SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

11
INSTRUCȚIUNE PROPRIE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ( S.S.M.) LABORATORUL DE EXAMINARI NEDISTRUCTIVE ( N.D.T. ) 1. LICHIDE PENETRANTE (P.T.) 1.1. COMPOZIȚIA SUBSTANȚELOR DE EXAMINARE 1.1.1. Lichide penetrante Princial se disting lichidele penetrante ca fiind lavabile cu apă și post-emulsionabile, colorate sau cu pigmenți fluorescenți. Lichidele penetrante moderne se compun din uleiuri sintetice, pigmenți sintetici, inhibatori de coroziune și la lichidele penetrante lavabile cu apa se adaugă un amestec de tenside (emulgator). 1.1.2. Curățitor intermediar Curățitorii intermediari adaptați lichidului penetrant respectiv: Curățitor: solvent fază lichidă Se folosesc solvenți puri și amestecuri din diferiți solvenți. La amestecuri de solvenți nu este posibilă stabilirea concentrației maxime la locul de muncă și de obicei concentrația la locul de muncă nu este măsurabilă. Curățitor: apă solven

description

Control Nedistructiv

Transcript of SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Page 1: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

INSTRUC IUNE PROPRIE DE SECURITATEȚ I SĂNĂTATE ÎNȘ

MUNCĂ ( S.S.M.)

LABORATORUL DE EXAMINARI NEDISTRUCTIVE ( N.D.T. )

1. LICHIDE PENETRANTE (P.T.)

1.1. COMPOZI IA SUBSTAN ELOR DE EXAMINAREȚ Ț

1.1.1. Lichide penetrante

Princial se disting lichidele penetrante ca fiind lavabile cu apă i post-ș

emulsionabile, colorate sau cu pigmen i fluorescen i.ț ț

Lichidele penetrante moderne se compun din uleiuri sintetice, pigmen iț

sintetici, inhibatori de coroziune i la lichidele penetrante lavabile cu apa se adaugăș

un amestec de tenside (emulgator).

1.1.2. Cură itor intermediarț

Cură itorii intermediari adapta i lichidului penetrant respectiv:ț ț

Cură itor: solvent fază lichidăț

Se folosesc solven i puri i amestecuri din diferi i solven i. Laț ș ț ț

amestecuri de solven i nu este posibilă stabilirea concentra iei maximeț ț

la locul de muncă i de obicei concentra ia la locul de muncă nu esteș ț

măsurabilă.

Cură itor: apă solvenț

Aici trebuie neapărat avut grijă să nu ajungă hidrocarburi clorurate sau

fluorurate în apa de spălare, în caz contrar eliminarea apei de spălare

devenind imposibilă. Aici trebuie folosi i ca solven i alcooluri. Laț ț

folosirea alcoolurilor trebuie totdeauna avut în vedere că alcoolul arde

i dacă este mult diluat cu apă.ș

Cură itor: apăț

Apa se folose te cel mai des drept cură ător intermediar.ș ț

1.1.3. Developant

Developant pulbere – pulberi sintetice măcinate ultrafin;

Page 2: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Developant umed de bază de solvent – pulberi sintetice, măcinate

utrafin suspendate în solvent sau amestec de solven i;ț

Developant umed pe bază de apă – pe langă pulberea sintetică

măcinată ultrafin, suspendată în apă, se mai adaugă în multe produse iș

încă o componentă solubilă în apă, de obicei săruri organice.

1.2. PREVENIRE I PROTEC IE LA LOCUL DE MUNCĂȘ Ț

Lichidele penetrante sunt vătămatoare pentru sănătate, sunt posibile afec iuniț

ireversibile prin inhalare, contact cu pielea i prin înghi ire.ș ț

Valoarea MAK – (concentra ia maximă la locul de muncă) ț este stabilită

concentra ia maximă admisă de lucru cu o substan ă nocivă, sub formă de gaz, vapori,ț ț

aerosoli sau praf, (care trec prin filtrul mă tilor de protec ie) i care prezintăș ț ș

pericolul de a fi inhalat în timp de 8 ore de lucru, sau 40 (42) ore de lucru/săptămână.

Exemple de valori MAK:

Dioxid de sulf ( SO2 ) – 5 mg/m3

Monoxid de carbon ( CO ) – 33 mg/m3

Dioxid de carbon ( CO2 ) – 5000 mg/m3

Dioxid de azot ( NO2 ) – 9 mg/m3

Ca în orice alt domeniu de muncă, unde se pulverizează produse sau se

manipulează lichide trebuie purtat echipament de protec ie. Acesta trebuie săț

împiediceca păr i de corp sau el întreg să vină în contact cu lichidul, în cazul nostruț

substan a de control.ț

Substan ele de examinare lichide au de obicei un efect degresant asupra pieliiț

i pot manifesta uneori i efecte negativ, de ex. ș ș narcotizare după respirarea

vaporilor.

Trebuie purtat echipament de protec ie format din:ț

salopetă anti acid;

cască de protec ie;ț

bocanci cu talpă electroizolanta;

mănu i antichimice;ș

ochelari de protec ie.ț

Page 3: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

În caz de contact cu pielea sau ochii trebuie respectate indica iile fabricantuluiț

de substan e penetrante. Dacă acestea nu sunt la îndemână, trebuie ac inat imediat:ț ț

în caz de umezire a pielii:

se îndepartează piesele de îmbracaminte;

locurile umezite se spală cu multă apă;

se terg locurile spălate;ș

se aplică o cremă de protec ie a pielii;ț

în caz de dubii persoana este trimisă la medic;

la stropi în ochi:

ochii se clătesc cu multă apă;

în caz de dubii persoana este trimisă la medic;

protec ia fe ii – ochelari sau scut de fa ă;ț ț ț

protec ia mâinilor – cremă de mâini/mănu i;ț ș

protec ia corpului – salopetă/ or ;ț ș ț

protec ia picioarelor – pantofi de protec ie.ț ț

În interiorul recipien ilor cu pericol de intoxicare i explozie se va intra doarț ș

în baza unui permis scris, emis de laboratorul de toxicologie autorizat.

La intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj

care sa supravegheze activitatea celor din interior.

2. PARTICULE MAGNETICE (M.T.)

2.1. APARATE DE MAGNETIZARE I LĂMPIȘ

Aparatele folosite pentru control i lămpile trebuie să îndeplineascăș

specifica iile producatorului i ale normativelor în vigoare i să poarte un simbol deț ș ș

control corespunzător. Important este o construc ie etan ă a instala iilor deț ș ț

magnetizare. Pentru tensiunile de func ionare admisibile este hotărâtor locul deț

control.

Dacă se lucrează în spa ii înguste sau locuri similare, deci cu periclitareț

electică mărită, se pot folosi numai aparate cu tensiune redusă.

Sunt valabile următoarele valori limită:

tensiune continuă 120 V;

tensiune alternativă 50 V.

Page 4: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

La manipularea substan elor de control trebuie să fie cunoscute proprietă ileț ț

fluidului purtător respectiv ale suspensiei. Aici se va ine cont de indica ii i sfaturi deț ț ș

securitate de producător.

Caracteristicile cele mai importante sunt:

punct de inflamabilitate:

uleiuri purtătoare uzuale circa 65C;

petrol > 40C.

frac iune de componente u or volatile (solvent);ț ș

La alegerea unei suspensii se va ine cont de temperatura admisibilă de lucru.ț

Ea trebuie să se afle peste temperatura de suprafa ă a obiectului de controlat.ț

Suspensiile magnetice în petrol se manipulează în spa ii bine ventilate, departe deț

surse cu flacară.

2.2. PREVENIRE I PROTEC IE LA LOCUL DE MUNCĂȘ Ț

La aparate cu tensiuni de func ionare mai mari este necesar un transformatorț

de separare. Transformatoare de separare pot fi instalate numai în afara spa iuluiț

îngust. Aparate care nu sunt prevăzute pentru spa ii înguste, necesită cel pu in oț ț

izola ie de protec ie.ț ț

Caracteristica cea mai importantă pentru protec ia muncii este tensiunea deț

mers în gol. În spa ii înguste sunt valabile următoarele valori maxime:ț

tensiune continuă, valoare de varf 100 V;

tensiune alternativă valoare efectivă 42 V.

Aparate i lămpi pentru spa ii în care poate să apară o atmosferă explozibilă,ș ț

trebuie executate protejat.

Trebuie purtat echipament de protec ie format din:ț

salopetă anti acid;

cască de protec ie;ț

bocanci cu talpă electroizolanta;

mănu i antichimice;ș

ochelari de protec ie ultravioletă.ț

Campuri magnetice sunt în general nepericuloase. Neaparat trebuie evitat însă,

să ajungă purtătorul unui stimulator cardiac în apropierea nemijlocită a unui câmp

Page 5: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

magnetic, pentru că el poate duce eventual la perturba ii sau defectareaț

stimulatorului cardiac.

De la pulberea magnetică nu porne te de regulă nici o periclitare a sănătă ii. ș ț

La controlul uscat însă limita inferioară a mărimii granulelor nu trebuie să se

situeze sub 5 m, altfel existând pericolul inspirării (acces la plămân). Men ionăm căț

în dotarea laboratorului particulele folosite nu periclitează sanătatea avand o

dimensiunea max de 145 m. Dacă se folose te pulbere cu mărimi de granule maiș

mici, atunci trebuie folosit un dispozitiv de protec ie de căi respiratorii i/sau ochi. ț ș

În cazul instala iilor cu lumină ultravioletă se va evita privirea directă a surseiț

de lumină (ultravioletă).

La lichide purtătoare inflamabile trebuie avut grijă să nu se afle în apropiere

nici o sursă de aprindere, de ex. lucrări de sudură i polizare. Prin stropi de sudurăș

zburând substan a de control poate fi eventual aprinsă. În special se va avea grijă caț

echipamentul de lucru sa nu fie îmbibat cu astfel de substan e de control. Daca seț

lucrează cu suspensii care con in solven i, trebuie luate măsuri lărgite. Lucrul cuț ț

substan e care con in solven i necesită o aerisire i aspirare suficientă la locul deț ț ț ș

muncă.

În interiorul recipien ilor cu pericol de intoxicare i explozie se va intra doarț ș

în baza unui permis scris, emis de laboratorul de toxicologie autorizat.

La intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj

care sa supravegheze activitatea celor din interior.

3. ULTRASUNETE (U.T.)

3.1. APARATE DE ULTRASUNETE

Metoda este bazată pe undele mecanice (ultrasunete) generate de un element

piezo-magnetic excitat la o frecven ă cuprinsă de regulă între 2 i 5 Mhz. ț ș Controlul

presupune transmiterea, reflexia, absorb ia unei unde ultrasonore ce se propagă înț

piesa de controlat. Fasciculul de unde emis se reflectă în interiorul piesei i peș

defecte, după care revine către defectoscop ce poate fi în acela i timp emi ător iș ț ș

receptor. Pozi ionarea defectului se face prin interpretarea semnalelor.ț

Page 6: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Metoda prezintă avantajul de a găsi defectele în profunzime datorită unei

rezolu ii ridicate, însă este lentă datorită necesită ii de scanare multiplă a piesei.ț ț

Uneori este necesară executarea controlului pe mai multe suprafe e ale piesei.ț

Echipament de control:

defectoscop ultrasonic portabil;

palpatori pentru unde transversale şi longitudinale;

blocuri şi piese de calibrare.

Pot fi utilizate diferite medii de cuplare, dar tipul lor trebuie să fie compatibil

cu materialele de examinat. Exemple de medii de cuplare:

apă conţinând eventual un agent (de umectare, antigel, inhibitor de

coroziune);

pastă de contact;

ulei;

unsoare;

pastă celulozică pe bază de apă etc.

3.2. PREVENIRE I PROTEC IE LA LOCUL DE MUNCĂȘ Ț

Aparate i lămpi pentru spa ii, în care poate să apară o atmosferă explozibilă,ș ț

trebuie executate protejat. Transformatoare de separare sau de tensiuni mici pot fi

instalate numai în afara spa iului îngust.ț

Trebuie purtat echipament de protec ie format din:ț

salopetă anti acid;

cască de protec ie;ț

bocanci cu talpă electroizolanta;

mănu i antichimice;ș

ochelari de protec ie.ț

În interiorul recipien ilor cu pericol de intoxicare i explozie se va intra doarț ș

în baza unui permis scris, emis de laboratorul de toxicologie autorizat.

La intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj

care sa supravegheze activitatea celor din interior.

Page 7: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

În caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) se vor lua următoarele măsuri:

accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi,

înţepături, zdrobiri şi striviri; în cazul leziunilor grave este necesară

chemarea medicului, iar când rănile sunt uşoare, se spală cu apă curată,

se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat;

când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui,

dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la

spital;

accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor;

arsurile profunde şi pe suprafeţe mari (de gradul II şi III) necesită

internarea de urgenţă în spital;

în cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau

cu vapori toxici, până la sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din

atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine aerisit.

În caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de

starea în care se găseşte accidentatul, astfel:

scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea

circuitului respectiv;

cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău

conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi

galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este

obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant;

în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat

neîntârziat un medic; până la sosirea acestora, persoana accidentată se

va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută

pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp

să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai

respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat

respiraţie artificială.

Când se petrec accidente în spaţiile închise, prima acţiune este alarmarea. Deşi

viteza de reacţie este vitală în scopul salvării vieţii, operaţiunea de salvare nu trebuie

Page 8: SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

să înceapă înainte de venirea echipei de intervenţie şi a echipamentului necesar. Sunt

multe exemple de vieţi pierdute datorită proastei pregătiri a operaţiunii de salvare.

Înainte de începerea acţiunii un rol important îl deţine o organizare rapidă şi o reacţie

eficace. Mijloacele de ridicare, aparatele de respirat, echipamentul de reanimare şi

alte mijloace de salvare trebuie pregătite şi o echipă de intervenţie să fie gata de

acţiune. Sistemul de comunicare în caz de urgenţă trebuie să fie clar şi înţeles de toţi

cei implicaţi. Oricând se suspectează că o atmosferă nesigură a fost un factor decisiv

în producerea accidentului, aparate de respirat, şi unde este posibil parâmele ţine-te

bine trebuie folosite pentru intrarea în spaţiu.