Semnal Magazin 16 martie

4
MAGAZIN www.semnal.eu GRUPUL DE PRESà SEMNAL Director general: Alin RADU Director marketing: Andreea SFETEA Semnal de Ialomiþa ºi Cãlãraºi Semnal de Galaþi ºi Brãila Semnal de Ilfov ºi Giurgiu Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; e-mail: [email protected] [email protected] Fax: Brãila: 0339.810.520; Galaþi: 0336.814.890 e-mail: [email protected] Fax ILFOV: 031.810.53.91; GIURGIU: 0346.811.599 e-mail: [email protected] Semnal de Dâmboviþa Semnal de Prahova Semnal de Buzãu Telefon: 0730.098.430 Fax: 0345.814.411 e-mail: [email protected] Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: [email protected] Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: [email protected] Departamentul Financiar - contabil Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098 IALOMIÞA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781 CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞà - tel. 0762.227.786 Adriana DÃNILà - tel. 0727.356.100 GIURGIU: Robert Bratu - tel. 0730.098.431 BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, Dana STROIA - tel. 0733.940.729. DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776 PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778 BUZÃU: Carmen SÃVULESCU - tel. 0762.227.795 REDACÞIA PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: PUBLICAÞII: SEMNAL DE IALOMIÞA ªI CÃLÃRAªI SEMNAL DE BRÃILA ªI GALAÞI SEMNAL DE ILFOV ªI GIURGIU SEMNAL DE DÂMBOVIÞA SEMNAL DE PRAHOVA SEMNAL DE BUZÃU SEMNAL MAGAZIN Corecturã: Simona TOMIÞà Viorica PETCU Sugestii ºi reclamaþii: Tel. 0762.22.77.77 e-mail: [email protected] Grupul de Presã SEMNAL E D I T O R Grupul de Presã SEMNAL - SEDIUL CENTRAL: Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, bd. Chimiei nr. 6, etaj 1, camera 2, judeþul Ialomiþa Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; Web: www.semnal.eu Cei interesaþi se pot abona la publicaþia SEMNAL apelând departamentul Difuzare (persoanã de contact: Dan CORODI, telefon 0762.227.773 DESIGN ªI GRAFICÃ: MIHAI MUNTEANU IT: NICU SFETEA membru al membru al membru al membru al membru al Potrivit art. 205, 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Lucian Avrãmescu SEMNAL Redactor ºef: Mihaela LEÞA Împrumutul e uneori bun vecin cu cerºetoria. În tinereþea mea, prin cârciumi mai ales, o ironie-banc fãcea furori: Dã-mi un leu sã-mi iau un covrig cã mi-e o sete de n-am unde dormi la noapte. Era ºi un fel de a-þi lua peste picior sãrãcia. Ca în Creangã. Nici frumos pânã la 20 de ani, nici deºtept pânã la 30 ºi nici bogat pânã la 40. Dar sãrac ca acum ºi ca anul trecut ºi ca de când sunt, niciodatã n-am fost. Parcã aºa suna citatul din marele povestitor. Ce se petrece acum la noi? O ºtire-ºoc a bulversat România. Aflãm cã ne împrumutãm la Fondul Monetar Internaþional cu o sumã astronomicã, ceva care merge spre 20 de miliarde euro. Îmi aduc aminte cã o sumã mult mai micã împrumutatã de Ceauºescu, sumã la care s-au adãugat mereu dobânzi, ducând-o parcã la 14 miliarde de dolari, a fost plãtitã de români, strângând mereu cureaua, în 25 de ani. Vindeam porcii ruºilor ºi noi mâncam doar adidaºii, poreclã pentru copitele râmãtoarelor, singura parte relativ comestibilã care rãmânea în þarã. Dãdeam, în contul datoriei externe, gãinile din care rãmâneau la noi ghearele ºi cãpãþânile. Ne culcam cu coºmarul datoriei externe ºi ne trezeam cu obsesia datoriei externe. Împrumutul de azi, decis ºi negociat de iubitul nostru preºedinte-jucãtor (nimeni din Guvern nu pare a avea habar de negocierile începute imediat dupã Anul Nou de starostele de la Cotroceni, nici mãcar bocii lui) nu pare a avea vreo noimã. Nu existã, cel puþin aparent, o urgenþã. Nu suntem cu cuþitul la beregatã încã. ªi atunci de ce aceastã cerere disperatã a unei sume care nu ºtiu ºi nu prea ºtie nimeni când ºi cum va fi plãtitã? Dobânda e micã, ne liniºteºte preºedintele. În primii doi ani dãm „doar” câte 700 milioane euro. Apoi vine scadenþa. Scadenþa înseamnã mai mult decât dublu faþã de ceea ce datorãm azi bãncilor strãine ºi nu suntem în stare sã plãtim. Fericirea, cu alte cuvinte, va dura puþin. Vine dupã aceea dezastrul. Dupã noi - nu-i aºa? - potopul! Sunt un individ, conform standardelor la zi, depãºit ºi chiar primitiv. Intru în panicã numai la gândul cã aº putea avea vreo datorie. Nu m-am împrumutat niciodatã de bani nici la prieteni nici la bãnci. Nu pentru cã n-aº fi fost pus în situaþia de a apela la aceastã formulã comodã dar ºi laºã, ci pentru cã instinctul meu financiar a funcþionat altfel. Asta e. Dacã te naºti cu ochii verzi nu-i poþi face cãprui sau galbeni decât dacã pãcãleºti lumea cu lentile colorate. Eu nu vreau sã pãcãlesc lumea. În satul meu mai trãieºte încã unul al lui Iordache. Ajuns la bãtrâneþe, într-o stare fizicã ºi moralã deplorabilã, buhãit ºi alcoolic, reazimã zilnic stâlpul birtului, vânând câte un fraier pe care sã-l tapeze de un ban. Dã-mi ºi mie, nea Lucicã, 100 de mii. Þi-i dau îndãrãt mâine. I-am dat odatã, i-am dat de douã ori, cu convingerea mereu cã nu-i mai vãd înapoi. Acum nu-i mai dau, cu toate cã ºtiu cã se strâmbã în spatele meu ºi mã înjurã. Cazul lui e clasat. Grav e al unui învãþãtor care s-a împrumutat, când avea bãiatul gata de nuntã, de o sumã mare. Scot banii de douã ori ºi imediat þi-i dau îndãrãt, i-a zis el unui bucureºtean care ºi-a fãcut casã în Sângeru. Bucureºteanul, om pãþit, a cerut o garanþie notarialã. Socrul mare a garantat cu casa. A trecut nunta. N-a scos cât spera, dar i-au rãmas ceva bani. Zaiafet mare, lãutari scumpi, petrecere îmbelºugatã. Dupã nuntã mirii au plecat în strãinãtate iar socrul mare, uitând de datorie, s-a pus pe petreceri. Azi nu mai are casã ºi este vecin de stâlp la crâºmã cu ãla al lui Iordache. ªi el, cu toate cã a fost învãþãtor, om cu oarece ºtaif în sat, trãieºte din întins mâna ºi prãjit câte un fraier. Pentru ce nuntã se împrumutã nemilos România, lãsând un plocon dureros în braþele copiilor? De ce face asta Traian Bãsescu? Nu cumva e vorba de nunta lui electoralã din aceastã toamnã când trebuie sã cânte lãutarii, sã curgã vinul, sã petreacã naþiunea? Dupã aceea, mila lui Dumnezeu. ªtiu cã Traian Bãsescu a fãcut orice cu acest popor. Ca într-o narcozã, poporul l-a aclamat ºi-l aduleazã. ªi atunci când a aruncat spre el cu sticla de ºampanie din care bãuse, ºi atunci când a strigat „Sã trãiþi bine!”. Sondajele, care indicã orientãrile noastre de iubire lucidã, îl aºazã în capul mesei, la nunta pierzaniei, tot pe Traian Bãsescu. Sã ne fie de bine! Dã-mi un leu sã-mi iau un co vrig

description

Semnal- Liderii Presei Regionale

Transcript of Semnal Magazin 16 martie

Page 1: Semnal Magazin 16 martie

MAGAZINwww.semnal.eu

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNALDirector general: Alin RADUDirector marketing: Andreea SFETEA

Semnal deIalomiþa ºiCãlãraºi

Semnalde Galaþi ºi

Brãila

Semnalde Ilfov ºi

GiurgiuTel.: 0243.232.098;Fax: 0343.810.500;

e-mail:[email protected]

[email protected]

Fax: Brãila: 0339.810.520;Galaþi: 0336.814.890

e-mail:[email protected]

Fax ILFOV: 031.810.53.91;GIURGIU: 0346.811.599

e-mail:[email protected]

Semnalde

Dâmboviþa

Semnalde

Prahova

Semnalde

BuzãuTelefon: 0730.098.430

Fax: 0345.814.411e-mail:

[email protected]

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:[email protected]

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:[email protected]

Departamentul Financiar - contabil

Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

IALOMIÞA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786

Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100GIURGIU: Robert Bratu - tel. 0730.098.431

BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, DanaSTROIA - tel. 0733.940.729.

DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

BUZÃU: Carmen SÃVULESCU - tel. 0762.227.795

REDACÞIA

PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:SEMNAL DE

IALOMIÞA ªICÃLÃRAªISEMNAL DE

BRÃILA ªI GALAÞISEMNAL DE

ILFOV ªI GIURGIUSEMNAL DE

DÂMBOVIÞASEMNAL DE PRAHOVA

SEMNAL DE BUZÃUSEMNAL MAGAZIN

Corecturã:Simona TOMIÞÃViorica PETCU

Sugestii ºireclamaþii:Tel. 0762.22.77.77

e-mail:[email protected]

Grupul dePresã

SEMNAL

EDITOR

Grupul de Presã SEMNAL- SEDIUL CENTRAL:

Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, bd. Chimiei nr. 6,

etaj 1, camera 2, judeþul IalomiþaTel.: 0243.232.098; Fax:

0343.810.500;Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona lapublicaþia SEMNAL apelând

departamentul Difuzare(persoanã de contact:

Dan CORODI,telefon 0762.227.773

DESIGN ªI GRAFICÃ:MIHAI

MUNTEANU

IT:NICU

SFETEA

membru almembru almembru almembru almembru alPotrivit art. 205, 206 CP,

responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolului aparþine

autorului. De asemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.

Lucian Avrãmescu

SEMNAL

Redactor ºef: Mihaela LEÞA

Împrumutul e uneori bun vecin cu cerºetoria. În tinereþea mea, prin cârciumimai ales, o ironie-banc fãcea furori: Dã-mi un leu sã-mi iau un covrig cã mi-e osete de n-am unde dormi la noapte. Era ºi un fel de a-þi lua peste piciorsãrãcia. Ca în Creangã. Nici frumos pânã la 20 de ani, nici deºtept pânã la 30ºi nici bogat pânã la 40. Dar sãrac ca acum ºi ca anul trecut ºi ca de cândsunt, niciodatã n-am fost. Parcã aºa suna citatul din marele povestitor.

Ce se petrece acum la noi? O ºtire-ºoc a bulversat România. Aflãm cã neîmprumutãm la Fondul Monetar Internaþional cu o sumã astronomicã, cevacare merge spre 20 de miliarde euro. Îmi aduc aminte cã o sumã mult maimicã împrumutatã de Ceauºescu, sumã la care s-au adãugat mereu dobânzi,ducând-o parcã la 14 miliarde de dolari, a fost plãtitã de români, strângândmereu cureaua, în 25 de ani. Vindeam porcii ruºilor ºi noi mâncam doaradidaºii, poreclã pentru copitele râmãtoarelor, singura parte relativ comestibilãcare rãmânea în þarã. Dãdeam, în contul datoriei externe, gãinile din carerãmâneau la noi ghearele ºi cãpãþânile. Ne culcam cu coºmarul datorieiexterne ºi ne trezeam cu obsesia datoriei externe. Împrumutul de azi, decis ºinegociat de iubitul nostru preºedinte-jucãtor (nimeni din Guvern nu pare aavea habar de negocierile începute imediat dupã Anul Nou de starostele de laCotroceni, nici mãcar bocii lui) nu pare a avea vreo noimã. Nu existã, cel puþinaparent, o urgenþã. Nu suntem cu cuþitul la beregatã încã. ªi atunci de ceaceastã cerere disperatã a unei sume care nu ºtiu ºi nu prea ºtie nimeni cândºi cum va fi plãtitã? Dobânda e micã, ne liniºteºte preºedintele. În primii doiani dãm „doar” câte 700 milioane euro. Apoi vine scadenþa. Scadenþaînseamnã mai mult decât dublu faþã de ceea ce datorãm azi bãncilor strãineºi nu suntem în stare sã plãtim. Fericirea, cu alte cuvinte, va dura puþin. Vinedupã aceea dezastrul. Dupã noi - nu-i aºa? - potopul!

Sunt un individ, conform standardelor la zi, depãºit ºi chiar primitiv. Intru înpanicã numai la gândul cã aº putea avea vreo datorie. Nu m-am împrumutatniciodatã de bani nici la prieteni nici la bãnci. Nu pentru cã n-aº fi fost pus însituaþia de a apela la aceastã formulã comodã dar ºi laºã, ci pentru cãinstinctul meu financiar a funcþionat altfel. Asta e. Dacã te naºti cu ochii verzinu-i poþi face cãprui sau galbeni decât dacã pãcãleºti lumea cu lentilecolorate. Eu nu vreau sã pãcãlesc lumea.

În satul meu mai trãieºte încã unul al lui Iordache. Ajuns la bãtrâneþe, într-ostare fizicã ºi moralã deplorabilã, buhãit ºi alcoolic, reazimã zilnic stâlpulbirtului, vânând câte un fraier pe care sã-l tapeze de un ban. Dã-mi ºi mie, neaLucicã, 100 de mii. Þi-i dau îndãrãt mâine. I-am dat odatã, i-am dat de douãori, cu convingerea mereu cã nu-i mai vãd înapoi. Acum nu-i mai dau, cutoate cã ºtiu cã se strâmbã în spatele meu ºi mã înjurã. Cazul lui e clasat.Grav e al unui învãþãtor care s-a împrumutat, când avea bãiatul gata de nuntã,de o sumã mare. Scot banii de douã ori ºi imediat þi-i dau îndãrãt, i-a zis elunui bucureºtean care ºi-a fãcut casã în Sângeru. Bucureºteanul, om pãþit, acerut o garanþie notarialã. Socrul mare a garantat cu casa. A trecut nunta. N-ascos cât spera, dar i-au rãmas ceva bani. Zaiafet mare, lãutari scumpi,petrecere îmbelºugatã. Dupã nuntã mirii au plecat în strãinãtate iar socrulmare, uitând de datorie, s-a pus pe petreceri. Azi nu mai are casã ºi estevecin de stâlp la crâºmã cu ãla al lui Iordache. ªi el, cu toate cã a fostînvãþãtor, om cu oarece ºtaif în sat, trãieºte din întins mâna ºi prãjit câte unfraier. Pentru ce nuntã se împrumutã nemilos România, lãsând un plocondureros în braþele copiilor? De ce face asta Traian Bãsescu? Nu cumva evorba de nunta lui electoralã din aceastã toamnã când trebuie sã cântelãutarii, sã curgã vinul, sã petreacã naþiunea? Dupã aceea, mila lui Dumnezeu.ªtiu cã Traian Bãsescu a fãcut orice cu acest popor. Ca într-o narcozã,poporul l-a aclamat ºi-l aduleazã. ªi atunci când a aruncat spre el cu sticla deºampanie din care bãuse, ºi atunci când a strigat „Sã trãiþi bine!”. Sondajele,care indicã orientãrile noastre de iubire lucidã, îl aºazã în capul mesei, lanunta pierzaniei, tot pe Traian Bãsescu. Sã ne fie de bine!

Dã-mi un leu sã-mi iau uncovrig

Page 2: Semnal Magazin 16 martie

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALII DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Alexandru Toth

Cugetãri- Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul,

fie devin din ce în ce mai buni, fie setransformã în oþet. Papa Ioan al XXIII-lea

- Dacã vrei sã ºtii cine este un om, dã-i o funcþie de conducere. RobertBrasillach

- Experienþa este cel mai dur profesor,pentru cã întâi îþi dã testul ºi apoi îþispune care era lecþia. Vernon Law

- O personalitate este aceea care sedãruieºte, nu se justificã. Petre Tuþea

- Timiditatea - un defect al oamenilormari, tupeul - defectul oamenilor mici.Maurice Coyaud

- Numai dupã invidia altora îþi daiseama de propria ta valoare. TudorMuºatescu

- Nu judecaþi oamenii dupã cei cu carese adunã. Nu uitaþi cã Iuda avea amiciireproºabili. Ernest Hemingway

- Ca sã înþelegi cã eºti prost trebuie,totuºi, sã-þi meargã mintea. GeorgesBrassens

-Viaþa poate fi înþeleasã numai privindînapoi, dar trebuie trãitã privind înainte.Kirkegaard

- Nu trebuie sã fii trist cã n-ai fostremarcat. Fii trist cã n-ai fãcut nimicremarcabil. Confucius

- Este de o mie de ori mai bine sã fiioptimist ºi sã te înºeli, decât sã fiipesimist ºi sã ai dreptate. Jack Penn

- Toatã lumea se plânge cã nu arememorie, dar nimeni nu se vaitã cã nuare logicã. La Rochefoucault

- Dacã ceea ce ai de fãcut pare simplu,înseamnã cã nu ai aflat încã totul.Donald Westlake

- Focul întãreºte întotdeauna ceea cenu poate distruge. Oscar Wilde

- Toþi trãim sub acelaºi cer, dar nu toþiavem acelaºi orizont. Konrad Adenauer

- Dacã gãseºti un drum fãrã obstacole,probabil cã drumul acela nu duce nicãieri.J. F. Kennedy

- Înainte sã vã supãraþi pe cel care vãpune la treabã, amintiþi-vã cã fãrãpresiune nu se formeazã diamantele.Mary Case

Templul Borobudur, situat la 42 de km nord-vest de provincia javanezã Yogyakarta,din Indonezia, este cel mai mare templu budist din lume, construit în formã depiramidã, cu baza pãtratã, de 118 metri lungime.

Aceastã piramidã colosalã a fost construitã de cãtre conducãtorii dinastieiSailendra, între anii 750 ºi 850. Istoria templului este controversatã, datele exactefiind foarte puþine, dar potrivit tradiþiilor, primul arhitect a fost Gunadharma. Recent s-astabilit cã Borobudur nu este un palat regal, aºa cum se credea la început, ci un locde veneraþie pentru budiºti. Încheiatã la 26 mai în anul 824, construcþia a fost ridicatãde Regele Samaratunga ºi fiica sa, Pramodawarddhani. Borobudur reprezintã de faptun altar în care sãlãºuia Buddha.Dovezile se bazeazã mai ales peinscripþiile în piatrã, gãsite la reºedinþaKedu, pe o lespede cunoscutã subnumele de Kayumwungan sauKarangtengah.

Templul construit din douã milioane deblocuri de piatrã cu un volum de 60.000de metri cubi ºi greutate totalã deaproximativ 3.500.000 de tone are ºaseterase pãtrate, aºezate pe bazapiramidei, iar peste aceastea sunt altetrei terase circulare care duc spre vârf.Vãzut de sus, Borobudur apare ca ungigant mandala. Picturile de pe templusunt demult dispãrute, dar se spune cãpiatra se vopsea cu alb sau galben auriupentru a acapara lumina soarelui.

De la intrarea principalã, în partea de

Borobudur - templul perfecþiunii spirituale ºi al iluminãriiest, pelegrinii înconjurau templul în sensul acelor de ceasornic, pe coridoareleteraselor pânã în vârf unde se aflã monumentul principal, stupa. Drumul parcurs depelegrini este de aproximativ 5 km pânã în vârf. Pereþii coridoarelor sunt reliefuri,însumând 1.900 de metri pãtraþi de panouri cu sculpturi narative ºi 1.212 panourisculptate cu doctrine budiste ºi aspecte ale vieþii de acum 1.000 de ani în Java,acoperind 600 de metri pãtraþi.

Monumentul a fost conceput ca o viziune budistã a cosmosului, în piatrã, începândcu samsara - de pe pãmânt - ºi urcând spre nirvana - raiul budist. Structura templuluise împarte în trei nivele, fiecare reprezentând câte o diviziune a cosmologiei

Buddhiste. Trei nivele sunt Kamadhatu (o lume a dorinþelor),Ruphadhatu (sfera tranziþionalã) ºi Arupadhatu (sferaperfecþiunii spirituale, iluminãrii).

În templu se gãsesc 504 statui ale lui Budha. Potrivitpovestirilor din Jataka, Budha s-a nãscut de 504 ori înaintede a se naºte ca Prinþ Siddhartha, sub diferite forme de zeu,rege, prinþ, învãþãtor, hoþ, sclav ºi de multe ori a luat forme deanimale ca leu, caprioarã, maimuþã, cal, þestoasã etc. 432 destatui ale lui Buda se aflã de-alungul coridoarelor ºi alte 72pe coridoarele circulare, superioare, puþin vizibile, fiindacoperite de stupe.

Ultima restaurare a început în 1973 ºi a durat 11 ani,valoarea estimatã restaurãrilor fiind de aproximativ 25 demilioane de dolari, costurile în mare parte fiind suportate decãtre UNESCO.

În fiecare an, la începutul lunii mai, se organizeazãceremonia Waisak de comemorare a naºterii prinþuluiSiharta; atingerea nirvanei - revelaþia lui Budha ºi moarteaprinþului Siharta, denumit ºi Budha Sakyamuni.

ELIBERAREA

Un deþinut citeºte o scrisoare de la soþia sa. Altul îl întreabã curios:- Ce scrie, mã, nevastã-ta?- Zice … (continuarea glumei o veþi afla citind în ordine cuvintele de pe cele

douã laturi marcate ale careului).

ORIZONTAL: 2) Femeia indicatã – Foarte serioºi 3) Ruºinos – Locuieºte înemirate 4) Ieºite din unitate! – Scoase din foc cu mâinile altora 5) Produs dens,omogen – Tras pe jumãtate! 6) Frunze de pin – Cap de tigru! – Bot de mistreþ 7)A imita câinii – Floare cu spini 8) Deosebit de frumos – Comerþ 9) Chelner dedemult – Acoperite cu puf 10) Peºtiºori marini – Ofertã neprotocolarã.

VERTICAL: 1) Literã majusculã de tipar 2) Sunet înalt – Mãsurã pentru obiectepreþioase 3) Þap mic – Alcãtuiesc corola 4) Femeie de la mãnãstire – RaduTurcu 5) Lipsitã de pãcate – În paginã! 6) Rege! – A avea habar – Negaþie latinã7) Listã cu greºeli – Nu-s bune 8) Urmã subþire – Cerere… sacrã 9) Convenabili.

Page 3: Semnal Magazin 16 martie

IIISEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL

Peºti

Leu

Fecioarã

Scorpion

Sãgetãtor

Vãrsãtor

Rac Capricorn

Gemeni

Berbec Balanþã

Taur

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri

Pentru Berbeci, sãptãmânava fi una a acþiunilor de rutinã,însã la modul plãcut: nu vor fistresaþi ºi vor avea mai multtimp sã se ocupe de ei ºi de cei

dragi. Au în continuare noroc la bani ºi,ceea ce e ºi mai bine, nu vor trebui sã sestreseze prea mult ca sã-i obþinã. Îndragoste, cei cuplaþi sunt puþin ameninþaþide prezenþa unor persoane rãuvoitoare înanturajul lor, aºa cã li se recomandãdiscreþie ºi loialitate faþã de partener.

Cei singuri au ocazia unui flirtinteresant, care se poate transforma înceva mai serios decât îºi imagineazã eiacum.

În aceastã sãptãmânã pot apãreacãlãtorii aºteptate ºi amânate de

multã vreme. Aceste cãlãtoriivor fi, în principal, legate debani, afaceri ºi acþiuni oficiale ºi

au toate ºansele sã se finalizeze aºa cumdoresc Taurii. Totuºi, ele vor fi punctatenegativ de unele emoþii legate de unproiect important ºi de câteva discuþii maigrave cu un superior. În privinþa banilor,vor ºi lua, vor ºi împãrþi în jur, însã balanþava înclina în avantajul lor.

În dragoste, se preconizeazã o revenirea pasiunii, pentru cei cuplaþi, însã ceisinguri trebuie sã se fereascã detentaþii.

Pe Gemeni îi poate aºtepta orãsturnare majorã de situaþie înprofesie, venituri ºi statutsocial. Cel mai probabil,aceastã rãsturnare va apãrea

sub forma unei propuneri, a unei ofertesau recomandãri a cuiva din anturaj. Cutoatã natura lor flexibilã, cei vizaþi vor fidestul de ezitanþi ºi vor cântãri foarte atentsituaþia, deoarece schimbarea ar fi, într-adevãr, una de proporþii.

Cei cuplaþi se vor bucura de susþinereaºi atenþia partenerului, iar cei singuri arputea vedea în aceastã ºansã ºiposibilitatea de a se apropia de cineva.

Pentru Raci, dragostea va fi înprim-plan în aceastãsãptãmânã. Vor evalua ºi vor

socoti, vor trage linie ºi voraduna, se vor gândi la ceea ce

au de câºtigat sau de pierdut într-o relaþie.Pentru cei cuplaþi, acest lucru va avea loc,cel mai probabil, fãrã ca partenerul sã-ºidea seama. Pentru cei singuri, acestemeditaþii îi vor ajuta sã decidã dacã vorsau nu sã rãmânã neangajaþi. La muncã,vor avea numeroase ocazii de a seremarca, nu trebuie decât sã profite.

În privinþa banilor, ar fi bine sã evite sã-ºi facã datorii, chiar ºi mãrunte, înaceastã perioadã.

Pasionalii Lei au toateºansele sã întâlneascã iubirea.Acest lucru îi va face maiemotivi, mai timizi ºi mai

stresaþi în privinþa imaginii lor.Cei singuri ar putea avea parte de oîntâlnire la fel ca în filme, iar cei cuplaþiîºi vor redescoperi partenerul, iarsentimentele lor ºi-ar putea recãpãtaintensitatea de la început. În viaþa lor vorexista în continuare discuþii ºi gândurineplãcute legate de subiectul banilor, daracestea nu se vor concretiza în lipsurifinanciare reale.

Profesional, sãptãmâna va fi unaextrem de încãrcatã.

Fecioarele tocmai ies dintr-operioadã de muncã intensã, deaºteptãri ºi de emoþii. Acum vorfi dispuse sã se ocupe ºi de ele,la toate nivelurile, vor fi mai

vesele ºi mai rãbdãtoare. Niºte problemede sãnãtate neglijate de ceva vreme ºipotolite doar superficial le vor cere atenþia,dar nu e vorba de nimic grav. Vor primi opropunere legatã de relaþiile sentimentale(poate chiar o cerere în cãsãtorie) care leva încântã ºi chiar le va da de gândit.

Cu banii nu se poate spune cã vor stagrozav, dar nici nu vor avea mare stresdin cauza lor.

Balanþele vor avea ocazia sãse gândeascã serios la viitorullor afectiv ºi familial. E posibilca, pentru cele cuplate, sãaparã semne care sã le punã

pe gânduri în ceea ce priveºte viitorulrelaþiei lor, iar cele singure se vor gândisã renunþe la singurãtate pe baza uneiposibilitãþi concrete de a fi cu cineva. Înviaþa socialã, se întrevãd conflicte pornitede la niºte neînþelegeri, conflicte care sepot transforma in adevãrate duºmãnii.

E recomandat ca Balanþele sã fiefoarte atente la felul în care suntinterpretate vorbele ºi acþiunile lor.

Scorpionii vor avea parte demulte surprize plãcute în

domeniul amoros. Acestea seleagã mult de relaþiile cusemnele de pãmânt (Taur,

Fecioarã, Capricorn). Asta nu înseamnãneapãrat cã surprizele vor veni direct de laaceste semne, dar pot, de exemplu, sãprimeascã un sfat bun de la un prieten dinsemn de pãmânt, care îi va încuraja sãacþioneze. Dragostea se va face simþitã subforma unor tachinãri, a unor conversaþiicare îi vor stimula ºi le vor incita imaginaþia.

Tot de dragoste se va lega ºi proiectul(ºi poate chiar materializarea rapidã aacestui proiect) unei cãlãtorii.

Profesia îi va preocupa foartetare pe Sãgetãtori în aceastãperioadã, nu atât din punctulde vedere al activitãþii în sine,ci privitã ca sursã de venit.

Sunt, în continuare, cu gândul la tot felulde metode de a-ºi spori finanþele. Vorîncerca sã obþinã o promovare, sau chiarvor aplica pentru un job mai bine plãtit.Vestea bunã e cã, sãptãmâna aceasta, efoarte posibil sã le reuºeascã: vor aveaniºte ocazii de care trebuie sã profite.

Cei cuplaþi trebuie sã fie atenþi sã nu-ºineglijeze partenerul, existã riscul unorstãri conflictuale serioase.

Se pare cã sãptãmânaaceasta e plinã de dragostepentru multe semnezodiacale, iar Capricornii nufac excepþie. Se pot

îndrãgosti fulgerãtor, aºa cum o fac ei deobicei, dar cu mai multe ºanse destabilitate ºi chiar oficializare. Un incidentneplãcut le-ar putea destabiliza temporarfinanþele, dar gândul la iubire îi va face sãminimalizeze tot ceea ce þine de domeniimai prozaice.

În viaþa profesionalã vor fi extrem deactivi, se poate spune chiar cã vorstrãluci, ceea ce va fi tot unul dinefectele mulþumirii sentimentale.

Vãrsãtorii se vor bucura deo perioadã amoroasã foartebine aspectatã, mai alesîn cazul celor care aurelaþii stabile. Au nevoie de

multã dragoste ºi susþinere, pentrucã vor avea niºte necazuri financiareºi conflicte de serviciu. Nu e nimicde nerezolvat, dar vor fi nevoiþi sãacorde multã atenþie acestorprobleme ºi soluþionarea lor va duradestul de multã vreme.

Banii, mai ales, le vor provocamulte insomnii, dar o vor scoate lacapãt pânã la urmã.

În sfârºit, Peºtii nu vor maigãsi motive de iritare ºiîmbufnare. Poate pentru cã

proasta dispoziþie le vadispãrea ºi nu vor mai cãuta

astfel de motive. Relaþiile cu cei din jur vorredeveni armonioase ºi starea lor bunã seva reflecta ºi la locul de muncã. Aceastãschimbare de dispoziþie va fi legatã de oveste bunã în privinþa banilor.

Cei singuri vor fi din nou puºi pe flirt,însã celor cuplaþi li se va pretinde sãrepare niºte greºeli mai vechi. Ar fi binesã cedeze, dacã vor sã-ºi pãstrezerelaþia, pentru cã pretenþiile parteneruluivor fi justificate.

Un tren foarte, foarte aglomerat, toate locurile ocupate.Intrã Bulã într-un compartiment ºi întreabã:

- Cine a pierdut 100 $?Toþi tac.Bulã, iar:- Cine a pierdut 100 $?O bãtrânicã:- Vai, tinere, cred cã eu i-am pierdut.Bulã:- Atunci ce mai aºtepþi, du-te ºi-i cautã!

O blondã hotãrãºte sã rãpeascã un copil pentru a câºtigabani din rãscumpãrare. Merge într-un parc, ademeneºteun copil în spatele unui copac ºi scrie urmãtorul bilet: „V-am rãpit copilul! Îmi pare rãu cã am fost nevoitã sã facasta, dar am mare nevoie de bani. Lãsaþi 20.000 de dolariîntr-o pungã de plastic, în spatele primului pom de pealeea principalã, mâine dimineaþã, la ora 7. Blonda”.

Apoi prinde biletul cu un ac de siguranþã de geacacopilului ºi-i zice sã meargã direct acasã.

A doua zi se întoarce în parc ºi gãseºte dolarii exact înlocul indicat, împreunã cu un bilet: „Iatã cei 20.000 dedolari. Pur ºi simplu nu pot sã cred cã o blondã îi poateface una ca asta unei alte blonde…”

Doi evrei au magazinele alimentare vis-a-vis. Într-o ziapare afiºat la primul cã are zahãr de vânzare cu 3 lei/kg.A doua zi celãlalt se înfurie ºi pune un afiº pe care apare2,80 lei/kg. A treia zi primul pune din nou un preþ mai bun:2,60 lei/kg. A patra zi al doilea afiºeazã un preþ de 2,40lei/kg.

În sfârºit, în a cincea zi primul se duce în prãvãlia celuide-al doilea.

- Dar, ia spune, cum poþi sã scazi preþul în aºa hal, cãvom da faliment amândoi! Noi luãm zahãrul cu 2,45!

- Eu nu cred cã voi da faliment, pentru cã nici nu amzahãr de vânzare!...

- Trezeºte-te, dragã, cred cã în spatele casei e un hoþ,încearcã sã forþeze geamul de la bucãtãrie.

- Lasã-l în pace, poate reuºeºte sã-l deschidã, eu m-amchinuit de vreo câteva ori ºi nu am izbutit.

Care este asemãnarea dintre un submarin ºi Windows?Amândouã au probleme când deschizi o fereastrã.

La spitalul de nebuni, un doctor vede pe unul dintrepacienþii sãi cu un ciocan dându-ºi peste degete. Curios,îl întreabã:

- Simþi vreo plãcere?- Da, când dau pe lângã.

Un poliþist este la pescuit. Pescuieºte vestitul peºtiºorde aur, dar, acesta fiind prea mic, îl aruncã înapoi în apã.

La care peºtiºorul:- Mi-ai salvat viaþa, poþi sã-þi doreºti trei lucruri de la

mine!Poliþistul cugetã ce cugetã ºi zice:- Buletinul, permisul ºi talonul.

Noul preot într-un sat scoþian, dupã slujbã vrea sã facão chetã pentru renovarea bisericii. Trimite un coºuleþprintre rândurile de enoriaºi, dar când acesta ajungeînapoi e tot gol. Preotul se întoarce cãtre altar,îngenuncheazã ºi zice:

- Doamne, Dumnezeule, Îþi mulþumesc din inimã cãmãcar coºul s-a întors...

Un violonist renumit, de origine scoþianã, se mândreºteîn faþa tatãlui sãu:

- Închipuie-þi, tatã, deja primesc aproape 1.000 de dolaripentru o urcare pe scenã. ªtii cât face?

Pentru fiecare coardã câte 250 de dolari.- Vãd, fiule. Îmi pare rãu cã nu te-am învãþat sã cânþi la

harfã.

Un fermier scoþian ºi-a asigurat viaþa la o agenþiespecializatã. Nu dupã mult timp, s-a înecat într-un râu. Laînmormântare, o vecinã se apropie de vãduvã:

- Ce bine cã rãposatul a fost un om prevãzãtor, deºi nuºtia nici sã scrie, nici sã citeascã.

- ªi nici sã înoate, slavã Domnului, completã vãduva.

Un scoþian s-a apropiat de casa de bilete a stadionuluiºi întinde 50 de pence. Casierul îi spune intrigat:

- Preþul biletului de intrare este de 1 lirã.- Da, însã eu voi privi numai la echipa noastrã.

Un poliþist scoþian este întrebat la un exerciþiu ce ar faceca sã împrãºtie mulþimea care demonstreazã ilegal.

Acesta rãspunde:- Mi-aº da jos cascheta ºi aº începe sã fac o colectã de

bani...

McGreggor îl întreabã pe prietenul sãu, McIntosh,proprietarul unei fabrici de confecþii:

- E adevãrat cã la fabrica ta se organizeazã o chetã înscopuri umanitare?

- Da.- ªi tu ce dai?- Eu dau aprobarea!

Dupã trei ani un scoþian se întoarce în oraºul lui natal.La garã cautã disperat dupã fraþii sãi, pânã când doi

bãrboºi intrã în vorbã:- Nu ne mai recunoºti?- Aºa, cu barbã, nu! De ce aveþi bãrbi aºa de lungi?- Când ai plecat ai luat cu tine aparatul de ras!...

Un scoþian traverseazã Canalul Mânecii cu vaporul.Aproape de coasta Europei vede un scafandru ieºind dinapã.

Leºinã. Dupã ce a venit salvarea, medicul îl întreabã:- Ce s-a întâmplat?- Am suferit un ºoc groaznic când am vãzut cã acest

drum poate fi fãcut ºi pe jos...

O tânãrã familie de scoþieni îºi plimbã copilul într-uncãrucior. Se opresc în faþa unui magazin ºi dupã ce privescvitrinele, intrã înãuntru, lãsând cãruciorul pe trotuar. Dupãce se târguiesc, pornesc mai departe. La un moment datfemeia exclamã:

- Vai de mine, dragule, ãsta nu-i copilul nostru!- Taci!, spuse el. Cãruciorul e mult mai bun.

- Sunt ceva peºti în lacul ãsta?- Nu ºtiu! Eu pescuiesc aici doar de o sãptãmânã!...

Page 4: Semnal Magazin 16 martie

IV SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITAAAAATETETETETE

Poveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþã

În momentul în care o persoanã fizicã esteinteresatã de derivatele financiare ºi detranzacþionarea acestora la Sibex în scopulacoperirii riscurilor valutare sau de portofoliu, fie aobþinerii de profit, trebuie sã apeleze la oSocietate de Servicii de Investiþii Financiare(SSIF).

Lista completã a societãþilor autorizate sãrealizeze tranzacþii la BMFMS este disponibilã pesite-ul www.sibex.ro.

Alegerea unui SSIF trebuie bazatã pe comparaþiiîntre comisioanele practicate, nivelul de marjãreþinut la deschiderea poziþiilor, cel mai importantcriteriu fiind însã potrivirea cu profilul individual detranzacþionare. Nu în ultimul rând, trebuie acordatão atenþie deosebitã ºi performanþelor SSIF încadrul pieþei futures, reliefate în special de nivelulde lichiditate generat ºi de constanþa acestuia. Deaceea, bursa sibianã dã publicitãþii lunar topulcelor mai activi intermediari din piaþa la termen,realizat în funcþie de cuantumul contractelorîncheiate.

Este clar aºadar cã brokerul joacã un rol vitalpentru succesul tranzacþiilor dumneavoastrã. Înacest sens, Ioan Aleman, directorul departamentulde dezvoltare ºi produse noi din cadrul Sibexafirmã, „clientul trebuie sã se asigure cã adiscutat ºi stabilit clar nivelul de suport pe care i-l

Accesul în piaþa derivatelorva oferi brokerul precum ºi costurile pe care leimplicã acestã activitate astfel încât sã cunoascãexact cheltuielile de tranzacþionare“.

Totodatã este importat de ºtiut cã societatea debrokeraj are sarcina de a pune la dispoziþia oricãruipotenþial client o documentaþie prin care sã îi fieexplicatã natura unui contract futures sau options,sã îi fie precizatã natura obligaþilor pe care clientulºi le asumã tranzacþionând, sã i se menþionezespecificaþtiile tuturor contractelor futures pe caresocietatea de brokeraj le poate executa în numelesãu ºi sã i se detalieze toate riscurile ce potdecurge din tranzacþionarea contractelor derivate.

Dupã alegerea unei case de brokeraj, formaconcretã de colaborare cu acesta va fi realizatãprin semnarea unui contract cont client carereprezintã o înþelegere legalã între client ºisocietatea prin care se stabilesc termenii ºicondiþiile în care clientul va tranzacþiona.

„Contractul cont client este un document deosebitde important mai ales în cazul unor eventualeneînþelegeri care pot provoca diverse dispute.Acesta are rolul de a stabili toate drepturile ºiobligaþiile pãrþilor“, a precizat Aleman.

Înaintea iniþierii propriu-zise a activitãþii detranzacþionare, investitorul trebuie sã constituie undepozit la casa de brokeraj al cãrei client este,suma necesarã variind de la o societate la alta.

Numãrul de contracte care pot fi tranzacþionate sestabileºte în funcþie de suma depusã dar trebuieþinut cont ºi de costurile tranzacþiei, atât celepentru iniþierea poziþiilor cât ºi cele pentruexecutarea operaþiunii inverse.

Înaintea iniþierii efective a operaþiunilor detranzacþionare, clientul trebuie sã inventariezetoate informaþiile asimilate ºi sã se asigure încã odatã de corectitudinea acestora. Apoi, pornind dela acestea, trebuie dezvoltat un plan detranzacþionare insistând asupra câtorva repere debazã: valoarea corectã a investiþiei ºi condiþiile deintrare ºi de ieºire din piaþã. De aceea, înmomentul în care vã hotãrâþi sã folosiþi derivateleca instrument investiþional, elaboraþi o strategieeficientã de management al riscului ºi nu uitaþi cãdiversificarea este o soluþie utilã pentru limitareaacestuia.

Pentru familiarizarea cu mecanismul defuncþionare a pieþei futures ºi options, bursasibianã pune în mod gratuit la dispoziþia celorinteresaþi, varianta Demo de tranzacþionarevirtualã care reproduce cu fidelitate caracteristicilereale ale pieþei.

Decebal N. Todãriþã, purtãtor de cuvânt Sibex

Mai multe informaþii puteþi obþine pewww.sibex.ro.

Am gãsit scrisoarea Laurei pe covor,în sufragerie. ªtiam cã la acea orãtrebuia sã fie la serviciu, lucra câte 12ore la un chioºc, pentru un salariu demizerie. O rugasem, îi oferisem oalternativã mai bunã, dar mã refuzase.Susþinea cã se obiºnuise acolo,spunea cã se simte ca acasã. Nu aminsistat, i-am respectat dorinþa. Þineamla ea ºi, în mod sigur, în acea vrememã iubea foarte mult.

Cu atât mai surprinzãtoare a fostacea scrisoare. „Dacã te-am iubit, aºaa fost sã fie. Dacã plec de lângã tinepentru totdeauna, aºa trebuie sã fie“.Atât ºi nimic mai mult. Am rãmasnedumerit, câteva secunde am crezutcã este o glumã. Pe mãsurã ce oreletreceau, neliniºtea mea sporea ºi eramdin ce în ce mai convins cã plecase.Definitiv. ªi la fel de brusc cum intraseîn viaþa mea.

Eram împreunã de un an. Ocunoscusem în tren în care câþivaderbedei încercau sã o acosteze,apelând la un repertoriu de mahala. Amintervenit ºi i-am pus pe fugã dupã cel-am atins mai zdravãn pe cel carepãrea a fi cãpetenia. Ea mi-a mulþumitcu o voce neutrã, pãrea sã nu oafecteze prea tare cele întâmplate. „Îmipare rãu ca v-au stricat bunadispoziþie, mi-a spus ea. Pe mine mãlasã rece, am învãþat sã-i ignor. Nu dãprea des rezultate metoda aceasta, dareste unica de care mã simt în stare.Oricum, mulþumesc“...

Cãlãtorea la o rudã din oraº, mai aveadoar o matuºã, dar nu-ºi fãcea mariiluzii cã aceasta ar fi primit-o cubucurie. Era, într-un cuvânt,resemnatã, dezamãgitã de ceea ceprimise de la viaþã. Povestea ei, spusãîn cuvinte banale, fãrã urmã de

accente patetice, de parcã ar fi vorbitdespre altcineva, m-a impresionat.Astfel încât am rãmas împreunã. Nupot descrie ce a fost sau cum a fostlegãtura noastrã. Fãrã umbre, fãrãascunziºuri. Camaraderie ºi bucurie,iubire ºi senin, toate acestea leregãseam în fiinþa ei. Devenisemdependenþi unul de celãlalt, ba chiar neminunam cum putusem sã trãim atâtavreme unul fãrã celãlalt.

ªi atunci? De ce plecase? Unde sã ocaut? Ce se întâmplase cu ea? Amanunþat poliþia, dar ofiþerul care m-aascultat mi-a spus cã nu putea facemare lucru, având în vedere cã nueram cãsãtoriþi ºi nu avea domiciliulstabil alãturi de mine. Dar mi-a promiscã mã va anunþa imediat ce va aflaceva

ªi am aºteptat. Ore, apoi zile. Amajuns o umbrã. La serviciu primeamdeja mustrãri pentru mintea mea dusãaiurea. Aºa cã mi-am luat concediu ºiam început sã o caut eu - acul în carulcu fân, putea fi oriunde, putea sã fipãrãsit þara sau sã fi fost rapitã deextratereºtri. Unde sã o caut?

Am început sã beau. Credeam cãsunt un om puternic, lipsa ei îmidovedea contrariul, fãrã ea eram doar ojumãtate care mai trãia doar din inerþie.De la asemenea gânduri… pânã lagândul final nu mai era decât un pas,pe care mã hotãrâsem sã-l fac cu unfel de bucurie perversã.

Mi-am cumpãrat o sticlã de vodcã,exact în ultima zi de concediu. M-amplimbat toatã ziua de-a lungul Begãi,exact pe acolo pe unde obiºnuiam sãne petrecem ore în ºir. M-am aºezat peo bancã, aºteptând cãderea nopþii.Ultima searã, ultima noapte, lumeaavea sã se sfârºeascã în curând. Eram

deja destul de ameþit, nu mâncasemnimic toatã ziua, iar alcoolul îºi fãcuserapid efectul. „Dacã vrei sã te îneci,aflã cã ai ales un loc prost“, am auzit ovoce în spatele meu. Un cerºetor, dardin rasa celor care îºi poartã meseriacu demnitate, stãtea în spatele meu.Nu ºtiu de câtã vreme era acolo, nu-lauzisem venind. „Ce te priveºte pe tinece vreau eu sã fac ?“ l-am întrebatiritat. „ Pãi, nu mã priveºte, dar dacãintri în apã aici, nu faci altceva decâtsã te uzi ºi sã capeþi guturai. Iar dinrãcealã se moare greu. Mai încolo,cãtre Catedralã, este numai bine, dacãvrei, te însoþesc pânã acolo“. Dialogulera absurd, dar, în starea în care mãaflam, cu greu mã mai puteam cupla larealitate. „Înseamnã cã eºti un omisteþ“ am apreciat eu. „O viaþã întreagãam predat isteþimea unor tipi ca tine,mi-a rãspuns. Din pãcate, m-amconvins cã este o specializare care nuse prea cere. Ne lãsam mereu ghidaþide viscere, de instincte... Vrei sãfacem câþiva paºi? Ne mai dezmorþimoasele“. „Mai degrabã aº bea ceva“,am mormãit eu fãrã chef.

Prezenþa lui mã indispunea, durereapricinuitã de lipsa Laurei pulsa încontinuare precum o durere cruntã înspatele frunþii. A scos dintr-un buzunaro sticlã de vodcã ieftinã. „Altceva maibun nu-mi pot permite. Dar este bunã ºiasta, dacã ºtii cum sã o bei“.

M-a ajutat sã mã ridic. Eram destul denesigur pe picioare. Am dus sticla lagurã ºi am început sã gâlgâi din ea,mãcar cã avea un gust dubios. Durereade cap începuse sã sporeascã, tot ceîmi doream era sã rãmân singur ºi sã-mi duc planul pânã la capãt. „Un omdisperat ca mine ai mai vãzut ?“ l-amîntrebat. I-am povestit tot, a fost ca ºi

cum un baraj s-ar fi prãbuºit iar apeledin spatele acestuia porneau sã mãturetotul în cale. I-am arãtat scrisoarea.„Ce pãrere ai ? Motivul este suficientpentru ce vreau sã fac? Acum ºtiitoatã povestea“. „Unii o fac pentrumult mai puþin, mi-a spus. ªi mereuregretã“. „He, he, am râs eu. Asta nu aide unde sã o ºtii...“ „Crezi cã nu ai firegretat dacã acum pluteai deja cu faþaîn jos, dus de curent, iar de pe pod te-ar fi vãzut Laura ? Þi-ar fi pãrut rãu, darar fi fost prea târziu, nu ai mai fi pututface nimic. Singurul loc de unde nu semai poate face nimic este moartea, nuuita asta. În rest, n-ai decât sã...“

Ajunsesem deja lângã pod, tocmaiîncercam sã urcãm scãrile, când amvãzut-o. Trecea pe pod. Deºi eranoapte de-a binelea, am recunoscut-o.Toatã beþia s-a dus pe pustii. Amchemat-o, i-am strigat numele, ºi…s-aoprit. În mai puþin de douã clipe amfost lângã ea. Toatã jalea, toatã mâniaºi durerea, toate acestea s-au risipitîn clipa când m-a cuprins în braþe.„Iartã-mã, am fost o proastã... Mi-afost teamã de dragostea noastrã... Mi-a fost teamã cã totul nu este decât unvis pe care l-am fi putut risipi... Acumnu-mi mai este teamã, chiar dacã esteun vis este numai al nostru. Ai sã mãierþi ?“

Era deja iertatã, nu aveam ce sãiert, se întorsese. Am aruncat oprivire spre aleea de lângã apã,cuvintele cerºetorului încã îmi sunauîn minte, cum de ºtiuse ? Dar aleeaera pustie.

Am pornit cãtre casã cu gândul cã,neºtiuþi, îngerii coboarã din vreme învreme pe pãmânt, sã-i împiedice peoameni sã facã prostii. Este singuraexplicaþie pe care o accept.