Florin Ardelean

Voluptate, cruzime ;i amdgire

SEDUCTIA

EoI[20L7

415

CupnrNs

Introducere ...........'...........7

Cr,rNlivrnNUL gI cnAorxe RoDIToARE .........................13

Interferenle gi sensuri specifice...... ..........15

Seduclia ca preluare gi abatere..... ............31

Amorul de sine: picat qi nenorocire.. ...........................36

Don Quijote gi seducfia.. ..'........................41

Caracteristici ale seducqiei................ .....-.-44

Seducfia gi misterul.. ...........-.48

Iubirea gi seduc[ia... ....'..........56

Labirintul seduc!iei..... ..........60

Cele doui orizonturi ale seductiei................... .............63

INrrnNur. DIN NoI .....................73

Cain gi ura primordiali.............. ...............74

Femeia demonizati Ei frica......... ..............77

Medeea sau voca[ia urii.............. ........'......86

Ura indusi gi adora[ia... ........89

Ura ca iubire refu2ate................. ..........'....93

Meursault - indiferenfa qi ura........ ..........97

Mizantropia qi seduclia demonic[.... .....100

Ura colectivi qi caracteristicile ei.................. .............104

Ideologia gi intelectualii................. .........108

Intelectualii ca tovarlqi de drum...... .'.'ll4Doui crochiuri.............. ......L17

Cirturarii tridltori ............123

Intelectualii gi media ..........128

Ura de sine ............. ..............133

Ura, ieri-astizi-miine.. ......139

416

]ucul oNoAREr sr FoLoASELE RUSrNrr .......................151

Pinocchio qi Miinchhausen............ ........152Paradoxul mincinosului gi indicele de disimulare................. ......157

Flem qi Marcel .....................162

Sinceritatea cinici.......... .....167

Schite de morfologie a minciunii................... .............17L

Minciuna colectiv[..... .........189

Atributele minciunii... ........196

Vur,pne $r scoRproNul............. ..................211

Propaganda qi puterea ..!..r!..........:...........2L5

Portrete de propagandigti............ ...........218

Propaganda in rizboi .........223

Propaganda in timp de pace........ ...........227

Indicele de seducfie, propaganda qi manipularea........................235Riscul de manipu1are................. ..............238

Efecte extreme ale manipulirii.............. ....................242

Lumea ca operi de manipulare................. ..................247

Via(a ca operi de manipulare .................250

Mediacrafie gi manipulare................. .....258Manipulare gi istorie...... .....263Un experiment qocant - in original qi reluare ..........270

Cvl.nrnrur, pATrMrLoR oMENEgrr................... ...........275

Preciziri gi delimitiri................... ...........278

Amor dei intellectualis............ ................287

Platon qi iubirea.... ...-...........296

Antigona, Euridice qi Sfdntul Apostol Pavel........... .......................302

Prima antitezl ..........:...............................310

A doua antitezd....... .............318Despre o anume neputinli .....................324

417

Mon ror,ocrA, pAToLocrA gr MoDELELE ruBIRII .......................... 331

Semiologia pasiunilor... ......334

Gelozia qi nevrozele fidelitnlii.... ............368

Sade - virtutea gi viciul ......373

Iubirea qi cele doui modele................... .......................378

Asag - un joc cu Iimita........................., .......................3g4

Oona & |erry............ ...........400

Indice de nume...... ......405

CTTNeMENUL

sr cnADINA RoDIToARE,

Primul drum profitabil trebuie s[ fie spre dicfionar.

DEX: a seduce:1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin far-

mecul vorbelor, prin purtare etc. 2. (Despre bnrbali) A abuza de

buna-credinfi a unei femei sau a unei minore, ademenind-o gi de-

terminAnd-o si intre(ini rela{ii sexuale, cu promisiuni ingelitoare;

a ademeni; a ingela, a amigi; a coruPe.

Intuim fiecare ce inseamn[ a seduce, altfel spus nu ne e complet

strlinl o perceplie (aposteriori) privind conceptul. Am sedus gi

am fost sedugi (nu doar o dat[!), drept pentru care putem deduce

amploarea problemei din experienfi proprie. Poate ci nu este vorba

neaplrat despre o imprejurare pl[cut[, pentru c[ versanlii seducliei

nu rimAn eminamente solari. Ceea ce debuteazl ca un vis cltziLne

se poate dovedi,la final, un cogmar din care nu gtii cum si te sus-

tragi. Dincolo de orice dubiu este insi amploarea seducliei, impac-

tul pe care aceasta il are ln economia viefii. La inciden{a dintre bine

gi r[u, ca factor etern perturbatorl, seduc{ia reprezinti modalitatea

r ,,Seduclia perturbi firi incetare distinclia dintre bine qi riu", susline

Jean Baudrillard, ea atentAnd cu succes la conservarea ,,ordinii divine". ]ean

1_4 FLoRIN ARDELEAN

de expresie a umanului prin excelen([. Seducltorul este un foarte

fin re-cunoscltor de fiinll. Iisus estepescarul suprem de oameni,

capabil s[-qi selecteze ucenicii, incepind cu Petru qi Andrei (Matei,

4,18-20), astfel incit acegtia si fie seducltorii arhetipali ai creqtinl-t[!ii. Un alt seducitor patentat este Ulise, iar cu ceva mai aProape

de noi Don ]uan (dar in paradigma hegelianl a infinitului rdu,rezumindu-se la simplul exercifiu senzual, aditivat gi f[r[ vectorascensional) gi Faust, autentic gi calibrat pe spirit. Ie;ind insi dinzona mito-simbolicl, suntem in misuri, mai fiecare, si identifi-cim in anturajul nostru ingi cu vocalie de magicieni, capabili siajungl cu ,,privirea" in profunzimile unor euri blindate. Sunt cei ce

pot citi sufletele altora, vulnerindu-i gi identificindu-i in vederea

seducliei. E un har, dar gi o deprindere exersatl, aga cum proPune

Varlam $alamov, in povestirea Magia,prin personajul Stukov, geful

unui lag[r de muncl din Kollma, capabil s[-gi selecteze dulgherii,licltuqii sau contabilii de care avea nevoie doar privind delinuliiadugi in convoaie copioase, in urma terorii staliniste2.

Daci instinctul este polul in care biologicul gia instalat in noivigoarea, pentru a ne indica de unde venim, seduc(ia se afli la cea-

lalti extreml, dAnd contur fenomenal trlirii, ca sintezl a rafiunii gi

afectivitlfii, pentru a ne sugera spre ce tindem. Instinctul ne alocd

gi ne tnchide in fiinfl, pe cind seduclia ne dislocd gi ne deschide

spre existenfi. Numai c[ e o deschidere pinditl de nenumlratepericole. Acest aspect oarecum sumbru gi misterios, al seducli-ei ca nenorocire, transpare dintr-un episod descris intr-un textapocrlf (Evanghelia ascetismului), al cirui erou este Petru, primuldintre Ucenici. in timp ce acesta slvArqea minuni, vindecind, ba

chiar invingind moartea, este intrebat de mullimea gata pentruconvertirea la cregtinism de ce puterea sa, veniti de la Dumnezeu,

Baudrillard, op. cit.,p. 169.

z Varlam $alamov, Povestiri din Kolima,voL l, Polirom, Iaqi, 2015, pp. 304-307.Traducere de Ana-Maria Brezuleanu.

SEDUCTIA -Voluptote, cruzime 5i omagire

ca un har mijlocit de Hristos, nu se exerciti gi asupra fiicei sale

paralitice. Petru reaclioneazi pe loc, ii poruncegte fiicei si se ridicegi s[ umble, iar aceasta, spre uimirea generall, il asculti. Doar cidupl citeva minute de la experimentul reuqit, ea se reagazi intr-uncol1, in starea inifiali de paralizie. Petru e cel ce explicl: cind is-a niscut frica, a avut o viziune de la Dumnezelt, aqa ci parali-zia tinerei fipturi a constituit singura solulie pentru a contracara

capacitatea ei de seduclie, izvoritl dintr-o frumusele ripitoare,in baza cireia ,,ar fi rinit multe suflete". Iat[ cum seducfia este

privit[ cu infinitl rezervd de indatl ce devine un instrument al

feminit[fii menit si atragi birbalii in plcat, ruinind, deopotrivi,valorile vie{ii ascetice3.

INmnTERENTE

SI SENSURI SPECIFICE

Daci ar fi si extindem explica{ia de diclionar, ar trebui siscrutim mai mulli termeni, astfel incit seduc[ia s[ nu fie doarun fapt dedus impresionist, ci unul pus sub o analizd. riguroasi.Vom scipa astfel de capcana de a considera seduclia un domeniuomogen, caracterizatde facilitate sau, qi mai grav, de frivolitate. Eleste, dimpotrivl, desfiqurat dupl o geometrie variabil[, fapt care

3 Bart D. Ehrman, Petru, Pavel ;i Maria Magdalena, Humanitas, 2011,

Bucuregti, pp. L25-129. Traducere de Midilina Constantin. De altfel, moarteade martir a lui Petru va veni in urma denunlurilor formulate impotriva sa de

doi aristocrali romani (Agrippa qi Albinus), ale ciror sofii Ei ibovnice au refuzatsi se mai culce cu acegtia din momentul in care predicile apostolului, privindascetismul, infrinarea de la sex, le-au convertit la noua religie.

15

1.6 FLoRIN ARDELEAN

nu-l face decit gi mai atracfios. Nuanlele percepute, imediat ce

analizim pleiada de cuvinte ce interfereaz| ctt noliunea in cauz6,

dau seama de bogilia unei realitili aflate in pericol de-a rimAneintr-o umbr[ nemeritati. Asemenea mediului fabulos al recifuluide corali, in care tr[iesc vieluitoare marine menite parci si atrag[atenlia asupra frumuselii imbitltoare a lumii, seducfia se inf[1i-qeazi drept imaginea unui regn alcituit din specii de o diversitate

deconcertantl. Un plonjeu in apele recifului r1a fi limuritor.

A subjuga - este vorba de forma ,,blindil' a subjugirii, prin care nu

se apeleazi la modalitllifizice de coerci]ie, ci la strategii prin care

personajul dominant (inductorul - cel ce ini\iazl scena seducliei)

exercitl asupra celui ce urmeazisl fie ,,injugat" tenta{ii 9i promisi-

uni sub forma unui discurs captivant gi migulitor. Te lagi subjugat,

nu te predai jugului, inclini capul gi apleci gitul, gata si suporlio captivitate din drag fa1[ de cel care urmeazd s[ te conducl. Nuresim(i niciun disconfort psihic, ci privegti totul ca pe o experienlla;teptat6, intreziriti oarecum, fiind preg[tit gi, poate, indreptilit si

[i se cuvini. Sugestia vine de la operaliunea prin care, odinioari,boii erau injugali, pentru a tracta un car, un atelaj menit transpor-

tului de mlrfuri. Acegtia se supuneau injugatului - inerfi, impica[icu soarta - cu o seninltate proverbiali, ce conoteazlastbzireproqulori constatarea ,,Egti un bou!".

Cel injugat igi pierde libertatea de migcare, fiind pus la o treablutill, in favoarea celui ce il stipineqte, treab[ Pe care o indeplineg-

te ritualic, repetitiv, intr-o docilitate des[virgiti, incasind adesea

usturimea biciului. Diferenfa dintre injugare gi subjugare indic[trecerea spre un jug imaginar, spre prinderea unei persoane incimpul de atraclie al cuiva in stare si relini atenlia qi s[ deter-

mine comportamente in conformitate cu interesele gi trlirile sale.

,,Biciul" este prezent in ritualul subjuglrii, dar nu este resimlit ca

o pedeapsl, ci doar ca o mustrare ce vine atunci cind maestrul,

SEDUCTIA - Voluptote, cruzime 5i o mogire L7

cel ce te subjugl, nu e multumit de prestafie. Subjugarea se face cu

zel dinpartea celui captat. Apoi, Ia fel ca injugatul, cel subjugat iqi

pierde o parte din libertatea de opliune, dar o face in mod benevol,

ba chiar din entuziasm, convins fiind c[ astfel ii va fi mai bine, civa avea mAine ceea ce azi ii lipseqte, gi spre care tinde febril. Cel

subjugat rlmAne un element extern, dar aclioneazl ca gi cind ar fiun,,membru" sau o comPonenti a fiinlei celui care exerciti subju-

garea, plstrindu-gi o anumitl autonomie, un drept de rebeliune ce

anuleazd,docilitatea boului. Un model de subjugare funclioneaz6'inrelalia magistru-discipol, profesor-elev/ student; maestru-ucenic.

Al doilea mod al subjugirii este cel erotic, ca un fel de captivitate

dulce, pasionali, meliflui. intre cele doui puncte tari se intinde uninterval al degradeurilor, aga incit putem fi subjuga{i - clandestin,

pasager, pe alocuri - de ingi charismatici, vedete, lideri politici,persoane,,dr[gu!e", cabotini, excentrici etc.

Subjugarea este forma hard a seducfiei. Presupune un indiceridicat de asumare qi ascultare. Cel subjugat iqi triiegte intens,

aproape infricogat, destinul spre care tinde, iar inilierea e ficuticu ardoare. Atagamentul fa$ de maestru este aproape fanatic, aga

incAt intllnim ucenici subjugafi mai ales in spaliul cinurilor mo-nahale. Un model celebrua, din perspectiva relaliei de subjugare,

este novicele benedictin Adso din Melk s,i cllugirul franciscanGuglielmo (William) din Baskerville, protagonigtii livregti ai

intAmpllrilor palpitante petrecute la o abalie. Ciluglrul este unerudit, iar novicele cauti sl-l urmeze intocmai, atent la fiecare gest

gi inflicirat s[ constate geniul indrum[torului siu. Raportul de

seduclie este unul cu o balanli inclinatl sever inspre cel ce ia inadministrare - Adso e tAnirul ce admir[ gi e gata si slujeasci, iarGuglielmo este invi(atul, cel cu o personalitate bine conturat[, apt

s[ exercite subjugarea.

a Umberto Eco, Numele trandafirului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984.

Traducere de Florin Chiritescu.

18 FloRrru ARorlrnru

De regull, nu cunoagtem motivul, contextul limpede al subju-

girii, fapt care arunci intr-o stranietate dens[ mecanismul insuqi

al seducfiei. Ceva insignifiant poate constitui temeiul suficient,

declangatorul unei stlri de robie voluntar[, perceputl subiectivdrept zoni a pllcerii gi libertifii, frenetic imbold pentru ascultare

qi supunere. Analogia cu arestul la domiciliu este irelevantl, dinmoment ce captivitatea este asumati frenetic, iar tzolarearesimlitica o sirbitoare atinsi de be{ie si narcozi. Indicii qi sugestii privindmecanismele stranii ale acesteia intilnim copios in Demonii luiDostoievski, dar gi la Marchizul de Sade. De altfel, intervalul de

referinll al subjuglrii atinge sfera psihiatricului. Anumite mala-

dii psihice sunt declanEate in decorul voalat al subjugirii f[r[ o

explicalie rafionalis.

Afascina - fascina{ia este atributul celui capabil s[ fie altfel decittoli cei ce sunt in jurul nostru. E un fel de a conta, de a te conturaexpresiv, pregnant, de a te impune prin vraja unui comportament

Ei demers iniliati sau instalatl in momentul in care ,,magicianul"simte c[ persoana din fala sa poate fi vrijit[, dar mai ales c[ meritisi fie vr[jit[. Nu simli nevoia de a-l fascina pe cel ce !i se pare lipsitde interes. Exerci{iul fascinatoriu trebuie si merite timpul irosit,

,,investilia" de talent a celui capabil s[ fascineze. De aceea, cel ce

s Folie d deuxeste o astfel de boali (psihozi), determinatl de forla coplegitoarepe care cineva o exerciti asupra altei sau altor persoane. Cel ce induce psihozaare calitllile unui seducitor, fiind considerat de cei pe care ii subjugl un adeviratmentor sau chiar geniu. Ca tulburare psihotici indusi, aceasti maladie este

provocatl de inductor numai daci celilalt, cu care se afli intr-o relalie strA,nsl,manifesti o anume aqteptare, dar Ei vulnerabilitl1i de personalitate suficient de

pregnante pentru a permite instalarea unui anumit delir (substituirea realitl1iiprintr-o stare amigitoare gi obsesivl, alimentatl continuu). Nebunia tn doi e

o figuri ce se poate modifica, devenind nebunie in trei, in patru sau chiar cumai mulli protagoniqti dependenli de un acelaqi inductor. Fenomenul MISA(Miqcarea de Integrare Spirituali in Absolut) gi relaliile lui Gregorian ,,Guru"Bivolaru cu discipolii sii yoghini meriti a fi analizate, pentru a putea fi inlelese,din perspectiva acestei maladii.