De asemenea se menioneaz i prezena precipitaiilor ce se formeaz pe sol: rou, brum,

etc.

Felul precipitaiilor i intervalul de timp n care cad se noteaz conform instruciunilor

referitoare la nscrierea fenomenelor atmosferice.

Cantitatea de precipitaii se msoar n mm; un mm de precipitaii este cantitatea de ap

care ar acoperi suprafaa solului de 1 m i ar avea grosimea de 1 mm dac aceast ap provenit

din ploaie sau zpad nu s-ar scurge, nu s-ar evapora i nici nu s-ar infiltra n pmnt.

Un strat de ap de grosime de 1 mm pe o suprafa orizontal de 1m2 echivaleaz cu un

litru de ap pe m2.

n staiile meteorologice cantitatea de precipitaii se msoar cu pluviometrul, iar ca

aparat nregistrator se utilizeaz pluviograful.

2.2.Pluviometre

Pluviometre:aparat utilizat pentru determinarea cantitii de precipitaii atmosferic

e czute ntr-unanumit interval de timp pe o anumit suprafa.

Cel mai intalnit pluviometru este :

Pluviometrul tip IM

Instrumentul clasic utilizat pentru determinarea

cantitii de ap provenit din precipitaiile atmosferice se

numete pluviometru.

Principalele pri componente ale acestuia sunt:

corpul pluviometrului, un cilindru metallic cu

nlimea de 40 cm i o suprafa receptoare cu

aria de 200 cm2;

colectorul, reprezentnd un vas cu capacitatea de

2,5l, bine centrat n interiorul corpului

pluviometrului,

diametrul su fiind mai mic dect al corpului

pluviometrului, ceea ce diminueaz riscul

nclzirii i evaporrii apei colectate (n aceslai

scop, n partea

superioar a corpului pluviometrului exist cteva orificii ce permit ptrunderea i

circulaia aerului printre pereii corpului pluviometrului i ai colectorului);

eprubeta pluviometric n care se introduce apa colectat.

n partea superioar a pluviometrului, n interiorul corpului su, este plasat o plnie prin care

p trunde apa n colector. Plnia este fixat astfel nct partea sa inferioar s nchid perfect gura

colectorului (pentru a fi evitate pierderi prin evaporare). Apa colectat este introdus cu grij n

eprubeta pluviometric. Prin citirea inlimii coloanei de ap, poate fi determinat cantitatea de

precipitaii exprimat fie n mm nlime coloan de ap ce s-ar depune pe 1 m2, n absena

evaporrii i infiltrrilor n sol, fie exprimat prin volumul n litri al acestei coloane de ap (aria

seciunii eprubetei este cunoscut).

n general pluviometrele sunt plasate la o anumit distan de obstacole importante, pentru a

nu fi mpiedicat ptrunderea n pluviometru a apei precipitaiilor atmosferice.

Pluviometre pe platforma staiei meteorologice Afumai (msurtori efectuate de membrii clubului Fun Science)

Pe platformele staiilor meteorologice

sunt fixate, pe un stlp vertical, dou

pluviometre (unul dintre ele fiind nchis cu

un capac). Astfel este posibil colectarea

continu de precipitaii prin utilizarea

alternativ a acestor instrumente.

Exist i alte tipuri de

pluviometre, precum pluviometrul de

tip Tretiakov. Specific acestuia este

Pluviometrul

Tretiakov

Instalarea

pluviometrelor

ecranul format din 16 palete ce

protejeaz corpul pluviometrului de

vnt.

nregistrarea cantitii de precipitaii lichide

nregistrarea cantitii de precipitaii lichide se realizeaz cu pluviografe. n vasul colector al

acestora exist un plutitor de care este fixat printr-o tij braul unei prghii, la captul acestuia fiind

prins peni a nregistratoare. Prin umplerea vasului colector, plutitorul se ridic i astflel penia

va trasa pe diagram curba ce descrie modul n care variaz ntr-un interval de timp dat cantitatea

de precipitaii atmosferice lichide.

Pluviograf (msurtori efectuate de membrii clubului Fun Science TV pe

platforma staiei meteorologice Afumai)

2.3. Pluviografele Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin intermediul unor dispozitive automate,

nregistreaz continuu cantitatea, durata i intensitatea precipitaiilor lichide. Cele mai utilizate

sunt cele Fuess, Junkalor i model rusesc. Ele pot fi zilnice sau sptmnale, dup cum execut

tamburul cu mecanism de ceas o rotire complet.

Pluviograful model rusesc

n alctuirea sa intr un receptor, un colector i nregistratorul.

Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termin la partea inferioar cu o plnie,

prin care precipitaiile sunt canalizate spre colector. n partea interioar a colectorului se gsete

un recipient cilindric, care plutete deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce

nivelul apei crete deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce nivelul apei crete.

Aceast micare antreneaz i prghia peniei inscriptoare.

n cazul precipitaiilor lichide continue, cnd nivelul apei acumulate crete nencetat, penia va nscrie ntre valorile 0 i 10 ale pluviogramei o linie ascendent, mai mult sau mai puin nclinat, n funcie de intensitatea ploii.

2. http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PLUVIOMETRU

3. http://euinvat.bluepink.ro/wp-content/uploads/2011/08/pluviometre.pdf

Pluviograma este divizat pe vertical prin linii ce marcheaz cantitatea de ap ntre

limitele de 0-10 mm, iar pe orizontal prin linii care indic timpul n ore i minute.