SENZATII vs. PERCEPTII

ANALIZA COMPARATIVA SI

RELATII

DEFINIREA SENZATIEI PRIN OPOZITIE CU PERCEPTIA

SENZATIA CARACTER PRIMITIV

SIMPLA EXPERIENTA CONSTIENTA ASOCIATA STIMULILOR

PROCESUL CU AJUTORUL CARUIA STIMULII SUNT DETECTATI SI CODATI

UN PRIM CONTACT AL ORGANISMULUI CU STIMULII

SE REFERA LA TRATAREA SENZORIALA A INFORMATIEI FIZICE INDEPENDENT DE SEMNIFICATIA EI

PERCEPTIA CARACTER COMPLEX, STRUCTURAT EXPERIENTA CONSTIENTA ASUPRA OBIECTELOR SI RELATIILOR DINTRE ELE

PROCESUL MINTAL AL ORGANIZARII

SI INTERPRETARII SENZATIILOR

PROCESUL PRIN CARE STIMULII SUNT COMPARATI CU ALTE INFORMATII SENZORIALE

(FELDMANN 1993)

SENZATIA

PRIMA FORMA DE PSIHIC

SENZATIA

REPRODUCE IN CREIERUL UMAN INSUSIRILE SIMPLE ALE OBIECTELOR,

FENOMENELOR,STIMULILOR CE ACTIONEAZA DIRECT ASUPRA ORGANISMULUI

MECANISM DE CAPTARE SI INREGISTRARE A INFORMATIILOR

DIN REALITATEA INCONJURATOARE SI REALITATEA INTERNA

A ORGANISMULUI

CRITERIUL INSUSIRILOR DETECTATE SENZORIAL

• A.A.UHTOMSKI A LUAT CA REPER NATURA STIMULILOR RECEPTATI STABILIND 4 CATEGORII DE SENZATII:

SENZATII CUTANATE

SENZATII VIZUALE SI AUDITIVE

SENZATII GUSTATIVE SI OLFACTIVE

SENZATII PROPRIOCEPTIVESI

CUTANATE

STIMULI

MECANICI, CHIMICI

FIZICI, FIZIOLOGICI

PERCEPTIA-DEFINIRE SI SPECIFIC PSIHOLOGIC

PERCEPTIA- PROCESUL PSIHIC DE PRELUCRARE SI

INTERPRETARE A INFORMATIEI SENZORIALE SUB FORMA UNEI IMAGINI CU SENS PENTRU SUBIECT.

IN ANALIZA SPECIFICULUI PSIHOLOGIC AL PERCEPTIEI TREBUIE SA SE TINA SEAMA DE IMBINAREA CELOR DOUA ORIENTARI DE PROCESARE A INFORMATIEI: ASCENDENTA

DESCENDENTA

PERCEPTII COMPLEXE (SUPLIMENTAR FATA DE SENZATII)

• 1. PERCEPTIA SPATIULUI

PERCEPTIA SPATIULUI VIZUAL

PERCEPTIA SPATIULUI AUDITIV

PERCEPTIA SPATIULUI PROPRIOCEPTIV

• 2. PERCEPTIA TIMPULUI

• 3. PERCEPTIA MISCARII

PERCEPTIA SPATIULUI VIZUAL

• PERCEPTIA SPATIULUI ESTE UN PRODUS NOU REZULTAT

IN URMA INTERACTIUNII SI INTERDEPENDENTEI DINTRE INSUSIRILE SPATIALE ALE OBIECTELOR;

• ANALIZATORUL VIZUAL INDEPLINESTE O FUNCTIE INTEGRATOARE, DAR ALATURI DE EL INTRA IN FUNCTIUNE SI ANALIZATORII TACTIL SI KINESTEZIC;

• ASTFEL PERCEPTIA FORMEI SI MARIMII CAPATA O MAI MARE RELEVANTA SI CONSTANTA CAND INTERVINE SI EXPLORAREA TCTILO-KINESTEZICA A SPATIULUI;

PERCEPTIA SPATIULUI TACTILO-KINESTEZIC

• INDICII PERCEPTIEI SPATIULUI TACTILO-KINESTEZIC SUNT:

1. SCHEMA CORPORALA;

2. PERCEPTIA DEPLASARII PROPRIULUI CORP;

3.PERCEPTIA AMPLITUDINII UNEI MISCARI DATE;

4.ESTIMAREA DISTANTELOR PE BAZA DATELOR PROPRIOCEPTIVE;

5.PERCEPTIA VERTICALEI SI ORIZONTALEI IN ABSENTA ORICAROR REFERINTE VIZUALE;

PERCEPTIA TIMPULUI

• ALATURI DE TIMPUL REAL (OBIECTIV, CRONOLOGIC) EXISTA

SI TIMPUL SUBIECTIV (PSIHOLOGIC, TRAIT);

• TIMPUL ESTE O MASURA A SCHIMBARII SI REFLECTA

DURATA EXISTENTIALA A OBIECTELOR, FENOMENELOR;

ASPECTE ALE PERCEPTIEI TIMPULUI:

1. PERCEPTIA SUCCESIUNII;

FACTORI: FIZICI, BIOLOGICI, PSIHOLOGICI;

2. PERCEPTIA DURATEI;

SE REFERA LA INTERVALUL DURATEI DINTRE DOI

STIMULI SI POATE FI: SCURTA, LUNGA, INTERMEDIARA;

3. ORIENTAREA TEMPORALA;

CONSTA IN SITUAREA UNEI FAZE A SCHIMBARII IN RAPORT

CU UN INTREG CICLU DE SCHIMBARI;

PERCEPTIA MISCARII • LATTO SENSO:

• MISCAREA DESEMNEAZA SCHIMBAREA, TRANSFORMAREA OBIECTELOR LUMII MATERIALE SAU IDEALE;

• STRICTO SENO:

• MISCAREA SE REFERA LA DEPLASAREA OBIECTELOR IN SPATIU;

TIPURI DE MISCARE:

1. REALA- UN OBIECT SE DEPLASEAZA DINTR-UN PUNCT IN ALTUL;

2. APARENTA- UN OBIECT ESTE NEMISCAT SI TOTUSI PARE CA SE MISCA;

3. INDUSA-UN OBIECT INCLUS IN ALTUL CARE SE MISCA, CEL INCLUS NU SE MISCA (CALATORII CARE STAU INTR-UN TREN CE SE MISCA);

4. AUTOCINETICA-PRIVIND UN PUNCT LUMINOS INTR-O CAMERA OBSCURA ACESTA PARE CA SE MISCA;

5. CONSECUTIVA-PRIVIND O SUPRAFATA IN MISCARE SI APOI UITANDU-NE LA UN OBIECT STATIC, ACESTA NI SE PARE CA SE MISCA;