Seminar 6. Mediul Penitenciar

8/13/2019 Seminar 6. Mediul Penitenciar

http://slidepdf.com/reader/full/seminar-6-mediul-penitenciar 1/14

Seminar 6

Raluca PAVEL

MEDIUL PENITENCIAR

Structură:

Eficienţa penitenciarelor............................................................................................. 2

Tipuri şi forme de agresivitate în mediul carceral.......................................................6

Specificul relaţiilor interpersonale din mediul carceral................................................8

I.Relaţia deţinut – personal.........................................................................................

II.Relaţia deţinut – deţinut şi tipul de lider informal...................................................!!

III."iderul informal din mediul carceral şi codul neoficial al deţinuţilor.......................!#

Bibliora!ie utili"ată

Banciu, Dan. (2005). Crima şi criminalitatea. Repere şi abordări juridico-sociologice. Bucureşti: EdituraLumina LexBanciu, Dan. (2010). Agresivitatea în mediu !enitenciar ca e"ect a decutura#iei. Sociologie

Românească, $ (%), !!. &1'&2

Ban, A., tniş*r +. şi +iric +. (2002). Penologie. Bucureşti: Editura scar -rintBrun*, te"an. (200/) (2005). Mediul penitenciar românesc. Cultură şi civilizaţie carcerală. aşi: Edituranstitutu Eur*!ean esereanu, uxandra. (2001). Panopticum. ortura politică !n secolul "" . aşi: Editura nstitutuEur*!ean 3*rian, 4e*rge. (2002). Psi#ologie penitenciară. Bucureşti: Editura scar -rint3*ucaut, +ice. (2005). $ supraveg#ea şi a pedepsi. %aşterea !nc#isorii. -iteşti: Editura 654asser, 7iiam. (18&5). Realit& #erap&' $ %e( $pproac# to Ps&c#iatr&. 9e ;*r<: =ar!er > *-u?isers4*""man, Erving. (2006). A@iuri. )seuri despre situaţia socială a pacienţilor psi#iatrici şi a altor

categorii de persoane instituţionalizate. aşi: Editura -*ir*mie, Dan. (18$%). #e Peter Pan S&ndrome' Men *#o +ave %ever ,ro(n p. 9e ;*r<: D*dd, +ead

> *.C*d*r*v, C@vetan. (188/). Conruntarea cu e/trema. 0ictime şi torţionari !n secolul "" . Bucureşti:Editura =umanitas,Cramme, e?ecca. (2008). aues, ues, and ee!ing te -eace: =* +en Descri?e rder and tenmate *de in ai"*rnia -ris*ns, 1eviant 2e#avior , %0 ($)tt!:.scri?d.c*md*c&081&85/-si**gie'-enitenciara

!



Seminar 6# Me$iul %enitenciar#*ci**gia Devian#ei, An 2, eria 1, gru!a 1

DRD# Raluca PAVEL

E!icien&a %enitenciarelor

De'a ungu tim!uui, umanitatea a de@v*tat diverse m*dait#i im!unt*are cu sc*!u dea accentua, c*ntura şi c*ns*ida ?inee, de a'i *"eri un *c !red*minant în s*cietate, atFt !rinînesnirea "*rme*r de educa#ie, cFt şi !rin intermediu cuturii.

9eaGunsurie a nive individua sau s*cieta !r*v*cate de ctre deincven# au determinat

a!ari#ia reac#iei s*ciae, indivi@ii c*nsiderFnd c naşterea unei institu#ii !recum este !enitenciaru !*ate !ede!si, educa şi reintegra in"ract*ru în s*cietate. C*tuşi, care este sc*!u !rinci!a auniversuui carceraH Ft de e"icient este !enitenciaru în reeducarea, rem*deareac*m!*rtamentuui deincvent, dar, mai aes, cFt este de *!erativ aceast institu#ie în c*m?aterea"en*menuui de recidivH

In *!era A supraveghea si a pedepsi , +ice 3*caut identi"ica !rinci!aee dis"unc#ii aerecu@iunii:

• generarea e"ecte*r, !e termen ung, asu!ra strii "i@ice şi mentae a individuui(caustrare, "*?ie, tendin#e de aut*mutiare, de suicid etc)J

• c*nducerea a e"ecte de induc#ie negative, încis*area "iind * verita?i şc*a deînv#are de tenici şi !r*cedee criminaeJ

• !enitenciaru ex!*rt anumite anumite stiuri de via# şi ciar va*ri negative care !trund *dat cu "*stu de#inut în mediu "amiia sau s*cia a acestuiaJ

• reducerea c*nsidera?i a şanse*r indivi@i*r de a'şi gsi un *c de munc du!executarea !ede!sei, m*tiv !entru care se !r*v*ac "en*menu de recidiv înrFndu un*r "*şti de#inu#iJ

• încis*area generea@ în m*d indirect deincven#i, întrucFt as !rad mi@eriei,mem?rii "amiiei de#inutuui, nev*i#i s cerşeasc, s "ure, devenind ei înşişi*?iectu devian#eiJ

• încis*area nu a c*ndus a diminuarea rate*r criminait#ii şi nici a scdereanumruui de criminai, a cr*r numr rmFne reativ c*nstant1.

ritica încis*rii este de@v*tat, uteri*r, de Erving 4*""man în KA@iuri. 4*""man aenun#at "a!tu c s*cietatea a întemeiat !enitenciaree, institu#ii avFnd un caracter restrictiv mutmai accentuat decFt a at*ra care se succed într'* *rFnduire degresiv: Karacteru *rdeimitat*r sau t*ta este sim?*i@at de inter@icerea interac#iuni*r s*ciae cu umea din a"ar şi a !rsirii institu#iei, interdic#ie care, dese*ri, ia "*rma c*ncret în cdirea ca atare: uşi încuiate,@iduri înate, sFrm gim!at, "ae@e a?ru!te, a!e, !duri sau @*ne mştin*ase2.

+ediu carcera este !erce!ut de ctre 4*""man dre!t * institu#ie t*ta, un *c în carein"ract*rii îşi svFrşesc sanc#iunie ce îi !rivea@ de i?ertate în urma *sFndirii, Kun *c în care îşides"ş*ar activitatea un numr mare de indivi@i cu statut simiar, des!r#i#i de restu s*ciet#ii !entru * !eri*ad de tim! a!recia?i şi care duc îm!reun * via# strict deimitat, regementat*"icia de ctre institu#ie%.

e!re@int !enitenciaru un "act*r de descuraGare a in"rac#iuni*rH Anai@Fnd rata derecidiv M nu. +u#i !erce! recidiva dre!t un re@utat a !ervertirii a inten#iie "*rmae aeîncarcerrii. are sunt aceste *?iectiveH 3*ucaut a"irm c !edea!sa a avut ini#ia sc*!u der@?unare, de@v*tFndu'se, uteri*r, în direc#ia a!rrii s*ciet#ii6. 'ar !utea s!une, cu uşurin#,! 3*ucaut, +ice. (2005). $ supraveg#ea şi a pedepsi. %aşterea !nc#isorii. -iteşti: Editura -araea 652 4*""man, Erving. (2006). $ziluri. )seuri despre situaţia socială a pacienţilor psi#iatrici şi a altor categorii de

persoane instituţionalizate. aşi: Editura -*ir*m, !. 15#dem, !. 11$ 3*ucaut, +ice. (2005). $ supraveg#ea şi a pedepsi. %aşterea !nc#isorii. -iteşti: Editura -araea 65

2




DRD# Raluca PAVEL

c s'a înt*rs a r@?unare, atunc* cFnd se anai@ea@ situa#iie in"ract*ri*r cu termeni !recum Ka !rimit exact ce merita sua Kîncide' şi arunc ceia cFt mai de!arte.

9umer*şi indivi@i întFm!in, !r*?a?i, di"icut#i în a admite c !erce!#ia *r asu!ra !ede!sei !rimitive de i?ertate se re@um a r@?unare. u t*ate acestea, cei care *!tea@ !entrua?*rdarea Ka!rarea s*ciet#ii atunci cFnd vine v*r?a des!re încarcerare, ar tre?ui s ia în

c*nsiderare ceea ce se întFm! în s!atee gratii*r.In mediu carcera, de#inu#ii sunt educa#i şi se educ reci!r*c într'* manier care s!*reşterata de recidiv, de@v*tFndu'şi !rin su!*rtarea tratamente*r a care sunt su!uşi gradu de"rustrare şi de re!usie "a# de s*cietate: KD*minat de instinctu de c*nservare şi de d*rin#a de are@ista cFt mai uş*r !riva#iuni*r şi restric#ii*r im!use, de#inutu acce!t, de cee mai mute *ri,degradrie şi umiin#ee a care este su!us !ermanent 5. 9u exist înd*ia c !enitenciaru sec*n"*rmea@ imaginii de m*d'vece de Kşc*a a crimei, de aceea mute in"rac#iuni suntc*mise "r teama de !edea!s. nstitu#iie c*rec#i*nae creea@, men#in şi c*ns*idea@ met*deede c*m!*rtament crimin*gen, amestecFnd in"ract*rii !rimari cu cei veterani, !e cei mrun#i cucei avFnd cee mai grave şi mai !ericu*ase deicte c*mise.

9umer*şi deincven#i gsesc via#a din mediu !enitenciar mut mai atrgt*are decFt cea

de du! gratii, de*arece aceasta e c*ns*idea@ sentimentu de ires!*nsa?iitate, ei netre?uind s !teasc cirie, "acturi, nu tre?uie s ucre@e (deşi sunt cF#iva care ucrea@ d*ar !entru a nu "i !rea i@*a#i), nu îşi "aci griGi egate de !r*?emee c*tidiene ae existen#ei, men#inFnd un a"uxc*nstant de "aciit#i. In 18$%, ie de"ineşte acest sti de via# (asemnt*r unui ad*escenti!sit de res!*nsa?iit#i) ra!*rtFndu'se a sindr*mu -eter -an. E s!une c aceşti indivi@i Knu !*t sc!a de ires!*nsa?iitate. Aceast ca!can înce!e ca una nevin*vat, ti!ic re?e, dar sede@v*t !r*gresiv în via#a adut/. -enitenciaree sunt !ine de ast"e de indivi@i. +aG*ritateade#inu#i*r mrturisesc c în m*mentu executrii !ede!sei nu se v*r mai înt*arce în mediucarcera, dar, în m*d inc*nştient, c*m!*rtamentu *r !are a s!une: K!rinde'm, !entru a m !utea înt*arce acas, Fng !rietenii mei, unde sunt îngriGit şi i!sit de re!*nsa?iit#i. um !*ate un de#inut s "ie ast"e !regtit !entru * via# în a"ara gratii*r şi s res!ecte n*rmeeH

-enitenciaru î ei?erea@ de res!*nsa?iit#i. In 18/5, 4asser a"irma: Kindividu nu a înccategea !entru c era "uri*s sau !ictisit, ci !entru c era ires!*nsa?i&.De#inu#ii !r*vin din t*ate mediie s*ciae, eag cu uşurin# rea#ii de !rietenie, mai aes

dac sunt recidivişti, înt*arcerea în !enitenciar se trans"*rm într'* revenire acas. +ediucarcera îşi !ierde im!actu de intimidare *dat ce * !ers*an aGunge în !enitenciar. ndivi@iiînva# c !*t su!ravie#ui atFt în interi*ru, cFt şi în a"ara ui şi nu mai ex!erimentea@ teama de a !şi !ragu încis*rii. -rin urmare, se !*ate c*nsidera c, Gusti#ia restaurativ este un m*d detratare unic, care are e"ecte * singur dat.

Legtura cu !atternuri cuturae deincvente, su!rimrie s!eci"ice mediuui carcera,sistarea rea#iei cu s*cietatea (a?and*nu c*ndamnatuui de ctre "amiie este des întFnit) şinesiguran#a în ceea ce !riveşte reintegrarea în c*munitate du! svFrşirea !ede!sei, s!*resc !ers!ectiva sum?r !e care de#inutu * de@v*t asu!ra s*ciet#ii M !erce!ut dre!t inc*rect şi

% Banciu, Dan. (2010). Agresivitatea în mediu !enitenciar ca e"ect a decutura#iei. Sociologie Românească, $ (%), !!. &1'&26 ie, Dan. (18$%). #e Peter Pan S&ndrome' Men *#o +ave %ever ,ro(n p . 9e ;*r<: D*dd, +ead > *., !.65& 4asser, 7iiam. (18&5). Realit& #erap&' $ %e( $pproac# to Ps&c#iatr&. 9e ;*r<: =ar!er > * -u?isers,

!. 15

#




DRD# Raluca PAVEL

re!resiv M c*ns*idFnd de"ini#iie ne"av*ra?ie asu!ra regui*r şi va*ri*r s*ciae.m!edimentee identi"icrii m*dait#i*r de reintegrare s*cia du! svFrşirea !ede!sei mresc !r*?a?iitatea recidivrii.

Ast"e, du! cum sti!uea@ Dan Banciu, Kîncis*area tinde s accentue@e tendin#eeagresive ae deincventuui, m*tiv !entru care, su? ungiu *ricrei anai@e de c*st utii@ate,

întemni#area este c*stisit*are şi c*nstituie * risi! mai cu seam de resurse umane şi s*ciae$

.

'nc(i)oarea ca in)titu&ie totală* +,o!!man- A"iluri.

*nce!tu de instituţie totală a "*st ansat în s*ci**gie de ctre s*ci**gu americanErving 4*""man (1822'18$2) * dat cu !u?icarea ucrrii $s&lums. )ssa&s on t#e SocialSituation o Mental Patient and 3t#er 4nmates (9e ;*r<, Anc*r B**<s, 18/1).

-entru Erving 4*""man, !enitenciaru are trsturi s!eci"ice: institu#ia este "undamentat !e dre!tu şi *?iga#ia s*ciet#ii de a a!ra c*r!u s*cia, !rin !asarea între @idurie sae a ace*rindivi@i care au înccat n*rme de dre!t !ena. Aceasta este ra#iunea !entru care încis*area !re@int caracteru deimitat*r su t*ta în ce mai înat grad. tmarea interese*r c*ectivegenerea@ reac#ii de a!rare caracteri@ate !rin generaitate şi a!icare aut*mat, "ixate în c*duri,în egi şi reguamente ea?*rate de ctre stat. 3unc#i*narea !enitenciare*r este regementat !rinaceeaşi c*r!uri de regui, în întregu sistem.

L*gica de c*nstituire a institu#ii*r t*tae este "undamentat !e !rinci!iu: cu cât interesul

social urmărit este mai important5 cu atât caracterul delimitator sau total al instituţiei este mai pronunţat.

tructura s*cia a institu#ii*r t*tae (desemnat şi !rin termenu caracter bipolar ) estec*m!us, în mare, din d*u categ*rii: !ers*nau de su!ravegere şi institu#i*nai@a#ii. 9iciunadintre aceste categ*rii nu este *m*genJ "iecare dintre ee !re@int * anumit di"eren#iere intern.aracteristicie acestui ti! de structur sunt urmt*aree:

• cee d*u gru!uri tind s se !riveasc !rin !risma un*r stere*ti!uri înguste şi *stieJ•

m*?iitatea s*cia între cee d*u gru!uri este "*arte redusJ• distan# s*cia "*arte mare, !rescris în m*d *"iciaJ• restric#ii de interac#iune.

Eementu !e ?a@a cruia este c*nstruit c*nce!tu de instituţie totală este ceea ce Erving4*""man numeşte caracterul $elimitator a acestui ti! de institu#ie. rice institu#ie s*cia !re@int, într'un anumit grad, tendin#a de a deimita în s!a#iu s*cia * anumit categ*rie deindivi@i, activit#i şi sc*!uri. Aceste deimitri sunt, îns, restrFnseJ în maG*ritatea situa#ii*r,institu#iie Kaca!area@ individu numai !ar#iaJ via#a c*tidian în s*cietate este îm!r#it în @*ne("amiie, *c de munc, gru!u de !rieteni etc.) în care individu îşi des"ş*ar activitatea,exercitFnd anumite r*uri, "r ca vreuna dintre aceste activiti#i s recame angaGarea individuuicu întreaga sa !ers*naitate. c*!urie !r*!use de ctre institu#ii nu numai c Kt*erea@ d*ar

anumite secven#e ae !ers*nait#ii individuui, ci s*icit !artici!area individuui d*ar cu acea !arte a !ers*nait#ii, necesar !er"*rmrii *!time a r*uui. (De exem!u, un angaGat dintr'un !enitenciar care s'ar c*m!*rta a serviciu în maniera în care interac#i*nea@ cu mem?rii "amiieisau cu !rietenii ar "i în m*d sigur ne!er"*rmantJ invers, dac şi'ar exercita r*u de s*#, tat sau

8Banciu, Dan. (2005). Crima şi criminalitatea. Repere şi abordări juridico-sociologice . Bucureşti: Editura LuminaLex, !. 25& 4*""man, Erving. (2006). $ziluri. )seuri despre situaţia socială a pacienţilor psi#iatrici şi a altor categorii de

persoane instituţionalizate. aşi: Editura -*ir*m

$




DRD# Raluca PAVEL

!rieten c*n"*rm m*deuui de interac#iune !rescris în rea#iie cu de#inu#ii, ar "i c*nsiderat un !ers*naG îngr*@it*r).

Dac *rice institu#ie are tendin#e deimitat*are, ceea ce este caracteristic !entru institu#iiegru!ate de ctre Erving 4*""man este "a!tu c tendin#a de deimitare sau caracteru deimitat*rsunt mut mai !r*nun#ate.

KNn eement "undamenta a *rgani@rii s*ciet#ii m*derne c*nst în "a!tu c individutinde s d*arm, s se destind şi s munceasc în *curi di"erite, aturi de c*'!artici!an#idi"eri#i, su? inciden#a un*r aut*rit#i di"erite şi "r * !ani"icare ra#i*na genera. Crsturacentra a institu#ii*r t*tae !*ate "i descris ca "iind drFmarea grani#e*r care se!ar în m*dn*rma aceste trei grani#e ae vie#ii .

ia#a institu#i*nai@atuui !re@int cFteva caracteristici s!eci"ice:• se des"ş*ar în aceaşi *c, în t*ate as!ectee sae, în !re@en#a unui mare numr de

indivi@i din aceeaşi categ*rieJ• institu#i*nai@a#ii au, în genera, aceeaşi *?iga#ii şi se su!un aceeiaşi unice aut*rit#iJ• t*ate activit#ie sunt strict !r*gramate, sc*!u *r "iind acea de a asigura înde!inirea

*?iective*r institu#iei.

-entru înde!inirea acest*r *?iective este necesar uni"*rmi@area umii care !*!uea@acest ti! de institu#ii.

ntr'* institutie t*ta:• individuui îi este restrFns identitatea, e "iind de!*sedat de r*urie !e care e Guca în

via#a civiJ• -r*cedurie de internare ("*t*gra"iere, cFntrire, !erce@i#ie, de@?rcarea, s!area,

tunderea, îm?rcmintea standard etc) au dre!t sc*! m*dearea şi Kc*di"icareaindividuui, ast"e încFt acesta s !*at deveni K*?iect în mecanismu ?ir*cratic deadministrare. K+surie ad*!tate !e ?a@a acest*r atri?ute ign*r în m*d necesarmaG*ritatea temeiuri*r sae anteri*are de aut*de"inire. 9*u venit !ierde ?unurie !ers*nae (as!ect "*arte im!*rtant, s!une 4*""man, de*arece K!ers*anee investesc

sim#minte de aut*de"inire în !*sesiunie *r, în *cu *r !rimind *?iecte standard).• -ierderea identit#ii individuui se reai@ea@ !rin ceea ce Erving 4*""man numeşte

procedee de desfigurare. =ainee !e care e !rimeşte institu#i*nai@atu sunt gr*s*ane şiadesea ne!*trivite ca mrimeJ institu#i*nai@atu este !rivat de !*si?iitatea de a'şic*ntr*a as!ectu exteri*r (individu !ierde ceea ce 4*""man numeşte trusa de identitate,adic acee *?iecte cu care, în a"ara institu#iei, *amenii îşi m*deea@ in"a#işarea)Jinstitu#i*nai@a#ii sunt *?iga#i s ad*!te !*@i#ii şi "*rmue ver?ae umiit*areJ une*rides"igurarea este !r*!riu'@is, !rin mutiri sau ?taie.

• %roce)ele $e contaminare. ia#a în institu#iie t*tae se caracteri@ea@ !rin "a!tu cinstitu#i*nai@atu se a" în !ermanen# în !re@en#a at*raJ acest "a!t determinim!*si?iitatea de a avea un s!a#iu excusiv, în care !r*!riu c*r!, gFndurie sau *?iectee !ers*nae s "ie inaccesi?ie ce*ra#i 4nstituţiile totale, caracteri@ate !rintr'un grad ridicat de c*ntr* s*cia, regementea@

via#a institu#i*nai@a#i*r în cee mai mici amnunteJ secven#e din via# care, de regu, sunt ai?era a!reciere a "iecarui individ (m*du în care mFncm, ne îm?rcm, mergem a t*aet, ne"acem !atu etc) sunt regementate !rin seturi de regui "*arte !recise, înccarea *r "iind în m*daut*mat !enai@at. Intreaga via# c*tidian a individuui este su!us su!ravegerii şi Gudecriide ctre angaGa#iJ su!ravegerea şi Gudecarea c*nduitei nu se "ac îns *ricum, ci !*trivit unuisistem de regui, regui care au tendin#a s se muti!ice.

%




DRD# Raluca PAVEL

istemu de regui care !ermite administrarea ?ir*cratic a nev*i*r institu#i*nai@a#i*rare, du! 4*""man, cFteva caracteristici !rinci!ae:

• înregimentarea (în !enitenciare, reguie im!un executarea de activit#i a unis*n cuc*egii de deten#ie)J

• reguie a!ar într'un sistem de aut*ritate de ti! eşa*n (caitatea de mem?ru a

!ers*nauui într'un !enitenciar c*n"er !*si?iitatea şi dre!tu de a cere *ricrui de#inutres!ectarea regui*r institu#iei şi, desigur une*ri imediat, de a a!ica sanc#iuni)J• reguie sunt a!icate cu stricte#e.

Lumea instituţiei totale este * ume ae crei exigen#e "undamentae excud aut*n*miaindividuui şi şansa ca acesta s ai? !*si?iitatea (sau sen@a#ia acestei !*si?iit#i) de a'şic*ntr*a via#a. -r*cesee anai@ate anteri*r urmresc trans"*rmarea individuui din Kcea mai deneîn*cuit "iin# (du! ex!resia ui 4ide) într'* !ies standardi@at a sistemuui. -arad*xu !enitenciaruui ca institu#ie este acea c tre?uie s Kre"*rme@e indivi@i "*arte di"eri#i într'unc*ntext care !resu!une uni"*rmitate şi uni"*rmi@are. +ai exact, !enitenciaru este su!usc*nstrFngeri*r *ricrei institu#ii ?ir*craticeJ m*tiva#ia "undamenta "**sit !entru atacurie aadresa euui (di"eritee temeiuri inv*cate ca ra#iunie sanitare, res!*nsa?iitatea !entru sntatea

şi via#a de#inu#i*r, siguran#a etc.) sunt KO...P "*arte des, sim!e ra#i*nai@ri, determinate dee"*rturie de administrare a activita#ii c*tidiene a unui mare numr de !ers*ane, într'un s!a#iuimitat şi cu cFt mai !u#ine resurse cetuite. In aceaşi tim!, "iecare individ re!re@int ununivers singuarJ Kre"*rmarea sa recam ti!uri de interven#ie, inc*m!ati?ie cu administrarea ?ir*cratic.

Kict*ria institu#ii*r t*tae, s!une 4*""man, nu este una cuturaJ dintr'* anumit !ers!ectiv, c*nsecin#ee acestei vict*rii sunt, îns, de aceast natur. Du! 4*""man, vict*riainstitutii*r t*tae este re!urtat cu c*ndi#ia reducerii c*ntacte*r institu#i*nai@atuui cu umeadin a"arJ institu#iie t*tae reai@ea@ des!uierea de veciu Keu civi şi îşi !r*!un sc*nstruiasc, !e ruinee acestuia, un n*u eu, c*m!ati?i cu ceea ce institu#ia de"ineşte dre!tstandarde acce!ta?ie.

Ti%uri /i !orme $e are)i0itate 1n me$iul carceral

3en*menu agresivit#ii atinge ate semni"ica#ii în mediu carcera, !rin "*rmarea şiaimentarea unui Kanumit ti! de tensiune între umea institu#i*na şi "**seşte aceast tensiune !ermanent ca * !Frgie strategic în manevrarea *ameni*r10.

In institu#iie !enitenciare, imitative şi c*nstrFngt*are, "undamentate !e "*r#, team şiin"uen#are, încuraGate de met*de şi tenici !rin care este e"ectuat KînG*sirea euui !ers*anei,*rice de#inut se în"runt cu c* K!ertur?are aut*mat a !r*gramrii r*uri*r, din m*ment cese!ararea institu#i*na de restu umii durea@ 26 de *re din 26 şi !*ate c*ntinua vreme de mai

mu#i ani11

.+ice 3*ucaut reai@ea@ critica încis*rii în ucrarea KA su!ravegea şi a !ede!si,m*tivFnd "a!tu c !enitenciaree nu reduc criminaitatea. In !rimu rFnd, 3*ucaut a"irm cK*ricFt ne'am strdui s extindem, s înmu#im sau s îm?unt#im încis*rie, cantitatea de

!' 4*""man, Erving. (2006). A@iuri. )seuri despre situaţia socială a pacienţilor psi#iatrici şi a altor categorii de

persoane instituţionalizate. aşi: Editura -*ir*m, !. 26!! dem, !!. 26'25

6




DRD# Raluca PAVEL

crime şi de criminai rmFne c*nstant sau, şi mai ru, creşte 12. Deşi !enitenciaree ar tre?ui s"ie institu#ii !rin intermediu cr*ra, deincven#a şi agresivitatea s "ie eradicate, 3*ucaut*?serv c se întFm! exact *!usu: Kîncis*area nu !*ate s nu i@?uteasc s !r*ducdeincven#i, îi "a?ric ciar !rin m*du de existen# !e care' im!une de#inu#i*r: "ie c'i i@*ea@în ceue, "ie c'i !une a * munc inuti1%. -enitenciaru !r*duce deincven#i, du! cum a"irm

aut*ru şi din cau@a "a!tuui c Ke im!une de#inu#i*r c*nstrFngeri vi*ente16

. 9edre!tatea !ecare * !*ate resim#i un de#inut este una dintre !rinci!aee cau@e ce î !*ate înverşuna. KFnd sevede în "eu acesta su!us un*r su"erin#e !e care egea nici nu e'a *rd*nat şi nici mcar nu e !revede, e intr într'* stare *?işnuit de agresivitate "a# de t*t ce' înc*nG*ar (3*ucaut).Ast"e, mediu carcera !*ate genera sau ciar între#ine agresivitatea.

*a?itarea în mediu carcera marcea@ * tentativ c*nstant a de#inutuui de a "ace "a#stricte#ei im!use, de a acce!ta n*rmee sta?iite de ctre !ers*nau !enitenciaruui şi de a seîncadra în sistemu de va*ri, atFt "*rmae, cFt şi in"*rmae !e care e are încis*area. KIn cadru !*!ua#iei !enitenciare se exercit anumite !resiuni şi c*nstrFngeri, atFt din !artea !ers*nauuiinstitu#iei, cFt şi din !artea gru!uui de de#inu#i, care îşi are !r*!riie sae n*rme şi statutein"*rmae, care nu c*incid cu cee d*rite de c*nducerea !enitenciaruui15, de#inutu avFnd

!*si?iitatea de a *!ta !entru una dintre cee d*u sisteme de va*ri şi de n*rme.4*""man !r*!une !atru "*rme de ada!tare ae de#inu#i*r a"a#i în aceast Kderivada!tativ1/:

1. +et*da Kretragerii situa#i*nae, a însingurrii, care marcea@ * categ*rie adeîncadrrii de#inutuui retras, !rin reducerea ?ruta a antrenrii sae în !rice situa#ie dec*municare cu a#iiJ

2. +et*da Kin"exi?i a i!sei de su!unere, ce re@id în c*nstanta în"runtare aangaGa#i*r !enitenciaruuiJ

%. +et*da Kc**ni@rii, ce !resu!une acimati@area a s*mrie mediuui carceraJ6. +et*da Kc*nvertirii, ce indic acce!tarea de#inutuui a !ers!ectivei !enitenciaruui,

ex!unFnd un c*m!*rtament *rd*nat, !r*!riu m*raei şi uni"*rm.

In mediu !enitenciar se !*t de@v*ta egturi de#inut'de#inut, !ers*na'de#inut, ce !*t "iatFt de c*a?*rare, cFt şi c*n"ictuae. Incarcerarea, traiu în !enitenciar !*ate determinaKad*!tarea unei atitudini *stie ("#ise sau ascunse) "a# de !ers*nau încis*rii, "a# de umeadin a"ar şi de@v*tarea unei a?iit#i "a# de ceia#i de#inu#i, s!riGinirea reci!r*c *ri de cFte *riinteresee reae sau imaginare ae acest*ra intr în c*n"ict cu unee dis!*@i#ii ae aut*rit#ii1&.

Agresivitatea este încuraGat de m*du de via# carcera, via#a în c*ectivitate anuFndde#inutuui K*rice intimitate, individu nu se !*ate ascunde de !artea rea a ce*r din Gur, nu are !*si?iit#i de re"ugiu sau de scim?are1$.

-rinci!aee "*rme ae agresivit#ii ce !*t "i regsite în mediu carcera, ce reies dinstudiie reai@ate asu!ra c*nduite*r agresive remarcate a de#inu#i sunt urmt*aree18:

!2 3*ucaut, +ice. (2005). $ supraveg#ea şi a pedepsi. %aşterea !nc#isorii. -iteşti: Editura 65, !. %%5!# dem, !. %%/!$ idem!% dem!6 4*""man, Erving. (2006). A@iuri. )seuri despre situaţia socială a pacienţilor psi#iatrici şi a altor categorii de

persoane instituţionalizate. aşi: Editura -*ir*m, !!. /2'//!& Ban, A., tniş*r +. şi +iric +. (2002). Penologie. Bucureşti: Editura scar -rint, !. 105!8 3*rian, 4e*rge. (2002). Psi#ologie penitenciară. Bucureşti: Editura scar -rint, !. 1$&! dem

&




DRD# Raluca PAVEL

1. $gresivitatea !ntre deţinuţi incude a!eativee Gignit*are, inGuriie, agresiunea ver?a,"i@ic şi sexua, vtmarea c*r!*ra, tentativee de *m*r şi *m*rurie:

2. $gresiunile comise de către deţinuţi asupra angajaţilor penitenciarului c*n#in KinGuriiadresate cadre*r, amenin#rie, distrugerie de ?unuri, re"u@u de a înde!ini *rdinee sau de a !rimi rana @inic, tentativee de *vire şi *virie !r*!riu'@ise20J

%. $gresiunile săvârşite de angajaţi asupra deţinuţilor incud a!eative Gignit*are, insute,c*nduite *?scene, *viri şi ciar scingiuiriJ$. $utoagresiunile sau agresiunie c*mise de de#inu#i îm!*triva !r*!riei !ers*ane, cum ar

"i Kaut*mutirie, re"u@u de a !rimi ran, ingerri de su?stan#e sau medicamente în exces,tentativee de sinucidere şi ciar sinuciderie c*nsumate21.

In mediu !enitenciar, un *c încis, cu * imitare a s!a#iuui de mişcare, în care n*rmee*"iciae sunt rigur*ase este a!r*a!e im!*si?i de de!istat numru exact a agresiuni*r, mutedintre acestea ne"iind a"ate de angaGa#ii !enitenciaruui, atee nu sunt *?servate de ctre aceştia,iar atee sunt trecute cu vederea.

Dan Banciu c*nsider c exist trei m*dait#i de mani"estare a agresivit#ii în mediucarcera22 :

1. $gresivitate reală, Kascuns şi nedetectat, care re!re@int verita?ia dimensiune a"en*menuui, dar a crei v*um rmFne necun*scut, incu@Fnd t*ate ti!urie şi "*rmee deagresivitate !etrecute în m*d rea în !erimetru încis*rii2%. Aceast ci"r neagr a agresivit#ii !*ate "i estimat !rin e"ectuarea de ancete de victimi@are atFt în miG*cu de#inu#i*r, cFt şi acadre*r, !entru a a"a cau@ee !entru care aceste agresiuni nu au "*st ra!*rtate. In *rice mediucarcera, exist un c*d tacit între de#inu#i, între aceştia şi cadree angaGate re"erit*r a acce!tareamutua a un*r agresiuni, !erce!ute dre!t admisi?ie, su!*rta?ie.

2. $gresivitatea descoperită, ra!*rtat sau *?servat de ctre de#inu#i şi angaGa#i, care nu !*ate "i *mis, !entru c incude şi * serie de *viri, vtmri c*r!*rae, distrugeri de ?unuri.Am!*area acesteia este mai mic decFt a ceei reae. K+*tivu c*nst în "a!tu c unee dintreaceste agresiuni, ciar dac au "*st desc*!erite se sting !rin neg*cieri şi medierea între cee d*u

ta?ere adverse, de#inu#ii neavFnd interesu s "*e !ede!si#i, iar !ers*nau de su!ravegere s nu'şi cree@e !r*?eme cu c*nducerea !enitenciaruui26.%. $gresivitatea sancţionată sau !ede!sit incude d*ar ti!urie de agresiune e"ectuate

între de#inu#i sau asu!ra cadre*r, v*umu su "iind destu de mic în c*m!ara#ie cu !rimee d*um*dait#i de mani"estare ae agresivit#ii.

Dan Banciu c*ncide c KrmFne descis !r*?ema ace*r acte de agresiune c*mise de !ers*nau institu#iei asu!ra de#inu#i*r, în care mute nu sunt nici*dat cun*scute, dare care !*tincude în rFndu încarcera#i*r sentimente de "rustrare, ur, "urie şi r@?unare, "av*ri@Fnd ast"e !r*!ensiunea *r s!re agresivitate25.

S%eci!icul rela&iilor inter%er)onale $in me$iul carceral

2' Banciu, Dan. (2010). Agresivitatea în mediu !enitenciar ca e"ect a decutura#iei. Sociologie Românească, $ (%), !. &62! dem22 dem, !. &52# dem2$ dem2% dem

8




DRD# Raluca PAVEL

I# Rela&ia $e&inut 2 %er)onal

In ucrarea K-si**gie !enitenciar, 4e*rge 3*rian enun#a trans!aren#a şi via#a ac*mun, dar şi decuturai@area şi !ierderea em!atiei a ce*r din mediu carcera: Kvia#a înîncis*are este în m*d a?s*ute * via# în gru!: este anuat *rice intimidate, t*tu este a vedere

!entru ceia#i, rea#ia inter!ers*na este * g*ire, * risi!ire de sine, nu te !*#i ascunde de !artearea a c*nduitei ce*r din Gur, ca!acitatea de a su!*rta in"irmit#ie su"eteşti ae ce*ra#i estedemut de!şit. i, mai ru, !*si?iit#i de re"ugiu, de scim?are nu existQ2/.

-ers*nau !enitenciaruui se *rgani@ea@ într'* ume !uternic structurat şi, simutan,ierari@at, în "unc#ie de niveu studii*r, aşa cum a"irm te"an Brun*, deşi, din exteri*r, !are a"i * Kume *m*gen şi greu di"eren#ia?i2&. 4radu de şc*ari@are a cadre*r e in"uen#ea@,"r eciv*c, aut*ritatea, dar şi accesu a diverse !riviegii: Kaccesu a aimente, c*ncedii,deega#ii, vi@ite în strintate este evident imitat gardieni*r, cr*ra nu i se recun*aşte decFtr*u de ceari, de !*rt'cei, de desci@t*ri şi înci@t*ri de uşi2$.

ea#ia dintre !ers*na şi de#inu#i !*ate "i des!rins din ti!**gia !e care * reai@ea@te"an Brun* cadre*r. E identi"ic, în ucrarea sa, K+ediu !enitenciar r*mFnesc. utur şi

civii@a#ie carcera, cinci categ*rii distincte de angaGa#i: r*?*tu, carieristu, ra"inatu, vi*entuşi angaGatu ?un, aintat K?unicu#a. Robotul este categ*ria ce mai "recvent întFnit în mediu carcera. Ac#i*nea@ maşina şi

i!sit de *rice urm de !ers*naitate, a!icFnd reguie !Fn a ce mai mic detaiu. es!ect*rdinee "r a'şi !une !r*?ema re!ercusiuni*r acest*ra sau "r a ua în c*nsiderare as!ecteeumane, du! cum remarc uxandra esereanu: Ri'a intrat !er"ect în r*, iar acest ucru"isurea@ însuşi c*nce!tu de umanitate28. *?*tu instaurea@ un !r*cess c*ntinuu de turnt*rieîntre de#inu#i, !entru a'i îm!iedica s se aut*mutie@e sau s ia !arte a activit#i ned*rite înmediu carcera. Este un ?ir*crat înnscut, avFnd t*t tim!u în !reaGma ui d*ve@i scrise care s îiegai@e@e t*ate ac#iunie. ea#ia cu de#inutu este una de su?*rd*nare a ceui din urm, iarRde#inutu nesu!us este ra!id eticetat ca "iind !ericu*s şi încadrat într'un at regim de

tratament. Discu#iie ş*!tite dintre mai mu#i c*ndamna#i sunt !rivite ca !ani"icri ae evadrii şisunt sanc#i*nate ca atare%0.Carieristul îşi !asea@ interesee !ers*nae deasu!ra interese*r ce*ra#i, este vanit*s şi

se încadrea@ în categ*ria !r*stuui "udu, a"işFnd * masc de inteectua, v*r?ind în maxime şicitate. Este ama?i, dar t*cmai !entru a'şi înde!ini sc*!u de !arvenit, iar în rea#ia cu de#inu#iid d*vad de * ca!acitate de mani!uare mir*?*ant. Distri?uie "av*ruri c*ndamna#i*r (#igri, ?utur şi ate ?unuri a care aceştia nu au acces) care î sus#in în încercarea sa de a !r*m*va !escara ieraric. u un s!irit de *?serva#ie de@v*tat dat*rit sc*!uri*r !e care as!ir s e ating,Ksimte instinctiv !eric*u !e care' re!re@int anumite !ers*ane (de#inu#i, c*egi, su!eri*ri sauvi@itat*ri) şi încearc din rs!uteri s e neutrai@e@e ac#iunie, în"rFngFndu'e !rin munci deu@ur. In ca@u de#inu#i*r recacitran#i urmreşte îndea!r*a!e ?*te@u, care e "rFnge v*in#a şi

26 3*rian, 4e*rge. (2002). Psi#ologie penitenciară. Bucureşti: Editura scar -rint, !. $82& Brun*, te"an. (200/) (2005). Mediul penitenciar românesc. Cultură şi civilizaţie carcerală. aşi: Edituranstitutu Eur*!ean, !. 8528 dem2 esereanu, uxandra. (2001). Panopticum. ortura politică !n secolul "" . aşi: Editura nstitutu Eur*!ean, !.110#' Brun*, te"an. (200/) (2005). Mediul penitenciar românesc. Cultură şi civilizaţie carcerală. aşi: Edituranstitutu Eur*!ean, !. 85




DRD# Raluca PAVEL

s!iritu nesu!us şi îi trimite a munci degradante şi ist*vit*are: s!area 7'uri*r, cur#areacart*"i*r, s!area !*dee*r, amenaGarea ?*rduri*r%1.

A treiea ti! de cadru din mediu carcera este rainatul , !ers*an cu studii su!eri*are,dar ae cr*r cutur are numer*ase acune. nteigent, t*tuşi, ra"inatu se înscrie în categ*ria !erverşi*r, care atrag de#inu#ii cu educa#ie !entru a e su?mina re@isten#a şi !entru a'i !utea

mani!ua du! ?unu !ac. In d*meniie din care !r*vine (s*ci**gie, !si**gie, Guridic,medica), ra"inatu *cu! un *c !eri"eric, "erindu'se de a în"runta !ers*anee avFnd * !*@i#ieieraric su!eri*ar, t*cmai !entru a nu îşi etaa acunee !r*"esi*nae. KActivit#ie c*tidienemrunte, dar nu mai !u#in stresante, e reduce a!etitu !entru ectur şi !entru !regtirea !r*"esi*na. (...) tiu ra"inat se mani"est, mai aes, în rea#iie cu *"iciait#ie venite în vi@it,ei "iind sc*şi a înaintare ca s dea * c*n"irmarea !r*"esi*na sistemuui de !riviegii%2.

0iolentul este ce de'a !atruea ti! de angaGat, "iind sadic şi ?ruta. KIn genera, sunt "iin#emarcate de un de"ect "i@ic, de gree andica!uri !siice sau de * s*art de*c de invidiat %%.-erce!Fndu'se dre!t * Gert încinat dat*riei, c*m!exat şi cu un sentiment de mu#umire !r*v*cat de e"ectu umiin#ei şi a vi*en#ei, acest cadru a mediuui !enitenciar reai@ea@îm?*dit de * însu"e#ire !uternic şi de * excitare excesiv, t*ate ucrurie in"ame, G*snice din

sistemu carcera. Deşi numru *r nu este mare, "iind a!r*ximativ 5'10S din t*tau angaGa#i*r,ac#iunie *r devine caracteristice !entru t*t ceea ce înseamn !enitenciar în s"era r*mFneasc.Am de"*rma reaitatea dac i'am c*nsidera !e t*#i !e t*#i angaGa#ii din sistemu !enitenciar ca"iind un amestec de s?atici, care sunt vi*en#i şi t*rturea@ de#inu#ii din setea de !cere, dininstinct. Deşi cei care se încadrea@ în acest ti!ar nu sunt agrea#i de c*nducere, Keste evident cangaGarea în "iecare !enitenciar a cFt*rva eemente din aceast categ*rie este necesar nu d*ar !entru c ee înde!inesc t*ate activit#ie inerente sistemuui, ci şi !entru c men#in imagineaunei umi dure, ?rutae, de care *rice cet#ean i?er tre?uie s se "ereasc s * cun*asc !ers*na%6. Ast"e, vi*en#ii îşi aduc a!*rtu !rin cru@imie !e care e "ac, nu d*ar a ascutarea şisu?Gugarea ce*r din s!atee gratii*r, ci şi a *?edien#a ce*r din a"ara *r. Ki*en#ii suntînd*ctrina#i "anatici ai sistemuui !unitiv, !e care !si**gii i'au cata*gat ca isterici, !erverşi,

sad*'mas*cişti , !aran*ici, *m*sexuai, sci@*i@i. redinci*şi ide**giei t*taitare, ei suntc*nvinşi c !e umerii *r a aşe@at s*cietatea * res!*nsa?iitate uriaş: aceea de a'i !ede!si !edeincven#i, un s*i de "iin#e !mdite dintr'* at materie, in"eri*ar şiu !ericu*as, !e care eitre?uie s * neutrai@e@e%5.

Ntimu ti! de angaGat din mediu carcera este ce a saariatuui ?un, i!sit de vi*en# şiuman, aintat une*ri K?unicu#a. Aceast categ*rie de angaGat "ace ca de#inu#ii s resimt, cFt se !*ate de accentuat, di"eren#a. E !erce!ut dre!t "raier !entru c este un *m *nest, cu egturim*rae !uternice, dedicat meseriei ui (medic, !re*t, !si**g, s*ci**g) şi nu d din c*ate !entrua avansa !e scara ieraric sau !entru a se în"ru!ta din ?unurie administra#iei, K?unicu#a ested*rnic de a aGuta cFt mai mut şi de a drui, t*erFnd nedre!t#ie din Gur, neGudecFndu'e,încercFnd de cee mai mute *ri s e c*recte@e. KIntr'* ume în care eşecu, !at**gicu,dis!erarea, ne!utin#a, c*ru!#ia şi vi*en#a sunt !rinci!aee c**rd*nate care de"inesc !enitenciaru, ei c*nsider c t*ate acestea sunt !rieGu tririi un*r ex!erien#e umane, divine,

#! dem#2 dem , !. 12$## C*d*r*v, C@vetan. (188/). Conruntarea cu e/trema. 0ictime şi torţionari !n secolul "" . Bucureşti: Editura=umanitas, !. 11$#$ Brun*, te"an. (200/) (2005). Mediul penitenciar românesc. Cultură şi civilizaţie carcerală. aşi: Edituranstitutu Eur*!ean, !. 128#% dem

!'




DRD# Raluca PAVEL

medicae, !si**gice, de mare !r*"un@ime, !r*v*cri !entru re!unerea va*ri*r în *rdinea *r"ireasc%/. Işi gidea@ c*m!*rtamentu în c*n"*rmitate cu va*rie !r*"esiei şi nu cu cee ae*rgani@a#iei, iar deşi munca *r nu are mre#ia şi strucirea er*i*r, asigur *rdinea şi iniştea în !enitenciare, stingFnd mute c*n"icte înainte de a se naşte sau de a ua am!*are. C*tuşi, mediucarcera re!rim ?untatea şi umanitatea, camaraderia şi a"ec#iunea !entru angaGa#i "iind

!ede!site de reguamentee interne ae !enitenciaruui. +u#i angaGa#i devin "ire retrase şi încise,interi*ri@ate. K-re@en#a *r în !enitenciar este mai degra? !asager, mete*ricJ ne!utFndu'seada!ta sau ne!utFndu'şi e"ectua meseria a standardee înv#ate, migrea@ s!re *rgani@a#iie n*n'guvernamentae sau în ate #ri%&.

II# Rela&ia $e&inut 2 $e&inut /i ti%ul $e li$er in!ormal

In ucrarea K-si**gie !enitenciar, 4e*rge 3*rian a"irm: Kenirea în !enitenciartu?ur ecii?ru !ers*nait#ii !rintr'* tri! reducere: a s!a#iuui de ia#, a tim!u !ers*na(sus!endarea viit*ruui, reativi@area trecutuui) şi a c*m!*rtamentuui s*cia (i@*are, a?and*n).

tresu !reungit în "a@a de ancet, intrarea într'* c*ectivitate de an*nimi, c*ntr*u rigur*s ac*nduitei, de!eden#a de !ers*na, densitatea uman (su!raag*merarea) "av*ri@ea@ a!ari#ia şicr*nici@area unei !at**gii s!eci"ice%$. derea a"ectiv, degradarea imaginii de sine şiinada!tarea în mediu carcera sunt !r*v*cate de Ka!atia, i!sa ini#iativei, !ierderea interesuui !entru ucruri, *ameni şi evenimente, aneste@ia a"ectiv, inca!acitatea de a mai "ace !anuri,resemnarea "ataist%8.

rice s!a#iu încis creea@ un ti! de rea#ii inter!ers*nae. In mediu carcera, deşi se !resu!une c t*#i de#inu#ii sunt egai şi au aceeaşi dre!turi, rea#iie inter!ers*nae sunt !uternicierari@ate, atFt de ctre !ers*nau !enitenciaruui, cFt şi de ctre de#inu#ii înşişi.

riteriie *"iciae du! care sunt casi"ica#i de#inu#ii K(du! deictu "cut, cas s*cia de !r*venien#, *rigine etnic sau regi*na, vFrst, ti! de arest: !reventiv, !rimar, recidivist) se

traduc în îm!r#irea *r în di"erite s!a#ii de deten#ie, cu !riva#iuni şi "aciit#i di"erite60

. -esteaceste criterii se su!ra!un cee ae de#inu#i*r. In ca@u c*ndamna#i*r, Kierariie se de@v*t în"unc#ie de ceea ce !*ate *"eri "iecare. Lumea de#inu#i*r e c*nstruit !e scim?: de ?unuri, deservicii, de in"*rma#ii61.

In t*!u ierariei se situea@ înt*tdeauna reci$i0i/tii sau cei cu 0ec(ime şi cei %uternici!i"ic. In scim?u un*r ?unuri sau servicii, aceast categ*rie de de#inu#i e *"er n*i*r veni#is!riGin !entru ada!tarea în mediu carcera, ini#ierea în aceast c*munitate e Kînatursentimentee de nesiguran#, team, su"erin# şi îi *"er ra#iuni decu!a?ii@ante şi un n*u sensvie#ii62.

-e trea!ta in"eri*ar se regsesc )cla0ii, !raierii sau ne%o&ii M ei se *cu! cu aranGatu !aturi*r şi s!atu enGeriei at*ra. Ei reai@ea@ aceste servicii, !entru c ne"iind vi@ita#i de rude

şi "amiie sau !ier@Fnd c*ntactu cu aceştia, nu au ce *"eri !entru a se ridica în ieraria gru!uui.#6 dem, !. 1%0#& dem#8 3*rian, 4e*rge. (2002). Psi#ologie penitenciară. Bucureşti: Editura scar -rint, !. 1%/# dem$' Brun*, te"an. (200/) (2005). Mediul penitenciar românesc. Cultură şi civilizaţie carcerală. aşi: Edituranstitutu Eur*!ean, !. 118$! dem$2 dem

!!




DRD# Raluca PAVEL

Aceast cas s*cia este, a rFndu ei, structurat !uternic. K-rinci!au criteriu este ce aexcuderii, a re!usiei: "a# de criminaii de c*!ii, vi*at*ri, t*xic*mani, ?*navi de DA sau dee!atit, *m*sexuai, travesti#i, incestu*şi. es!ingerea *r este * "*rm de !uri"icare şi deîntrire a imaginii de sine. Exist * rigiditate m*ra excusivist, care îi tratea@ !e aceştiindivi@i ca agen#i ai decderii umane6%

Crea!ta cea mai de G*s esre *cu!at de bulanii sau de s%urca&ii, categ*rie în care dacintri, nu mai ieşi !Fn a ei?erare. In aceast cas intr Kcei su!uşi !erversiuni*r sexuae (...).Aceştia sunt de regu seecta#i dintre r*mFnii mai as!ectu*şi "i@ic şi care a data KînG*sirii erau !uternic de!rima#i !siic şi m*ra, deci vunera?ii într'un grad ridicat. 9ici*dat #iganii nu aGungîn situa#ia astaJ ei sunt îns cei care Ks!urc. (...) Buangii sunt ?taia de G*c a tutur*rde#inu#i*r66.

Din aceeaşi cas a Kne!*#i*r, dar într'* at categ*rie se regsesc oăreii sau %i)icile,Kcei care car sac*şee at*ra, care'i aGut !e Kşmeceri a ateiere. In ca@u în care ei !rimesc un !acet, acesta e re!ede c*n"iscat de cei !uternici, *r nemairmFnFndu'e decFt "*arte !u#ineucruri65.

3u%4nii sunt ceva mai stia#i, mai !strea@ un gram de demnitate, de!enden#a *r de

#igri e mai redus decFt a at*ra, deci une*ri !*t re"u@a muncie degradante.In aceeaşi cas se a" )i!oanele, 5eturile sau turnătorii. unt retraşi de ceia#i de#inu#iK!entru c se su!un aut*rit#i*r !entru vagi !r*misiuni de i?erare c*ndi#i*nat, ei su!*rt *ri decFte *ri se iveşte *ca@ia, ?taia de G*c şi r@?unarea ideri*r6/.

Im%re)iile re!re@int de#inu#ii care se *!un atunci cFnd cineva încearc s'i umieasc. 9umru *r este destu de mare, niveu de şc*ari@are este mai ridicat, sunt c*ndamna#i !entru"urturi mrunte şi !strea@ !rintre cei mai ?ine rea#iie cu cei de a"ar.

Băie&a/ii se dau deşte!#i şi tind s'i !r*steasc !e ceia#i. Deşi numru *r nu este mare,r*u !e care î au este "*arte im!*rtant, însu"e#ind c*munitatea.

mec(erii sunt cei din vFr"u !iramidei, nu sunt Kturna#i, nu Kt*arn, e "ur at*ra !acetee, au scavi, se ada!tea@ ce mai ?ine a mediu !enitenciar, iar rea#iie m*rae sunt

sa?e sau inexistente în ca@u *r. KIn aceast categ*rie se aGunge !rin vecime, "*r# şi şiretenie,dar şi !rin !r*tec#ia unui !rieten sau unei rude a"at în !enitenciar într'* !*@i#ie ieraricsu!eri*ar. Tiganii sunt cei mai !redis!uşi s *cu!e aceste *curi. In rFndu şmeceri*r intr deregu cei cu "a!te de*se?it de grave (*m*ruri, *vituri cau@at*are de m*arte, vi*uri etc.)6&.ea#iie cu !ers*nau !enitenciaruui sunt unee "*arte ?une, cadree Ksunt dis!use s e t*ere@e* cantitate c*nsidera?i de !ungşii ae *r în scim?u asigurrii *rdinii, securit#ii şi ada!trii M va*rie cee mai im!*rtante ae regimuui !enitenciar. -uterea *r este de cee mai mute *riegai@at: ei sunt şe"i de d*rmit*are, şe"i de cas, şe"i de ateier. A?iitatea *r în tratarea cu !ers*nau !enitenciaruui e asigur !uterea a?s*ut în gru!6$. mecerii "ac !*si?itransmiterea *?iceiuri*r şi a Ktradi#ii*r de a genera#ie a genera#ie, ei decid reguie ce tre?uieres!ectate de ceia#i de#inu#i, ei sta?iesc ierariie şi m*du de des"şurare a vie#ii c*tidiene. Eisunt iderii in"*rmai din !enitenciare, Kaut*rit#ie m*rae ae ceue*r şi administrat*rii Gusti#iei.

$# dem, !.120$$ dem$% dem, !. 121$6 dem$& dem, !. 122$8 dem

!2




DRD# Raluca PAVEL

-entru c sunt cei mai !uternici, reuşesc s'şi *"ere c*n"*rtu maxim care !*ate "i *?#inut înc*ndi#ii de deten#ie68.

+ediu carcera re!re@int un s!a#iu în care de#inu#ii îşi rede"inesc c*nstant !ers*naitateaşi c*m!*rtamentu, în sc*!u unei cFt mai ?une şi ra!ide ada!tri a acest m*d de via#, !rivat dei?ertate, "amiie, ?unuri şi servicii.

III# Li$erul in!ormal $in me$iul carceral /i co$ul neo!icial al $e&inu&ilor

In ucrarea Ka*ri, regui şi !strarea !cii: cum descriu de#inu#ii *rdinea şi c*ducarcera în !enitenciaree din ai"*rnia, e?eca Cramme, din cadru Nniversit#ii din 9e?ras<a, !r*!une anai@area c*duui de#inu#i*r şi r*u ui în !strarea *rdinii în mediucarcera. ercetrie anteri*are !r*!uneau te@a c*n"*rm creia de#inu#ii "**sesc acest c*d !entrua structura şi a de"ini reguie in"*rmae ae centre*r de deten#ie. -rin cercetarea !e care aîntre!rins'*, e?eca Cramme îşi axea@ aten#ia !e aceeaşi !r*?ematic M c*du de#inu#i*r, îns !rivit din at !unct de vedere: cum vd de#inu#ii n*rmee nescrise ae !enitenciaruui şi cum esteintegrat în aceast vi@iune c*du mai sus men#i*nat. Ast"e, ea nu !*rneşte de a !remisa

existen#ei unui c*d, dar nici nu neag reaitatea ui, s!erFnd, în acest m*d, s veri"ice ceea"irmate de ctre a#i cercett*ri care au ad*!tat aceast inie în cadru studii*r *r.In !rimu rFnd, sunt !re@entate *rientrie te*retice din aceast @*n, men#i*nFndu'se

aut*ri !recum =*ard Bec<er, in, *ard, Cerr Uac*?s. De asemenea, aut*area !re@int şiceea ce !*ate "i c*nsiderat esen#a cercetrii sae M de"ini#ia c*duui de#inutuui în c*nce!#ia uiBr*ns*n: K*du re!re@int * *rgani@are a va*ri*r criminae în *!*@i#ie cu va*rie s*ciet#iic*nven#i*nae şi cu ae *"iciai*r !enitenciaruui M ca ex!*nen#i ai s*ciet#ii50.

deea sus#inut de aut*area cercetrii este aceea c*n"*rm creia iderii din mediu !enitenciar v*r s men#in ucrurie su? c*ntr*, ast"e încFt s nu existe !eric*u rev*te*r saua un*r vi*en#e de mare am!*are. +*tivu este sim!u: aceşti ideri se *cu! cu activit#iiegae. In ca@u un*r c*n"icte de !r*!*r#ii, *"iciaii !enitenciaruui ar instaura starea de aert, ar

"i e"ectuate !erci@i#ii, ieşirea în curtea încis*rii ar "i inter@is. C*ate acestea "ac ca activit#ie*r iegae s se mai !*at des"şura M !ier@Fnd ?ani şi, !rin urmare, !utere. -entru a !reîntFm!ina aceast situa#ie, iderii media@ c*n"ictee şi încearc s #in ucrurie su? c*ntr*atent.

-entru aceast cercetare au "*st intervieva#i 60 de de#inu#i şi / gardieni, met*da deintervievare "iind interviu structurat. C*#i de#inu#ii intervieva#i au "*st ei?era#i c*ndi#i*nat din !enitenciare cu maxim d*u uni înaintea intervievrii *r. In discu#iie cu aceştia, dar şi cugardienii, accentu a "*st !us !e reguie nescrise ae !enitenciaruui.

Aşadar, în *rice !enitenciar exist anumite reguui in"*rmae care tre?uie acce!tate.Acestea sunt de"inite ca "iind c*du genera a de#inutuui. In "unc#ie de gru!area, ?anda din care"ace !arte, de#inutu tre?uie s res!ecte * serie de n*rme M aceste n*rme "iind sta?iite de ctre

şe"u gru!rii. In ca@u în care n*rmee sunt înccate, exist c*nsecin#e, de *?icei vi*ente,a!icate "ie de gru!ri rivae, "ie de însuşi gru!area a care de#inutu este a"iiat. e !*t men#i*naregui !recum cine st a c*ada de a cantin, cu cine ai v*ie s v*r?eşti sau nu, denun#urie!Frasunt inter@ise, se evit c*m!*rtamentu rasist, nu se discut a"acerie ?andei tae.

$ dem, !. 12%%' Cramme, e?ecca. (2008). aues, ues, and ee!ing te -eace: =* +en Descri?e rder and te nmate*de in ai"*rnia -ris*ns, 1eviant 2e#avior , %0: $, !. &6&

!#




DRD# Raluca PAVEL

Nnii cercett*ri !recum =assine a"irm c un asemenea c*d a de#inutuui nu exist51, !ecFnd cei mai mu#i cercett*ri îi recun*sc existen#a, îns nu în aceaşi m*d sau a aceeaşi scar.

=*ard Bec<er a"irm c *amenii, în interi*ru *ricrei s*ciet#i, "*rmea@ cuturi şisu?cuturi avFnd !r*!riie n*rme şi sisteme de regui. In cadru !enitenciaruui, aceste regui M înca@u n*stru, in"*rmae M au a!rut ca * necesitate a ce*r care des"ş*ar activit#i iegae. e

!*ate a"irma c *rgani@area din !enitenciare este "*arte simiar, dac nu ciar identic,*rgani@rii criminae din cadru s*ciet#ii. eguie gru!rii încarcerate sunt, în "a!t, aceeaşiregui ca ae unei gru!ri ce activea@ în i?ertate52.

In !enitenciare, iderii sunt cei care !un în ?aan# ucrurie şi încearc s medie@e situa#iaîn ca@u unui c*n"ict. La "e este şi în i?ertate. *du este ierari@at în "unc#ie de r*u "iecruiaîn gru!are. ei care se a" mai sus !e scara ieraric sunt cei cu mai mute ?ene"icii decFt cei de G*s.

Nnii de#inu#i sunt !ede!si#i de !r*!ria ?and !entru a nu se isca un c*n"ict mai mare,c*n"ict care ar "i dunt*r !entru t*at umea. In cercetarea e?eci Cramme este crei*nat unde#inut care a su"erit mari vtmri c*r!*rae ca urmare a unui c*n"ict cu at ?and, t*cmai !entru a !reveni c*nsecin#e mai grave. De asemenea, este *"erit dre!t exem!u un de#inut care a

"*st dat de ctre şe"u gru!rii din care "cea !arte !e mFna gru!rii rivae care avea anumitec*nturi de înceiat cu e. Asemenea deci@ii arat cFt de mut este !re#uit c*a?*rarea s!remen#inerea *rdinii în !enitenciare, ciar şi de ctre ?ande. Ast"e, vi*en#a este "**sit ca *uneat de c*ntr* şi de !strare a iniştii. Aceast inişte este "undamentu ec*n*mieisu?cuturi*r din !enitenciare. 3r ea, a*u ar interveni şi nimeni nu îşi d*reşte acest ucru.

*du de#inutuui, du! cum ni se arat, este res!ectat de t*at umea, "ie c e v*r?a demem?ri ai gru!ri*r sau nu şi, mai aes, "ie c î în#eegi sau nu, "ie c #i se !are sau nu s*id.C*#i î res!ect, !entru c este unica m*daitate !rin care !*#i avea !arte de ceea ce de#inu#iinumesc Kdeten#ie uş*ar.

Nn at as!ect "*arte im!*rtant şi interesant î c*nstituie aegerea un*r de#inu#i de ares!ecta mai mut c*du in"*rma în de"av*area regui*r *"iciae ae !enitenciaruui. Aceştia aeg

aceast !*@i#ie, care e !reungeşte !eri*ada deten#iei, t*cmai !entru c re!ercusiunie unei atedeci@ii ar "i mut mai grave.Ins, t*ate acestea au *c şi în a"ara mediuui carcera, ast"e încFt n*utatea acestei

cercetri este *arecum um?rit.eea ce "ace !entru mine di"eren#a între c*m!*rtamentu gşti*r din !enitenciar şi ce

din a"ara *r este, t*cmai, res!ectarea c*duui de#inutuui, într'* anumit msur şi de ctreaut*rit#i. Acesta este !unctu de vedere !*ate ce mai interesant, în *!inia mea, care ar tre?uisu!us anai@ei.

Deşi studiu e?ecci Cramme eviden#ia@ anumite as!ecte, nu este de * reevan#n*ta?i, ea neac*!erind şi as!ectu res!ectrii acestui Kc*d a de#inutuui de ctre *"iciai. Nnat as!ect care ar "i tre?uit urmrit este m*du în care *"iciaii c*ntri?uie a ad*!tarea şi ciarres!ectarea acestui c*d în rFndu de#inu#i*r.

%! dem%2 dem

!$

Seminar 6. Mediul Penitenciar

Documents

Transcript of Seminar 6. Mediul Penitenciar