SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

PRINCIPALELE SINDROAME DIGESTIVE

A. SINDROMUL ESOFAGIANB. SINDROMUL DISPEPTICC. GASTRITELED. BOALA ULCEROASĂE. SINDROMUL DE STENOZĂ PILORICĂF. SINDROMUL DE CONSTIPAŢIEG. SINDROMUL DE COLON IRITABILH. SINDROMUL DIAREIC

A. SINDROMUL ESOFAGIANDefiniţie: Sindromul esofagian reprezintă ansamblul modificărilor clinice şi radiologice dominate de

disfagie, care apar în cadrul majorităţii suferinţelor esofagului. Acest sindrom include: disfagia pirozisul durerile toracice regurgitaţiile hipersialoreea sughiţul disfonia

Etiologie. Cauzele disfagiei pot fi:tulburări de motilitate - acalazia cardiei

- spasmul difuz esofagianleziuni organice - tumori esofagiene benigne şi maligne

- corpi străini- stenoze esofagiene (peptice sau postcaustice)

afecţiuni extrinseci - adenopatii mediastinale- afecţiuni cardiace (pericardită)- guşă plonjantă- tumori mediastinale- compresiuni vasculare (anevrism de aortă, disfagia luxoria)

boli sistemice - boli neurologice (boala Parkinson, miastenia gravis, AVC)- colagenoze majore (sclerodermie, polimiozită)- boli metabolice (diabet zaharat)

Formele clinice particulare asociate cu sindrom esofagian sunt: Megaesofagul funcţional – reprezintă dilatarea esofagului apărută consecutiv unei obstrucţii

funcţionale. Acalazia – reprezintă o insuficienţă a relaxării sfincterului esofagian inferior, cu împiedicarea

transmiterii undei peristaltice primare. Esofagitele peptice – se caracterizează prin prezenţa disfagiei însoţită de celelalte semne de

reflux gastroesofagian.1

Stenozele postcaustice – se caracterizează prin disfagie cu debut la 4-6 săptămâni după ingestia de acizi sau baze puternice., fiind progresivă.

Diverticulii esofagieni – sunt dilataţii sacciforme ce interesează întregul perete esofagian.

B. SINDROMUL DISPEPTICDefiniţie: Reprezintă pentru autorii contemporani care-l mai acceptă, o digestie dificilă, o digestie

dureroasă.Caracteristici:

dureri epigastrice – cu orar variat faţă de mese perturbări ale apetitului balonări postprandiale senzaţie de plinitudine epigastrică greţuri vărsături eructaţii constipaţie sau diaree

Etiologie: afecţiuni gastrice afecţiuni intestinale nefropatii, mai ales în IRC pelviperitonite boli ale sistemului nervos boli infecţioase cronice boli parazitare ale tubului digestiv intoxicaţii

În trecut, constituia o boală, dar metodele moderne de explorare clinică au demonstrat irealitatea acesteia.

C. GASTRITELEDefiniţie: Sunt afecţiuni ale stomacului, caracterizate prin leziuni inflamatorii acute sau cronice la

nivelul mucoasei gastrice.Gastritele acute pot fi:

endogene: infecţioase, alergice, toxice, supurate exogene: toxiinfecţiase alimentare, toxice – alcoolică, medicamentoasă

Bolnavii prezintă: anorexie hipersalivaţie greţuri şi/sau vărsături alimentare mucoase şi biliare senzaţie de plinitudine epigastrică balonări uneori diaree

Gastritele cronice - aproximativ jumătate din gastritele cronice sunt asimptomatice. Pentru diagnosticul de certitudine se practică endoscopia digestivă superioară cu prelevare de fragmente bioptice.

Gastrita cronică bacteriană – se defineşte prin inflamaţia mucoasei produsă de Helicobacter pilori (bacterie gram-negativă spiralată).

Gastrita de reflux – inflamaţia mucoasei apare din cauza regurgitării sucului duodenal în stomac. Survine mai ales la pacienţii operaţi de stomac.

2

Clinic: durere epigastrică postalimentară ce nu cedează la antiulceroase (antiacide), greţuri şi vărsături biliare.

Gastrita alcoolică – apare la consumatorii de etanol, în urma acţiunii directe a acestuia asupra mucoasei şi vaselor.

Gastrita medicamentoasă – apare mai ales la consumatorii de antiinflamatoare nesteroidiene.Gastrita cronică atrofică – se defineşte prin atrofia mucoasei, interesând frecvent corpul gastric.

D. BOALA ULCEROASĂPentru această entitate nosologică se mai folosesc şi termenii de:

ulcer gastro duodenal ulcer peptic ulcer gastric şi/sau ulcer duodenal

Simptomatologie. De multe ori evoluţia este silenţioasă, simptomatologia debutând odată cu apariţia ulcerului propriu-zis.

1. Durerea – este simptomul cardinal al bolii ulceroase. Durerea în ulcerul gastric este mai puţin intensă decât în ulcerul duodenal.

Ritmul orar – mica periodicitate:o este legată de ciclul digestiv

Durerea poate fi:

precoce – 30-90 minute în ulcerul gastric tardivă – 1-2 ore în ulcerul piloric ultratardivă – 4-5 ore în ulcerul duodenal, îmbrăcând aspectul de

foame dureroasă

Ritmul sezonier – marea periodicitate:o apare mai ales primăvara şi toamna.

Sediul durerii este epigastric şi hipocondrul drept – frecvent îndeosebi în ulcerul duodenal. Caracterul durerii poate fi: arsură simplă, apăsare, plenitudine, junghi.

2. Pirozisul3. Regurgitaţiile acide4. Eructaţiile5. Hipersalivaţia6. Greţurile7. Vărsături8. Apetitul este crescut mai ales la cei cu ulcer duodenal.

E. SINDROMUL DE STENOZĂ PILORICĂDefiniţie. Amsamblul modificărilor clinice şi radiologice secundare dificultăţii sau imposibilităţii de

evacuare a stomacului.Simptomatologie:

vărsături acre, cu caracter repetitive, abundente, cu conţinut alimentar senzaţie de plenitudine epigastrică postprandială, care dispare sau se ameliorează după

vărsătură greaţă eructaţiile fetide regurgitaţii scăderea apetitului flatulenţă

3

constipaţie ori diaree scăderea ponderală

F. SINDROMUL DE CONSTIPAŢIEDefiniţie: Constipaţia reprezintă evacuarea a mai puţin de trei scaune pe săptămână sau emisia

scaunelor la o perioadă mai mare de 2 zile.Clinic:

a. Semne şi simptome generale: halenă fetidă, cefalee, astenie, greaţăb. Evacuarea unor materii fecale de consistenţă crescută, la intervale mari de timp (2-3 zile), în

general neregulate, pentru eliminarea cărora se depune efort fizic.c. Senzaţie de plenitudine sau presiune în rect.d. Durere abdominală.

G. SINDROMUL DE COLON IRITABILEste cea mai întâlnită afecţiune gastrointestinală asociată cu constipaţia:

apare mai ales la femei tinere care acuză şi dureri abdominale, istoric de stres, depresie, anxietate;

lipsesc durerile abdominale nocturne, hematochezia şi scăderea ponderală.

H. SINDROMUL DIAREICDefiniţie: Diareea este un sindrom caracterizat prin tranzit intestinal accelerat, cu evacuarea de scaune

lichide sau semilichide în cantitate de peste 200 g/zi.Clasificare:Din punct de vedere evolutiv, diareea se împarte în:

Diaree acută (cu evoluţie sub 2 săptămâni) Diaree cronică (mai lungă de 2 săptămâni):

o Diaree de însoţireo Diaree dominantă

Diareea acută – cauzele pot fi: infecţioase: bacteriene (stafilococ, salmonela), virale (virusul Eco), parazitare (giardia,

entamoeba) alergice: lapte, fragi, căpşuni toxice medicamentoase: purgative, digitală nervoase: stres, emoţii secundare unor boli: infecţioase (meningite), metabolice (uremie), endocrine (tireotoxicoza)

Enterocolita acută mai corect denumită gastroenterocolită, produsă cel mai adesea de ingestia unor alimente alterate. Tulburările digestive apar la scurt timp de la ingestia prânzului şi constau în:

greţuri vărsături colici intestinale scaune diareice bolnavii mai prezintă febră, hiperleucocitoză cu neutrofilie coproculturile sunt necesare pentru diagnosticul etiologic, frecvent găsindu-se specii de

Salmonella, Shigele, Stafilococi.Diareea cronică din punct de vedere fiziopatologic acest tip de diaree poate fi:

inflamatorie

4

osmotică secretorie prin modificări ale motilităţii autoindusă

Diareea inflamatorie – clinic pacienţii prezintă: febră şi dureri abdominale în scaun se constată sânge apare ca simptom dominant în: colita ulcerativă, boala Crohn, enterocolita de iradiere

Diareea osmotică – ca o entitate mai deosebită este boala celiacă sau sprue care se datorează intoleranţei la gluten (un component al grâului), ceea ce duce la apariţia unui sindrom de malabsorbţie.

Diareea secretorie – cauzele frecvente sunt tumorile carcinoide ce secretă serotonină, histamină, catecolamine, prostaglandine şi kinine.

Diareea ca sindrom de însoţire: diareea vechilor dizenterici bacilari retenţiile biliare insuficienţa pancreatică corizele hepatice boala Addison hipertiroidism anemia pernicioasă

Diareea ca sindrom dominant: cancerul colonului polipoza gastrocolică difuză enterocolita regională – boala Crohn rectocolita ulcero-hemoragică parazitozele intestinale diareea de fermentaţie.

5