SecAia romBn[ de teatru din Satu Mare avea buget mic ;i ... · PDF filetradiţiile pe care el...

Sec\ia rom]n[ de teatru dinSatu Mare avea buget mic ;ispectacole mediocre `n 1936

Bucuria de a vorbi despre Maramureşşi de a îmbrăca portul popular l-au făcutcunoscut peste tot în ţară. O prezenţă plinăde vitalitate şi optimism este baciu ŞtefanPaşcu, în vârstă de 78 de ani din Vişeu deSus care a devenit unul dintre promotoriiportului maramureşan autentic. Simpati-cul senior i-a vorbit chiar şi preşedinteluiKlaus Iohannis pe care l-a întâlnit anul tre-cut la Alba Iulia. De asemenea, a avut oca-zia să se întâlnească şi cu alţi oameni po-litici, miniştri sau oameni de cultură, poeţişi scriitori pe care i-a invitat de fiecare datăsă facă o scurtă oprire cel puţin o dată pean în Maramureş pentru a fi martori latradiţiile pe care el şi consătenii lui se stră-duiesc să le păstreze.

Palatul Buckingham intră în repa-rații. Anunțul a fost făcut vineri, de CasaRegală a Regatului Unit al Marii Britani.

Regina se pare că nu va părăsi palatulpe durata reparațiilor. Cabluri vechi, in-stalații vechi, fire vechi, toate vor fi în-locuite, pentru prima dată în 60 de ani,pe fondul temerilor legate de posibileprobleme administrative. ReprezentanțiiCasei Regale au explicat că vor fi achizi-ționate doar materiale care îndeplinescraportul calitate/preț pentru o asemenealucrare. De asemenea, aceștia au explicatcă lucrările încep în luna aprilie 2017,vor dura 10 ani ;i vor costa circa 370 demilioane de lire sterline. Lucrarea va fifinanțată de la Fondul Suveran (alocațiaanuală pe care o primește Regina de laGuvern). Palatul Buckingham este reșe-dința principală din Londra a monarhi-lor britanici. Palatul Buckingham a de-venit oficial Palat Regal al monarhuluibritanic la urcarea pe tron a Reginei Vic-toria în 1837, fiind primul monarh carea avut reședința permanentă aici.

Ultimele modificări structurale aufost f[cute la sfârșitul secolului XIX șiînceputul secolului XX, incluzând fațadaestică a palatului care cuprinde bine-cu-noscutul balcon de unde Familia Regalăsalută mulțimile din Piața Victoria.

Locuitorii ora;ului preferau, ;i la vremea aceea, s[ frecventeze cinematograful,nu teatrul, care avea o trup[ mult prea slab remunerat[

Cronicarul Dorin Suciu despre tragicul;i s]ngerosul martie 1990

PAGINA 3

PAGINA 2

PAGINA 10

Praznicul aminte;te de momentul`n care sfin\ii p[rin\i Ioachim ;i Ananu au uitat de promisiunea f[cut[ luiDumnezeu ;i la trei ani de la na;tereaMaicii Domnului au dus-o la templu.

Aici a fost `nt]mpinat[ de marelepreot Zaharia, tat[l Sf]ntului Ioan Bo-tez[torul, care a dus-o ̀ n cea mai sf]nt[`nc[pere din acest loc, ̀ n Sf]nta Sfinte-lor, unde a stat p]n[ la v]rsta de 15 ani.

Barack Obama va trebui ca la sfâr-șitul acestui an să se mute, la Casa Albăurmând să fie instalat Donald Trump,noul președinte al Statelor Unite.

Constituția prevede că orice pre-ședinte, după finalizarea mandatului,are dreptul să primească o casă pe caretrebuie să și-o aleagă. Astfel, Obama șifamilia sa se vor muta în PennsylvaniaAvenue, acolo unde vor sta într-unconac în valoare de 5,3 milioane dedolari. Actuala familie prezidențială valocui aici doar până când fiica cea mi-că, Sasha, va termina școala.

Mutându-se în noua sa reședință,Obama se poate simți, poate, chiar lafel ca la Casa Albă. Luxul nu îi va fistrăin nici aici, Obama și familia sadispunând de o suprafață de 2.500 demetri pătrați. Intrarea este `ntr-un stilelegant, culoarea predominant este alb,cu o mobliă neagr[.

Camera de zi este ;i ea `n ton cuintrarea, are o `ncăpere impunătoare,ferestre luminoase cu vedere la grădinadin spate, un şemineu şi draperii ceconferă casei un farmec rustic. La par-ter, există o altă cameră de relaxarepentru membrii familiei, cu o biblio-tecă, dar şi jucării pentru copii.

Buc[t[ria este ;i ea una luminoasăcu marmură albă şi aparate de ultimăgeneraţie, foarte spaţioasă. În total suntopt băi, iar culorile sunt ̀ n ton cu dor-mitoarele.

IAnul XIV Nr. 713 Duminic[ 20 noiembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Chipsurile abund[ `n sare,gr[simi ;i arome

PAGINA 5

Colec\ii inedite prezentate `n adoua parte a Fashion’s Night Out

PAGINA 7

Extractele din vâsc au o puternic[ac\iune antitumoral[

PAGINA 6

Palatul Buckingham intr[ în repara\ii

Obama schimb[ Casa Alb[ cu un conac luxos

PAGINA 4

U;ile, ferestrele, vatra ;i cuptorul se ungeau cu usturoi de Ovidenie, `mpotriva strigoilor

Un maramure;ean colind[ \ara în lung ;i-n lat pentru a promova portul popular

2 Informa\ia de Duminic[/20 noiembrie 2016

Dorin Suciu şi-a început carie-ra de jurnalist în anul 1970 în ca-litate de comentator de politică ex-ternă la săptămânalul Lumea. Afost redactor la RadiodifuziuneaRomână, realizator de emisiuni laTeleviziunea Română, corespon-dent de presă la Budapesta al Ra-diodifuziunii și Televiziunii Ro-mâne, publicist-comentator al co-tidianului Adevărul, redactor-șefal publicației Adevărul de Vaslui,director general executiv alAgenţiei Naţionale de Presă ROM-PRES-AGERPRES, membru alConsiliului de Administrație al Te-leviziunii Române.

A obținut premiul pentru merite ar-tistice la Festivalul Internaţional de la Var-na (1985) pentru filmul de televiziune''Nimeni nu e niciodată singur'', premiulACIN (1986) pentru filmul de televiziune„Asaltul imposibilului', premiul publi-caţiei “Românul” (1991) pentru activitatepublicistică.

Este autorul al unui manual de comu-nicare electorală – „Cum să câştigăm ale-gerile” (Editura Comunicare.ro, 2004) şia mai multor studii de psihosociologiamijloacelor de comunicare în masă. Areîn curs de editare cărțile România și răz-boaiele informaționale, psihologice și deimagine și Ipostazele imposturii.

În prezent este jurnalist “freelancer”având publicate mai multe sute de articole,analize și comentarii în presa tipărită șionline.

O etap[ `n r[zboaiele politice ;i deimagine duse `mpotriva Rom]niei o re-prezint[ evenimentele de la T]rgu Mure;,martie 1990.

Suplimentul de cultur[ Informa\ia Zi-lei de Duminic[ va publica ̀ n urm[toarelenumere fragmente ale consemn[rilor cro-nicarului Dorin Suciu, referitoare la tra-gicul ;i s]ngerosul martie 1990.

1. Dezinformare, diversiu-ne și manipulare în prezentarea mediatică a evenimentelor

“Unul dintre cele mai remarcabile afo-risme despre Istorie pe care l-am citit este„Istoria tinde să se repete< prima oară catragedie, a doua oară ca farsă.” În mod in-teresant, cugetarea are o dublă paternitate<prima parte îi aparține filosofului GeorgFriedrich Hegel iar a doua reprezintă co-mentariul ironic al lui Karl Marx cu careacesta începe primul capitol din Optspre-zece Brumar al lui Ludovic Bonaparte.

Recent, la 15 septembrie, anul de gra-ție 2016, Hans G. Klemm, ambasadorulSUA la București, aflat într-o vizită în ju-dețele Covasna și Harghita, s-a fotografiatalături de Antal Árpád, primarul din Sfân-tu Gheorghe, și de alți politicieni radicalimaghiari, ținând în mâini steagul secuiesc,simbolul așa-zisului ținut secuiesc pentrucare separatiștii maghiari cer autonomiepe criterii etnice. În mod ironic, aceastăistorie a avut loc la două zile după ce Mi-nisterul Afacerilor Externe român și Am-basada SUA la București marcaseră festivcinci ani de la adoptarea de către Româniași Statele Unite ale Americii a DeclarațieiComune de Parteneriat Strategic pentruSecolul XXI…

Episodul “fotografiei de grup cu steag”de la Sfântu Gheorghe, ca și explicațiileneconvingătoare ale ambasadorului SUA,au trezit reacții vehemente în publicul,mass-media și cercurile politice. Motivullor a fost recepționarea unei presupusesimpatii politice față de ideea constituiriide forme de autonomie pe criterii etniceîn centrul României, ca rezultantă a unei

Istorii care se repetă ca farsă, după ce cuun sfert de secol în urmă, la 20 martie1990, la Târgu-Mureș Istoria se manifes-tase ca tragedie. O tragedie care prin de-zinformare și manipulare mediatică a dusla spolierea României și poporului românde simpatia de care nici nu apucase binesă se bucure după decembrie 1989…

După ce răul fusese făcut, într-un apelfără precedent adresat diplomaților stră-ini, Coaliția Națională pentru Moderni-zarea României (CNMR) a denunțat “ma-nipularea grosolană a unor lideri de etniemaghiară care au folosit o fotografie pri-vată în scopul promovării unor idei ire-dentiste”. [http<//www.dcnews.ro/apel-fa-ra-precedent.

Oricum ar fi, manipularea pusă la calede politicienii radicali maghiari prin farsafolosirii autorității unui diplomat de celmai înalt rang pentru a-și valida intențiileși acțiunile constituie un bun prilej de ane întoarce în timp în încercarea de a nereaminti și înțelege ce s-a întâmplat și maiales cum și de ce s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat în acel tragic și sângeros mar-tie 1990.

Să ne reamintim deci, pentru că, așacum spunea scriitorul și filosoful GeorgeSantayana, „Cel care nu își amintește tre-cutul este condamnat să îl repete”.

Preliminarii

Într-o carte de referință - „1989 Dintr-o iarnă în alta... România în resorturilesecrete ale istoriei”, ediţia a II-a, Ed. Proe-ma, Baia Mare, 2009, pag. 45-49 - AurelI. Rogojan enumeră 11 note ale DirecțieiSecurității Statului (DSS) transmise în pe-rioada noiembrie – decembrie 1989. Amselectat, în ordine cronologică, cinci dintreele<

MApN - Direcţia Informaţii a Arma-tei - Telegrama 01577 1/09.11.1989 pri-mită de la atașatul militar de la Budapesta<„Ungaria acţionează în scopul destabili-zării situaţiei politice interne din România,cu prioritate în Transilvania... Simultancu provocarea unor demonstraţii, (...) Un-garia are intenţia să provoace incidente lagraniţă... care să degenereze într-un con-flict militar... Acest scenariu se va realizacu ştirea URSS şi cu sprijinul Austriei…”.

DSS nr. 00286/11.11.1989 – „Dupăreuniunea la nivel înalt a NATO, care aavut loc la Bruxelles, Guvernul Olandeiare în vedere ca, în relaţiile cu România,să promoveze toate formele active de sti-mulare a propagandei negative şi desusţinere a acţiunilor protestare...”.

DSS nr. 00262/22.11.1989 - Reuniu-nea de la Paris convocată din iniţiativa

preşedintelui Franţei, François Mitterand<„În contextul poziţiilor comune şi a acţiu-nilor concertate ale SUA şi URSS, cu pri-vire la România se preconizează (...) crea-rea unei tensiuni interne destabilizatoareprin folosirea unei stări de nemulţumireşi incitări în mediul minorităţii maghia-re...”.

DSS nr. 00288/12.12.1989 - Declaraţiapreşedintelui Franţei, François Mitterand,la încheierea reuniunii la nivel înalt a CEEde la Strasbourg< “Problema unor provin-cii... nu trebuie să se omită existenţa di-vergenţelor între Ungaria şi România închestiunea Transilvaniei... sau problemaBasarabiei... Franţa şi URSS trebuie să-şireia rolul de a asigura echilibrul în Euro-pa…”.

DSS nr. 0610/12.12.1989 – „În mediileemigraţiei maghiare din Occident, dar şiîn cercurile guvernamentale de la Buda-pesta, se vehiculează ideea reanalizării înforurile internaţionale ale statutului actualal Transilvaniei, după ce etnicii unguridin România vor acţiona pentru autono-mie şi întemeierea unui nou stat indepen-dent, suveran şi neutru - Ardealul - saupentru înglobarea Transilvaniei într-o fe-deraţie...”.

Trebuie remarcat că, după cel de-alDoilea război mondial și Pacea de la Paris,din 1946, instaurarea guvernului comu-nist a lui Mátyás Rákosi în Ungaria a pussurdină pentru un deceniu manifestărilorrevizioniste. Ele vor reizbucni în cursulrevoluției ungare din 1956, care, dincolode faptul de a fi încercat restaurarea suve-ranităţii naţionale a Ungariei, sechestratăîntr-un sistem politic străin şi neviabil, aprilejuit și manifestări naționaliste, anti-semite și revizioniste cu privire la Tran-silvania. Fără a mai vorbi de atrocitățilecomise de unele elemente de extremădreaptă care au depășit chiar și granițeleexceselor inerente unei revoluții…

Zdrobirea sub tancurile sovietice a re-voluției ungare a provocat emigrarea unuimare număr de unguri care s-a adăugatputernicei diaspore din Statele Unite șidin țările occidentale unde au înființatnumeroase organizații și asociații, care,indiferent de scop, își propuneau să des-fășoare și activități naționalist-iredentiste.Până în 1989, numărul lor a ajuns la peste300. Aceste organizații, care au încercat șireușit să obțină sprijin pe plan interna-țional pentru „cauza ungară” – integrareaTransilvaniei în Ungaria prin revizuireafrontierelor sau măcar autonomia Tran-silvaniei –, au fost recunoscute, începândcu 1980, de guvernele de la Budapesta, încondițiile în care „socialismul gulașului”a lui Kádár s-a dovedit falimentar.

Activitatea lobby-ul maghiar în SUA>acțiunea liderilor extremismului naționalmaghiar> rolul serviciilor de informații aleRepublicii Populare Ungare în strategiilenațional-iredentiste și revizioniste> creareaBiroului de Presă pentru Transilvania, înfapt o rețea conspirativă care acționa subpretextul culegerii de informații despreprocesul de deznaționalizare a maghiari-lor din România de către regimul Ceau-șescu> practicarea de către membrii am-basadei ungare de la București și consu-latului de la Cluj-Napoca a unor acțiunide îndrumare ale diverselor activități clan-destine de către unele organizații ale mi-norității maghiare din România sunt pre-zentate și documentate pe larg din sursede primă mână. Gral. bg. (r) Vasile Mă-lureanu în Vitralii – Lumini și umbre nr.25, decembrie 2015, pp. 125-130. ]

Începând cu 1988, se afirmă mișcareapan-ungară al cărei promotor a fost Má-tyás Szürös, președintele provizoriu al Un-gariei în perioada 1988-1990. Originilepan-ungarismului se regăsesc în hunga-rism, doctrina lui Ferenc Szálasi, liderulpartidului fascist Crucile cu săgeți.

Socialistul (!) Szürös își expunea înnumărul din mai 1989 a publicației revi-zioniste Erdély Tudositások (Informațiidespre Transilvania) ideea căUngaria este responsabilă de soarta tutu-ror maghiarilor de peste hotarele, ei fiindmembrii marii națiuni ungare. El precizacă ideea „i-a venit în urma unei vizite efec-tuate în Transilvania și a discuțiilor avuteaici cu Sütő András, Kányadi Sándor, Do-mokos Géza, Fazékás János și Szabo T.Attila.” Mátyás Szürös mai afirma că „atâtîn conducerea partidului, cât și la Minis-terul de Externe se afirmă o gardă tânărăcare și-a însușit această doctrină apreciatăde el justă”. Traian-Valentin Roncea și Au-rel Rogojan, Spionajul ungar în România,Editura ELION, București, 2006, p. 176.

În acest sens, rămâne de referință ceamai amplă manifestație antiromâneascădesfășurată, la 27 iunie 1988 la Budapesta,cu acordul conducerii ungare de partid șide stat. La ea au fost mobilizați 200.000de cetățeni unguri care au protestat în Hö-sök ter - Piața Eroilor -, în imediata apro-piere a ambasadei României. Dincolo dereacțiile la adresa regimului Ceaușescu,s-a manifestat pentru independența Tran-silvaniei, recurgându-se toată recuzitapropagandistică revizionistă. În acest sens,a fost folosită și acțiunea "Villages rou-mains" – Salvați satele românești – avândca pretext inițiativa de sistematizare a sa-telor preconizată de Nicolae Ceaușescu.La un moment dat, s-a anunțat dramaticcă în chiar acele momente, buldozereleau pornit spre comuna Corund (vestitălocalitate de olari din judeţul Harghita),prima de pe lista comunelor cu populaţiemajoritar maghiară din Transilvania careva fi dărâmată! Ceea ce era evident o min-ciună, sistematizarea satelor din Românialimitându-se exclusiv la câteva localitățidin sudul țării.

Semnificativ este faptul că, ulterior,cei care au inițiat acţiunea "Salvaţi sateleromâneşti", au admis că ea a avut aspectediversionist-manipulatorii. La 15 februa-rie 1990, prestigiosul cotidian francez LeMonde nota fără echivoc< „În ceea ce pri-veşte «Villages roumains», strigătul dealarmă era exagerat în raport cu realita-tea…”

În organizarea demonstrației de la 27iunie 1988 a fost implicat și un grup de ti-neri care, ulterior, va forma Partidul Ti-nerilor Liber Democrați - Fidesz. Grupulera condus de Viktor Orbán, care în 1998avea să devină prim-ministrul guvernuluiUngariei.” (...)

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

În 19 noiembrie 1946 alegerile dinRomânia au fost falsificate de comunişti,lucru posibil datorită prezenţei ArmateiRoşii pe teritoriul ţării şi intimidărilorla care au fost supuse partidele politiceistorice, anume Partidul Naţional Ţără-nesc, condus de Iuliu Maniu şi PartidulNaţional Liberal, condus de Dinu Bră-tianu.

În august 1944, România trece dintabăra Puterilor Axei în cea a Aliaţilor.Unica armată aliată care avea să ajungăpe teritoriul său a fost însă cea roşie, nuşi cea a aliaţilor occidentali. Or, soartapostbelică a României era astfel pecet-luită. Acum ştim că Stalin îi mărturiseaîn timpul războiului unui lider comunistiugoslav pe nume Milovan Djilas că“Acest război este altfel decât cele ante-rioare, cine ocupă un teritoriu îşi im-pune prin urmare şi regimul său politicşi social”. În momentul intrării ArmateiRoşii pe teritoriul României de atunci,în martie-aprilie 1944, PCR număra înjur de 1.000 de membri. În scurt timpînsă, rândurile acestuia avea să creascăsemnificativ< peste 5 mii membri în oc-tombrie 1944, 15 mii în februarie 1945,număr care se va tripla Creşterearândurilor partidului însă nu a asiguratînsă impunerea unei majorităţi parla-mentare prin respectarea normelor de-mocratice. În 6 martie 1945, sovieticii,prin emisarul lor special AndreiVâşinski, impunea primul guvern crip-to-comunist în România, condus de Pe-tru Groza. Deţinând funcţiile cheie înguvern, comuniştii au reuşit astfel săpregătească fraudarea alegerilor parla-mentare din anul viitor.

Acestea au fost stabilite pentru 19noiembrie 1946. Ştiind că nu poateobţine majoritatea de unul singur, PCRa creat un simulacru de front al parti-delor zise muncitoreşti numit oficialBlocul Partidelor Democrate în care in-trau Partidul Comunist, Partidul So-cial-Democrat, Frontul Plugarilor, Par-tidul Naţional Liberal, aripa GheorgheTătărescu, facţiunea ţărănistă condusăde Anton Alexandrescu şi Uniunea Pa-trioţilor. Principalii concurenţi ai co-muniştilor şi partidelor lor satelit, eraudouă partide istorice cu tradiţii demo-cratice, PNŢ şi PNL. Deşi aceste douăpartide se bucurau de susţinerea majo-rităţii electoratului românesc, co-muniştii au fost cei care au numărat vo-turile. Oficial, guvernul Groza a declaratcă alegerile au fost câştigate de co-munişti în proporţie de 70 la sută. Acumştim exact, pe baza documentelor de ar-hivă, că PCR şi acoliţii lor au obţinutprin intimidări şi ameninţări, grave în-călcări ale legislaţiei nu mai mult de47%, în timp ce partidelor democraticele-a revenit o uşoară majoritate.

70 de ani de laalegerile m[sluite

din anul 1946

EVENIMENT“Istoria tinde să se repete< prima oară ca tragedie, a doua oară ca farsă.” În mod interesant,

cugetarea are o dublă paternitate< prima parte îi aparține filosofului Georg Friedrich Hegel iar adoua reprezintă comentariul ironic al lui Karl Marx cu care acesta începe primul capitol din OptsprezeceBrumar al lui Ludovic Bonaparte.

La 15 septembrie 2016, Hans G. Klemm, ambasadorul SUA la București s-a fo-tografiat alături de Antal Árpád, primarul din Sfântu Gheorghe, și de alți poli-ticieni radicali maghiari, ținând în mâini steagul secuiesc

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Cronicarul Dorin Suciu despretragicul ;i s]ngerosul martie 1990A fost director general executiv al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres

20 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“Municipiul nostru lâncezește într-o apatie condamnabilă. Manifestările culturale sânt sporadice și fără urme, ca

ploile de vară. Intelectualii se mulțumesc să maimuțărească forme ușoare, care să le satisfacă temporar sufletul. Căcieste fără îndoială constatat și verificat că hrana sufletească este un ceva trebuincios ca însăși viața. Deobiceiu soluțiase găsește în așa numitele distracții de suprafață.”

Continu[m s[ v[ oferim arti-colele ap[rute `n luna mai 1936`n num[rul al treilea al revisteis[tm[rene “Afirmarea”. Unul dinsubiectele ce-i preocupau pe jur-nali;tii vremii era dezinteresulsau snobismul oamenilor, din Sa-tu Mare ;i din \ar[, `n privin\aculturii.

Citind cele scrise de Octavian Ru-leanu ;i Const. Gh. Popescu observ[mc[ dup[ 80 de ani nu s-au schimbatprea multe lucruri `n bine.

RadiografiaSătmarului cultural

Octavian Ruleanu dedic[ o pagin[S[tmarului cultural ;i dovede;te unspirit critic reconfortant pentru vre-murile oarecum conformiste de ast[zi.

Fenomenul culturii nu se poate așaușor aprecia aici în provincie, cum s'arpărea la întâia introspecțiune. Am fostobișnuiți să fluturăm pururea un me-diu refractar pentru ascunderea lipseitotale a fenomenului. Era o explicațiemulțumitoare, în dosul căreia provin-cialii obtuzi își puteau masca desinte-resul total față de cultură.

S'a dovedit însă ulterior că proble-ma mediului este o ficțiune, de vremece talentele reale s'au împus ele, tot așade bine în provincie ca și în capitală.Există astăzi în provinciile noastre miș-cări cu serioase lumini culturale careîntegrează perfect specificul local înmultiplicitatea țării. Nu dăm exemple.Primatul culturii îl poartă cu fală di-verse nuclee, presărate și la noi în Ar-deal prin Sibiu, Turda, Cluj, Mediașetc.

Dela acest punct până la realizareaunui spirit cultural este o cale lungă.Pot produce valorile culturale mult șibine, dacă disciplina culturii nu s'a im-pregnat ca necesitate, în conștiința pro-vincialului intelectual, încărcat cu atâ-tea păcate și păcătoșenii.

Și este cazul, credem, ce-l întâlnimchiar la noi în Satu-Mare.

O apatie condamnabil[

Municipiul nostru lâncezește într-o apatie condamnabilă. Manifestărileculturale sânt sporadice și fără urme,ca ploile de vară. Intelectualii se mul-țumesc să maimuțărească forme ușoa-re, care să le satisfacă temporar sufletul.Căci este fără îndoială constatat și ve-rificat că hrana sufletească este un cevatrebuincios ca însăși viața. Deobiceiusoluția se găsește în așa numitele dis-tracții de suprafață. În cel mai bun cazele culminează prin cinema și teatru.

În Satu-Mare se frecventează multcinematograful... De fapt este și în notavremii. Mai puțin teatrul... Probabilpentru că avem un contingent mai micde români frecventatori, în raport cucelelalte națiuni conlocuitoare. Tur-neele străine se bucură de o atenție maimare... Explicația? Sătmăreanul (deciprovincialul) are convingerea că tot cepoartă eticheta capitalei este de bunăcalitate... O meteahnă de nelecuit!

Trupa locală de teatru românescvegeteaz[. La 1 Iunie își va încheia sta-giunea cu un fiasco. Era și firesc. Săfim sinceri și să privim lucrurile fără

tirade sentimentalo-naționale... Cu bu-getul sărăcăcios ce l-a avut, trupa n'aputut susține elemente valoroase, laconcurența celor în turnee, fie aceleași mai de a doua mână. De altă parte egreu de creiat o tradiție, mai ales cânddin fiecare prilej invoci țara și neamul.

Cultura sub alte manifestări esteprea puțin răspândită înafara consu-matelor serbări școlare. Conferințelepublice nu sânt la modă aici. Singură"Astra" a ținut un ciclu înaintea Paști-lor... Intelectualii noștri abia că s'au se-sizat. Celelalte societăți culturale or-ganizează baluri, serate și ceaiuri, undelumea petrece, străină de opera cultu-rală... O notă aparte ar forma-o socie-tățile corale printre care Reuniunea"Vasile Lucaciu" excelează. Câte unsemn de viață de-al lor, și acela neîn-țeles, mai caută ceva desmorțire. De-geaba însă.

Cartea, ostracizat[`n Satu Mare

Cartea în Satu-Mare este ostraci-zată, de nu chiar boicotată. În orașulcu mii de slujbași, plătiți, unii, spumos,în municipiul cu intelectuali ce se cred"ascuțiți la spirit", se cumpără cel mult15 volume dintr'o carte de tot excep-țională sau epocală. Ne bucură că secitesc totuși cărțile și fascicolele ma-culatură, ce pervertesc gustul adevărat.Cel puțin întrezărești o voință.

În acelaș timp sportul absoarbeaproape întreaga distracție a cetățea-nului intelectual. Nu sântem împotrivasportului, deși credem că adagiul latin"mens sana in corpore sano" s'a peri-mat. Ne ridicăm însă împotriva exce-sului fără normă în admirare și soco-tim unele sporturi direct în contrazi-cere cu fineța și delicateța ce pornescdin suflet. În asemenea prilejuri, spor-tul nu este o amplificare de cultură, cidimpotrivă o evidentă diminuare și oreîntoarcere la antichitate.

Satu-Mare mai este complet vădu-vit de-o bibliotecă publică, de-un mu-zeu sau de reuniuni literare... Muncaintelectuală este deci absentă. Aici nu

poți fi decât om social, mucalit, plinde vervă drăcească, trebuind să cuce-rești... Natura te predispune... Și găseștiîn loc de muzeu idile de dragoste, pieseambulante, prin parcuri și străzi.... Iatămuzeele... Intri la club unde poți răsfoitoate ziarele citindu-le titlurile (măcaratâta fac ai noștri)... iată biblioteca...Asculți glume pipărate... iată enciclo-pedia... Așadar iată-l pe provincialul"intelectual".

Concluzia? Priviți prin ochiada vie-ții sufletești și veți vedea cum cei ce în-țeleg cultura se luptă din greu cu ră-mășițele abundente ale societății pro-vinciale. Acești neînțeleși își creiază cutoate acestea traseul unui gând, la ca-pătul căruia se așează sigiliul unei vic-torii... Întoarceți binoclul vieții și vețiobserva în spectrul depărtării pe toțiceilalți intelectuali din provincie (și dinSatu-Mare) superbi în lume, arătoși șiimpunători, în sfârșit așa cum sunt șicum numai pot să fie.

Până la regenerare se vor mai in-terpune și alte generații de "maniacivisători".

Cu ironie amar[,despre “s[pt[m]na c[r\ii”

Const. Gh. Popescu, autorul arti-colului de fond pe care vi l-am prezen-tat s[pt[m]na trecut[, semneaz[ unarticol extrem de sarcastic la adresamodului ̀ n care s[tm[renii se raportaupe atunci la c[r\i, `ntr-o vreme care,pentru noi, pare, v[zut[ acum, o pe-rioad[ fast[ a culturii na\ionale. Iat[c[ lucrurile nu st[teau deloc a;a.

Pentru marea majoritate a sătmă-renilor, săptămâna cărții e un fapt di-vers. Trece ca și neobservată. De maimultă atenție se bucură săptămâna va-cei, a laptelui și alte diferite soiuri desăptămâni, Culminează însă aceia a vi-nului, chiar și înainte de a fi decretatăoficial.

Cartea e pentru acei ce n'au de lu-cru, sau în cazul cel mai măgulitor pen-tru acei ce au timp. Noi suntem ocu-pați. Asta ne mai trebuie!

Scuze și acuze peste tot și dela toți.Cartea e scumpă, cartea e de prisos înaceste vremuri, cartea e cu hârtie preaproastă, cărți sunt prea multe și prearele. Mofturi, fasoane și exagerări pen-tru a se scăpa de citit, pentru a se jus-tifica necititul.

Distracția ni-e clevete, ocupația in-trige, iar cultura, când nu-i peste totinvidia cu subminările obișnuite, se re-zumă la răsfoirea ziarelor.

Bibliotecă românească, într-unoraș cu peste 14000 români, nu există.A fost una, dar fiindcă a stat prea multcu praful pe cărți și-a încuiat dulapurileînchizându-și porțile. De-ar fi fost câr-ciumă, cineștie ce club, ori casă de to-leranță, desigur prospera. Ajungea cusucursale. Așa...!

Snobismul literar `nfloritor

Dar ce să ne mirăm când cei ai căr-ților nu-s pentru cărți! O frunzărealăori părerea unui oarecare - presupuscitit - care la rândul său a auzit pe vreuninițiat vorbind de vreo carte, e sufi-cientă a se face caz de cultură, a se an-gaja discuții, dându-se, dacă nu direc-tive, apoi cu siguranță făcând-o pe cri-ticii neînduplecați și nemulțumiți detot ce-i românesc.

Ce s'a învățat în anii de școală - da-că a mers pe învățătură și nu pe norocori proptele - ni-e suficient ca s'o facempe savanții, atot știutorii, răi, răsbună-tori și îngâmfați.

Cartea-i lux, ori ban dat pentru ate afișa că te ocupi. Snobism. Romanelede 5-10 și 15 lei, prin senzaționalul lor,prin superficialitatea lor, trec. Cu mo-destie, dar oricum, mai trec.

Deschizi vorba de-o carte? Ocazieca să te lauzi. Insiști asupra conținutu-lui? Ești îngâmfat ori vrei să-ți arățiarama față de ignoranța interlocuto-rului.

Oameni cu scaun la cap suntem cutoții acei ce încălțăm o gheată de lac lao petrecere, o pălărie tare la o paradă,deaceia lecții ori sfaturi de la orice tipsau cineștie ce ramolit, mai rar. Suntemnoi sătui de minciunile noastre, ce chil-

lipir, ce avantagii materiale ni s'ar oferica să ne pierdem vremea cu citirea uneicărți? Timpul nu e ban? Să dai banigrei și să pierzi și timpul nu e ridicol,mon cher?

Avantajul estetic al c[r\ilor

Totuși un mare avantaj prezintă șicărțile în Satu-Mare. Înfrumusețeazăvitrinile câtorva librării. Nuanța de cu-lori, mai ales când librarul mai are șigust spre a le așeza într-o potrivealăoarecare, atrage ochiul oprind copiii șielevii care se distrează după desenuriledepe copertre. Tot în fața aceloraș vi-trine, se mai opresc unele cucoane sprea se admira ori potrivi pălăriile, domnipentru a le urmări și mutre spre a seface interesanți. Interesul pentru cărținu există. Poți să citești de să umbli cucapul umflat, dacă nu ești posesorulunei etichete, dacă nu ai o haină tăiatădupă modă, dac'ă ești lipsit de tupeu șinu ești un cât de neînsemnat șef, moriprost și rămâi prost.

În privința intensificării contactu-lui cu cartea sunt absolut de părereadlui Lungianu care scria mai acum câ-țiva ani (...) că ar fi bine a se înzestracu cărți cârciumile, cluburile și alte lo-caluri în afară de librării și biserici, adi-că locuri pe unde se duc oamenii maides și se îngrămădește lumea mai mult.Observate continuu ar obseda, obse-dând ar stârni gusturi cari cu încetulpoate că ar da altă înfățișare "intelec-tualilor" noștri.

Sătmărenii ce-;i pierd timpul sa-vurând deliciile pe care le oferă cărțilesunt rari, modești, simpli la înfățișare,neînsemnați în ierarhia socială, neluațiîn seamă.

Crezul redactorilor

Într-o notiță pe ultima pagină, re-dacția revistei “Afirmarea” î;i explicădemersurile incomode<

Sunt mulți care nu vreau să ne în-țeleagă îndrăsneala gestului. Noutatearevistei noastre este așa de evidentă,încât va trece timp până la adevăratanivelare a căii, în urma căreia va curgetumba “afirmărilor”.

Lupta noastră cu desinteresul esteo mucenicie. Și dacă nu vom fi înde-plinit unele cerinț, apoi măcar să ni serespecte gândul... Avem gânduri fru-moase și speranțe mari. Deocamdatăstăm față în față cu noi înșine, ne în-cercăm puterile, ne analizăm frămân-tările în perspective. Nu putem fi însăacuzați că n'avem scop. Și chiar dacăni se recunoaște ținta, ni se spune căn'am îndeplinit-o.

Să fim înțeleși... Nu ne pripim."Afirmarea" noastră nu însemnează înprimul rând antirevizionism și națio-nalism ca primat politic, după cum în-cerca cineva să ne acuze...

Am arătat-o la început... "Afirma-rea" pentru noi este deschidere de su-flet în vederea primirii culturii româ-nești... Poate zicem prea mult, primirii.Mai degrabă, a inițierii în cultura ro-mânescă... Și când am ajuns la acestpunct, misiunea ni s-a terminat.

Până atunci însă, desțelenim dru-mul așa cum știm noi, modest și cumcredem.. Că ce socot alții mai capabili,este doar chestie de interpretare.

Locuitorii ora;ului preferau, ;i la vremea aceea, s[ frecventeze cinematograful, nu teatrul

Nici acum opt decenii s[tm[renii nuerau prea interesa\i de cultur[ (II)


TRADI}II

Ne afl[m ̀ n binecuv]ntatul Postal Na;terii Domnului. Timp de ;ases[pt[m]ni mergem pe drumul`nt]mpin[rii lui Iisus Hristos,c[l[uzi\i de lumin[, bun[tate,`n\elegere. Acum e vremea prime-nirii hainei sufletului nostru, tim-pul rug[ciunii ;i a faptelor bune. Evremea colindelor, le `nva\[ copiii,de dragul Mariei ;i a pruncului Ii-sus.

~n jurul vetrelor de la sate se fac;ez[tori. Cei mici pun la `nflorit cren-gu\e de m[r ̀ n vase mari de ap[ pentruca mai apoi, de Cr[ciun ;i `n noapteade Anul Nou le folosesc drept sorcovec]nt]nd "Flori dalbe, flori de m[r". Etimp pentru pace cu noi ;i cu aproapelenostru.

Despre rostul postului ;i a modului`n care trebuie privit acest timp cu totulaparte ne-a vorbit p[rintele paroh pr.dr.Cristian Bolo; de la Biserica Adormi-rea Maicii Domnului din Satu Mare.

"Postul Cr[ciunului este un postcare ne preg[te;te ;i suflete;te ;itrupe;te pentru sl[vitul praznic alNa;terii Domnului nostru Iisus Hris-tos. Acest post chiar dac[ pare maiu;or ̀ ntruc]t avem mai multe dezleg[rila pe;te, untdelemn ;i vin, totu;i tre-buie \inut cu toat[ seriozitatea pentru

c[ are menirea de a ne preg[ti pentruunirea cu Hristos ;i `l vom \ine ;i noifiecare dup[ ale noastre puteri`ncerc]nd s[ ne ̀ nfr]n[m de la m]nca-rea de dulce, b[utur[, petreceri. ~ns[

nu doar at]t, pentru c[ postul`nseamn[ o `nfr]nare de la r[u, de lap[cate. Postul nu este o simpl[ ac\iunenegativ[ de tipul "nu fac" ci implic[ al-tceva, ;i anume "f[ binele", pentru c[

r[ul trebuie `nlocuit cu binele. Iat[ as-pectul pozitiv al postului, s[v]r;ireafaptelor bune. ~n aceast[ perioad[ to\ioamenii ̀ ;i aduc aminte de cei nec[ji\i;i `ncearc[ s[ fac[ diferite campanii,`ncearc[ s[ mearg[ personal la case decopii, la azile de b[tr]ni sau la bolnaviidin spital. Aceast[ ac\iune de `ntraju-torare nu trebuie s[ ne st[p]neasc[ ini-mile doar `n acest post al Cr[ciunuluisau doar de s[rb[tori ci aceast[ ac\iunetrebuie l[rgit[, continuat[ ̀ n tot cursulanului.

Continu[ ;i `n acestan campania “Fii ;i tuMo; Cr[ciun”

Biserica Adormirea Maicii Dom-nului ;i Crucea Ro;ie continu[ ;i `nacest an campania "Fii ;i tu Mo;Cr[ciun", campanie prin care vor fiajuta\i peste 250 de copii care au re-zultate bune la `nv[\[tur[, dar care auo situa\ie material[ mai pu\in favora-bil[ spre a-;i desf[;ura activitatea a;acum se cuvine la ;col[.

Pe l]ng[ milostenie, postul implic[;i rug[ciune, pentru c[ prin rug[ciunevorbim cu Dumnezeu. Asta e rug[ciu-nea, vorbirea noastr[ direct[, intim[,personal[ cu Dumnezeu. Este bine cafiecare credincios s[ ̀ mpleteasc[ postul

cu rug[ciunea pentru c[ sunt cele dou[aripi cu care ne lu[m zborul spre Dum-nezeu. Ne spune M]ntuitorul, c[ oriceeste cu putin\[ prin post ;i rug[ciune;i s[ le facem cum se cuvine , cu inten-sitate, s[ sim\im cu adev[rat c[ neunim cu Dumnezeu. Prin rug[ciunespunem Domnului tot ce ne apas[ pesuflet, `i mul\umim ;i `i cerem ajutorsim\ind c[ putem avea ̀ ncredere ̀ n El.Dumnezeu ne ascult[ `n t[cere ;i ner[spl[te;te la vedere. ~ns[ trebuie s[avem ;i r[bdare. Dumnezeu face mi-nuni, dar nu singur ci ̀ mpreun[ cu noi,prin noi ;i pentru noi. S[ d[m voin\[,s[ d[m credin\[, s[ d[m rug[ciune, s[d[m post, s[ d[m milostenie ;i Dum-nezeu vine ;i completeaz[ d]nd ajutor;i putere. Facem un pas micu\ ;i restulpa;ilor ̀ i face Dumnezeu purt]ndu-nepe bra\e. Iat[ ce `nseamn[ adev[ratulpost, o slujb[ binepl[cut[ lui Dumne-zeu nu `n folosul lui ci `n folosul nos-tru.

Postul mai implic[ ;i cur[\irea dep[cate prin spovedanie, prin m[rturi-sire. Este important[ spovedania,m[rturisirea p[catelor pentru c[ Hris-tos vine, se na;te pentru noi, dar nupoate p[trunde acolo unde are u;a`nchis[, unde camera nu este curat[.Preotul d[ doar dezlegare ̀ ns[ cel careiart[ este `nsu;i Dumnezeu".

A consemnat Mihaela Ghi\[

~n fiecare an la data de 21 no-iembrie este pr[znuit[ IntrareaMaicii Domnului ̀ n Biseric[, pri-ma dintre marile s[rb[tori dinpostul Na;terii Domnului.S[rb[toarea “Intrarea `n biseric[a Maicii Domnului” este cunos-cut[ `n popor ;i sub denumireade Vovidenie sau Ovedenia careprovine din slavon[ ;i `nseamn[“ceea ce se face v[zut[”.

Praznicul aminte;te de momentul`n care sfin\ii p[rin\i Ioachim ;i Ananu au uitat de promisiunea f[cut[ luiDumnezeu ;i la trei ani de la na;tereaMaicii Domnului au dus-o la templu.

Aici a fost `nt]mpinat[ de marelepreot Zaharia, tat[l Sf]ntului Ioan Bo-tez[torul, care a dus-o ̀ n cea mai sf]nt[`nc[pere din acest loc, `n Sf]nta Sfin-telor, unde a stat p]n[ la v]rsta de 15ani. A fost condus[ `n acel loc sf]nt,pentru c[ ea `ns[;i avea s[ devin["Sf]nta Sfintelor" lui Dumenzeu, s[la;al lui Dumnezeu Cuv]ntul. Din ea, CelNecuprins, avea s[ ia trup, s[ se fac[cuprins `n p]ntecele ei.

Aceast[ s[rb[toare a luat na;tere ̀ nsecolul VI. La 20 noiembrie 543,`mp[ratul Iustinian a zidit la Ierusalim,l]ng[ ruinele templului, o biseric[`nchinat[ Sfintei Fecioare Maria, care,spre deosebire de una mai veche a fostnumit[ Biserica "Sf]nta Maria ceaNou[". Conform obiceiului, a doua zidup[ sfin\ire, adic[ la 21 noiembrie, a`nceput s[ fie serbat hramul (patronul)bisericii, adic[ `ns[;i Sfinta Fecioar[Maria, serbarea fiind consacrat[ adu-cerii ei la templu. S[rb[toarea s-a extins

apoi `n tot Orientul cre;tin ;i `n Occi-dent fiind marcat[ cu cruce ro;ie `ncalendar. Pentru ca bucuria s[rb[toriis[ nu fie umbrit[ de post, Biserica ar]nduit ca pe 21 noiembrie s[ fie dez-legare la pe;te.

De altfel, s[rb[toarea este cinstit[de credincio;i prin rug[ciune ;i bucate

de post, pe;te ;i lum]n[ri. Acestea dinurm[ sunt duse la biseric[ ;i sfin\itepentru a dob]ndi s[n[tate, bucurii,reu;ite ;i o vedere bun[.

Tradi\ia spune c[ atunci c]nd cre-dincio;ii respect[ aceast[ s[rb[toare,`n anul urm[tor vor avea hambarelepline ;i bel;ug `n cas[.

De Ovidenie se deschide cerul;i animalele ̀ ncep s[ vorbeasc[

Vovidenia corespunde ̀ n Calenda-rul popular cu celebrarea unei n[pras-nice divinit[\i a lupilor, Filipul cel:chiop sau Filipul cel Mare (21 noiem-brie). Local, `n Bucovina, se credea c[

`n aceast[ zi s-ar fi n[scut DomnulHristos. S[rb[toarea de Ovidenie`mpreun[ cu Filipii de Toamn[, Noap-tea Strigoilor, S]ntandrei ;i S]nnicoar[(Mo; Nicolae) formeaz[, `n perioada13 noiembrie - 6 decembrie, un scena-riu ritual de `nnoire a timpului, pro-babil Anul Nou dacic. ~n noaptea deOvidenie, c]nd se credea c[ se deschideCerul ;i vorbesc animalele, se prive-ghea la lumina unei lum]n[ri ̀ ncol[ci-te ;i o strachin[ cu ap[ de leac.

Pentru copiii mor\i neboteza\i ;ipentru oamenii `neca\i ;i mor\i f[r[lum]nare li se f[ceau ̀ n aceast[ zi praz-nice ;i li se ̀ mp[r\eau pomeni. ~ntruc]tse credea c[ `n noaptea de Ovideniestrigoii circulau f[r[ opreli;te, se un-geau cu usturoi cercevelele ferestrelor,tocurile u;ilor, vatra ;i cuptorul carecomunicau, prin horn, cu exteriorul.

Pentru protec\ia vitelor `mpotrivaanimalelor s[lbatice se interzicea oriceactivitate legat[ de prelucrarea l]nii ;ipieilor de animale. De la Ovideniep]n[ la S]ngiorz, femeilor le era inter-zis s[ mai spele rufele la r]u.

Prevestiri de timp

~n trecut se f[ceau farmece ;idesc]ntece, se afla ursita, se efectuauobserva\ii ;i previziuni meteorologice.Se spune c[ a;a cum va fi vremea `naceast[ zi, a;a vafi toat[ iarna. Dac[ ̀ nnoaptea de Ovidenie va fi cer senin,anul viitor va fi secetos ;i pomii nu voravea rod bogat. ~n schimb dac[ ninge,va urma o iarn[ cu mult[ z[pad[ ;i unan roditor.

A consemnat :tefania Cri;an

Cuv]nt despre rug[ciune ;i milostenie la ̀ nceputul Postului Cr[ciunului

Praznicul aminte;te de momentul `n care sfin\ii p[rin\i Ioachim ;i Ana nu au uitat de promisiunea f[cut[ lui Dumnezeu;i la trei ani de la na;terea Maicii Domnului au dus-o la templu

~n jurul vetrelor de la sate se fac ;ez[tori `n perioada postului

Aceast[ s[rb[toare a luat na;tere `n secolul VI. La 20 noiembrie 543, `mp[ratul Iustinian azidit la Ierusalim, l]ng[ ruinele templului, o biseric[ `nchinat[ Sfintei Fecioare Maria, care, spredeosebire de una mai veche a fost numit[ Biserica "Sf]nta Maria cea Nou[". Conform obiceiului,a doua zi dup[ sfin\ire, adic[ la 21 noiembrie, a `nceput s[ fie serbat hramul (patronul) bisericii,adic[ `ns[;i Sfinta Fecioar[ Maria, serbarea fiind consacrat[ aducerii ei la templu.

U;ile, ferestrele, vatra ;i cuptorul se ungeaucu usturoi de Ovidenie, `mpotriva strigoilorS[rb[toarea "Intrarea `n biseric[ a Maicii Domnului" este cunoscut[ `n popor ;i sub denumirea de Vovidenie


S~N~TATEAu fost analizate sortimente cu diverse arome ;i gusturi. Rezultatele cercet[rii arat[ c[ 44% din sortimentele

analizate con\in acid citric, un compus organic, cristalin, f[r[ culoare, care este folosit ca acidifiant. Acidul citricpoate provoca dureri abdominale ;i atac[ smal\ul din\ilor, nefiind recomandat ̀ n alimenta\ia copiilor. De aseme-nea, 37% din produse con\in monoglutamat de sodiu, 15% con\in clorur[ de potasiu, 15%, acid lactic ;i 7% dinsortimente con\in trei tipuri de poten\iatori de gust< monoglutamat de sodiu, guanilat disodic ;i 5 ribonucleotidedisodice.

Hyper anti aging este un supli-ment alimentar anti-`mb[tr]nire, an-tioxidant ;i tonifiant. Este un supli-ment natural atent formulat pentrucombaterea ;i chiar inversarea sem-nelor de `mb[tr]nire, a c[ror insta-lare timpurie este favorizat[ de stilulde via\[ din ce `n ce mai solicitant alzilelor noastre.

Acest produs are ̀ n componen\a sa uncomplex de ingrediente naturale cu o ma-trice informa\ional[ nealterat[. Acest lucrupermite ingredientelor s[ ac\ioneze siner-gic, complet]ndu-se ;i poten\]ndu-se re-ciproc, beneficiind totodat[ ;i de o biodis-ponibilitate crescut[. Astfel, prin ac\iuneasa holistic[, suplimentul natural Hyper antiaging este excelent ̀ n energizarea, imunos-timularea, remineralizarea ;i re`ntinerirea`ntregului organism pe cale natural[. Pro-dusul are `n componen\[ ingrediente va-loroase, dup[ cum urmeaz[<

Acetil-L-carnitin[ ;i Acidul Alfa-li-poic au un rol esen\ial `n metabolismulenergetic al organismului. Cei doi compu;isinergizeaz[ `n vederea asigur[rii unuiaport optim de energie proceselor celulare,`mbun[t[\irii func\iilor cerebrale, ̀ n com-baterea stresului oxidativ, ameliorarea ;ichiar inversarea procesului de `mb[tr]ni-re.

Goji este un ingredient des folosit `nmedicina tradi\ional[ chinezeasc[. Eficient`n< men\inerea unui moral ridicat, tonifie-rea ficatului (puternic hepato-protector),protejarea rinichilor, cur[\area s]ngelui,`mbun[t[\irea performan\elor sportiveprin sus\inerea dezvolt[rii oaselor ;i a ma-sei musculare, ameliorarea insuficien\ei se-xuale at]t la femei c]t ;i la b[rba\i (spore;tecantitatea ;i calitatea materialului seminal).

Resveratrolul este un binecunoscutpolifenol cu propriet[\i antioxidante, che-mo-preventive ;i cardioprotectoare. Fruc-toboratul de Calciu este un complex decalciu, fructoz[ ;i bor g[sit natural ̀ n fructe;i legume, fapt ce le face una dintre celemai bio-disponibile surse de calciu ;i bor.

Ginsengul Siberian este utilizat `nprincipal pentru cre;terea rezisten\ei fizice(ac\iune revigorant[ ;i energizant[) ;i pen-tru capacit[\ile sale adaptogene (de ̀ nt[rirea sistemului ;i r[spunsului imun).

Coenzima Q10 este un binecunoscutantioxidant, prezent ̀ n toate celulele uma-ne. Coenzima Q10 favorizeaz[ oxigenareacelular[, revitalizeaz[ sistemul imunitar,diminueaz[ efectele secundare ale radio-terapiei ;i `nt]rzie instalarea majorit[\iiafec\iunilor cronice< cardio-vasculare, ne-urodegenerative, inflamatorii sau reuma-tismale.

Ginkgo biloba este indicat ca adjuvant`n tratarea maladiilor cerebrovasculare, atulbur[rilor de memorie sau ̀ n insuficien\acircula\iei periferice. Cel mai adesea, acestingredient este recomandat `n`mbun[t[\irea activit[\ilor de `nv[\are ;imemorare.

Fosfatidilserina este un compus cupropriet[\i demonstrate de ̀ mbun[t[\ire afunc\iei cognitive, sus\in]nd efortul inte-lectual.

Drojdia selenit[ previne caren\ele ;icompleteaz[ aportul de vitamine din com-plexul B ce sunt necesare func\ion[rii op-time a sistemului nervos, `n special a cre-ierului.

Recomand[ri< eficient ̀ n sus\inerea ;i`ncurajarea capacit[\ii proprii a organis-mului uman de a-;i men\ine o evolu\ieanti-entropic[, de auto-regenerare ;i ̀ nce-tinire a ritmului de `mb[tr]nire>

Acest supliment alimentar poate fi fo-

losit ca adjuvant `n< cre;terea nivelului deenergie al organismului, redarea vitalit[\ii;i men\inerea unui moral ridicat> adjuvant`n profilaxia ;i terapia afec\iunilor cardio-vasculare, afec\iuni neurologice degenera-tive, sporirea acuit[\ii vizuale, u;ureaz[efortul depus pentru a sl[bi. Este recoman-dat persoanelor ce depun efort fizic ;i in-telectual, fum[torilor, sportivilor, ̀ n osteo-poroz[ ;i hipocalcemie. Este indicat ̀ n tra-tamente pentru ̀ nt[rirea imunit[\ii ;i sur-menaj (sindromul oboselii cronice).

Crem[ anti-aging “Taina Plantelor”

Crema anti-aging “Taina Plantelor” es-te un produs atent formulat pentru com-baterea ;i chiar inversarea semnelor de`mb[tr]nire, a c[ror instalare timpurie estefavorizat[ de stilul de via\[ din ce ̀ n ce maisolicitant al zilelor noastre. Aceast[ formul[holistic[ are la baz[ compu;i naturali activi,cu o bio-disponibilitate foarte mare, ceac\ioneaz[ sinergic complet]ndu-se ;i po-ten\]ndu-se reciproc, rezultatul fiind o pie-le hidratat[, energizat[, detoxifiat[ ;i `nti-nerit[.

Acidul hyaluronic are un rol esen\ial`n men\inerea suple\ei, elasticit[\ii ;i fer-mit[\ii pielii. Acest compus ajut[ la ate-nuarea ridurilor ;i ̀ n procesele de refacerea zonelor epiteliale ce prezint[ leziuni saucicatrici.

Coenzima Q10 este un binecunoscutantioxidant, prezent ̀ n toate celulele uma-ne. Acest lucru se datoreaz[ faptului c[transformarea nutrien\ilor ̀ n energie (ATP)la nivel celular se produce cu ajutorul acesteicoenzime. Favorizeaz[ oxigenarea celular[;i amelioreaz[ efectele nocive ale fumatului;i ale radioterapiei.

Tocoferolul (Vitamina E) este, de ase-menea, un puternic antioxidant natural care

neutralizeaz[ radicalii liberi ;i combate des-hidratarea pielii. Acest compus este at]t deimportant pentru ̀ ntre\inerea pielii ;i ̀ nce-tinirea `mb[tr]nirii acesteia ;i datorit[ ca-pacit[\ii sale de a proteja epiderma de ac\iu-nea nociv[ a radia\iilor solare (raze UV).

Recomand[ri< util `n prevenirea, sto-parea ;i chiar inversarea semnelor de`mb[tr]nire a pielii. Este recomandat `nstimularea procesului natural de regene-rare, propriu pielii, dar ;i ̀ n p[strarea unuinivel optim de hidratare a tenului. Reco-mandat persoanelor fum[toare, celor cuun ten devitalizat, deshidratat, ce prezint[semne de ̀ mb[tr]nire, dar ;i celor care do-resc prevenirea din timp a acestor simpto-me.

Cele 2 produse se comercializeaz[`mpreun[ `ntr-un pachet anti aging, elefiind sinergice `n ac\iunea terapeutic[.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Asocia\ia Pro Consumatori a realizatun studiu privind calitatea chipsurilordin comer\. ~n acest sens au fostachizi\ionate 27 de tipuri de chipsuri, careprin forma ;i concep\ia grafic[ a ambal-ajului urm[resc atragerea aten\iei copiilor;i influen\area acestora ̀ n privin\a alegerii;i consumului. Au fost analizate sorti-mente cu diverse arome ;i gusturi. Rezul-tatele cercet[rii arat[ c[ 44% din sorti-mentele analizate con\in acid citric, uncompus organic, cristalin, f[r[ culoare,care este folosit ca acidifiant. Acidul citricpoate provoca dureri abdominale ;i atac[smal\ul din\ilor, nefiind recomandat `nalimenta\ia copiilor. De asemenea, 37%din produse con\in monoglutamat desodiu, 15% con\in clorur[ de potasiu,15%, acid lactic ;i 7% din sortimentecon\in trei tipuri de poten\iatori de gust<monoglutamat de sodiu, guanilat disodic;i 5 ribonucleotide disodice.

O alt[ concluzie a speciali;tilor estec[ chipsurile sunt produse hipercaloricela care valoarea energetic[ pentru 100grame produs variaz[ `ntre 416 kcal ;i546 kcal, sunt pline de sare ;i gr[simi.Cantitatea de gr[simi per 100 grame pro-dus variaz[ `ntre 21 grame ;i 35 gramedin care gr[simi saturate ̀ ntre 3 grame ;i11,2 grame.

"Numeroase studii realizate `n insti-tu\ii medicale ;i universit[\i de prestigiuarat[ c[ gr[simile saturate cresc riscul deapari\ie a afec\iunilor cardiovasculare,precum infarctul sau accidentul vascularcerebral ;i sunt un factor de risc pentruboli neurodegenerative, cum ar fiAlzheimer ;i Parkinson, cancerele decolon ;i s]n, determin[ rezisten\a la in-sulin[, favoriz]nd apari\ia diabetului detip 2 ;i determin[ deficien\e de `nv[\arela tineri" avertizeaz[ speciali;tii.

I. M.

Chipsurile abund[ `n sare,gr[simi ;i arome

Hyper anti aging, suplimentalimentar anti-îmb[trânire,

antioxidant ;i tonifiant

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujba s[n[t[\iidumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)


RE}ETE

Smoothie de piersici;i portocale

Dovlecei umplu\i

Mod de preparare<

Este o reţetă gustoasă şi răcoroasă,pentru cei care ţin la siluetă. Puteți în-locui micul dejun sau cina cu aceastăbăutură energizantă. Copiii sunt şi ei`nc]ntați de această băutură care sepoate servi la mesele festive sau la pe-treceri. Curăţați piersicile de coajă şide sâmburi, t[iați-le bucăţi şi puneți-le în blender. Radeți jumătate din coajade portocale şi păstrați jumătatea pen-

tru decor. Stropiți bucăţile de piersicicu zeama de lămâie sau lime, ad[uga\izahărul brun (sau mierea) şi coaja rasăde portocale. Mixați ingredientele laputere maximă, apoi turnați smântânăfoarte rece în fir subţire şi amestecațiuşor. Smântâna va face băutura cre-moasă şi catifelată. Turnați băutura înpahare înalte, decorați cu fâşii de coajăde portocale şi serviți-o imediat. Folo-siți gheaţă spartă cu blenderul şi nucuburi.

Ave\i nevoie<

2 piersici, o portocală, 2-3linguri de zeamă de lămâie saulime (lămâie verde), 3 linguride smântână dulce pentru gătit,2 linguri de zahăr brun, saupreferabil miere, 5-6 cuburi de

gheață (vara).

Mod de preparare<

Se spală şi se curăţă dovleceii, setaie jumătăţi şi se scoate miezul. Sestropesc cu câteva picături de lămâieşi se presară cu sare, ca să nu-şi schim-be culoarea. Carnea de pui se dă prinmaşina de tocat şi se prepară cu sare,

piper, ceapă călită, verdeaţă tocată şiorezul ales şi spălat în câteva ape. Sepun toate într-un bol şi se amestecă cuoul câteva minute până se obţine o pas-tă bine legată. Dovleceii curăţaţi se um-plu cu pasta de carne şi se pun într-unvas de iena, cu apă, sare şi ulei. Se lasăsă fiarbă la foc potrivit. După ce s-aufiert, se pun roşiile zdrobite cu blen-derul, busuiocul şi se bagă la cuptor.Înainte de a fi scoşi din cuptor, se pre-sară caşcaval ras pe deasupra, se maidă la cuptor să se rumenească şi se ser-vesc cu smântână.

Ingrediente<

6 dovlecei, 800 g de piept depui, sare, piper, o leg[tură depătrunjel verde, busuioc, un ou,100 g de orez, 500 g de roşii,100 g de caşcaval, 3-4 linguride ulei, o leg[tură de ceapă ver-

de, 50 g de smântână.

:trudel sau strudli;v[besc

Mod de preparare<

Cartofii se curăță, se taie cubulețe, sespală, se fierb în apă sărată, se strecoarăși cât timp mai sunt fierbinți se piseazăde un pireu. Se amestecă ingredientelenecesare pentru aluat, dar cunoscătoarelerețetelor tradiționale afirmă că pentruprepararea ștrudelului șvăbesc nu se fo-losește niciun fel de produs pentru dos-

pit. Se frământă bine și se întinde cu su-citoarea, până se obține o pătură puținmai groasă decât cea pentru tăiței, de cir-ca 2-3 mm. Pe jum[tatea păturii se a;eazăcatofii fier\i și zdrobiți (ori magiunul, ge-mul, br]nza dulce, sau brânza cu m[rar).Se acoperă cu cealaltă jum[tate și se taiecu tăietorul de colțunaș, în bucăți cu cevamai mari decât câte o jum[tate de palmă.Se pr[jesc în ulei fierbinte și se serve;tecu Dickmilch (lapte bătut), sau eventualvin fiert. Este foarte potrivit atât ca feluldoi, cât și ca desert, în funcție de umplu-tura folosită.

Ingrediente pentru circa 40 bucăți<

1 kg de f[ină, 4 ouă, 2 lin-guri de ulei, sare și lapte bă-tut, cât ia aluatul pentru a seputea frământa ușor. Pentruumplutură 400 g de cartofi,sau magiun, gem, brânză,

eventual mărar. Pentru prăjit,ulei abundent (circa 3 cm în

vasul folosit).

Strudlisuppe sausup[ de ;trudli

Mod de preparare<

Se știe că șvabii sunt oameni foarteeconomicoși și nu aruncă nimic, astfeldin marginile de ștrudli prepară o supărapidă și gustoasă. Dacă doriți să folo-siți zarzavaturi, acestea se curăță, sespală și se răzuiesc. Ceapa se mărun-

țește și se călește în untură (sau în ulei).Se călesc și zarzavaturile, dacă este ca-zul, se presară cu boia, apoi se stingecu zeama de la cartofi. Marginile de laștrudli, cu tăietorul de colțunaș se taieîn bucățele cât mai egale și mai aspec-tuoase. Când zeama începe să fiarbăse adaugă și bucățelele de ștrudli, iarcând s-au fiert, supa se îngroașă cusmântână. Se servește caldă, presăratăcu pătrunjel verde. Mai demult aceastămâncare nu a fost făcută cu carne, darîn zilele noastre multe gospodine pun,chiar la început, fie cubulețe de bacon,kaiser, cârnați sau crenvurști.

Ingrediente<

Zeama sărată în care s-aufiert cartofii pentru ștrudli, oceapă, o lingură mare de unturăsau ulei, marginile care rămânprin tăierea foii de ștrudli la di-mensiune, o linguriță de boiade ardei, circa 200 g de smân-tână. Se mai pot adăuga 2-3morcovi și 2 pătrunjei, dar re-țeta originală șvăbească nu pre-

vede așa ceva.

Vâscul întărește sistemul im-unitar, scade tensiunea arterială,reglează tulburările cardiace și esteeficient în dereglările hormonale.

Vâscul mai are proprietatea de a inhi-ba creșterea tumorilor canceroase, spunemedicul Sabina Ivan, în cartea "MedicinaNaturistă pentru toţi". Potrivit acesteia, laora actuală, vâscul este folosit în multeţări, printre care Germania și Eleveţia, înterapia tumorilor maligne.

Compuși cu proprietăţi medicinaleExistă c]ţiva compuși activi care îi

conferă vâscului proprietăţi medicinale<viscotoxinele, beta amirina și derivaţi aiacidului oleanolic, evercetina, acidul viscic(cu puternică acţiune antitumorală), de-rivaţii de colina și alcaloizii. Primele cer-cetări asupra vâscului au scos la iveală caaceasta plantă poate diminua simptomelehipertensiunii arteriale< senzaţia deameţeală, vâjâitul în urechi, tulburările devedere, tahicardiile. Ulterior, s-a constatatcă vâscul poate scădea și nivelul tensiuniiarteriale. Alte cercetări au arătat că ex-tractul de vâsc stimulează secreţia de in-sulină și reglează valorile glicemiei la pa-cienţii cu diabet. O serie de studii efectuateîn Germania au demonstrat că injecţiilesubcutanate cu extract de vâsc stimuleazăsistemul imunitar și îi ajută pe bolnavii decancer.

IndicaţiiUn consum zilnic a 2 căni de ceai de

vâsc (500 ml) întărește inima, alungă mo-leșeala și vertijul și crește pofta de muncă.Ceaiul se prepară adăugând o lingură defrunze mărunţite (5 grame), la 250 ml deapă fiartă. Se lasă la infuzat 5- 10 minute.Intern, vâscul se mai administrează și subforma de macerat< se pun 2-4 linguriţe deplantă mărunţită (10-20 de grame) în 200ml apă rece> se lasă 6-8 ore la macerat, sestrecoară și se îndulcește cu miere. Nu sefierbe. Se pot bea 3-4 cești pe zi, din careuna seara la culcare. Tratamentul se poateface și cu frunza de vâsc, mărunţită subform[ de pulbere, din care se iau 4 vârfuride cuţit pe zi. Atenţie! Se recomandă con-sultarea medicului înainte de începereaoricărui tratament cu vâsc.

Toxicitatea vâsculuiFitoterapeuţii spun că vâscul de pe

plop, salcie, tei, nuc, frasin, arţar, paltin șisalcâm este foarte toxic, fiind contraindi-cată utilizarea lui internă. În schimb, vâs-cul de pe măr, prun, gutui, pâr, măr pă-dureţ, pin și brad are o toxicitate mult mairedusă, de aceea el se recomandă ca adju-vant în diverse afecţiuni. Pentru tratamen-tele externe, poate fi folosit orice fel devâsc. Semnele intoxicaţiei cu vâsc sunt<scăderea tensiunii arteriale (hipotensiu-ne), rărirea ritmului cardiac, apariţia defrisoane, tulburările nervoase cu paralizieși pierderea sensibilităţii. Pentru a avea uncontrol mai bun asupra cantităţii de vâscrecomandate în diverse boli, fitoterapeuţiine recomandă să cumpărăm vâscul dinfarmacie sau plafar și nu de la negustoriidin pieţe.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Extractele din vâscau o puternic[

ac\iune antitumoral[

Există c]ţiva compuși activi care îi conferă vâscului proprietăţi medicinale< viscotoxinele, betaamirina și derivaţi ai acidului oleanolic, evercetina, acidul viscic (cu puternică acţiune antitumo-rală), derivaţii de colina și alcaloizii. Primele cercetări asupra vâscului au scos la iveală ca aceastaplantă poate diminua simptomele hipertensiunii arteriale.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Cea de-a ;asea ediție a eveni-mentului organizat de KarikleaDavid și agenția Trust Models,Fashion’s Night Out (FNO) a adusîn atenția sătmărenilor ultimeletendințe din acest sezon. În ceade-a doua parte a evenimentuluiFNO s-a bucurat de mai multepremiere.

În primul rând evenimentul a de-venit unul internațional prin prezențaîn show a designerilor Cinzia Tiso dinItalia și a designerului croat SladanaKrstic. În cel de-al doilea rând IoanaCălin și-a prezentat colecția cu care aparticipat la New York Fashion Weekși nu în ultimul rând Adriana Popescua prezentat o colecție vestimentarăconfecționată din păr natural. După ceîn numărul trecut al suplimentului decultur[ Informația de Duminică i-amprezentat pe designerii care au făcutshow în prima parte a evenimentului,în acest număr îi prezentăm pe desig-nerii care au închis spectacolul.

Adriana Popescu

Adriana Popescu, hair stilista carene-a surprins la fiecare prezentare a eicu creaţii inedite, ne-a făcut și de aceas-tă dat[ să ne întrebăm de unde are atâtainspiraţie şi creativitate. La FNO a sur-prins publicul spectator cu o colecțievestimentară confecționată numai dinpăr natural (extensii). Vorbim aici decinci ținute pentru domnișoare forma-te dintr-un top și o fustă și cinci ținutepentru fetițe alcătuite la fel din top șifustă. Pentru acele creaţii Adriana a fo-losit 12 metri de extensii din păr natu-ral, colecția fiind întregită de coafurileextravagante și machiajul pe măsurăexecutat de Alina Marchiș.

”Lady’s Coat”by Cristina Mureșan

”Cris” este un brand înființat în2004 în Satu Mare, fiind o companierecunoscută pe plan local pentrupromptitudinea și amabilitatea perso-nalului, având ca prioritate satisfacțiaclienților. Cine dorește o creație byCristina Mureșan trebuie să știe căbrandul Cris stă la dispoziția sătmăre-nilor cu o gam[ largă și diversificatăde< fuste, pantaloni, sacouri și paltoane,atât în serie cât și unicat. Colecția ”La-dy’s Coat” pe care Cristina Mureșan aprezentat-o la FNO este formată dinpaltoane și un deux piece elegant, ma-terialele folosite în colecție fiind stofăși fâș combinate armonios cu blană,aplicații florale și nasturi masivi. Ți-nutele se adresează doamnelor și dom-nișoarelor care sunt încrezătoare și des-chise în a purta paltoane cu accesoriimoderne.

“Sounds” by Bianca Breban

Ideea colecției s-a născut în urmăcu aproximativ un an, timp în care fie-care piesă vestimentară a prins viață,luându-și locul binemeritat în struc-tura acesteia. Păstrând aceeași notă ca-racteristică colecțiilor ei, am remarcatși de această dată tonuri musicaletranspuse în foiță de aur, șnur suitasși picture. Colec\ia “Sounds” cuprinde15 piese vestimentare de la rochițe, ladeux piece-suri, pantaloni, fuste și to-puri confecționate din diferite texturinepretențioase, ușor de accesorizat șipurtabile în orice ocazie. Fiecare ținutăe unicat, iar doamnele și domnișoarelecare o vor purta, vor simți atingereamagică a notelor muzicale din printu-rile materialelor și din aplicațiile ma-nuale. Alegerea notelor muzicale nu eîntâmplătoare, iar un ochi bine formatși cu experiență poate solfegia cu ușu-rință unele dintre ariile celebre.

Cinzia Tiso

Cynthia Tiso este născută în 1993în Calabria, Italia. Despre Cynthia Tisoam aflat că de-a lungul anilor a învățatsă construiască un proiect începândde la concept, la modelare ajungândpână la arta de a broda, dedicându-sestudiului micilor detalii și tehnicilorde croitorie. Iubește imaginea unei fe-mei încrezătoare și prin brandul ei do-rește să reprezinte creațiile made inItali. Cynthia Tiso este adepta brode-riilor manual care seamănă cu cele dela începutul modei născute în Italiamai devreme de anii 900.

“Hidden Secrets”by CM Creation du modeși Sebastian David

"Hidden Secrets" este o colecțierafinată cu numeroase transparențe,cu aplicații realizate manual în ceea cepar a fi rochii. Par, deoarece, printr-un simplu gest, ele dispar și fac loc se-cretului< adică costumelor de baie pre-țioase care au aplicații misterioase princuloare. La aceasta s-a adăugat colecțiade bijuterii statment, creată special deAlexandra Catargiu si intitulată "Sha-dows of luxury". O colectie elaborată,feminină și gândită până la ultimul de-taliu. Realizată în întregime manual,din pietre semiprețioase, sticlă, nisip,și închizători din argint, această colec-ție completează într-un mod fericit li-nia elegantă și extravagantă a colecțieiHidden Secrets.

“I love Fairytales”by L’atelier Ioana Călin

Colecția Ioanei Călin vorbește des-pre iubire și despre frumusețea femi-

nină. „I love Fairytales” este o colecțieformată din 10 piese fiecare cu o per-sonalitate aparte, inspirată din trăirileartistei. Colecția „I love Fairytales” afost prezentată și la New York FashionWeek fiind foarte apreciată de publiculamerican, de aceleași aprecieri bucu-rându-se și la Satu Mare.

Sladana Krstic

Sladana Krstic este un designercroat care și-a început studiile în do-meniul designului în Croația la insti-tutul Design Split, devenind astfel undesigner grafic. Versatilă și profesio-

nistă, Sladana Krstic are o vastă pregă-tire care permite realizarea pas cu pasa fiecăreia dintre creațiile sale. Sladanaa vrut de mică să devină artistă și ni-ciodată nu a trădat acest vis, care a șitransferat-o în lumea modei. Creațiileei sunt precum niște picturi și stilul eieste pret couture. Îi place să facă haineîn Duchesse de mătase, prețioase șiușoare.

“Addicted to you” by Queensy

Colecția Queensy haute couturetoamnă-iarnă din acest an reprezintăo îmbinare a stilurilor modern și clasic.

Designerul Queensy s-a întors la cu-lorile curate, elegante< la eternul negru,la griul misterios, la bejul alambicat,combinându-le cu o magie sofisticatăîntre ele.

Mătăsurile irezistibile și luxoase,precum și spectaculoasa dantelă fran-țuzească brodată, dau viață ținutelorde seară care îți taie răsuflarea, toatelucrate și elaborate manual. Salopetanonconformistă, simbolul de sex al si-nelor noastre rebele, nu lipsește nicidin această colecție. Picanteriile stiluluicouture franțuzesc și eleganța discretăse unesc în creația siluetată.

Adriana Tivadar

Cea de-a ;asea ediție a evenimentului organizat de Kariklea Davidși agenția Trust Models, Fashion's Night Out (FNO) a adus în atențiasătmărenilor ultimele tendințe din acest sezon. În cea de-a doua partea evenimentului FNO s-a bucurat de mai multe premiere.

Colec\ii inedprezentate `na doua parte

Fashion’s Night

ite

aOut


DIET~

Mâncaţi broccoli din belşug!Este sfatul oricărui nutriţionist şiar trebui să-l respectaţi dacă vreţidintr-o dată ca în farfurie să îşigăsească locul un aliment extremde sănătos.

Nu este o modă, nu este o recoman-dare generală de care ţinem sau nu contîn funcţie de preferinţele culinare. Broc-coli se află în top 10 al celor mai bunealimente din lume, indiferent în ce ţarăv-aţi afla.

Proprietăţi

Profilul nutriţional al acestei planteeste cu adevărat impresionant< conţine fi-bre solubile şi insolubile în cantităţi mari,vitamina C în cantităţi uriaşe şi ignoratavitamina K, extrem de necesară pentru obună circulaţie sanguină. Vitamina K segăseşte în extrem de puţine alimente. 100de grame de broccoli vă aduc 150% dinnecesarul zilnic de vitamina C. Spre exem-plu, această doză administrată zilnic încazul unei răceli, îi scurtează timpul demanifestare. O altă caracteristică a acestorplante este compoziţia bogată în fitonu-trienţi, substanţe care diminuează sem-nificativ riscul de diabet, de boli cardio-vasculare şi de cancer, adică exact bolilecivilizaţiei moderne.

Beneficii

Şi pentru că este o plantă atât de po-pulară, există zeci de studii care au avut-o drept subiect. Spicuim din rezultateleacestora şi aflăm că previne artrita, boaladegenerativă. Substanţa denumită sulfo-rafane blochează distrugerea cartilagiilordeoarece interceptează o moleculă careproduce inflamaţia locală. Un alt studiuarată că extractul de broccoli aplicat di-rect pe piele reduce semnificativ efecteledevastatoare ale razelor ultraviolete şi,în felul acesta, broccoli se constituie drept

protecţie împotriva cancerelor de piele.În înteriorul vaselor de sânge, broccoliajută la dezvoltarea unor enzime careprotejează structura internă a acestora.De asemenea, reduce impactul molecu-lelor care distrug vasele. Şi tot studiilespun că, dacă mâncaţi broccoli doar detrei ori pe lună, e posibil să vă reduceţiriscul de a dezvolta un cancer de vezicăurinară cu 40%. Explicaţia? O enzimă pecare o conţine broccoli denumită miro-zinază schimbă compuşii cu sulfconţinuţi de plantă şi denumiţi glucozi-nolaţi în izotiocianaţi, tot compuşi cusulf. Aceştia din urmă au proprietăţi an-ticancerigene. Compuşii cu sulf suntesenţiali pentru că intră în procesul dedetoxifiere pe care îl realizează ficatul.Este vorba de procese la nivel de gene.Toate aceste informaţii sunt bazate pestudii clinice. Dar minunile pe care leface broccoli sunt posible dacă îl consu-maţi gătit uşor la abur, câteva minute,sau dacă îl mâncaţi crud. Produsul fiertnu menţine proprietăţile.

Cum îl cumpăraţi şi consumaţi?

Broccoli crescut în aer liber este dis-ponibil din iulie până în octombrie şi totîn aceste perioade se congelează. Aşadarcalităţile nutriţionale optime provin dela plantele recoltate în aceste perioade.De obicei, este vândut învelit în celofan,care reprezintă o modalitate bună de con-servare. Alegeţi însă variantele neîmpa-chetate. Dacă arată bine, atunci sunteţisigur că plantele au fost tăiate de scurttimp. Broccoli se spală şi se taie în bu-căţele foarte mici. Partea uşor lemnoasă,adică tulpina, poate fi gătită la abur 3-6minute. În felul acesta, devine uşor deconsumat şi vă oferă fibre de calitate su-perioară, un ajutor obligatoriu pentrutranzitul intestinal. Dacă îl păstraţi maimult timp, are nevoie de frigider şi de opungă de hârtie pentru a-şi menţine câtmai bine proprietăţile.

Broccoli, minuneadin farfurie

Porumbul dulce con\ine 76% ap[, considerabil mai mult[ dec]t variet[\ile mai uscate de porumb.Aceast[ se datoreaz[ faptului c[ este cules ̀ nainte de a se coace. Astfel, el con\ine un procentaj maimare de ap[, precum ;i zaharuri, care `i confer[ moliciune ;i o arom[ pl[cut[.

Pu\ine sunt gramineele care neofer[ at]tea posibilit[\i terapeuticeca porumbul.

Sub form[ de boabe, fierte sau coapte,floricele, f[in[, ulei, m[tase de porumb,aceast[ plant[ ne d[ruie;te incredibileleacuri pentru afec\iuni de tot felul.

Istorie ;i con\inut nutritiv

Porumbul provine din America Cen-tral[ ;i se consider[ c[ acolo era cultivatcu 7000 de ani ̀ nainte de Hristos. Consti-tuia hrana de baz[ a maia;ilor, aztecilor ;iinca;ilor. Conform legendei, Zeul Soare atrimis grindin[ de aur (porumbul) pentrua-i hr[ni pe oameni ̀ n Europa. A ajuns pecontinentul nostru pe vremea luiColumb(1493), `mpreun[ cu alte curioz-it[\i aduse din Lumea Nou[. La `nceput afost numit “gr]ul indian”. Popoarele vechifoloseau semin\ele ca hran[, pentru pro-ducerea uleiului, a alcoolului sau a biju-teriilor, frunzele pentru umplereasaltelelor, fabricarea p[pu;ilor ;i a mo-casinilor. ~n secolul al 16-lea a `nceput s[fie cultivat de spanioli ;i italieni. Datorit[spaniolilor ;i portughezilor a ajuns `nAfrica. De-abia `n secolul al 19-lea a`nceput s[ fie cultivat masiv, ajung]nd ;ipe la noi. Ast[zi, porumbul este pe loculal treilea, dup[ gr]u ;i orez, `n topul celormai cultivate cereale la nivel mondial. To-tu;i, 9 din 10 kilograme recoltate sunt des-tinate ca hran[ pentru animale.

Porumbul dulce con\ine 76% ap[, con-siderabil mai mult[ dec]t variet[\ile maiuscate de porumb. Aceast[ se datoreaz[faptului c[ este cules ̀ nainte de a se coace.Astfel, el con\ine un procentaj mai marede ap[, precum ;i zaharuri, care ̀ i confer[moliciune ;i o arom[ pl[cut[.Carbohidra\ii sunt compu;i din zaharuri;i amidon. Gr[simile se g[sesc `ndeosebi`n germene ;i sunt compuse din acizimono ;i polinesatura\i, `n special acidlinoleic. Din aceste gr[simi se extrage unulei foarte hr[nitor, eficient ̀ mpotriva ex-cesului de colesterol. De;i con\ine to\iaminoacizii esen\iali, doi sunt `n cantit[\iinsuficiente< lizin[ ;i triptofanul.

De aceea este necesar[ combinarea po-rumbului cu leguminoase ;i semin\e defloarea soarelui pentru a oferi protein[complet[. Porumbul este o surs[ bun[ devitamina B1, furniz]nd ;i o cantitate mod-erat[ de vitamina C. De;i con\ine vitaminaB3, aceast[ vitamin[ nu poate fi utilizat[de organism dac[ porumbul nu este tratatcu substan\e alcaline. Porumbul dulce esteo surs[ bun[ de fibr[, at]t solubil[ c]t ;iinsolubil[, dar con\ine prea pu\in calciu.Principala calitate a porumbului este c[protejeaz[ ;i calmeaz[ mucoasa intestinal[,fiind bine tolerat de persoanele care sufer[de colit[ cronic[ ;i de sindromul colonuluiiritabil. Porumbul nu con\ine gluten ;i deaceea este util ̀ n boala celiac[ sau celor cuaparate digestive sensibile.

Boabele de porumb au un u;or efectdiuretic (de;i mult mai slab dec]t v]rfurilem[t[soase) ;i furnizeaz[ o cantitate limi-tat[ de proteine, propor\ional cu con\in-utul lor caloric. Datorit[ acestui fapt, po-rumbul este potrivit pentru dieta bolnav-ilor de rinichi.

Preparare ;i utilizare

Porumbul este ̀ ntrecut ̀ n importan\asa pentru om doar de gr]u ;i orez. Multedintre popoarele lumii, ̀ n special ̀ n Amer-ica de Sud, depind ̀ n principal de porumbpentru a supravie\ui. Este folosit `n \[rile`n curs de dezvoltare pentru a-i hr[ni pebebelu;ii `n\[rca\i, din mai multe motive.~n primul r]nd, este una dintre cele mai

productive culturi. Apoi, este cea mai la`ndem]n[ surs[ de calorii ;i de proteine,fiind ;i u;or de depozitat. ~n sf]r;it, esteu;or de digerat de c[tre copiii mici ;i nucon\ine gluten.

~n ciuda tuturor acestor beneficii, po-rumbul are trei deficien\e nutri\ionale ma-jore< proteinele sale sunt de o calitate in-ferioar[, nu ofer[ suficient[ niacina(B3) ;ieste s[rac `n calciu. Din fericire, acestecaren\e nutri\ionale pot fi corectate sauameliorate dac[ porumbul este combinat`n mod corespunz[tor cu alte alimente.Porumbul dulce proasp[t poate fi fiert `nap[ sau copt pe c[rbuni ;i se m[n]nc[ di-rect de pe ;tiulete. Pentru conservare, po-rumbul poate fi pus `n cutii de conserv[sau se congeleaz[. Porumbul conservatsau congelat este integral, con\in]ndgermenele ;i t[r]\[ cerealei.

F[ina integral[ de m[lai este foartehr[nitoare. Din ea se poate preparam[m[liga. Termenul de m[m[lig[ apareprima dat[ ̀ n dic\ionarul Larousse ̀ n anul1873. Nu numai rom]nii m[n]nc[m[m[lig[. Italienii m[n]nc[ un terci groscare se nume;te polenta, iar `n Mexic seprepar[ faimoasele tortilla.

Fulgii de porumb se ob\in prinm[cinarea ;i pr[jirea `n cuptor a porum-bului, proces `n cursul c[ruia parte dincon\inutul de vitamine se pierde. Prin ur-mare, fulgii de porumb din comer\ sunt`mbog[\i\i cu vitamine ;i minerale.

Floricelele de porumb sunt o modal-itate distractiv[ ;i s[n[toas[ de a ne bucurade aceast[ cereal[.

Se fac dintr-un soi special de porumbcu coaj[ tare. C]nd sunt ̀ nc[lzite, ̀ n inte-riorul gr[un\elor se formeaz[ o presiunea vaporilor de ap[ care, `n cele din urm[,sparg coaja ;i fac ca amidonul ;i proteineles[ “pocneasc[“, form]nd familiara mas[alb[. Amidonul din porumb este o f[in[de porumb foarte rafinat[ ;i degresat[. A;a`nc]t, cu excep\ia caloriilor, are o foartemic[ valoare nutri\ional[. Se folose;te lasosuri ;i ̀ n cofet[rie ca agent de ̀ ngro;are`n diverse produse alimentare.

Terapia cu m[m[lig[

Recent s-a descoperit prezen\a ̀ n boa-bele de porumb a unor substan\e derivateale acizilor arahidic ;i palmitic, extrem deimportante pentru s[n[tatea organismu-lui. Ace;ti acizi se absorb `n intestin cumare u;urin\[, f[r[ a suferitransform[ri chimicedec]t ̀ n propor\ie de 22-28%.Ajun;i ̀ n s]nge, se trans-form[ `n hidroxiacizicare vor purifica s]ngelede unele substan\e tox-ice. Efectul detoxifiantal substan\elor din porumbu;ureaz[ efortul ficatuluide neutralizare a tox-inelor, reduc]nd risculde insuficien\e ;i ciroze

hepatice. La popula\iile care consum[ zil-nic terci de m[lai, inciden\a bolilor hepat-ice este de 10 ori mai mic[, iar copii sedezvolt[ mai bine. Cercet[torii en-docrinologi consider[ c[ un consum zilnicde m[m[lig[ scade cu 60% riscul de bolipsihice generate de disfunc\ii tiroidiene.De asemenenea, consumul de m[m[lig[regleaz[ concentra\ia de glucoz[ ̀ n s]nge,fiind de folos diabeticilor.

S-a demonstrat c[ banala m[m[lig[revitalizeaz[ func\iile sexuale, `n specialfeminine. Cercet[rile rom]ne;ti efectuatede antropologi ̀ n zona Bran-Ruc[r (undem[m[liga este mai des pe mesele localni-cilor), arat[ c[ 9% din femeile de peste 65de ani au avut o activitate ovarian[ intens[,manifestat[ ;i prin prelungirea vie\ii sex-uale, chiar ;i dup[ v]rst[ de 72 de ani.Mult[ lume crede `n mod gre;it c[m[m[liga `ngra;[. De fapt, m[m[liga arede 4 ori mai pu\ine calorii fa\[ de p]ine.Rom]nii au folosit m[m[lig[ ca leac demult[ vreme. ~n popor se ;tie c[ pentru aevita pelagra, este suficient consumul zilnicde m[m[lig[ cu o jum[tate de litru de lapte;i un ou. Tratamentele a;a-zis “b[be;ti”vindecau ;i fereau de utilizarea abuziv[ aantibioticelor. De exemplu, pentru dureride g]t ;i r[ceal[ se pune pe o tabl[ ̀ ncins[dou[ linguri de m[lai ;i se st[ cu nasuldeasupra fumului produs, amestec]ndcontinuu. ~n plus, se bea ̀ nainte de culcareun terci, ca o m[m[lig[ sub\ire, `n care sepune o buc[\ic[ de unt. Un adjuvant `npneumonie are la baz[ tot m[m[lig[. Seaplic[ pe zona pieptului m[m[lig[ `ntr-un strat de dou[ degete, la temperatura pecare pielea o poate suporta ;i se \ine 15minute, dup[ care se `nl[tur[. Pielea se;terge cu un tampon ̀ nmuiat ̀ n spirt cam-forat. Cataplasmele cu m[m[lig[ cald[sunt utile ;i ̀ n bron;ite, grip[ ;i tuse croni-cizat[. Aceea;i aplica\ie se face ;i `n zonarinichilor pentru tratarea colicilor renale;i a nefritelor, pe zona inferioar[ a ab-domenului, ca remediu rapid pentru anex-ite ;i cistite. Gastrita hiperacid[ ;i ulcerulsunt ameliorate de consumul de m[m[lig[cald[, `n loc de p]ine, m[laiul av]nd, pel]ng[ efectul de reducere a acidit[\ii ;i oac\iune calmant[, u;or sedativ[.

Studii de nutri\ie ;i biochimie alimen-tar[ au ar[tat c[ m[m[liga consumat[frecvent amelioreaz[ ;i afec\iuni cum ar fireumatismul, diabetul, menstrua\iile difi-

cile, cu s]nger[ri abundente, anexite;i metroanexite, litiaz[ renal[

;i hepatit[.Ing. chimist

Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Porumbul are un efect de calmare ;i protejare a mucoasei intestinale

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


O propunere a Ministerului Edu-caţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţificear putea modifica substanţial Legea edu-caţiei, prin reintroducerea dublei specia-lizări pentru absolvenţii de universităţi.Astfel, universităţile ar trebui să revinăla dublă specializare oferită absolvenţilor,lucru care ar ajuta cadrele didactice sărăspundă mai bine nevoilor sistemuluide învăţământ gimnazial, mai cu seamăîn cazul disciplinelor opţionale.

Ministrului Educaţiei, Mircea Du-mitru, a fost prezent la o întâlnire cu spe-cialişti din domeniul educaţiei pe temaanalfabetismului funcţional. Cu acestprilej, el a afirmat că o problemă care seva acutiza în viitor este lipsa profesorilor,iar aceasta este cauzată şi de faptul că înultimii ani universităţile au mers pe for-mula monospecializării la examenele delicenţă.

"Propunem în viitorul apropiat înGuvern unele modificări tehnice, nu po-litice, la Legea Educaţiei. Am constatatcă una dintre problemele pe care le avemacum, şi care se va acutiza în viitor, va filipsa profesorilor, pe motiv că de foartemulţi ani am mers pe formulă de mo-nospecializare la licenţă. În universităţile

româneşti regula era ca la licenţă să aidublă specializare, matematică şi fizică,biologie şi chimie, pentru a avea la nivelde gimnaziu o forţă de muncă calificatăpentru asigurarea normei didactice. Unadintre măsuri pe care o propunem înOUG este acceptarea pentru universităţia dublelor specializări la nivelul licenţei.Cred că acestea vor răspunde nevoilordin sistem şi vom putea vorbi despre po-sibilitatea de a avea profesori mai bineformaţi în aceste discipline ştiinţificecomplementare", a explicat Mircea Du-mitru.

Stelian Crainic

Pe parcursul lunilor septem-brie şi octombrie din anul şcolarcurent, elevii şi cadrele didacticede la Şcoala Gimnazială „Bălces-cu-Petofi” Satu Mare au des-făşurat diverse activităţi şcolareşi extraşcolare.

Aceste activităţi au conţinut dife-rite tematici şi aspecte adaptate ne-voilor de dezvoltare personală ale ele-vilor şi diferitelor evenimente.

Activităţi pe teme ecologice

Astfel, începutul semestrului a de-butat cu activităţi pe teme ecologiceconsemnate în „Calendarul Eco”< Zi-ua internaţională a protejării stratuluide ozon, Ziua internaţională a MăriiNegre, Ziua mondială a curăţeniei,22 septembrie 2016 - Ziua europeanăfără maşini care s-au desfăşurat în co-laborare cu Agenţia de Protecţie aMediului Satu Mare şi Primăria Odo-reu, în localitatea Mărtineşti, pe malulSomeşului, într-un cadru naturalfoarte plăcut. Activităţile au fost foar-te atractive, timpul frumos şi amin-tirile de neuitat pentru toţi partici-panţii.

Expoziţie şi comemorare

Expoziţia cu animale de companieşi atelierele de lucru la care au parti-cipat şi elevii din ciclul primar, coor-donaţi de învăţătoare, au încununatactivităţile ce au avut loc cu ocazia

Zilei mondiale a animalelor şi a Zileiinternaţionale a alimentaţiei.

Nici evenimentele de comemora-re a Holocaustului sau de sărbătorirea Armatei române nu au lipsit, eleviifiind îndrumaţi de profesorii de isto-rie în realizarea de portofolii şi înconcursuri cu această tematică.

De Ziua educaţiei, fiecare cadrudidactic, învăţător şi diriginte, au or-ganizat o serie de activităţi cultural-educative şi sportive. De Halloween,elevii au dat dovadă de creativitate şimuncă individuală în confecţionareacostumelor şi măştilor.

De remarcat faptul că elevul Lis-

zkai Krisztian din clasa a VIII-a secţiamaghiară a obţinut locul II la faza ju-deţeană a Concursului de recitare-poveste şi s-a calificat la faza naţio-nală unde a obţinut Menţiune.

Informaţiile ne-au fost oferite deprofesorul Ioan Paşca.

A consemnat V.N. Deleanu

Universit[\ile voravea duble specializ[ri

la nivelul licen\ei

Expoziţia cu animale de companie și atelierele de lucru la care au participat și elevii din ciclul primar, coordonaţi de învăţătoare,au încununat activităţile ce au avut loc cu ocazia Zilei mondiale a animalelor și a Zilei internaţionale a alimentaţiei

EDUCA}IE~nceputul semestrului a debutat cu activităţi pe teme ecologice consemnate în „Calendarul

Eco”< Ziua internaţională a protejării stratului de ozon, Ziua internaţională a Mării Negre, Ziuamondială a curăţeniei, 22 septembrie 2016 - „Ziua europeană fără maşini” care s-a desfăşuratîn colaborare cu Agenţia de Protecţie a Mediului Satu Mare şi Primăria Odoreu, în localitateaMărtineşti, pe malul Someşului, într-un cadru natural foarte plăcut. Activităţile au fost foarteatractive, timpul frumos şi amintirile de neuitat pentru toţi participanţii.

Într-un raport al CCD Satu Mare, di-rectorul dr. Ioan Viman a prezentat ofertade formare pentru anul şcolar 2016-2017.

Potrivit directorului, oferta de anulacesta cuprinde cinci programe acredi-tate şi 54 de programe avizate, în acordcu nevoile de formare ale cadrelor di-dactice din judeţ.

Formatorii provin de la diferite in-stituţii de învăţământ, dacă îndeplinesccondiţiile prevăzute de lege, respectiv da-că au competenţe, expertiză şi certificăride formator pentru adulţi şi în domeniulvizat de programul de formare propus.Aceştia sunt autorii programei şi a su-portului de curs pentru programul res-pectiv sau sunt colaboratori în elaborareaprogramului respectiv de formare.

Formatorul are rolul de a propuneprogramul de formare, în conformitatecu metodologia, redactând o programă,un calendar şi un suport de curs. Dacăprogramele propuse corespund nevoilorde formare exprimate de cadrele didac-tice din judeţ sau identificate în urmaanalizei de nevoi, ori sunt în concordanțăcu obiectivele strategice în domeniul re-surselor umane ale MECS, acestea suntincluse în Oferta de formare. Macheta şicerinţele pentru redactarea unui pro-gram de formare în vederea propuneriiîn Oferta de formare a Casei CorpuluiDidactic au fost difuzate pe forumul Ca-

sei Corpului Didactic şi pe site, precumşi cerinţele în vederea propunerii de pro-grame de formare care să fie incluse înOferta pentru anul şcolar 2015-2016,prin urmare orice cadru didactic care în-deplinea condiţiile legale putea propunespre avizare sau spre acreditare programede formare continuă. S-au propus peaceastă cale trei programe de formare,care în urma analizei au fost incluse înofertă.

În afară de formatori, există şi res-ponsabili cu formarea continuă din uni-tăţile şcolare din învăţământul preuni-versitar, care urmăresc activitatea curentăde informare, organizare, consiliere şiconsultanţă pentru formare.

Raportul prezentat de Ioan Vimanmai prezintă şi o listă de activităţi cultu-ral-educative şi metodico-ştiinţifice. În-tre acestea enumerăm< sesiuni de comu-nicări ale cadrelor didactice> colaborăricu inspectorii de specialitate> disemina-rea experienţei pozitive> dezbateri, co-locvii, mese rotunde, cercuri pedagogice,activităţi metodice> organizarea celei dea doua ediţii a concursului de comunicărimetodico-ştiinţifice ale cadrelor didac-tice şi personalului din biblioteci şcolareşi CDI> premierea „Bibliotecarului anu-lui” de Ziua Bibliotecarilor din Româniaşi altele.

V. Nechita

Oferta de formarea Casei Corpului Didactic

Potrivit unui studiu publicat de re-vista Time, 65% dintre copiii care mergla școală acum, vor avea meserii care as-tăzi nu există și în care tehnologia va jucaun rol esențial. De asemenea, un studiual OECD arată că tehnologia nu face mi-nuni în legătură cu educaţia celor mici.

Ne putem întreba aşadar cum trebuiepregătiți copiii pentru viitor și învățațisă facă față provocărilor lumii moderneîn condiţiile în care ocupaţiile se vorschimba într-o astfel de proporţie. Cetrebuie să facă părinţii în această pri-vinţă?

De exemplu, modelul educaţionalWaldorf exclude total orice tip de tehno-logie pentru copii. Un principiu peda-gogic fundamental al şcolii Waldorf esteeducarea omului întreg. Marele pedagogelveţian Pestalozzi cerea să fie formate“capul, inima şi mâna”. Pedagogia Wal-dorf vorbeşte despre cele trei forţe sufle-teşti, gândirea, simţirea şi voinţa, ce tre-buiesc întărite şi dezvoltate refuzând ac-centuarea unilaterală a capacităţilor in-telectuale, foarte răspândită deşi atât denocivă. În schimb, alţi specialişti sunt depărere că puştii trebuie învăţaţi de la celemai mici vârste să folosească gadgeturileîn mod echilibrat şi în folosul lor.

Meseriileviitorului,

pentru carese preg[tescelevii de azi

Statul s-a angajat să acorde, în scopeducațional, 500 de euro pentru fiecarecopil născut, după data intrării în vi-goare a Legii educației naționale nr.1/2011, adică după 9 februarie 2011.Obligația este prevăzută în actul nor-mativ, împreună cu condițiile în carese vor acorda banii pentru educațieînsă Guvernul a tot amânat aplicareaefectivă a prevederilor legale.

Potrivit legii, statul sprijină dreptulla învăţare pe tot parcursul vieţii prinacordarea sumei reprezentând echiva-lentul în lei a 500 euro, calculat la cursulde schimb leu/euro comunicat de Ban-ca Naţională a României şi valabil ladata plăţii, fiecărui copil cetăţean ro-mân, la naşterea acestuia. Suma esteacordată în scop educaţional în bene-ficiul titularului, din bugetul de stat,prin bugetul Ministerului Muncii, Fa-miliei şi Protecţiei Sociale.

Conform legislației, suma se depu-ne într-un cont de depozit, denumit încontinuare cont pentru educaţie per-manentă, deschis la Trezoreria Statuluipe numele copilului de oricare dintrepărinţii fireşti, de împuternicitul aces-tora sau de reprezentantul legal al co-pilului, pe baza certificatului de naştere.La rândul lor, părinţii copilului, con-tribuabili, pot direcţiona în contul unprocent de până la 2% din valoarea im-pozitului anual pe veniturile din salarii,în condiţiile legii, şi pot depune sumeîn acest cont.

Stelian C.

Copiii n[scu\iîn ultimii cinciani vor primi

de la stat500 de euro

pentru educa\ie

Activit[\i extracurricularela :coala “B[lcescu-Petofi”


VÂRSTA A III-A

“Maramureş, plai cu flori,mândru eşti de sărbători ” este ozicală specifică locului undetradiţiile nu mor şi unde sateleromâneşti au rămas la fel de fru-moase şi pitoreşti. Frumuseţea ju-deţului vecin este apreciată şi desătmăreni, dovadă fiind statisti-cile care arată c[ an de an locui-torii judeţului Satu Mare aleg săviziteze obiectivele judeţului Ma-ramureş, să îşi petreacă acolo săr-bătorile de iarnă sau să facă pele-rinaje la mănăstirile de aici. Şi da-că fiecare judeţ ar avea un pro-motor ca baciu Ştefan, sigur pla-iurile ardelene ar fi mult mai cu-noscute în ţară şi peste graniţe.

Bucuria de a vorbi despre Mara-mureş şi de a îmbrăca portul popularl-au făcut cunoscut peste tot în ţară. Oprezenţă plină de vitalitate şi optimismeste baciu Ştefan Paşcu, în vârstă de 78de ani din Vişeu de Sus care a devenitunul dintre promotorii portului ma-ramureşan autentic. Simpaticul seniori-a vorbit chiar şi preşedintelui KlausIohannis pe care l-a întâlnit anul trecutla Alba Iulia. De asemenea, a avut oca-zia să se întâlncească şi cu alţi oamenipolitici, miniştri sau oameni de cultură,poeţi şi scriitori pe care i-a invitat defiecare dată să facă o scurtă oprire celpuţin o dată pe an în Maramureş pen-tru a fi martori la tradiţiile pe care elşi consătenii lui se străduiesc să le păs-treze.

Este prezent la mai toateevenimentele na\ionaleorganizate `n \ar[

De altfel, Ştefan Paşcu este un

exemplu pentru toţi cei din comună,fiind unul dintre puţinii maramureşenicare este prezent la mai toate eveni-mentele naţionale organizate prin ţară.Chiar dacă manifestările au avut loc lasute de kilometrri depărtare de satulnatal, maramureşanul a făcut tot posi-bilul să fie prezent în decursul anilorla toate manifestările naţionale orga-nizate la Cluj, Alba Iulia, Iaşi sauTimi;oara şi bineînţeles în Baia Mare,municipiul reşedinţă de judeţ pe careîl iubeşte cel mai mult. Poart[ tricolo-rul în piept şi portul maramureşan pes-

te tot, iar pe lângă asta îi mai place săfacă omul să zâmbească. A învăţat sutede glume, fără însă ca poantele lui săaducă jigniri vreunui român, aşa cummulte bancuri îi ironizează pe ardeleni,moldoveni, munteni, în funcţie de zo-na din care provin şi de obiceiurile pecare le au. “Suntem toţi fraţi de laaceeaşi mamă, România pe care sun-tem datori să o iubim şi să o protejămde pericolele străine. Mi-a fost dat săîntâlnesc în viaţă mulţi oameni şi amcăutat mereu să le vorbesc despre ţin-uturile maramureşene, despre cât este

de frumoasă ţara asta. Suntem toţi fraţi,indiferent în ce zonă ne-am născut. Epăcat că tinerii noştrii se iau azi dupătoate nebunelile pe care le promoveazăOccidentul!”, povesteşte maramu-reşanul.

Ştefan Paşcu este şi un om dedicatBisericii Ortodoxe, în sânul căreia şi-a găsit liniştea după ce din cei nouăcopii, şase i-au murit l[sând în urmalor multă durere în sufletul lui şi alsoţiei care, în ciuda acestei traume,spune chiar maramureşanul “a rămasaceeaşi femeie de care m-am îndrăgos-

tit şi pe care o iubesc ca pe ochii dincap, chiar şi după 50 de ani de căsnicie”,subliniază Ştefan Paşcu.

Rug[ciuni vechi ;i pildemo;tenite de la bunica lui, pe care nu mul\i maramure;enile mai \in minte

Firea energică și gândirea pozitivăi-au înlesnit drumul spre inima celorcu care s-a întâlnit. Oamenii care îl cu-nosc îl ţin minte şi pentru mulţimeade rugăciuni vechi şi pilde pe care le-a învăţat de la bunica lui şi pe care dinpăcate nu mulţi maramureşeni le maiţin minte<

“ Sus, Înaltul Cerului este altar demărgăritări, ţintirim de tămâie undeşade domnul Sfânt Ilie. Pe scaun de aurciteşte şi mărturiseşte şi toţi Sfinţii po-meneşte< Voi Sfinţilor nu aţi văzut, nuaţi auzit de Domnul nostru Iisus Hris-tos? De văzut, nu l-am văzut, de auzit,am auzit! Cunună de spini pe cap i-aupus, suliţa în coasta dreaptă i-au stră-puns, trei picuri de s]nge i-au picurat,Cerul şi Pământul s-au cutremurat, Lu-na în sânge s-a îmbrăcat, Soarele s-aîntunecat. Domnul Sfânt aşa a lăsat“ şi“Înger, îngeraşul meu, roagă-te luiDumnezeu, cel de zi şi cel de noaptepână în ceasul de moarte. Înger bundeşteaptă-mă, la Sfânta Lumină scoa-te-mă, cu pace şi cu sănătate şi cu ier-tare de păcate! Iartă Doamne păcatelemamuchi şi a tătuchi şi a fraţi şi a surorişi a uncheaşi şi a mătuşi, şi a moşi şi amoaşe şi a strămoşi şi a strămoaşe şi averi şi a vere şi a tututor neamurilormele. Iartă-le păcatele şi le odihnea su-fletele! Iartă Doamne şi a celor ce n-are nimeni în lume cine s-o ruga pen-tru sine“, ne-a împărtăşit Ştefan Paşcu.

Alexandra Podină

Poart[ tricolorul în piept și portul maramureșean peste tot, iar pe lângă asta îi mai place să facă omul să zâmbească

Bucuria de a vorbi despre Maramureş şi de a îmbrăca portul popular l-au făcut cu-noscut peste tot în ţară. O prezenţă plină de vitalitate şi optimism este baciu ŞtefanPaşcu, în vârstă de 78 de ani din Vişeu de Sus care a devenit unul dintre promotoriiportului maramureşan autentic. Simpaticul senior i-a vorbit chiar şi preşedintelui KlausIohannis pe care l-a întâlnit anul trecut la Alba Iulia.

Filosoful, scriitorul, profeso-rul ;i editorul Mihai :ora a ̀ mpli-nit de cur]nd 100 de ani ;i `;ipoart[ v]rsta cu o exuberan\[ ;io voio;ie de invidiat, fiind foarteactiv inclusiv `n social media.

Ca ;i Neagu Djuvara, a fost produ-sul marii ;coli interbelice. Dincolo deopera sa filosofic[, a fost creatorul foar-te importantei colec\ii editoriale “Bi-blioteca pentru to\i” ̀ n anii 1960 ;i aveas[ fie primul ministru postdecembristal ~nv[\[m]ntului ;i fondator al Gru-pului pentru Dialog Social. O via\[cump[tat[ ;i o senin[tate de maestruZen au poten\at o forma\ie intelectual[dintre cele mai rafinate. Oamenii suntca vinul, spunea un Pap[< ori se o\etesc,ori ̀ ;i valorizeaz[ la maximum buche-tul de arome pe m[sura trecerii anilor.Mihai :ora e un exemplu viu. Iar dup[72 de ani de c[snicie cu Mariana, dup[decesul acesteia s-a rec[s[torit, la 98de ani (!), cu Luiza Palanciuc, o poet[de 44 de ani. Dac[ nici [sta nu e unsemn de tinere\e a spiritului, nu ;timcare altul ar putea fi.

Mihai :ora v[zut de so\ia sa

Luiza i-a f[cut filosofului o sur-priz[ de ziua sa, public]nd pe Face-book o prezentare din care spicuimc]teva fragmente<

Mihai Șora a străbătut un secol în-treg< a fost bun prieten cu Cioran și cuEliade, s-a zbenguit pe străzile Parisu-lui cu Ionesco, a fost studentul lui Mir-cea Vulcănescu, a pus de-o mămăligăîn atelierul lui Brâncuși, a luat zece lacel mai teribil examen din timpul stu-denției lui bucureștene, la profesorulNae Ionescu, și l-a luat fără ca profe-sorul Nae Ionescu să-i pună vreo în-trebare, a audiat cursurile lui Paul Va-léry la Collège de France, ale lui JeanWahl, Étienne Gilson, Jean Laporte,Jacques Chevalier și ale altor gânditoriremarcabili, a trăit sub ocupația nazistăîn Franța, unde se afla în perioada doc-toratului, – și unde, fără îndoială, ar firămas pentru tot restul vieții dacă nuar fi avut ideea de a reveni acasă, în1948, după zece ani de absență, într-oexcursie organizată de Frontul Națio-nal Român (...) în urma căreia a fostsechestrat și obligat să rămână în Ro-

mânia totalitară, din ordinul Anei Pau-ker.

Mihai Șora a pus țara la cale în sa-lonul parizian al Elenei Văcărescu, i-astrâns mâna lui George Enescu și l-autrecut fiorii, amintindu-și apoi de dom-nișoara Moldovan, profesoara lui depian care îi dădea cu rigla peste degetedacă greșea o notă, a stat cu sufletul lagură când, la Radio Londres, Generalul

De Gaulle a pronunțat prima alocu-țiune către poporul francez ocupat, în18 iunie 1940, a publicat, în 1947, laeditura Gallimard, cartea 'Du dialogueintérieur', carte despre care cele maistrălucite minți ale vremii aceleia auspus și scris numai de bine, a refuzatcetățenia franceză, ;i nu a avut nicioidilă cu Ana Pauker (cum spun câțivanesăbuiți), nu a dat niciodată mâna cuCeaușescu, a fost urmărit de Securitate(din 1948 până în 1989, ceea ce facedin el cel mai longeviv urmărit), a cititmulte cărți, a scris (mai puține decât acitit), a revărsat peste lume “BibliotecaPentru Toți“, când să fii editor - în în-țelesul deplin și autentic al cuvântului- era un act de curaj (...) și așa a apărutMarcel Proust în limba română, a fost,după Revoluție, primul și singuruldemnitar care și-a dat demisia la Mi-neriade, a fost singurul demnitar care,în zilele acelea tulburi din iunie 1990,s-a retras definitiv din politică.

Mihai Șora a fost bărbatul care, la98 de ani, a avut tăria, în fața lumii în-tregi (neauzitor de vorbe nedrepte), s-o ceară în căsătorie pe femeia iubită,iar ea a spus “da”- de fapt, ea a spus

“DAAAAA”. (...)Mihai Șora deschide ușa oricui, îi

face oaspetelui o cafea la ibric, îl pof-tește în salon, pe canapeaua înfundatăde atâtea așezări> apoi stă și ascultă, as-cultă, ascultă…, ascultă tot ceea ce oas-petele are să-i spună despre el, despresărăcia și nevoile și neamul lui.

Mihai Șora este fiul preotului or-todox Melentie și copilul care a visatsă ajungă în Țara Sfântă, iar bunulDumnezeu i-a îndeplinit visul< la 97de ani. Mihai Șora este cetățeanul care,la 98 de ani, sărea în Piața Universitățiiși striga< “Cine nu sare nu vrea schim-bare”.

Mihai Șora “rabdă îndelung, esteplin de bunătate, nu știe de pizmă, nuse laudă, nu se trufește, nu se poartăcu necuviință, nu caută ale sale, nu seaprinde de mânie, nu pune la socotealărăul”. Mihai Șora “nu se bucură de ne-dreptate, ci se bucură de adevăr“.

Mihai Șora este o cumințenie a Pă-mântului. O cumințenie în carne și oa-se, pe care niciun Guvern din lume nuar putea vreodată pune un preț, căciMihai Șora este de neprețuit.

A consemnat V.A.

Filosoful Mihai :ora, un centenar exuberant

:tefan Pa;cu, un munte de sufletîntr-un metru de trup


MAGAZIN

Discul genetic este unul dintre celemai prețioase artefacte descoperite peteritoriul Americii de Sud. Pe lângăfaptul că este un mister, acest artefact

demonstrează că în trecutul îndepărtatau existat anumite civilizații extrem deavansate, care dețineau cunoștințe ex-traordinare cu privire la viață.

Discul genetic, așa cum a fost bo-tezat de către oamenii de știință, estemărturia vie că omul antic cunoșteasecretele vieții. Imaginile înscrise peuna dintre fețele sale evidențiază ciclulcomplet de fertilizare al ovulului pânăla nașterea fătului. Acest fapt este unulincredibil pentru că astfel realizăm căcivilizația care l-a creat cunoștea dez-voltarea vieții. Faptul este unul contro-versat pentru oamenii de ;tiin\[, de-oarece pentru observarea ciclului com-plet de fertilizare, cercet[torii din zilelenoastre folosesc microscoape ;i apara-tur[ performant[.

Un alt fapt interesant este că acestartefact este realizat din lidită, o rocăsedimentară, cu granulaţie fină, de cu-loare neagră sau cenușie, formată dincuarţ și calcedonie.

Chiar dacă aceasta este o piatră ex-trem de grea, ea are o structură strati-ficată, ceea ce nu permite prelucrareasa. În esență, tehnologia actuală nu per-mite prelucrarea lidiței și acest fapt de-monstrează încă o dată că civilizațiacare l-a creat era mult mai avansată de-cât cea a omului modern.

Discul genetic măsoară 27 cm îndiametru, iar greutatea sa de aproxi-mativ 2 kg. Imaginile de pe disc suntextrem de bine realizate, unii specialiștisunt de părere că ating chiar perfec-țiunea.

Și atunci putem s[ ne `ntreb[m cuce tehnologie a putut fi realizat acestdisc genetic?

Mai mult de atât, numeroase infor-maţii cu privire la genetica umană suntînșirate pe faţa exterioară a discului,Ciudat este faptul că ele nu se pot vedeacu ochiul liber, ci doar la microscop.

Din acest motiv, există numeroșioameni de știință care sunt de părerecă discul este creația unei specii extra-terestre. Ciudat mai este faptul că areo vechime de peste 6000 de ani și con-form analizelor nu s-a deteriorat de-loc.

Pe partea cealaltă a discului geneticeste prezentat modul de formare al li-chidului seminal, apoi sunt prezentațimai mulți spermatozoizi, iar următoa-rea imagine este necunoscută.

În consecință, discul genetic esteun artefact important pentru istoriaomenirii și chiar dacă toate tainele salenu au fost încă descoperite, el se află înposesia oamenilor de știință care în-cearcă din răsputeri să-i elucideze mis-terul.

Pagin[ realizat[ deMirela Filimon

Un neuropsiholog american`nva\[ oamenii s[-;i antrenezecreierul s[ resimt[ satisfac\ie ;ifericire, afirm]nd c[ oamenii potsim\i resentimente ;i furie chiar;i dup[ 20 de ani. Multe din expe-rien\ele negative r[m]n ̀ n minte,program]nd creierul s[ produc[reac\ii ;i suferin\[.

Pentru c[ supravie\uirea depindea`n Antichitate de identificarea imediat[a posibilelor amenin\[ri, creierul a dez-voltat obiceiul de a fi mult mai receptivla stimuli care exprim[ negativitate ;ireac\ioneaz[ mai pu\in la experien\elepozitive. Plec]nd de la aceast[ teorie,neuropsihologul american Rick Han-son este de p[rere c[ oamenii trebuies[ `;i antreneze creierul printr-o seriede exerci\ii scurte, pentru a experi-menta mai mult[ fericire `n fiecare zi.Acesta explic[ `n noua sa carte, “Har-dwiring Happiness”, de ce evolu\ia al[sat oamenii cu tendin\a de a acordao aten\ie m[rit[ lucrurilor negative,mai degrab[ dec]t celor pozitive, scrieinc.com.

De-a lungul timpului acumul[m olist[ lung[ de experien\e dureroase, ca-re par vii ;i semnificative, `n timp ceavem tendin\a de a uita `nt]mpl[rilepl[cute. Hanson citeaz[ `n cartea sastudii care arat[ c[ oamenii p[streaz[`n amintire interac\iuni pozitive ;i ne-gative `ntr-un raport de 1 la 5. Cu altecuvinte, ve\i fi afectat de cinci ori maimult dac[ ;eful v[ critic[, dec]t dac[el nu v[ laud[.

Mai mult dec]t at]t, cercet[rile aurelevat faptul c[ unele interac\iuni ne-gative pot ruina complet o rela\ie, fiec[ vorbim de locul de munc[ sauoriunde altundeva. Oamenii se pro-grameaz[ s[ fie afecta\i ani la r]nd,chiar dac[ nu mai interac\ioneaz[ cupersoana care le-a provocat sup[rare,

mai degrab[ dec]t s[ fie multumi\i desine ;i de noile experien\e oferite devia\[. Creierul este ocupat s[ acumu-leze ;i s[ p[streze g]nduri negative, ex-perien\e ;i griji, `n loc s[-;i`mbog[\easc[ arsenalul de pozitivita-te.

Din fericire, creierul este flexibil,

motiv pentru care ̀ l pute\i reprogramapentru a fi fericit, printr-un simpluexerci\iu care dureaz[ ̀ ntre 10 ;i 30 desecunde, `n care trebuie s[ te concen-trezi pe c]t de fericit te sim\i chiar ;ic]nd te confrun\i cu o mic[ pl[cere.Exact ca ;i `n copil[rie, concentrareape sentimentul de satisfac\ie, un cadou,m]ncarea preferat[, un complimentsau orice ̀ \i aduce fericirea, poate aveaefecte neb[nuite. Trebuie s[-\i `nve\icreierul s[ se focuseze mai mult pe lu-cruri care te fac fericit, scrie Adev[rul.

Cu pu\in exerci\iu, creierul se obi;nuie;te s[ se bucuremai mult ;i s[ fie fericit

“De-a lungul timpului (;i nu estevorba de o perioad[ ̀ ndep[rtat[), cre-ierul se obi;nuie;te s[ se bucure maimult ;i s[ fie fericit”, dup[ cum a expli-cat Hanson ̀ ntr-un interviu recent. “~nceea ce prive;te nevoia noastr[ de sa-tisfac\ie, de experien\e de mul\umire,de bucurie, ̀ mplinire, succes, oameniicare `nva\[ s[-;i focuseze creierul peaceste experien\e, vor fi mai ̀ n m[sur[s[ se ocupe de rezolvarea problemei”,a spus neuropsihologul. Oamenii fe-rici\i nu sunt cei care s-au confruntatcu cele mai pu\ine dificult[\i `n via\[,sunt cei care par a fi `n m[sur[ s[ sebucure de ceea ce li se `nt]mpl[ `n fie-care moment al vie\ii. F[r[ s[ ;tie cuadev[rat ce fac, ace;tia sunt “`n modnatural ferici\i“, program]ndu-;i cre-ierul s[ memoreze mai multe experien-te pozitive.

Neuropsihologul american Rick Hanson este de p[rere c[ oamenii trebuie s[ ̀ ;iantreneze creierul printr-o serie de exerci\ii scurte, pentru a experimenta maimult[ fericire `n fiecare zi

Mormantul ̀ n care se crede c[a fost pus trupul lui Iisus dup[crucificare este deschis, pentruprima oar[, dup[ secole, de spe-ciali;ti `n conservare, scrie TheGuardian.

Lespedea de marmur[ ce acoper[morm]ntul s[pat ̀ n piatr[ din BisericaSf]ntului Morm]nt din Ora;ul Vechidin Ierusalim a fost ridicat[ ca parte aunei restaur[ri de 4 milioane de dolaria celui mai sf ]nt monument alcre;tin[t[\ii, potrivit unui articol dinNa\ional Geographic.

Speciali;tii ̀ n conservare vor puteaacum s[ examineze ni;a original[ depiatr[ pe care se crede c[ a stat trupullui Iisus. Morm]ntul este situat `ntr-ostructur[ cunoscut[ ca Ediculul, careeste restaurat[ de o echip[ greac[ derestauratori de la Universitatea Na\io-nal[ Tehnic[ din Atena, arat[ Hotnews.Echipa a mai lucrat la Acropole ;i laHagia Sophia din Istanbul.

50 de exper\i sunt implica\i`n restaurare

Proiectul de restaurare, ̀ n care suntimplica\i circa 50 de exper\i, a ̀ nceputanul acesta dup[ ce s-au procurat fon-

durile necesare de la donatori, printrecare se afla regele Abdullah al Iordaniei;i Mica Ertegun, v[duva co-fondato-rului Atlantic Records, care a dat 1,3

milioane de dolari.Bisericile cre;tine care conduc `n

comun biserica au donat ;i ele. Proiec-tul ar trebui s[ se `ncheie prim[vara

viitoare.Ediculul a fost reconstruit de patru

ori, cel mai recent ̀ n 1810, dup[ un in-cendiu.

Mesajul disculuigenetic, un

artefact vechide 6000 de ani

De-a lungul timpului acumul[m o list[ lung[ de experien\e dureroase, care par vii ;i semnificative,`n timp ce avem tendin\a de a uita `nt]mpl[rile pl[cute. Hanson citeaz[ `n cartea sa studii carearat[ c[ oamenii p[streaz[ `n amintire interac\iuni pozitive ;i negative `ntr-un raport de 1 la 5.Cu alte cuvinte, ve\i fi afectat de cinci ori mai mult dac[ ;eful v[ critic[, dec]t dac[ el nu v[ laud[.Mai mult dec]t at]t, cercet[rile au relevat faptul c[ unele interac\iuni negative pot ruina completo rela\ie, fie c[ vorbim de locul de munc[ sau oriunde altundeva.

Morm]ntul lui Iisus Cristos a fost deschispentru prima oar[ dup[ sute de ani

Creierul poate fi reprogramat`n 30 de secunde s[ fie fericit


Via\a solistului trupei Bon Joviinclude stadioane pline de fanidornici s[-l asculte c]nt]nd, dar;i spectacole de talente din ;coalagimnazial[, mul\imi de fane ̀ nne-bunite sau cine `n familie. Dup[o carier[ de peste 30 de ani ca starrock, 130 de milioane de albumev]ndute, o avere care se ridic[ la300 milioane de dolari, ore;edin\[ impresionant[, o c[sni-cie de 27 de ani cu iubita lui dinliceu ;i patru copii, vedeta `nv]rst[ de 54 de ani poate spunec[ a reu;it s[ `mbine faima cuvia\a de familie.

Cu toate c[ a r[mas un artist ̀ ndr[gitcare d[ concerte cu casa ̀ nchis[ ;i acum,cu ocazia lans[rii celui de-al 13-lea al-bum al trupei – ”This House Is Not forSale” - cei doi fii mai mici ai s[i, de 14 ;i12 ani, nu se las[ impresiona\i de statutulde star rock al tat[lui lor. „I-am `ntrebat`n seara dinainte de concert dac[ vor s[vin[ ;i ei, dar r[spunsul lor a fost un«Nu» plictisit. Ei m[ ajut[ s[ r[m]n cupicioarele pe p[m]nt.” Jon ;i-a p[stratmodestia `n ciuda succesului, a banilor;i a tenta\iilor ce vin la pachet cu acestea,tocmai datorit[ so\iei sale, care-i esteal[turi de 27 de ani. Artistul a cunoscut-o pe Dorothea Hurley `n anii de liceu,

c]nd a ̀ ntrebat-o dac[ poate copia de petestul ei. ~n 1989, la apogeul trupei BonJovi, cei doi s-au c[s[torit `n Las Vegas.Fiul lor cel mare, `n v]rst[ de 21 de ani,joac[ fotbal pentru Notre Dame, iar fiicalor, Stephanie, de 23 de ani, este `n ulti-mul an de studiu la facultate. „So\ia meaeste liantul. Eu sunt vizionarul nebunc[ruia ̀ i zboar[ toate lucrurile. Dorotheaeste cea care m[ urmeaz[ ;i care \inetotul unit `n familia noastr[.”

Rockerul recunoa;te c[ nu au avut`ntotdeauna o via\[ u;oar[ ;i c[, la fel ca`n orice c[snicie, ;i ei au trecut prin pe-rioade mai grele. Cu toate acestea, rela\ialor a r[mas una str]ns[. Cei care o cunoscpe Dorothea o descriu ca o femeie inte-ligent[, practic[ ;i cu o voin\[ puternic[,dar care nu ;i-a dorit niciodat[ s[ fie `nlumina reflectoarelor. „Facem `n a;a fel`nc]t s[ func\ioneze totul. Familia este`ntotdeauna o prioritate. ~ncerc[m s[ pe-trecem c]t mai mult timp `mpreun[, s[lu[m cina `n familie”, spune so\ia artis-tului. Nu o deranjeaz[ fanele care conti-nu[ s[-l adore pe Jon ? „E minunat c[ leplace muzica. Le place trupa ;i sunt foarteloiale.”

Faptul c[ fanii le sunt loiali de 30 deani este extrem de important, mai alespentru Jon. Trupa Bon Jovi, care i-a in-clus pe chitaristul Richie Sambora, cl[pa-rul David Bryan ;i tobo;arul Tico Torres,a cunoscut faima dup[ lansarea din 1986a albumului „Slippery When Wet”. Ei ;i-

au continuat drumul spre succes ;i `nanii ’90 cu hituri ca „Bed of Roses”, iardup[ 2000, imnuri ca „It’s My Life” i-aucatapultat ̀ n v]rful topurilor de mai mul-te ori. „Nimic nu s-a schimbat cuadev[rat dec]t omul din oglind[. ~mi dauseama cu uimire c[ nu mai suntem aceiadolescen\i.”

Nu a fost vorba despre `naintarea `nv]rst[ care i-a for\at s[-;i ia o pauz[ detrei ani, f[r[ turnee sau `nregistr[ri `nstudio. ~n mijlocul lui 2013, `n timpulturneului „Because We Can”, prietenuldin copil[rie ;i partenerul de compozi\ieal lui Bon Jovi, Richie Sambora, a p[r[sitbrusc trupa, l[s]ndu-i f[r[ chitarist. „Nua existat nicio ceart[ sau ne`n\elegere le-gat[ de bani. Nu a fost dat afar[. Pur ;isimplu nu a mai venit la munc[.” De ladesp[r\irea lor, solistul spune c[ nimenidin trup[ nu a mai vorbit cu el, Samboramanifest]ndu-;i dorin\a de a petrece maimult timp al[turi de familia lui. Dup[acea lovitur[, care i-a zdruncinat ;i pefani, Jon s-a retras ;i el. „C]nd s-a termi-nat acel turneu, nu mi-a mai p[sat dac[voi mai c]nta sau nu `n viitor. Eram ex-tenuat din punct de vedere fizic ;i men-tal.” Acea desp[r\ire a venit, de asemenea,`ntr-un moment al vie\ii artistului ̀ n care;i-a dorit s[ fie mai aproape de familie.

~n 2012, familia lui unit[ a trecutprintr-o perioad[ cutremur[toare. Lapu\in timp dup[ ̀ nceperea facult[\ii, fiicalor Stephanie a fost spitalizat[ dup[ ce

fost la un pas de moarte din cauza uneisupradoze de heroin[. Cei doi p[rin\ispun c[ fiica lor a trecut peste acea ex-perien\[. „Am trecut printr-o experien\[cu care se confrunt[ mul\i p[rin\i, maimul\i dec]t ̀ mi imaginam eu. Unii dintrecunoscu\ii mei au trecut prin a;a cevacu copiii lor la un moment dat ;i eu habarn-am avut.” P]n[ la urm[, familia a de-venit o surs[ de inspira\ie ;i l-a ajutat peJon s[ se ̀ ntoarc[ la muzic[. „Se g]nde;tela muzic[ ;i `n timpul somnului, se tre-ze;te ;i `;i pune pe h]rtie ideile. Apoi se`nchide `n studio ;i compune”, spuneso\ia rockerului. Piesele de pe cel mai re-cent album al trupei „This House Is Notfor Sale”, lansat pe 4 noiembrie, reflect[realitatea. „Versurile nu necesit[ s[ fieanalizate, ele prezint[ realitatea v]rsteinoastre. Nu m-a deranjat s[-mi expunastfel g]ndurile, dimpotriv[, a fost chiarterapeutic.”

Industria muzical[ s-a schimbat ra-dical `n anii revolu\iei digitale ;i a inter-netului. „Vremea `n care un artist vinde30 de milioane de albume a apus. Nu mi-a; dori s[ fiu un artist `ncep[tor acum.”Cel mai recent spectacol al trupei a fost`n parteneriat cu Tidal, un serviciu destreaming audio. „Nu este vorba de bani.E vorba de viitor. Este important ca artele– muzica, filmul, literatura, pictura ;isculptura – s[ continue ;i s[ prospere.Dac[ nu g[sim un loc unde arti;tii s[poat[ s[-;i c];tige existen\a, vom conti-

nua s[ tr[im `ntr-o lume a unor plicitsi-toare emisiuni de reality.”

Av]nd ̀ n vedere c[ urmeaz[ s[ plecedin nou pe drumuri, `n turneul de pro-movare pentru noul album, simte o anu-mit[ nelini;te c[ se va desp[r\i de familiedup[ ce a stat at]t de mult acas[. „Plecde-acas[ cu pu\in[ tragere de inim[. Nu-mi place s[ fiu pe drumuri. Dar imediatce ajungem la primul hotel m[ adaptez.”Revenirea la via\a cea de toate zilele dup[terminarea turneului este la fel de dificil[.„Treci de la acea via\[ de vampir, la dusulcopiilor la ;coal[ sau culcatul la 10<30seara. Este o schimbare semnificativ[.~ntr-o lume perfect[, ai merge `ntr-unloc `n care te-ai destinde c]teva zile, ca;i astronau\ii, `nainte de a reveni la rea-litate.”

Din fericire pentru artist, Jon are opartener[ care ̀ i ̀ n\elege perfect stilul devia\[. Dorothea are r[bdare cu el c]ndtrebuie s[ revin[ la stadiul de tat[obi;nuit. C]t despre secretul anilor pe-trecu\i `mpreun[, `n ciuda perioadelormai pu\in fericite prin care au trecut, Do-rothea spune c[ se datoreaz[ faptului c[am]ndoi sunt pe aceea;i lungime deund[. „Cred c[ am crescut ;i ne-am ma-turizat `n acela;i ritm. :i cel mai impor-tant, am progresat `mpreun[, nu `n di-rec\ii opuse.” Rockerul `i esterecunosc[tor so\iei sale, deoarece tocmaistabilitatea lor i-a oferit libertatea de aface muzic[ `n tot acest timp.

Jon Bon Jovi - dragoste, copii ;i rock’ n’ roll

SecAia romBn[ de teatru din Satu Mare avea buget mic ;i ... · PDF filetradiţiile pe care el...

Documents

Transcript of SecAia romBn[ de teatru din Satu Mare avea buget mic ;i ... · PDF filetradiţiile pe care el...