ANALIZA SEMNELOR SI SIMPTOMELOR SPECIFICE

AFECTIUNILOR NEUROLOGICE(2)

1.ATAXIA (a=fara, taxis=coordonare, miscare)- Tulburarile de coordonare a miscarilor determina ataxie,care poate fi de tip crerebelos sau tabetic. Ataxia de tip cerebelos se caracterizeaza prin urmatoarele semne:

1.Hipermetria sau dismetria, adica depasirea in intensitate a miscarilor elementare si imposibilitatea efectuarii miscarilor mai fine.Se pune in evidenta prin proba index-nas sau calcai- genunchi.

proba indice-nas :pacientul aflat in ortostatism sau decubit dorsal este rugat sa atinga varful nasului cu aratatorul.

proba calcai-genunchi :pacientul se afla in decubit dorsal si incearca sa pozitioneze calcaiul pe genunchiul controlateral.

Se constata, la ambele probe, ca bolnavul este incapabil sa efectueze miscarea cu precizie, fie depasind tinta(hipermetrie), fie oprindu-se inainte(dismetrie).O alta proba utilizata este incheiatul si descheiatul nasturilor, care se efectueaza cu multa greutate.

2.Asinergia sau descompunerea miscarilor complexe in mai multi timpi, semnifica faptul ca bolnavul este incapabil sa execute miscari combinate.Se pune in evidenta prin proba flectarii genunchilor pe abdomen :bolnavul nu poate executa sincron miscarea de flexie a genunchilor si a coapselor, flectand mai intai coapsa pe abdomen, cu membrul inferior extins si dupa aceea gamba pe coapsa.

3.Adiadocokinezia reprezinta imposibilitatea de a efectua miscari succesive si de sens contrar.Ex :supinatia si pronatia mainilor nu pot fi executate rapid.Practic se testeaza prin proba inchiderii si deschiderii pumnului sau proba moristii, proba marionetelor.

4.Executarea cu intarziere a actelor voluntare.

5.Tremuratura cerebeloasa:statica si kinetica.

6.Tulburari ale scrisului:inegal,tremurat, mare si mersului:nesigur, cu baza larga de sustinere.

Ataxia de tip tabetic se caracterizeaza prin :1.Mers talonat, ezitant, controlat mereu cu privirea.

2.Hipermetrie cand bolnavul inchide ochii.3.Proba Romberg pozitiva.4.Abolire ROT.

2.MISCARILE INVOLUNTARE-Sub termenul de miscari involuntare se regasesc mai multe entitati: tremuraturile, convulsiile,miscarile coreice,ticurile,fasciculatiile musculare, crampe musculare, trismus. Tremuraturie reprezinta un cumul de contractii musculare involuntare, ce se succed rapid, cu oarecare ritmicitate, de amplitudine mica si egala, predominant la nivelul extremitatilor . Din punct de vedere al duratei episodului, tremuraturile pot fi :

fiziologice :emotii, oboseala,frig ; patologice :hipertiroidie, alcolism cronic, intoxicatii ;

Tipuri particulare de tremuraturi :

Boala Parkinson :tremor de repaos, accentual la emotii,diminua in timpul efectuarii miscarilor active,dispare in timpul somnului.Miscarea poate fi comparata cu bataile tobelor cu degetele sau numaratul banilor.

Isterie :tremuratura are o amplitudine ridicata, neregulata, variabila, insotita de ticuri,spasme.Apare doar in prezenta anturajului.

Encefalopatia portala :flapping tremor sau asterixis, similar cu bataia aripilor. Boala Basedow:tremor cu ritm rapid. Alcoolism:tremuraturile sunt mici, regulate, la extremitatile membrelor superioare,mai

accentuate dimineata, diminua dupa ingestia de alcool. Ereditara :tremor atat in repaos cat si in miscare, fara caracteristici proprii. Senila:intereseaza extremitatea cefalica si mainile si dezvolta un ritm rar.

Convulsiile sunt contractii musculare bruste, neregulate, intermitente si variate, ce pot produce deplasari ale segmentelor si ale trunchiului.In functie de extindere, pot fi localizate sau generalizate.Sunt caracteristice epilepsiei(primara sau secundara), in hipoglicemie,febra,tetanie.

In functie de caracterul contractiei, convulsiile pot fi :

tonice :contractie prelungita, violenta,determina ulterior rigiditate musculara ; clonice :separate de scurte intervale de lipsa a activitatii musculare, contractii mai mult

sau mai putin intense ; tonico-clonice ;

Miscarile coreice sunt dezordonate, bruste, rapide, produc mersul dansant.

Ticurile sunt miscari clonice, cu caracter semiconstient, bruste, pot reproduce un gest, pot fi unice sau multiple.Se atenueaza in timpul somnului si sunt accentuate de emotii.

Fasciculatiile musculare sunt contractii limitate ale unor fibre musculare care produc deplasarea ondulanta a segmentului.Se pot evidentia prin percutia muschiului, prin excitatii electrice.

Crampele functionale sunt limitate la un singur grup muscular, sunt pasagere si intereseaza grupele musculare functionale ;sunt insotite de dureri si permit efectuarea oricarei alte miscari :crampa barbierului, scriitorului, croitorului, pianistului.

Trismusul reprezinta o contractie a maxilarelor cauzata de contractura involuntara a muschilor masticatori.Trismusul este primul semn de recunoastere a tetanosului.

3.MODIFICARI ALE REFLEXELOR-Relexele cutanate :

Palmo –mentonier :exicitarea regiunii tenare determina contractia muschilor barbiei homolateral ;pozitiv in leziuni piramidale,ateroscleroza avansata ;

Reflexele cutanate abdominale : epigastric,abdominal superior, mijlociu si inferior.Diminuarea sau abolirea se intalneste in leziuni piramidale ;

Reflexul cutanat plantar :stimularea marginei externe a plantei pana la haluce, determina flexia plantara a degetelor.La sugari, copii sub 6 luni determina flexia dorsala a halucelui si indepartarea celorlalte patru degete.Acest raspuns poarta denumirea de semn Babinski si apare patologic in leziuni medulare.

Relfexele osteotendinoase se studiaza prin percutie cu ajutorul ciocanului de reflexe asupra tendonului investigat :la nivelul membrelor superioare (stiloradial, cubitopronator, bicipital, tricipital),la nivelul membrelor inferioare :rotulian, achilean.Modificari patologice sunt :

abolirea sau diminuarea :tabes, poliomielita, nevrite ; exagerarea :morb Pott, tumori.

Reflexele pupilare :fotomotor si de acomodare la distanta.Pierderea reflexului fotomotor cu pastrarea celui la distanta se constata in tabes(semnul Argyl-Robertson).

4.TONUSUL MUSCULAR- Este o stare de tensiune usoara dar permanenta existenta in mod normal la nivel muscular. Hipotonia musculara reprezinta diminuarea tonusului muscular, responsabila de o slabire a muschilor. Hipotonia se observa la inceputul hemiplegiilor sau ca urmare a injectarii anumitor substante (anestezice). Hipertonia musculara reprezinta exagerare permanenta a tonusului muscular, . Hipertonia este consecutiva unei leziuni a sistemului nervos central, a carei cauza poate fi diversa (tumorala, vasculara, degenerativa).

5.TROFICITATEA MUSCULARA- Reprezinta capacitatea muschiului de a creste in dimensiuni si

forta.Atrofia musculară reprezintă pierderea masei musculare care poate fi determinată de inactivitate sau poate fi neurogena. Atrofia musculară dată de inactivitate poate apărea în

următoarele condiţii: sedentarism, condiţii medicale care limitează mişcarea, scăderea nivelului de exerciţii fizice. Este caracterizată de musculatură flască şi este reversibilă cu ajutorul exerciţiilor şi a nutriţiei corspunzătoare.

Atrofia neurogenă apare atunci când sunt afectaţi nervii care deservesc muşchii sau există o boală neurologică. Acest tip se instalează mai rapid decât atrofia prin inactivitate, este mult mai dificil de tratat şi poate fi dat de următoarele boli: scleroza laterală amiotrofică, sindromul Guillain – Barre, neuropatii, poliomielită. Unul dintre primele semne ale atrofiei neurogene este încovoierea spatelui prin atrofia musculaturii posturale. Alte simptome pot include: dureri dorsale, dificultăţi la mers, contracturi ale tendonului ahilean, limitarea mişcărilor gâtului.

6. DEZORIENTAREA IN TIMP SI SPATIU- Este unul dintre simptomele majore ale confuziei mintale. Ea se mai intalneste in toate starile de slabire a constientei (tulburari senile, dementa, accidente vasculare cerebrale etc.). Dezorientarea in timp este caracteristica pierderii de memorie, in timp de dezorientarea in spatiu este caracterictica afactarii encefalului sau maduvei spinarii.

8.INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE-Reprezinta pierderea involuntara sau accidentala de urina si materii fecale.Poate aparea in afectarea musculaturii sau inervatiei sfincteriene (in timpul nasterii)sau in afectiuni neurologice:AVC,traumatism medular, scleroza in placi, neuropatia diabetica.

6.ESCARELE-Escarele de decubit se produc in mod obisnuit pe zonele de piele de deasupra unei suprafete osoase, unde tesutul dintre os si piele este slab reprezentat(partea inferioara a corpului).Escarele de decubit se produc in patru etape :-leziunile pot fi sensibile si dureroase. Pielea poate prezenta o culoare rosietica, sau mai inchisa decat normal, asemanatoare cu o vanataie ;- apare leziunea, ulceratia, pielea este sensibila si dureroasa. Leziunea se extinde la zonele profunde ale pielii ;- ulceratia se extinde la zonele profunde, se formeaza un crater de dimensiuni reduse ;- in acesta etapa ulceratia este foarte adanca si se intinde in muschi si os determinand leziuni extensive. In aceasta etapa durerea nu apare datorita mortii celulare extensive. Se pot produce distructii la nivelul tesuturilor profunde, de exemplu tendoane sau articulatii.