selectia naturala

4
Selectia naturala Selecția naturală este mecanismul fundamental al evoluției ființelor vii (plante, animale, bacterii, fungii), care constă în șanse inegale ale indivizilor la reproducere cu succes și propagarea genelor sale, în dependență de însușirile organismului, dictate de acele gene, care îl fac pe acesta mai mult sau mai puțin adaptat la mediul său. Teoria selecției naturale a fost elaborată de Edward Blyth, și sistematizată apoi de Charles Darwin, în cartea sa "Originea Speciilor" (en: "On the Origin of Species"). Conform teoriei evoluției prin selecția naturală, natura produce spontan variații: - dăunătoare, - indiferente, - avantajoase. Variațiile avantajoase sunt selectate prin acest mecanism și sunt propagate la urmași. Variațiile dăunătoare se propagă la mult mai puțini indivizi, sau dispar complet. Varietățile se conturează ca specii în curs de formare. În populațiile mici se manifestă efectul Sewall Wright sau driftul genetic, supraviețuirea urmând legile întâmplării. Mai mulți savanți au înaintat diferite opinii referitor la subiectul selecției naturale. Cine este selectat și conform trăsăturilor cărui individ. Selecția grupului afirmă că un anumit grup de indivizi tinde să apere interesele grupului, și avantajele individului se împart la tot grupul. Exemple de astfel de selecție reprezintă grupuri de animale sociale. O colonie de albini lucrează împreună, și indivizii se sacrifică, pentru binele grupului. Astfel este selectat grupul în care indivizii au mai multe trăsături avantajoase față de alt grup (printre care și trăsăturile care influențează colaborarea). [1] Prin selecția grupului, evoluția ar duce la comportament absolut altruist care are ca scop beneficiul grupului. Lacunele acestei ipoteze se ivesc atunci când se cercetează alte forme de viață, care nu au comportament social, sau când se observă comportament agresiv între membrii unui grup. Selecția indivizilor afirmă că fiecare individ este independent. În acest context, supraviețuirea și propagarea

description

selectia naturala

Transcript of selectia naturala

Selectia naturalaSelecia naturaleste mecanismul fundamental al evoluiei fiinelor vii (plante, animale, bacterii, fungii), care const n anse inegale ale indivizilor la reproducere cu succes i propagarea genelor sale, n dependen de nsuirile organismului, dictate de acele gene, care l fac pe acesta mai mult sau mai puin adaptat la mediul su. Teoria seleciei naturale a fost elaborat de Edward Blyth, i sistematizat apoi de Charles Darwin, n cartea sa "Originea Speciilor" (en: "On the Origin of Species"). Conform teoriei evoluiei prin selecia natural, natura produce spontan variaii: - duntoare, - indiferente, - avantajoase. Variaiile avantajoase sunt selectate prin acest mecanism i sunt propagate la urmai. Variaiile duntoare se propag la mult mai puini indivizi, sau dispar complet. Varietile se contureaz ca specii n curs de formare. n populaiile mici se manifest efectul Sewall Wrightsau driftul genetic, supravieuirea urmnd legile ntmplrii.Mai muli savani au naintat diferite opinii referitor la subiectul seleciei naturale. Cine este selectat i conform trsturilor crui individ. Selecia grupuluiafirm c un anumit grup de indivizi tinde s apere interesele grupului, i avantajele individului se mpart la tot grupul. Exemple de astfel de selecie reprezint grupuri de animale sociale. O colonie de albini lucreaz mpreun, i indivizii se sacrific, pentru binele grupului. Astfel este selectat grupul n care indivizii au mai multe trsturi avantajoase fa de alt grup (printre care i trsturile care influeneaz colaborarea).[1]Prin selecia grupului, evoluia ar duce la comportament absolut altruist care are ca scop beneficiul grupului. Lacunele acestei ipoteze se ivesc atunci cnd se cerceteaz alte forme de via, care nu au comportament social, sau cnd se observ comportament agresiv ntre membrii unui grup. Selecia indivizilorafirm c fiecare individ este independent. n acest context, supravieuirea i propagarea genelor sale depinde doar de trsturile proprii, i prin urmare evoluia prin selecie natural are ca scop mbuntirea doar a individului. Selecia genelor, cea mai popular teorie, popularizat de Richard Dawkins n cartea sa "The Selfish Gene", afirm c unica urmare direct a seleciei naturale este selecia, i propagarea, pe scar ct mai larg, a acelor gene, care dau un avantaj mai mare. Teoria aceasta explic comportamentul albinilor sterile care se sinucid pentru aprarea reginei, deoarece astfel genele sale vor fi propagate, prin regin. La fel explic i comportamentul psrilor, puii crora deseori ucid pe cel mai slab din ei, deoarece astfel se maximizeaz ansele la supravieuirea celor puternici, i la propagarea acelor gene mai departe. Se explic i comportamentul uman, care demonstreaz o atitudine diferit fa de rude dect fa de strini, deoarece rudele apropiate au un set de gene similar. Merit de menionat c urmarea evoluiei prin selecia natural a genelor, nu sunt indivizi care triesc mult i sntos, ci indivizi care triesc suficient pentru a se reproduce cu succes, cu ct mai muli urmai posibil, care primesc genele fr alteraii

Motorul evoluiei prin selecie natural, metaforic vorbind, poate fi considerat mutaia la nivel deADN. n timpulmeiozei(n cazul reproducerii sexuate) saumitozei(n cazul reproducerii asexuate), ADN-ul din celula rezultant poate fi modificat, prinmutaii somatice, sau gametice. Dei probabilitatea transmiterii unei mutaii noi este joas, astfel de evenimente totui se produc. n rezultat, organismul nou are informaie genetic nou, care nu este prezent la nimeni altcineva. i nu e vorba doar de combinaie unic de gene, ci de o gen nou, obinut prin modificarea prin mutaie a unei gene vechi. Segmentul respectiv de ADN poate fi responsabil de orice funcie, sau de nici una. De exemplu el producea o anumit protein, iar dup aceast mutaie, nu mai produce. Astfel de mutaii recente exist n muli oameni, dar din cauza c poate s nu fie o gen dominant, aceasta nu se manifest. Exemple de mutaii recente: Mutaia 32 a genei CCR5. Gena CCR5 rspunde de producerea proteinei cu acelai nume, care se afl la suprafaa globulelor albe (leucocitelor). Aceast protein este folosit de ciuma bubonic pentru a intra n leucocit i pentru a fi transportat n nodurile limfatice, cauznd simptomele specifice, apoi moartea. Acelai mecanism e folosit de virusulHIV, pentru a acapara leucocitele, i a le reprograma pentru a produce noi virui, i cauznd ulteriorSIDA. Mutaia 32 a aprut n Italia n timpul cnd ciuma bubonic a venit n Europa, i din cauza c individul cu aceast mutaie nu putea fi infectat, sau rezista mult mai bine la aceast boal, pe acest principiu s-a produs selecia natural, i acum pn la 18.2% din populaie din regiuni din Europa sunt purttorii acestei mutaii.[2]Persoanele cu dou copii ale acestei mutaii nu se pot molipsi cu HIV. Hemofiliaeste o mutaie la o gen n cromozomul X (cromozomul sexual feminin) care rspunde de producerea proteinelor necesare pentru coagularea sngelui. Din cauza c femeile pot purta aceast mutaie fr a arta vreun simptom, aceast mutaie este pn acum purtat de o parte mic de populaie, i transmis la biei. Persistena Lactazei. Lactaza este oenzimcare prelucreazlactoza. Toate mamiferele o secret n timp ce sunt alptate. Dupalptare, individul nu mai produce aceast enzim. Persistena lactazei la om ns este o mutaie aprut aproximativ 10 mii de ani n urm, care nu oprete secreia acestei enzime. Astfel oamenii, chiar i fiind aduli, pot consuma lapte.[3]Aceast mutaie s-a propagat deoarece laptele e o surs curat de lichid. ansele de a fi infectat cu lapte sunt mult mai mici dect ansele de a fi infectat cu apa din lacuri/ruri. Iar n cltorii lungi, laptele servete i ca surs de nutrieni. Albinismul- este prezent la indivizii care au dou copii mutate ale genei responsabile pentru producerea melaninei - pigment prezent n iris, n pr i pe piele. Persoana care sufer de albinism are pielea alb/roz, ochii roz, prul alb. Persoanele sufer deoarece sunt mult mai sensibile la soare, ceea ce reprezint un dezavantaj n regiunile iluminate de soare puternic.Printre aceste mutaii sunt enumerate unele care dau un avantaj, iar altele care dau dezavantaj. Mutaiile care dau un dezavantaj fiecrui purttor, cu un efect dezastruos, nu sunt propagate, deoarece individul nu supravieuiete pn la maturitate, sau nu e ales de partener sexual pentru reproducere. La apariia unei mutaii avantajoase ns, ansele individului de a propaga genele cresc substanial, i noua gen se propag la mai muli.Prin acest motor, organismele pot s se adapteze n doar cteva generaii la condiii noi, iar adaptarea s se transmit ereditar. Pe scar mai mare a timpului, adaptrile se acumuleaz i crete diferena fa de trsturile originale.Apariia unei specii noi se produce cnd o populaie este separat de restul speciei pe o perioad suficient de lung nct adaptrile, diferite de adaptrile din populaia principal, s se acumuleze i s formeze diferene suficiente fa de populaia de baz. Exemple de astfel de scenarii: Bonoboseparai decimpanzeidefluviul Congo, au evoluat ca specie separat. SalamandreledinCalifornia, care s-au rspndit spre sud, ocolinddeertulprin 2 direcii diferite, cnd s-au ntlnit pe partea cealalt, erau deja prea diferite nct s poat s se reproduc ntre ei. Cu toate c indivizii din oricare 2 regiuni adiacente se pot reproduce ntre ei, la punctul de ntlnire pe partea cealalt de deert, populaiile sunt deja prea diferite.