Pe… · 2018-12-10 · veghind la pericolul ce ne paºte ºi ne va paºte mereu din partea…...

Pe… ãºtia nu-i ierta Doamnepentru cã ei ºtiu ce fac!

Neiertãtor în scurgerea sa, timpul neapropie de finalul primilor zece ani dinactualul mileniu. Spun „neiertãtor“ pentrucã el, timpul, este ceva imaterial, adicã nu-lpoþi modela ºi nici mãcar opri pentru anu-mite corecþii. Corecþii care ar fi absolutnecesare mãcar într-o societate ca anoastrã, unde dezmãþul este generalizatgraþie unora ºi aceloraºi vizionari post-revoluþionari. Dezmãþ pentru cã ei au cuce sã-l întreþinã în detrimentul celor carese uitã lung dupã posibilitãþile care le-arputea asigura existenþa.

ªi, ca orice final de etapã, s-ar cuveniºi un bilanþ pentru a vedea unde ne aflãm.

Singurul bilanþ care se întrevede este,dacã vreþi, un bi-lanþ care ne sugrumã pezi ce trece speranþele ºi chiar viaþa. ªi înspecial pe cea a bãtrânilor; vieþi careoricum nu-i mai intereseazã pe actualiinoºtri politicieni – afaceriºti.

Bãtrânii ca bãtrânii, dar tineretul cevinã are sau, mai bine zis, ce viitor li sepregãteºte? Mai mult ca sigur vor fi niºteroboþi care trebuie sã restituie aberanteleîmprumuturi financiare luate de la „bine-fãcãtorul“ nostru FMI.

Se spune cã dacã n-ai bãtrâni estebine sã-i cumperi! Bine ar fi sã fie întot-deauna aºa. Numai cã, la noi, cei caresuferim de ani buni de „originalitate“,bãtrânii, în majoritatea lor, au fost…cumpãraþi cu câþiva þechini reprezentândgãleþi, pachete ºi alte tentaþii încât parcãnu-i nicio noutate cã toþi (inclusiv ei) trã-iesc ºi vor trãi din… mita electoralã, decele mai multe ori nici ea onoratã conformpromisiunilor.

Electoratul portocaliu n-are somn,veghind la pericolul ce ne paºte ºi ne vapaºte mereu din partea… comuniºtilor deacum cincizeci de ani, a minerilor de acumdouãzeci de ani sau a unor diversioniºticare nu vor „sã trãiþi bine”!

Vorbe… mari care-i þin în lesã pe niºtenaivi suferinzi, ºi ei, nu numai material, dar

cred cã ºi la cap, de seamã ce nu constatãcã, dupã atâþia ani, lucrurile s-au deterio-rat la limita lor inferioarã.

Nu existã statisticã strãinã (rãuvoi-toare desigur!) care sã nu consemnezelocul pe care se aflã þara noastrã, nunumai în UE, dar ºi în lume, adicã fãrãconcurenþã – ultimul ºi fãrã speranþa de ascãpa de el.

Bine, veþi zice, dar despre construcþii,nimic? Nimic, s-ar pãrea, pentru cã mulþise întreabã dacã mai existã acest sectorde seamã ce mai mult de jumãtate dincele peste 100.000 de firme care au fali-mentat pânã acum în 2010 sunt firme dindomeniul construcþiilor. Un lucru este clarînsã. Investiþii ºi construcþii nu sunt, darexistã un minister, cel al… Dezvoltãrii,suficient pentru a arãta cã Executivulvegheazã la soarta economiei care, pe…hârtie, asigurã dezvoltarea producþiei ºiserviciilor, fãcându-ne astfel sã nu con-sumãm mai mult decât producem.

Vorbe de… taclale de-alde… þþaaþþaalleeaannaa (nu împuºcata), care, în frun-tea Dezvoltãrii, „dezvoltã“ cu stoicism doarsumele din anumite conturi. Sã-þi propui„0“ kilometri de autostradã în 2011 pentrucã economia este în crizã ºi nu sunt bani,este de acum placa tocitã reluatã de toþi„papagalii“ puterii ori de câte ori au ocazias-o facã public.

Nu alocarea cu prioritate a unor sumecât de cât acceptabile ºi mai alesconvingãtoare este concepþia celor care„viseazã“ redresarea economicã a þãrii, ci„bocetul“ continuu cã… asta-i situaþialãsatã de predecesori începând cu vechiultiran dispãrut la Târgoviºte ºi continuândcu toþi cei care n-au culoarea portocalie.Despre ce grea moºtenire o fi vorba, cândîn 1990 nu aveam niciun leu datorieexternã iar în doar 5-6 ani ea a sãrit peste100 de miliarde de euro?

ªi se pare cã nu sunt semne ca poftade împrumuturi de la FMI sã fie stopatã.Ea este încã la început, stârnind conti-nuarea apetitului pentru împrumuturi, sin-gura „soluþie economicã” emanatã demai-marii ºi mai-competenþii specialiºtiaflaþi în cele mai înalte scaune ale þãrii.

ªi totuºi ce fac în acest timp construc-torii? Ce sã facã… unii au dispãrut, alþii ºi-aurestrâns activitatea, au concediat masivpersonalul, s-au îndatorat la bãnci aºtep-tând la nesfârºit banii de la stat pentrulucrãrile executate în 2009 ºi 2010, banipromiºi de la cel mai înalt nivel etc. Deviitor, ce sã mai vorbim, cã dacã pânã înprezent nimeni nu are nicio informaþieclarã privind economia României anului2011 nici nu-ºi pot întocmi la rândul lormãcar o schiþã de afaceri.

Parlamentul este foarte ocupat nu deaceste „nimicuri” hotãrâtoare însã pentruoameni ºi þarã ci se ocupã de ce ar maiputea „ciupi“ din „ugerul“ (bugetul)naþional. De aici se alimenteazã, însã, ºiatâtea ºi atâtea cazuri ilicite care au fãcutca din „întâmplare” unul din doi parlamen-tari sã aibã trecere pe la DNA, ANI, tri-bunale, în calitate de inculpaþi, în loc sãlucreze pentru ceea ce au fost aleºi ºiprimesc leafã din banii contribuabililor.

Spuneam la început cã decembrieeste luna de final al unui an. Al unui an plinde frãmântãri fãrã corespondent în binelecuiva, în afarã de binele LOR.

Speranþe?Vã las pe dumneavoastrã sã vi le for-

mulaþi ºi mai ales sã credeþi cã vi se vorîmplini.

Noi, cei de la Revista Construcþiilor, vãdorim în primul rând în 2011 sãnãtate ºiputerea de a trece peste atâtea ºi atâteanereuºite provocate de cei care ne conducde 20 de ani încoace.

La Mulþi Ani!

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. dr. ing. Adrian Radudr. arh. Niculae Vlãdescuing. Petre Badeaprof. univ. dr. ing. Mariana Staning. Victoria Baciudr. ing. Adrian Þabreaav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor decembrie 20104

Vom demara proiecte ºi în afara þãrii!

Ce reprezintã compania dum-neavoastrã pentru sectorulconstrucþiilor din România?În primul rând, SC HIDROCON-

STRUCÞIA SA înseamnã ªcoala dela Bicaz – marcatã pe scara timpuluiîn perioada anilor 1950-1957 – adicãînceputurile ºcolilor româneºti deconstrucþii hidroenergetice.

Urmeazã apoi, pe rând, toatecelelalte amenajãri - respectiv 171de baraje ºi 175 de centrale hidro-electrice, cu toate lucrãrile conexenecesare, dar mai înseamnã ºilucrãri de construcþii edilitare (ali-mentãri cu apã, canalizãri), lucrãride infrastructurã, construcþii civile ºiindustriale – toate aceste realizãriînfãptuite de-a lungul timpului cuaportul a peste 300.000 de oameni.

Pe scurt, HIDROCONSTRUCÞIAînseamnã TRADIÞIE ªI MODERNI-TATE.

Ce obiective aþi avut de înde-plinit în 2010, în privinþa cifreide afaceri ºi a profitului?Pentru noi, în anul 2009 s-au

cules roadele eforturilor depuse înperioada 2006-2007 pentru achiziþiade noi lucrãri, finanþate din fondurileUniunii Europene.

Din pãcate, în România anului2009, dupã finalizarea lucrãrilor con-tractate în anii anteriori, nu s-a pusmare lucru în loc.

Anul 2009 a fost unul sãrac înceea ce priveºte lansarea de noiproiecte de infrastructurã de cãtreautoritãþile statului. Ba mai mult,pentru o mare parte dintre ele au fostsistate finanþãrile – toate acestea,

coroborate cu deprecierea monedeinaþionale ºi creºterea dobânzilorbancare, au prefigurat crearea multi-plelor blocaje economice ºi finan-ciare – anticipând un an 2010 alinsolvenþelor, al firmelor falimentareºi al unor ample nemulþumiri sociale.

Obiectivele principale ale SCHIDROCONSTRUCÞIA SA pentruanul 2010 au fost:

Menþinerea societãþii în plu-tonul fruntaº al constructorilor dinRomânia.

Asigurarea desfãºurãrii activi-tãþii societãþii în condiþii de profitabili-tate.

Stabilizarea forþei de muncãºi creºterea calitãþii acesteia, prinprograme de formare profesionalãcontinuã.

Îmbunãtãþirea sistemelor demanagement implementate, precumºi certificarea sistemelor de mana-gement al Responsabilitãþii Socialeºi al Securitãþii Informaþiei.

În ceea ce priveºte anul 2010 –anticipãm o cifrã de afaceri în jurulvalorii de 910.000 mii lei.

Ce aºteptãri aveþi pentru urmã-torii ani ºi care sunt pilonii pecare se clãdeºte strategia de dez-voltare a societãþii HIDROCON-STRUCÞIA?Având în vedere faptul cã mãsu-

rile întreprinse de autoritãþi privindrelansarea economicã (cu precã-dere în sectorul de construcþii) selãsã aºteptate, suntem nevoiþi sã fimprudenþi în ceea ce priveºte folosirearesurselor societãþii.

Încercãm, de câþiva ani, sã identi-ficãm posibile colaborãri pentrurealizarea de lucrãri în strãinãtate.Putem spune cã, în 2011, avem

În istoria sa de 60 de ani, HIDROCONSTRUCÞIA a contribuit substanþial la construcþia a171 de baraje ºi 175 de centrale hidroelectrice.

Despre planurile acestei societãþi strategice pentru industria construcþiilor din România, nevorbeºte dl. Emil TIMOFTI – directorul general al HIDROCONSTRUCÞIA SA.

HIDRO-CONSTRUCÞIAÎNSEAMNÃ ªCOALA DE LA

BICAZ - MARCATÃ PE

SCARA TIMPULUI ÎN

PERIOADA ANILOR 1950-

1957 - ADICÃ ÎNCEPUTURILE

ªCOLILOR ROMÂNEªTI

DE CONSTRUCÞII HIDRO-

ENERGETICE.

ing. Emil TIMOFTIpreºedinte - director general, HIDROCONSTRUCÞIA

speranþe pentru demararea unorproiecte în afara graniþelor þãrii.

Concluzionând, vom acorda oatenþie deosebitã dimensionãrii cos-turilor ºi, în acelaºi timp, menþineriiîn firmã a specialiºtilor; de asemenea,dorim sã identificãm noi proiecte,chiar dacã acestea sunt departe decasã.

Ce impact ar avea reluarea „înforþã“ a proiectelor hidroener-getice pentru dezvoltarea com-paniei dumneavostrã?SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

a fost creatã pentru a realiza pro-iecte importante, dovedind întot-deauna cã poate face faþã oricãrorprovocãri. Am fi tare bucuroºi dacãs-ar dori sã fim puºi la încercare ºis-ar relua în forþã proiectele impor-tante în România.

Atunci când va fi o certitudinefinanþarea unor proiecte noi îndomeniul hidroenergetic, vom cuan-tifica resursele existente, comparativcu cele necesare ºi vom introduce înplanul de achiziþii toate echipa-mentele solicitate pentru realizareainvestiþiilor contractate.

Care este patrimoniul actual(utilaje, clãdiri, angajaþi etc.) alHIDROCONSTRUCÞIA?În prezent, SC HIDROCON-

STRUCÞIA SA deþine în patrimoniuun numãr de: 215 terenuri însuprafaþã de 325 ha, 687 clãdiri cusuprafaþa desfãºuratã de 388.306 mp,8.952 buc. echipamente tehnolo-gice, 1.764 buc. mijloace de transport.

Sunt angajate în societate 7.654persoane, care îºi desfãºoarã acti-vitatea în Bucureºti ºi în 11 sucursaledin þarã, cu peste 250 puncte de lucru.

Ce investiþii aþi realizat, înultimii ani, în protecþia mediuluiºi în sectorul de cercetare-dez-voltare ºi inovare?În ultimii trei ani, societatea a

realizat investiþii în valoare totalã de47 milioane EURO – din care apro-ximativ 80% pentru dotarea cuechipamente tehnologice, restul de20% împãrþindu-se pentru:

amenajãri ºi/sau modernizãripentru baze de producþie;

reabilitãri MHC-uri achiziþionateºi lucrãri de protecþia mediului;

obiective administrative ºi locu-inþe de serviciu;

obiective cu caracter social;investiþii în domeniul turismului.

În ce proiecte cu finanþareeuropeanã aþi fost ºi sunteþiangrenaþi?În anul 2010, SC HIDROCON-

STRUCÞIA SA a fost angrenatã înpeste 30 de proiecte cu finanþare euro-peanã, având o valoare totalã caredepãºeºte 300 milioane EURO, dintrecare principale sunt urmãtoarele:

Managementul integrat al deºe-urilor solide în Jud. Argeº;

Reþele de apã potabilã ºide canalizare în municipiul Reºita;

Lucrãri de reabilitare a reþelelorde distribuþie a apei ºi de canalizareîn Botoºani;

Reabilitarea ºi extinderea reþe-lei de canalizare din Craiova;

Zona de captare Bistriþa -reabilitarea ºi extinderea sistemuluide alimentare cu apã ºi canalizare înBistriþa Nãsãud;

Reabilitarea structurii princi-pale a sistemului de irigaþii TerasaViziru;

Reabilitarea ºi extinderea reþeleide apã ºi canalizare menajerã laMediaº;

Staþie de epurare la Feldioara.Ce strategie aveþi pentru per-fecþionarea continuã a salaria-þilor ºi pentru atragerea încompanie a unor tineri ingineri,absolvenþi ai InstitutuluiPolitehnic?SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

aprobã în fiecare an, prin BVC,inclusiv cheltuieli pentru formareaprofesionalã continuã a salari-aþilor, urmare a evaluãrilor anuale ºia determinãrii necesarului de com-petenþã din societate.

Începând din 2005, societatea aaccesat în fiecare an proiectefinanþate din fonduri de preaderare(PHARE), pentru aceastã activitate,în prezent fiind partener într-unproiect – „Acces la formarea profe-sionalã continuã“ – în valoare deaproximativ 1.000.000 EURO, care sedesfãºoarã pe parcursul a 30 de luni.

În acelaºi t imp, societateasusþine, în anul ºcolar 2010-2011, unnumãr de 40 studenþi, prin bursesau taxe de ºcolarizare acordate,numãrul acestora depãºind în ultimii5 ani cifra de 200.

ÎN ANUL 2010,SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

A FOST ANGRENATÃ ÎN

PESTE 30 DE PROIECTE CU

FINANÞARE EUROPEANÃ,

AVÂND O VALOARE TOTALÃ

CARE DEPÃªEªTE

300 MILIOANE EURO.

RReevviissttaa Construcþiilor decembrie 2010 5

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !S.O.S. – COªURILE DE FUM DE PE PLATFORMELE INDUSTRIALE

ALE CENTRALELOR TERMOENERGETICE, ÎN PERICOL DE PRÃBUªIRE!Un al „n“-lea demers!

MINISTERUL TURISMULUI ªI DEZVOLTÃRII REGIONALEDoamnei Ministru ELENA GABRIELA UDREA

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERÞULUI ªI MEDIULUI DE AFACERIDomnului Ministru ION ARITON

MINISTERUL ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELORDomnului Ministru CONSTANTIN TRAIAN IGAª

Ne adresãm prin aceastã scrisoare Dvs., pentru cã cele 5 echipe guver-namentale anterioare NU au fãcut nimic pentru rezolvarea acestei probleme.

Încã din anul 2006, Revista Construcþiilor a atenþionat, printr-o serie dearticole, despre grava degradare a coºurilor de fum industriale caredeservesc sistemul energetic ºi industrial, pe diverse ramuri de producþie.Specialiºtii GIP GRUP, care au proiectat, executat ºi consolidat peste 100 decoºuri cu înãlþimi între 60 – 350 m, cu o experienþã în domeniu de peste45 de ani, pot susþine cã aceste structuri bãtrâne ºi intens exploatate sunt înmare pericol, putând conduce la un colaps major în sistemul energeticnaþional.

Se pare cã uitãm foarte repede tragedia din Haiti ºi gerurile nãprasnicedin întreaga Europã, urmate de o serie de furtuni violente. La aceste sarcinimajore generate de cutremur, furtuni puternice ºi diferenþe mari de tempe-raturã, aceste structuri înalte, crãpate ºi corodate se pot prãbuºi ºi scoatedin funcþiune un întreg lanþ energetic.

Nu se pot moderniza sau realiza investiþii noi în zona acestor structuricrãpate ºi degradate de peste 20 de ani, fãrã a le pune în pericol pe cele noi.

Toate aceste semnale au fost preluate în anul 2006 de cãtre Inspectoratulde Stat în Construcþii, care, în urma controlului efectuat, a recunoscut cã 341de coºuri investigate sunt în stare avansatã de degradare. Încã din anul2000, dar cu precãdere dupã anul 2006, în urma acestor constatãri, GIPGRUP a intervenit, avertizând factorii cu putere de decizie precum CameraDeputaþilor, Senatul României, Guvernul României ºi pe Primul ministru,Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, Ministerul Economiei, MinisterulFinanþelor, Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Ministerul Mediului,A.V.A.S. ºi nu în ultimul rând Inspectoratul de Stat în Construcþii, asuprapericolului pe care îl reprezintã degradarea coºurilor de fum industriale, pen-tru a se lua mãsuri ºi a se elabora un „Program naþional de consolidare,reparare ºi punere în siguranþã a acestor structuri speciale“, prin implicareaministerelor ºi a altor organisme guvernamentale din domeniul energiei.

Din pãcate, pe site-ul Inspectoratului de Stat în Construcþii ºi al Minis-terului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri nu a fost postatãnicio avertizare precum „Coºurile de fum reprezintã o problemã desiguranþã naþionalã în cazul unui eventual cutremur major“, în condi-þiile în care se recunoaºte cã peste 300 de coºuri sunt crãpate.

A fost înaintatã, de asemenea, la toate organele abilitate o notã de aver-tizare a situaþiei grave a coºurilor industriale, semnatã de cãtre profesorispecialiºti în astfel de structuri, institute de proiectare ºi specialiºti GIPGRUP, la care însã nu s-a primit niciun rãspuns concret de soluþionare învederea punerii în siguranþã a structurilor.

Deci, pe cale de consecinþã, problemele semnalate de GIP GRUP nureprezintã o noutate, dar mai grav este cã, aºa cum a rezultat pânã înprezent, nici nu se doreºte luarea de mãsuri ºi nici accesarea de fondurieuropene, aºa cum s-a solicitat prin scrisoarea GIP GRUP, adresatãMinisterului Economiei.

La CET Deva, de pildã, au fost consolidate parþial, tot din lipsã de fonduri, Coºurile nr. 2 ºi nr. 3, fãrã a se puneîn siguranþã totalã cele douã structuri. De altfel, Coºul nr. 1 este crãpat ºi se vede, de peste 10 ani, cum se deschidecrãpãtura ºi cum se prelinge acidul sulfuric rezultat din condens.

La CET Turceni nu s-au putut consolida structurile interioare din cauza lipsei de strategie, deºi existã expertize ºiproiecte de consolidare. Toþi factorii de decizie recunosc cã trebuie fãcut ceva, dar nu se întreprinde nimic concretpentru punerea în siguranþã a acestor structuri.

La ELCEN Bucureºti a fost elaborat ºi este în derulare un program de consolidare a coºurilor de fum, problemafiind tratatã cu toatã seriozitatea de cãtre factorii de decizie, dar nu se hotãrãsc sã înceapã consolidarea coºului nr. 2CET SUD.

Din pãcate, nu existã niciun program de consolidare ºi punere în siguranþã a coºurilor de la CET-urile Braºov,Arad, Drobeta Turnu Severin, Piteºti, Giurgiu, Iaºi, Brãila, Galaþi, Brazi, Teleajen, Copºa Micã º.a.

Cu toate cã unele combinate industriale, precum cele din Galaþi, Piteºti, Govora, Borzeºti, Slatina, aparþin unorfirme private, Statul Român nu poate fi indiferent cã, mai devreme sau mai târziu, unele structuri vechi, crãpate ºicorodate din aceste combinate vor intra în colaps la sarcini severe din vânt ºi cutremur. Pe lângã efectele pe careasemenea accidente le pot avea, afectând întreaga economie naþionalã, sã nu uitãm cã acolo muncesc mii desalariaþi, salariaþi care, în aceste condiþii, ar rãmâne pe drumuri. Este un alt motiv pentru care considerãm cã aceºtibeneficiari trebuie obligaþi de cãtre stat sã consolideze respectivele coºuri.

Guvernul nu poate rãmâne pasiv în cazul producerii unor cutremure sau vânturi puternice, fenomene care arduce în colaps aceste structuri, deoarece multe dintre ele asigurã apa caldã ºi cãldura în marile oraºe. În acestsens, dãm ca exemplu Coºul de la CET Brazi, H = 120 m, aflat într-o stare avansatã de degradare ºi care asigurãapa caldã ºi cãldura oraºului Ploieºti, coº care la primul cutremur se va prãbuºi, iar beneficiarul amânã consolidarealui de la un an la altul, de peste patru ani.

Am vrea sã credem cã nu se doreºte ca România sã ajungã în situaþia Turciei, Pakistanului, Iranului, Algeriei º.a.,þãri în care, din cauza miºcãrilor seismice ºi a vânturilor foarte puternice, cu aspect de tornadã, au fost degradate ºiscoase din funcþiune peste 70 de coºuri, fapt ce a condus la degradarea ºi oprirea activitãþilor economice pe un lanþenergetic vast, implicit la prãbuºirea monedelor naþionale ale acestora. Problemele din Haiti ºi/sau Fãcãeni se potrepeta în multe zone cu riscuri majore de cutremur sau furtuni.

Ne adresãm Dumneavoastrã, Doamnã ºi Domnilor Miniºtri, cu speranþa cã poate veþi înþelege gravitateasituaþiei privind starea precarã de siguranþã în care funcþioneazã aceste structuri speciale, vitale pentru sis-temul energetic ºi industrial, structuri care pot intra în colaps la eventuale sarcini severe din vânt ºicutremur ºi veþi dispune luarea unor mãsuri urgente de reparare ºi punere în siguranþã a acestor obiectivestrategice, prevãzând în bugetul pentru anul 2011 al acestor unitãþi industriale resursele necesare pentruconsolidarea acestor structuri.

În jurul României au avut loc 4 cutremure majore – Serbia, Turcia, Grecia, Iran – care pot avertiza producereaunui cutremur major ºi la noi în þarã.

* GIP GRUP a salvat de la „prãbuºire“ coºul de fum de H = 200 m de la CET IªALNIÞA, în condiþiile în care toþispecialiºtii s-au pronunþat pentru demolarea acestuia ºi închiderea centralei, reuºindu-se astfel pãstrarea locurilorde muncã a peste 2.000 de angajaþi precum ºi producerea a 800 M.W.

GIP GRUP SAPreºedinte,

ing. Laurenþiu NAUM

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021.310.24.74, 021.310.24.75, 021.310.24.76, 021.313.78.93; Fax: 021.310.24.62E-mail: [email protected]


2010 – reconfirmarea profesionalismului

Complexul Energetic Turceni –cea mai mare termocentralã dinRomânia ºi una dintre cele mai maridin Europa, care poate asigura 11%din consumul anual de electricitateal României. HARSCO InfrastructureRomania a livrat echipamente ºisoluþii de cofrare ºi access laînãlþime pentru proiectul de moder-nizare ºi execuþie a instalaþiilor dedesulfurare. În cadrul acestui pro-iect, pe lângã planificarea ºi opti-mizarea activitãþilor de turnare,HARSCO Infrastructure Romaniaa realizat ºi cursuri de instruire peºantier înainte de începerealucrãrilor în scopul utilizãrii cât maicorecte ºi eficiente a echipamen-telor dar ºi pentru asigurarea tuturormãsurilor de siguranþã.

Podul Calafat-Vidin – reprezintãal doilea pod peste Dunãre careconecteazã România ºi Bulgaria,urmând sã intre în funcþiune lasfârºitul anului 2011. Aceastã inves-tiþie este derulatã în colaborare custatul bulgar, partea care îi revineRomâniei fiind executatã de firmaAZVI - antreprenor general, împre-unã cu principalul subantreprenor -CCCF.

În urmã cu un an, în noiembrie 2009, firma Hünnebeck Romania, fosta Baviera, a devenit HARSCOInfrastructure Romania – filiala din România a concernului Harsco Corporation. Aceastã modificare acondus la o mai bunã cunoaºtere a filialei din România ºi a impus ridicarea nivelului de profesionalism, înconcordanþã cu apartenenþa la un astfel de concern, cu o capitalizare bursierã de 2 miliarde de USD ºi ocifrã de afaceri de 3 miliarde de USD în anul 2009.

Astfel, în condiþiile economice dificile din 2010, HARSCO Infrastructure Romania ºi-a consolidat poziþiade furnizor de soluþii ºi echipamente (cofraje ºi schele) pentru proiectele de construcþii de infrastructurã ºiindustriale. Împreunã cu clienþii noºtri am dezvoltat un parteneriat solid, bazat pe soluþii tehnice eficienteºi optime, soluþii care au implicat multe ore de pregãtire a echipamentelor din punct de vedere tehnologicºi logistic, multe ore de proiectare ale inginerilor din departamentul tehnic, precum ºi asistenþã tehnicã înºantier, efectuatã cu profesionalism de cãtre întreaga noastrã echipã.

În cele ce urmezã, aºa cum este firesc la final de an, dorim sã vã prezentãm succint principaleleproiecte din 2010, aflate încã în derulare sau încheiate.

C.E.T. - Turceni


În cadrul acestui proiect, HARSCOInfrastructure Romania a furnizatîntregul echipament Infrakit, sistemutilizat anul acesta în premierã înRomânia. Infrakit-ul este un sistemde susþinere a grinzilor prefabricate,format din popi cadru de marecapacitate ºi grinzi modulare metalice.Elementele constructive ale sis-temului se moduleazã uºor ºi sim-plu, pretându-se oricãrei geometrii acãilor de rulare.

Reabilitare ºi extindere la4 benzi a centurii rutiere a muni-cipiului Bucureºti - HARSCO Infra-structure Romania a fost principalulfurnizor de cofraje ºi soluþii de co-frare pentru compania Romstrade,proiect care a implicat soluþii tehnicecomplexe pentru a nu întrerupe trafi-cul în zonã ºi realizare în termenulprevãzut.

Stadionul „CLUJ ARENA“ – vaavea o capacitate de 30.596 locuri,urmând a fi omologat de cãtre UEFAla cea mai înaltã categorie, Elite.În cadrul acestui proiect, cea maimare provocare a fost turnareagrinzilor de gradenã, în cazul cãroraHARSCO Infrastructure Romania aoferit o soluþie de cofrare utilizânddoar echipament standard, nefiindnecesarã realizarea de confecþiispeciale. Eºafodajele ID15 împre-unã cu sistemul de juguri SG au per-mis modelarea grinzii sub unghiurimai mari de 40°.

De asemenea, ªoseaua de cen-turã a municipiului Arad - proiectsusþinut de JV FCC - PORR Tech-nobau und Umwelttechnik AG/PORRConstruct SRL, Centura ocolitoareConstanþa - proiect atribuit asocieriiFCC Construcción SA/Astaldi SpA,Autostrada Arad-Timiºoara - avândconstructor i pe Asta ld i , PORRºi FCC Construcción sunt doar câte-va d in pro iecte le mar i pentrucare compania HARSCO ºi-a oferitserviciile.

Stadionul „Cluj Arena“

Centura Bucureºti

Podul Calafat - Vidin

Echipa HARSCO Infrastructure Romania vã ureazã Sãrbãtori Fericite!


Introducerea în „COR“ (Codul Ocupaþiilor din România)a ocupaþiei „Monitorizarea in situ a construcþiilor“PROPUNERE A COMISIEI NAÞIONALE COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILOR

A) MEMORIU JUSTIFICATIVFondul construit al þãrii reprezintã avuþia de bazã a

cetãþenilor ei, construcþiile adãpostind ºi suportând toateactivitãþile populaþiei. Dar construcþiile sunt supusedegradãrii ºi accidentelor, necesitând intervenþii dementenanþã ºi reabilitare pentru a le pãstra sau refaceaptitudinea pentru exploatare pe durata de serviciu pre-conizatã. De aici rezultã necesitatea urmãririi com-portãrii lor, pentru a constata la timp deficienþele decomportament ºi a lua mãsurile de intervenþie necesare.

Cutremurul din 4 martie 1977 a evidenþiat necesi-tatea urmãririi comportãrii construcþiilor din amplasa-mentul lor (in situ) ºi a introdus aceastã obligativitate înLegea nr. 8/1977 privind durabilitatea, siguranþa înexploatare, funcþionalitatea ºi calitatea construcþiilor, iarNormativul P 130 a detaliat aceastã procedurã, în sensulinstituirii a douã forme ale urmãririi:

urmãrire curentã a tuturor construcþiilor din þarã, petoatã durata existenþei lor, efectuatã prin grija beneficia-rilor cu mijloace de observare ºi mãsurare simple, de uzcurent ºi

urmãrire specialã, cu obiective deosebite, pe duratãlimitatã, efectuatã cu mijloace de observare ºi mãsurarecomplexe, sofisticate, instalate ºi manevrate de spe-cialiºti calificaþi.

Se prevedea ca sã existe un responsabil cuurmãrirea curentã, care strângea ºi documentaþia rezul-tatã dintr-o eventualã urmãrire specialã, consemnândtoate construcþiile proprii ºi ale altora în cartea tehnicã aconstrucþiei.

Toate ministerele ºi organizaþiile din þarã ºi-au elabo-rat în anii 1978 - 1979 reglementãri proprii prin carecadrele existente primeau sarcini noi.

Dupã 1989 problema a fost reluatã într-un cadru nou:Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþiiprevede la art. 9 lit. i) drept o componentã a sistemuluicalitãþii în construcþii „comportarea în exploatare ºi inter-venþii în timp” pe care o detaliazã în art.18 astfel:

„Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcþiilorse face pe toatã durata de existenþã a acestora ºicuprinde ansamblul de activitãþi privind examinareadirectã sau investigarea cu mijloace de observare ºimãsurare specifice în scopul menþinerii cerinþelor.

Intervenþiile la construcþiile existente se referã lalucrãri de construire, consolidare, transformare, extin-dere, desfiinþare parþialã, precum ºi la lucrãri de reparaþiicare se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiec-tantul iniþial al clãdirii sau a unei expertize tehniceîntocmite de un expert tehnic atestat ºi se consemneazãobligatoriu în cartea tehnicã a construcþiei”.

Aceste prevederi sunt detaliate în „Regulamentulprivind urmãrirea comportãrii în exploatare, inter-venþiile în timp ºi postutilizarea construcþiilor”(MOR, Anul IX, nr. 352, 10 decembrie 1997) ºi în „Nor-mativ privind urmãrirea comportãrii în timp a con-strucþiilor” (P 130 - 1999).

Existã o serie întreagã de reglementãri privindurmãrirea comportãrii construcþiilor ºi intervenþiile peacestea la organizaþii ce administreazã construcþiihidrotehnice (CN Apele Române, SC Hidroelectrica SA),cãi de comunicaþii ºi transport (CNADNR), construcþiiedilitare etc.

Prin „Norme metodologice privind organizarea ºifuncþionarea asociaþiilor de proprietari” (MOR,Partea l-a, nr. 311/8.V.2003) se precizeazã în cap. II:Administrarea condominiilor are ca obiect utilizareaclãdirilor în scopul pentru care au fost construite, încondiþiile menþinerii pe toatã perioada de existenþã a per-formanþelor funcþionale, tehnice ºi calitative pentru careacestea au fost realizate.

Formulãrile din Legea nr. 10/1995 ºi reglementãrilederivate au o serie de deficienþe ºi inadvertenþe ce aufost semnalate ºi criticate public de preºedinteleComisie Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor.

Consider cã formularea din Legea nr. 10/1995 privindcalitatea în construcþii care trateazã „comportarea înexploatare ºi intervenþii în timp” ca o componentã a sis-temului calitãþii este greºitã, asigurarea calitãþii în con-strucþii realizându-se de fapt prin activitatea de„monitorizare a comportãrii in situ a construcþiilor” cecuprinde „urmãrirea comportãrii ºi intervenþii pe con-strucþii”, douã activitãþi complementare, inseparabile.

Din pãcate, ministerele coordonatoare succesive din1977 pânã în prezent nu au înscris niciuna din activitãþiîn CAEN ºi nici o ocupaþie ce s-ar integra în aceastãactivitate, deºi practicarea lor necesitã o anumitã califi-care ºi competenþã, neputând fi încredinþatã oricui.


Existã, desigur, ºi o instrucþiune elaboratã încã din1995 de cãtre Inspecþia de stat în construcþii, „Instruc-þiuni privind autorizarea responsabililor cu urmãrireaspecialã a comportãrii în exploatare a construcþiilor“,dar care denotã o totalã necunoaºtere a condiþiilor dedesfãºurare a acestei activitãþi ºi a competenþelor nece-sare din partea celor implicaþi, prin modul de tratare aproblemei ducând-o în derizoriu ºi putând deveni chiarsursã de accidente.

De altfel, nici propunerea recentã a ISC apãrutã pesite-ul sãu „Procedura de autorizare a personaluluide specialitate în construcþii“ ºi care în anexa I sereferã la „Responsabilul cu urmãrirea comportãrii înexploatare“ nu denotã mai multã înþelegere pentruaceastã activitate, ISC propunându-ºi sã autorizeze teh-nicieni, subingineri, ingineri din domeniul construcþii ºiarhitecþi, singurul criteriu pentru autorizãri fiind vechimeaminimã în muncã.

B) DESCRIEREA OCUPAÞIEIO asemenea abordare a problemei nu are nimic de a

face cu pregãtirea ºi competenþele necesare în cele treifaze de activitate legate de monitorizarea comportãrii insitu a construcþiilor, respectiv urmãrirea curentã, urmã-rirea specialã ºi intervenþia pe construcþie.

Urmãrirea curentã implicã inspecþii periodice princare se constatã, pe bazã de observare vizualã ºimãsurãri cu instrumente de uz curent, schimbãri înstarea tehnicã a construcþiei, în sensul apariþiei unorfenomene de degradare de suprafaþã, care, aparent, nuafecteazã siguranþa constructivã ºi funcþionalã a con-strucþiei ºi care pot fi remediate prin intervenþii de mente-nanþã, adicã prin întreþinere ºi reparaþii. Asemeneafenomene sunt: murdãrirea suprafeþelor, decolorarea ºidecojirea zugrãvelilor sau vopsitoriilor, arderea becurilor,ruginirea mecanismelor, umezirea pereþilor, apariþiamucegaiului, coroziunea armãturilor ºi expulzarea stra-tului de acoperire, ciobirea treptelor etc. Pentrudescoperirea acestor fenomene este nevoie de un per-sonal nu neapãrat calificat în construcþii, dar cu opregãtire intelectualã cel puþin medie ºi care sã fie ates-tatã pentru aceastã activitate printr-un instructaj efectuatde un specialist constructor, autorizat în acest sens decãtre autoritatea de stat ºi asociaþia profesionalã deprofil. Persoana autorizatã astfel ar avea sarcina ºi titlulde responsabil cu urmãrirea curentã a comportãriiconstrucþiilor.

În cazul construcþiilor importante, responsabilul cuurmãrirea curentã ar trebui sã aibã pregãtire în domeniulconstrucþiilor de nivel mediu (tehnician, maistru) ºi arputea intra în componenþa unei echipe de urmãrirecurentã coordonatã de un specialist în urmãrire spe-cialã.

Urmãrirea specialã ce se instituie în cazuri spe-ciale (construcþii de importanþã deosebitã, construcþii înamplasamente periculoase, construcþii etalon etc.). Înacest caz se folosesc mijloace de observare ºi mãsurarespecializate ºi se urmãresc obiective ce implicã riscuripentru siguranþa construcþiei. Ele necesitã un personal

calificat în domeniul construcþiilor cu pregãtire supe-rioarã de inginer ºi specializat prin stagii de pregãtireadecvate categoriei de construcþii respective a cãreicomportare urmeazã a fi urmãritã (clãdiri civile, industri-ale, agrozootehnice, construcþii hidrotehnice, energe-tice, cãi de comunicaþii ºi transport º.a.).

Activitatea personalului implicat în urmãrirea specialãare caracter de cercetare ºtiinþificã ºi implicã o serie decunoºtinþe privind aparatura utilizatã (tensometrie,topografie, termoviziune º.a.), modul de prelucrare ºiinterpretare a datelor obþinute din observare ºi mãsurare.De aceea, este necesarã o pregãtire postuniversitarã decalificare pentru aceastã treaptã a ocupaþiei, respectivaceea de „specialist în urmãrirea comportãrii con-strucþiilor”, care include atât urmãrirea curentã cât ºiurmãrirea specialã.

Intervenþiile pe construcþii sunt de natura mente-nanþei ºi a reabilitãrii prin mãsuri adecvate situaþiei con-statate prin urmãrirea curentã ºi urmãrirea specialã caresã restabileascã aptitudinea pentru exploatare a con-strucþiei afectate prin degradare sau accident. Evaluareapericulozitãþii situaþiei constatate ºi recomandarea celeimai bune soluþii de intervenþie nu poate fi fãcutã decâtde ingineri constructori de specialitatea aferentã tipuluide construcþie (civile, industriale, zootehnice, agricole,hidrotehnice etc.) cu experienþã în proiectare ºi execuþie.

El este un altfel de inginer constructor, competentpentru toate cele trei activitãþi (urmãrire curentã, urmãrirespecialã ºi intervenþii) ºi ar avea rolul ºi titulatura de„expert în monitorizarea comportãrii construcþiilor”.

1. Se propune introducerea în COR a ocupaþiei„Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor”,personalul implicat urmând a se distinge din punct devedere al pregãtirii tehnico-profesionale ºi competenþeipe trei trepte:

Responsabil cu urmãrirea curentã a comportãriiconstrucþiilor;

Specialist în urmãrirea comportãrii construcþiilor;Expert în monitorizarea comportãrii construcþiilor.

2. Pagini din COR în care urmeazã sã se înscrieocupaþia: Grupa majorã 2 - Specialiºti cu ocupaþiiintelectuale ºi ºtiinþifice; 214 - Arhitecþi, ingineri ºiasimilaþi; 2149 - Arhitecþi, ingineri ºi asimilaþi neclasifi-caþi în grupa de bazã anterioarã. Codul corespunzãtorocupaþiei propuse a fi introdusã în COR: 21492.

3. Grupa CAEN în care s-ar încadra este grupa„M - Activitãþi profesionale ºtiinþifice ºi tehnice”clasa „71 - Activitãþi de arhitecturã ºi inginerie, activitãþide testãri ºi analizã tehnicã” - „7112 - Activitãþi deinginerie ºi consultanþã tehnicã legate de acestea”.Nivelul de instruire necesar: „mediu ºi superior”.

4. Tipul ºi numãrul actelor normative în care seregãsesc ocupaþiile propuse a fi introduse în COR:Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcþii; Regula-mentul privind urmãrirea comportãrii in situ în domeniulconstrucþiilor, exploatarea, intervenþiile în timp ºipostutilizarea construcþiilor; Normativ privind urmãrireacomportãrii în timp a construcþiilor P-130-1999; Norme

continuare în pagina 12


metodologice privind organizarea ºi funcþionarea asoci-aþiilor de proprietari (2003); Instrucþiuni privind autori-zarea responsabililor cu urmãrirea specialã a comportãriiîn exploatare a construcþiilor (1995).

Articole privind necesitatea oficializãrii ocupaþiei:Legalizarea ocupaþiei „Urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor în sarcina MTCT“ în Tribuna Construcþiilornr. 49/2003; „Monitorizarea comportãrii in situ a construcþi-ilor în atenþia autoritãþii publice locale” în Tribuna Con-strucþiilor - nr.35/2004; „Monitorizarea comportãrii in situa construcþiilor” în Revista Construcþiilor - august 2005;„O ocupaþie necesarã, monitorizarea comportãrii in situa construcþiilor” Revista Construcþii Civile ºi Industriale,septembrie (1), octombrie (2) 2005; „Monitorizarea com-portãrii in situ a construcþiilor. Valorificarea rezultatelor”în Revista Construcþiilor - mai 2006; „Monitorizarea com-portãrii in situ a construcþiilor” în a 7-a Conferinþã Naþio-nalã „Drumul ºi Mediul înconjurãtor“, Timiºoara, 2007;„Autorizarea responsabililor cu urmãrirea specialã acomportãrii în exploatare a construcþiilor“ în RevistaConstrucþiilor, ianuarie-februarie 2008.

În concluzie, caracteristicile ocupaþiei propuse,„Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor“,pot fi sintetizate astfel:

Ocupaþia: „Monitorizarea comportãrii in situ a con-strucþiilor“

Treapta de calificare:a) Responsabil cu urmãrirea curentã a compor-

tãrii construcþiilorResponsabilitãþi:

- descoperirea ºi semnalarea deficienþelor de com-portament ale construcþiilor (siguranþa structuralã, con-fort, economie);

- propuneri de intervenþie pentru remedierea situaþi-ilor semnalate (întreþinere, reparaþii);

- colaborare la urmãrirea specialã, dacã este cazul;- þinerea la zi a documentaþiei de carte tehnicã a con-

strucþiei, înscrierea tuturor evenimentelor ce au afectatconstrucþia ºi a mãsurilor luate în jurnalul evenimentelordin cartea tehnicã a construcþiei;

Instrumente de lucru: metru, ruletã, binoclu, lupãpentru fisuri, ipsos pentru martori, biroticã;

Programul de lucru: 8 ore/zi;Mediul de activitate: dupã specificul activitãþii adã-

postite sau suportate de construcþie;Situaþii de risc: idem;Calificarea necesarã: cel puþin studii medii gene-

rale ºi curs de calificare specialã prin cunoºtinþe privindconstrucþiile ºi deficienþele de comportament ale aces-tora; certificate de absolvire a cursului ºi de obþinere acalificãrii ca „responsabil cu urmãrirea curentã a com-portãrii in situ a construcþiilor eliberat de o asociaþie pro-fesionalã sau de o autoritate publicã localã (primãrie);

Salarizarea: corespunzãtoare unui funcþionar public:800 lei - 1.500 lei, dupã amploarea construcþiilor ºi agre-sivitatea mediului tehnologic.

b) Specialistul în urmãrirea comportãrii construcþiilorResponsabilitãþi:

- constatarea deficienþelor de comportament ale con-strucþiilor (degradare, disfuncþionalitate, accident, avarie)ºi a necesitãþii urmãririi speciale;

- întocmirea proiectului de urmãrire specialã;- asigurarea echipãrii construcþiei cu aparate de mãsurat

ºi observare;- realizarea prevederilor proiectului de urmãrire spe-

cialã (observare, mãsurãri, înregistrãri date, prelucrareaºi interpretarea datelor experimentale);

- diagnosticarea stãrii tehnico-funcþionale a construcþieiºi aprecierea periculozitãþii situaþiei;

- recomandarea mãsurilor de remediere;Instrumente de lucru: instrumente de observat

(binoclu, lupã); instrumente ºi aparate de mãsuratdeformaþii globale ºi specifice, rotiri ºi înclinãri, insolaþie,umiditate, radiaþie caloricã ºi electromagneticã, zgo-mote, vibraþii etc. cu principii de lucru mecanic, electric,magnetic, optic, acustic, optoelectronic etc.; aparate ºidispozitive de înregistrare ºi prelucrare a datelor (calcu-latoare electronice, înregistratoare);

Programul de lucru: în teren dupã nevoie; la birou8 ore/zi;

Mediul de activitate: depinde de specificul desti-naþiei construcþiei;

Situaþii de risc: idem;Calificarea necesarã: studii superioare ºi diplomã

de inginer constructor, plus certificate de absolvire aunui curs de pregãtire de specialitate în domeniul „Com-portarea in situ a construcþiilor ºi aptitudinea lor pentruexploatare” eliberat de o facultate de construcþii sau oasociaþie profesionalã de ingineri constructori;

Salarizarea: corespunzãtoare unui cercetãtorºtiinþific principal gradul 2 sau unui conferenþiar universi-tar: 2.000 lei - 4.000 lei, dupã amploarea proiectului.

c) Expertul în monitorizarea comportãrii construcþiilorResponsabilitãþi:

- toate responsabilitãþile specialistului în urmãrireacomportãrii construcþiilor;

- întocmirea proiectului de reabilitare a construcþiei ºide refacere a aptitudinii ei pentru exploatare;

Instrumente de lucru: aceleaºi ca ale specialistuluiîn urmãrirea comportãrii construcþiilor;

Programul de lucru: ca al specialistului;Mediul de activitate: ca al specialistului;Situaþii de risc: idem;Competenþa necesarã: calificarea la fel ca ºi la

specialist; în plus, trei ani de experienþã în proiectare deconstrucþii de anumitã categorie (clãdiri sau construcþiispeciale) pentru care posedã expertiza;

Salarizare: corespunzãtoare unui cercetãtor ºtiin-þific principal gradul I sau unui profesor universitar:3.000 lei - 6.000 lei.

c) Anexez adresa prin care se confirmã intenþia sade a introduce aceastã ocupaþie în legea revizuitã privindcalitatea în construcþii.

d) Baza legalã prin care s-a aprobat practicarea ocu-paþiei este Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii.

e) Lista cuprinzând ocupaþiile propuse a fi intro-duse în COR (Anexa 1).

f) Nu este cazul radierii unor ocupaþii din COR.

urmare din pagina 11


Predare de ºtafetã!

Sã vedem, însã, cine sunt partenerii predãrii ºtafetei:Mihai ROHAN (n. 1945) este, din 2000, director

general al SC Carpatcement Holding SA, poziþie din careconduce operaþiunile grupului german HeidelbergCementîn România. Funcþia de director general al CarpatcementHolding va fi ocupatã pânã la data de 1 ianuarie 2011,moment din care dl. ROHAN va deveni, pentru operioadã de 2 ani, preºedinte al Consiliului de Adminis-traþie al companiei.

Mihai ROHAN este, totodatã, preºedinte al Organiza-þiei Patronale din Industria Cimentului (CIROM) ºivicepreºedinte al Confederaþiei Patronale din IndustriaRomâniei (CONPIROM).

Între 1997 ºi 1999 a fost preºedinte al Consiliului deAdministraþie al firmei Casial Deva S.A. (fabricã ce aaparþinut grupului Lasselsberger). Din funcþia de con-ducere avutã a negociat intrarea acesteia în portofoliulGrupului HeidelbergCement, care venise recent pe piaþadin România.

În perioada 1990 - 1997 Mihai ROHAN a fost preºedinteºi director general al companiei ROMCIM S.A., primulholding industrial operaþional din România, înfiinþat pebaza structurii elaborate de dânsul. Aceastã formaþiune,care integra 4 fabrici de ciment ºi una de ipsos, a ajunssã ocupe locul 1 în producþia naþionalã de ciment de laacea vreme.

Între 1989 ºi 1990 a fost director tehnic al CentraleiCimentului, instituþie ce reunea toate fabricile de cimentdin þarã ºi peste 10.000 de angajaþi.

În perioada 1968 - 1989 a lucrat la Institutul Românde Cercetare ºi Proiectare a Cimentului (CEPROCIM,cunoscut ºi sub fostul nume de ICPILA). Aici a activat încalitate de ªef de proiect ºi de ªef colectiv proiecte deexport. De pe aceste poziþii a participat la elaborareamai multor lucrãri atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. Printrecele din România se numãrã proiectele implementate lafabricile din Hoghiz, Câmpulung, Deva, Bicaz, în timp ceîn strãinãtate se numãrã lucrãri realizate în Yugoslavia(Kakanj), Pakistan (Attock), Siria (Sheikh – Said), Irak(Sinjar), Liban (Sibline) ºi Egipt (Assiut).

Mihai ROHAN este absolvent al Open University dinLondra, Marea Britanie, cu specializare Management ºiconsultanþã. De asemenea, a absolvit cursurile Univer-sitãþii din Braºov, specializarea Electromecanicã. Pelângã studiile universitare ºi postuniversitare, MihaiROHAN a finalizat mai multe cursuri de specializare,printre care se numãrã cel de „Management Strategic“organizat de Haute Ecole Comerciale Paris (HEC).

Noul venit Florian ALDEA (n. 1963) va deveni oficial,începând cu data de 1 ianuarie 2011, director general alCarpatcement Holding S.A, preluând ºtafeta de ladl. Mihai ROHAN.

Pentru a intra în atmosfera noii funcþii, în perioada1 septembrie 2010 – 1 ianuarie 2011, Florian ALDEA afost numit director general adjunct al CarpatcementHolding S.A., lucrând în directã colaborare cu MihaiROHAN.

De reþinut însã cã între 2007 ºi 2010 Florian ALDEAa fost director general al companiei CarpatBeton, condu-când din aceastã poziþie operaþiunile HeidelbergCementde pe piaþa betoanelor din România.

O bogatã experienþã a dobândit între anii 2006 –2007, când a coordonat proiectele strategice de dez-voltare ale Carpatcement Holding.

Florian ALDEA a finalizat cursurile Master în BusinessAdministration (MBA) din cadrul Asebuss Bucureºti ºiKennsaw University din Atlanta, iar în 2010 a obþinut titlulde doctor în Inginerie Chimicã. De asemenea, a absolvitcursurile Facultãþii de Inginerie Electricã din cadrulUniversitãþii Politehnice din Bucureºti.

Aºadar, o predare de ºtafetã între doi manageri cupalmares determinant în luarea unor decizii care sã con-ducã la menþinerea ºi îmbunãtãþirea performanþelorfirmei de prestigiu care a fost ºi rãmâne CarpatcementHolding.

Ciprian ENACHE

Existã în viaþa unui om sau a unei firme momente de referinþã care consemneazã etapele parcurseîntr-o activitate sau alta. Un asemenea eveniment a avut loc la mijlocul lunii noiembrie 2010, când unuldintre „stâlpii” industriei cimentului din România ºi-a anunþat discret retragerea din activitatea de directorgeneral al cunoscutului producãtor de ciment Carpatcement Holding, predând ºtafeta colegului sãu,Florian ALDEA, director general adjunct al Carpatcement Holding.

Dl Mihai ROHAN, un profesionist recunoscut, rãmâne totuºi, în continuare, în funcþia de preºedinte alConsiliului de Administraþie al Carpatcement Holding.

Mihai ROHANpreºedinte Consiliu de Administraþie

Florian ALDEAdirector general


Ne pãrãsesc profesioniºtii!dr. arh. Gheorghe Constantin POLIZU

(1934 - 2010)

Numele sãu este dr. arh. Gheorghe

POLIZU, decedat recent, fost pre-

ºedinte al Patronatului Societãþilor

din Construcþii ºi membru al Uniunii

Europene a Promotorilor Construc-

tori. Dispariþia sa lasã, într-adevãr,

un gol în domeniul arhitecturii ºi con-

strucþiilor într-o perioadã (cea actu-

alã) în care se constatã de cãtre

oricine degradarea profesionalã a

unor oameni care pun preþ în exclu-

sivitate pe posibilitãþile de însuºire

rapidã a unor venituri facile, ignorând

rãspunderea pe care o au prin profe-

sie de a dura lucrãri reprezentative,

funcþionale ºi eficiente în pas cu exi-

genþele pe plan mondial.

Dr. arh. Gheorghe POLIZU a

încercat prin toate mijloacele ºi prin

funcþiile deþinute sã stopeze acest

val de deteriorare a actului de con-

strucþie din România.

Oful cel mai mare care l-a mãci-

nat continuu dupã 1990 a fost cã nu

a reuºit (deºi a încercat pe toate

cãile legale) sã determine autoritãþile

capitalei sã nu mai permitã extin-

derea haosului apãrut în construcþi-

ile de toate genurile, construcþii care

urâþesc peisajul arhitectonic al

Bucureºtiului.

Breasla - Patronatul Societãþilor

din Construcþii - pe care a condus-o

a încercat sub îndrumarea sa sã

selecteze profesioniºtii în domeniu

cu credinþa cã numai ei pot decide o

soartã realistã, modernã ºi eficientã

în acest dinamic sector care trebuie

sã fie motorul oricãrei economii.

Iatã câteva date despre cel care

ne-a pãrãsit de curând, lãsând în

urma sa nenumãrate regrete.

Gheorghe Constantin POLIZU

s-a nãscut la 11.03.1934 în Galaþi.

A fost Diplomat al Institutului de Arhi-

tecturã ºi Urbanism Ion Mincu

Bucureºti (promoþia 1959) cu spe-

cialitatea arhitect. De-a lungul cari-

erei sale a dobândit specializãri ºi

perfecþionãri care l-au impus drept

un profesionist de clasã, apreciat de

cei cu care a colaborat.

Din 1976 a fost doctor în arhitec-

turã iar din 1977, expert internaþional

ONUDI. Din 1995 a fost atestat ca

verificator de proiecte în conformi-

tate cu Legea nr. 10/1995 privind

calitatea în construcþii pentru cerinþele

B1, Cc, D1, E ºi F ºi expert tehnic în

conformitate cu Legea nr. 10/1995

privind calitatea în construcþii pentru

cerinþele B1, D1, E ºi F.A fost, totodatã, atestat Auditor

Energetic ºi participant la Programulde pregãtire pentru stabilirea priori-tãþilor investiþiilor publice organizatde Guvernul României, cu sprijinulPHARE ºi CROWNAGENTS (1996).

În ceea ce priveºte activitateaprofesionalã, iatã itinerariul parcursde dr. arh. Gheorghe POLIZU:

1959 - 1960 – Arhitect proiectantDSAPC Ploieºti

1960 - 1964 – Arhitect proiectantICPMC Bucureºti

1964 - 1983 – ªef Atelier Arhitec-turã, ªef proiect, Consilier ICPMC

1983 - 1987 – Director al Direcþieide Directivare din ICCPDC

1988 - 1990 – Director general alICCPDC ºi Director general INCERC

1990 - 1992 – Secretar de Stat,ªef al Departamentului de Urbanismºi Amenajarea Teritoriului din cadrulMLPAT

1992 - 1996 – Director generalMLPAT

De când existãm, se ºtie cã viaþa se compune din câteva etape pe care omul le parcurge bucurându-sede faptul cã a avut ºansa de a popula aceastã planetã, mai puþin ultima dintre ele care pune capãt exis-tenþei sale materiale. Un moment plin de tristeþe, cu precãdere pentru cei care rãmân ºi trebuie sã „îndure“un asemenea coºmar privind despãrþirea de un om. Cu atât mai mult de un om cu calitãþi deosebite, profe-sionale ºi umane puse în slujba interesului general. Sunt trãsãturi esenþiale care l-au caracterizat pe unuldintre eminenþii arhitecþi români ai generaþiei actuale.

dr. arh. Gheorghe POLIZU

1995 - pânã la deces – Verificatortehnic de proiecte, expert tehnic

1996 - martie 2001 – Consilier alministrului

aprilie 2000 - mai 2001 – ConsilierPROCEMA

1996 - 2004 – Preºedinte alComisiei Naþionale de AgrementeTehnice în Construcþii

Din 2001 a fost membru fondatorºi Preºedinte al Patronatului Soci-etãþilor din Construcþii iar din 2004membru al Consiliul Tehnic Permanentpentru Construcþii ºi vicepreºedinteal Consiliului.

În calitate de arhitect proiectant,a participat la proiectarea ºi asis-tenþa tehnicã pentru Centrul Admi-nistrativ din Ploieºti (1959 - 1960) ºila proiectarea blocurilor „barã latã“din ansamblul Mãrãºeºti-ªincaiBucureºti (1960 - 1964)

Între alte lucrãri proiectate caautor se pot menþiona: Cantinã cuautoservire pentru 2.500 de militari,Far direcþional Sf. Gheorghe (1967),locuinþe în Israel (1981), Uzina deutilaje ºi piese de schimb Suceava

(1968), Fabrica de prefabricateMilitari 1 (1965-1966).

În decursul timpului a participatla o serie de concursuri de arhitec-turã, obþinând premii ºi menþiuni,între acestea: Centrul AdministrativTimiºoara (1962), la care a obþinutPremiul III, Castele de apã de 2000metri cubi (1965) - Premiul I, Locu-inþe pentru perioada anilor 1985-1990 (1966) - Premiul III.

A fost autorul unui brevet deinvenþie.

Pentru activitatea sa a fost deco-rat cu Medalia Muncii (1967),Medalia Meritul ªtiinþific (1981) ºi,recent, cu Ordinul Naþional pentruMerit cu grad de ofiþer.

Începând din 1995, în calitate deverificator de proiecte, a verificat îndiverse faze de proiectare peste1300 de documentaþii ale unor lucrãrideosebite cum sunt:

ASE Spaþii învãþãmânt dinstrada Mihai Moxa;

Universitatea Valahia Târgoviºte,Facultatea de inginerie electricã;

U.C.D. Cantemir, Amfiteatru450 de locuri ºi sediul Universitãþii –Timpuri Noi;

Consolidare Universitatea deArte Bucureºti;

Reamenajare hotel Herculane– Bãile Herculane;

Bucureºti, Muzeul Satului,Clãdire Funcþionalã;

MALL Bucureºti – Pieptãnari;Extindere ºi modernizare Com-

plex Jupiter Constanþa-Mamaia;Mr Bricolage Hypermarket

materiale de construcþii Iaºi;Ansamblu rezidenþial 2S+P+5-9

etaje Bucureºti;Clãdiri înalte ºi foarte înalte

pentru locuinþe ºi birouri.Simpla parcurgere a acestui iti-

nerar profesional ne poate convingede valoarea inestimabilã a acestuiveritabil arhitect ºi cu atât mai mult,dispariþia sa este regretatã de toþi ceicu care a colaborat ºi durat lucrãride excepþie pentru diverºi investitori.

Ciprian ENACHE


ALUPROF SYSTEM ROMÂNIAdeschide un mare ºi moderndepozit de produse

„Deoarece numãrul clienþilor noºtri s-a mãrit în ultimii

ani, iar mãrfurile s-au diversificat, a fost necesar un

spaþiu mai mare în care personalului firmei, în creºtere

de la an la an, sã poatã sã-ºi desfãºoare activitatea în

noile condiþii.

Nu numai noi, ALUPROF ROMÂNIA, ne vom muta

într-un spaþiu mai mare din primãvara acestui an ci ºi

ALUPROF SA care a început sã construiascã o nouã

halã de producþie, depozite ºi clãdiri administrative în

localitatea Opole, Polonia. Totalul investiþiei va depãºi

5 milioane euro, iar deschiderea noilor spaþii este planifi-

catã pentru sfârºitul acestui an.

Dupã finalizarea proiectului din România, producþia

totalã de depozitare ºi spaþiu va creºte cu peste 30%

faþã de cea existentã“ afirmã Alexandru BURCEA,

administratorul companiei ALUPROF ROMÂNIA.

An de an, produsele companiei s-au diversificat, au

apãrut sisteme îmbunãtãþite atât pentru uºi, ferestre cât

ºi pentru pereþi cortinã ºi pentru cele rezistente la

foc/fum, dar ºi noi repere pentru sistemele de rulouri

exterioare ºi porþi pentru garaj. Aºa încât, pe lângã

sistemele clasice pentru uºi ºi ferestre, cu sau fãrã bari-

erã termicã: MB-23P, MB-45, MB-59S, MB-60, MB-70,

sistemele rezistente la foc/fum de pânã la 60 minute, sis-

temele pentru faþade: MB-SR50, clasice, semistructurale

ºi structurale, sisteme pentru aplicaþii speciale MB-SG50,

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA

Livrãrile de marfã ale companiei ALUPROFSYSTEM ROMÂNIA se vor face, începând cu anul2011, dintr-un depozit mai mare ºi mai modern, situatîn Strada TABEREI nr. 1 A, Popeºti-Leordeni, jud. Ilfov.


MB-SR80, MB-SR100, MB-SG60, uºi glisante, porþi

pentru garaj, rulouri exterioare din aluminiu, în noul

depozit vor fi expuse ºi mostre ale sistemelor „hi insula-

tion“, MB-60 HI, MB-60-E HI, MB-60-US HI, MB-70 HI,

MB-70- US HI, MB SR 50- HI etc.

Numãrându-se printre cele mai moderne de acest tip,

sistemele din aluminiu furnizate de ALUPROF SYSTEM

ROMÂNIA au o calitate ireproºabilã, acoperã o gamã

foarte variatã de lucrãri, îmbunãtãþesc confortul termic ºi

fonic, cu ele putând fi executate atât obiective simple cat

ºi de o complexitate ridicatã.

Paleta coloristicã (toatã gama RAL) este acum

îmbunãtãþitã cu culorile în imitaþie de lemn. Profilele pot

fi oferite clienþilor în peste nouã culori imitaþie de lemn:

viºin, stejar auriu, nuc, tec etc., dar pot fi livrate chiar ºi

în aluminiu natur, putând fi vopsite ulterior de cãtre client

în culoarea doritã.

Chiar dacã nivelul economiei nu mai este la acelaºi

standard ca în anii trecuþi, chiar dacã traversãm o crizã

economicã indusã, mai mult sau mai puþin, la nivel local

dar ºi mondial, strategia paºilor mici dar siguri se

dovedeºte a fi singura soluþie viabilã în aceste vremuri.

Nu putem aºtepta ajutor numai de la ceilalþi, fãrã a

face noi ceva concret pentru a depãºi aceste momente

neplãcute pentru toþi.

Din acest motiv, firma ALUPROF ROMÂNIA se

pregãteºte sã întâmpine clienþii ºi partenerii sãi în „casã

nouã“, începând cu anul 2011.

Compania ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA

ureazã tuturor colaboratorilor SÃRBÃTORI

FERICITE! ºi un AN 2011 cu multe realizãri

personale ºi profesionale!


Specialiºtii îºi spun cuvântulPARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT: O NOUÃ LEGE CONTROVERSATÃ!?

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

Conform art. 1, „legea reglementeazã modul derealizare a unui proiect de parteneriat public-privat careare ca obiectiv public proiectarea, finanþarea, con-strucþia, reabilitarea, modernizarea, operarea,întreþinerea, dezvoltarea ºi transferul unui bun sau servi-ciu public, dupã caz“.

Însã, un scop asemãnãtor al legiuitorului seregãseºte ºi în cuprinsul OUG nr. 34/2006, dar ºi înOUG nr. 54/2006, unde sunt reglementate procedurile deatribuire ale contractelor de concesiune. Prin urmare,atunci când o autoritate publicã va dori sã colaboreze cuun privat în scopul exploatãrii unui bun public, a unuiserviciu sau a unei lucrãri, va trebui sã analizeze foarteatent dacã va organiza o procedurã de atribuire potrivit

OUG nr. 34/2006 sauOUG nr. 54/2006 saudacã va organiza oprocedurã în conformi-tate cu prevederilenoului act normativ.

Þinând cont de fap-tul cã în textul Legiiparteneriatului public-pr ivat nu sunt pre-vãzute criterii clare dedelimitare a domeniuluide aplicare a acesteilegi, faþã de domeniulde aplicare a celorlalteacte normative, putemafirma cã, din acestpunct de vedere,Legea parteneriatuluipublic-privat complicãcolaborãr i le d int reprivaþi ºi autoritãþilepublice.

Principala acuzã adusã legii este eliminarea licitaþiei,ca procedurã de selectare a partenerului privat, ceea ceface din acest act normativ o lege clientelarã, suscepti-bilã de abuzuri din partea autoritãþilor publice, care auliber arbitru în alegerea partenerului privat.

Conform art. 14 (1), etapele care conduc laîncheierea unui contract de parteneriat public-privatsunt:

A) Iniþierea proiectului de parteneriat public-privatprin publicarea anunþului de intenþie de cãtre partenerulpublic;

B) Analiza ºi selecþia preliminarã a unor investitoriprivaþi, premergãtoare încheierii acordului de proiectcare este în sarcina partenerului public;

C) Negocierea este etapa prin care autoritatea pub-licã deruleazã consultãri cu investitorii privaþi selectaþi ºinegociazã clauzele contractuale, inclusiv valoareainvestiþiei, perioada de derulare a contractului departeneriat public-privat, cu investitorii selectaþi;

D) încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Prin urmare, nu existã nicio procedurã de licitaþie, cidoar negocierea, ceea ce încalcã principiul trans-parenþei contractelor cu statul. Nici mãcar pentrunegociere nu sunt stabilite criterii, ceea ce încalcã ºiprincipiile concurenþei.

Sfera de aplicare a Legii 178/2010Definirea destul de neclarã a sferei de aplicare

faþã de prevederile deja existente ale OUG 34/2006privind concesiunile de lucrãri ºi servicii publice ºicele ale OUG 54/2006 privind concesiunile de bunuriproprietate publicã.

Astfel, dacã art. 10 lit. b) ºi e) spune cã Legea178/2010 nu se aplicã în cazul în care se încheie con-tracte de concesiune de lucrãri ori servicii publice(potrivit OUG 34/2006), art. 44 spune cã, dimpotrivã, înceea ce priveºte contractele de concesiune referitoare laactivitãþile relevante în sectoarele de utilitate publicã

Stimularea începerii ºi derulãrii unor investiþii care ar trebui sã declanºeze executarea unor lucrãri nece-sare economiei româneºti suferã începând cu legislaþia care trebuie sã stea la baza reglementãrii actului deconstrucþie. Cã este aºa, ne-o dovedeºte ºi superficialitatea elaborãrii unor legi cu multe lacune ºi cu posi-bilitatea vizibilã de a favoriza o anumitã clientelã. Iatã un exemplu.

Pe 4 noiembrie 2010 a intrat în vigoare controversata lege nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat.Dintre controversele legate de adoptarea Legii 178/2010 amintesc doar chestiunile legate de sfera de

aplicare ºi de condiþionarea efectuãrii unei contestaþii, de plata unei garanþii substanþiale.

(apã, energie, transport, poºtã) reglementate prinaceeaºi OUG 34/2006, prevederile Legii 178/2010pot fi aplicate. Prin urmare, ar trebui cel puþin clarificat,care este situaþia activitãþilor din sectoarele de utilitatepublicã:

fie stã la alegerea unei autoritãþi publice aplicareaOUG 34/2006 ori a Legii 178/2010 (dacã da, existã anu-mite criterii care trebuie respectate sau alegerea estediscreþionarã) sau

Legea 178/2010 se aplicã doar excepþiilor care iesdin sfera de aplicare a OUG 34/2006?

Referitor la criterii de aplicare a legii, ca exemple dece se întâmplã prin alte þãri, s-ar potrivi aici exemplulFranþei, care permite încheierea de contracte departeneriat public-privat, însã doar sub rezerva existenþeiunei condiþii de urgenþã ori de complexitate a contractuluiºi doar dupã verificarea prealabilã, dacã o altã procedurãnu ar avea efecte comparabile ori chiar mai bune dinperspectiva banilor cheltuiþi pentru valoarea adusã(„Value for money“).

Art. 28 - (2) din lege prevede cã „orice investitorinteresat are posibilitatea de a contesta, la partenerulpublic sau în instanþã, decizia privind desemnareapartenerului privat ºi orice alte decizii luate de acesta peperioada derulãrii procedurii de atribuire, cu obligareaacestuia la depunerea unei garanþii de 2% din valoareaestimatã“.

Instituirea acestei garanþii, de 2% din valoarea esti-matã, poate împiedica accesul la justiþie ºi încalcãprevederile europene.

Ca o primã concluzie, dacã aceastã nouã lege îºi pro-pune sã creeze o procedurã distinctã de cea a concesiu-nilor de lucrãri ºi servicii publice (reglementatã de OUG34/2006) ºi de cea a concesiunilor de bunuri proprietatepublicã (reglementatã de OUG 54/2006), ar trebuidepuse eforturi suplimentare pentru clarificareaaplicãrii acesteia. Prin urmare, aºteptãrile faþã de conþi-nutul normelor metodologice care ar trebui sã intre învigoare la 04 decembrie 2010 sunt destul de mari.Trebuie sã avem în vedere, însã, cã normele de aplicarenu pot decât sã interpreteze legea în vigoare; în cazul încare ar fi nevoie de însãºi modificarea acesteia estenecesar un act normativ de aceeaºi forþã juridicã.

Un alt aspect demn de subliniat este reprezentat deforma de constituire a companiei de proiect, definitã cafiind societatea comercialã rezidenþã în România,având ca asociaþi sau acþionari atât partenerul public,cât ºi pe cel privat, care sunt reprezentaþi, în mod pro-porþional în funcþie de participarea la proiectul departeneriat public-privat, partenerul public participândcu aport în naturã.


De la Ansamblul Palatul Cotrocenila ctitorii inestimabile!

V-am prezentat în precedentele trei numere ale Revistei Construcþiilor episoade cu cele mai semnifica-tive aspecte din epopeea acestui ansamblu monumental, reprezentativ pentru istoria ºi cultura României.Sigur, mai sunt ºi alte numeroase capitole cuprinse în lucrarea apãrutã sub semnãtura a douã ilustre per-sonalitãþi (dr. arh. Niculae VLÃDESCU ºi ing. Petre BADEA) care ºi-au pus amprenta asupra cunoaºteriiamãnunþite a ceea ce a însemnat ºi înseamnã pentru þara noastrã Palatul Cotroceni, cu precãdere a volu-mului imens de proiectare ºi execuþie a renovãrii ºi aducerii la starea de deplinã funcþionalitate a acestuiedificiu devenit azi muzeu ºi reºedinþã prezidenþialã.

În numãrul de faþã al publicaþiei noastre vom încerca sã conturãm un final. Un final însemnând o„provocare” pentru lecturarea acestei cãrþi de cãtre proiectanþi ºi constructori pentru cunoaºterea mai înamãnunt a unor repere privind recuperarea, renovarea ºi repunerea în circuitul istoric, cultural ºi turistic aatâtor edificii neglijate pânã acum.

Ciprian ENACHE

Restaurarea ºi construcþia corpu-lui nou al Palatului Cotroceni aco-perã aproape un deceniu de viaþã.

În perioada 2003-2004, ne-amreîntors, proiectanþii ºi constructorii,la Cotroceni pentru Memorial ºi în2008-2009 pentru a finaliza recon-strucþia bisericii.

Acest timp, cu toate împlinirile lui,s-a bazat pe activitatea unei echipede oameni dãruiþi meseriei lor deconstructori, proiectanþi ºi execu-tanþi. Cu toþii s-au strãduit sã fiemodelatori ºi martori ai timpului, fiindconºtienþi de faptul cã „singurii croni-cari ce nu mint sunt construcþiile“.

Am scris aceastã carte cu gândulla numãrul mare de colegi dinproiectare ºi execuþie care, în ceiaproape nouã ani, au participat per-manent sau temporar la lucrãrile de

restaurare ºi s-au bucurat de una-nima apreciere a celor ce au vizitatPalatul Cotroceni dupã 1990. Graþielor, Palatul Cotroceni a fost readus lademnitatea conferitã de peste treisecole de istorie naþionalã.

Este o misiune delicatã de aface o citare selectivã a lor, înfuncþie de contribuþia adusã ºi, înegalã mãsurã, existã riscul de aomite pe cineva, comiþând onedreptate. De aceea se cuvinesã le adresãm tuturor celor ce auîmplinit, vreme de nouã ani, chipulde azi al Palatului Cotroceni, ºicelor ce au reconstruit biserica(2003-2004; 2008-2009) mulþimiriºi recunoºtinþã!

Iatã în continuare câteva lucrãrireprezentative ale dr. arh. NiculaeVLÃDESCU ºi ale SC Aedificia

Carpaþi SA sub conducerea ing.Petre BADEA.

Dr. arh. Niculae VLÃDESCUNãscut în 16

mai 1927, doctorarhitect NiculaeVLÃDESCU a scrisaceastã cartedespre restaura-rea ºi extindereaansamblului Cotro-ceni inspirat de olucrare consa-

cratã restaurãrii Muzeului Ermitaj,aºezatã simbolic sub ideea Sauvépour l’humanité. Uitãm prea ade-sea cã salvarea unei clãdiri înseamnãºi salvarea memoriei, un gest derecuperare a istoriei ºi condiþieiumane.

Ateneul Român Biblioteca Naþionalã


Dupã bacalaureatul susþinut lacelebrul Liceu Militar „MãnãstireaDealu“ care a forjat personalitãþi ºicaractere în toate domeniile, NiculaeVLÃDESCU îºi susþine licenþa laInstitutul de arhitecturã „Ion Mincu“,fãcând parte din promoþia 1953.

În anul 1978, arhitectul cu un pal-mares impresionant de clãdiri con-struite ºi restaurate îºi va susþine ºiteza de Doctorat în arhitecturã.

Împãrþindu-ºi activitatea întreInstitutul de proiectare „Carpaþi“ ºiprelegerile în faþa studenþilor, în cali-tate de profesor asociat la Institutulde arhitecturã „Ion Mincu“ (1967-1983), arhitectul Niculae VLÃDESCUs-a remarcat prin rolul activ ºiproeminent pe care l-a jucat în sal-varea arhitecturii patrimoniale, camembru al Comisiei Naþionale aMonumentelor Istorice.

Lista proiectelor din domeniulculturii, realizate în calitate de autorpânã în 1989 este impresionantã.

Între ele: proiectul Casei de cul-turã din Mangalia, al Cinematogra-fului „Gloria“ din Bucureºti, aleCaselor de culturã ale sindicatelordin Alexandria, Focºani, Slatina,Târgoviºte, Lugoj ºi Oradea.

Dupã 1989 activitatea complexãde proiectare ºi coordonare a unorrestaurãri de mare fineþe are caobiective majore: Restaurarea„Muzeului Naþional de Artã alRomâniei“ ºi a „Palatului Canta-cuzino“ de pe Calea Victoriei, dinBucureºti.

Importante sunt ºi proiectele pen-tru extinderea „Pensiunii Cumpãna“din Sinaia, Sediul firmei „H.C.S.ROMTRADE - ºi reprezentanþaOPEL“ sau amenajarea librãrieiHUMANITAS - KRETZULESCU. Nulipsesc nici proiectele pentru locuinþegen vilã, care s-au dovedit piatra deîncercare pentru arhitecþii marcaþi decliºeele „confortului“ din blocurilecomuniste.

Comparând portofoliul proiectelorde arhitecturã cu cele realizateîmpreunã cu Aedificia Carpaþi,descoperim existenþa unui tandemcare explicã realizãrile excepþionaleale fiecãruia dintre cei doi parteneriai acestui dublu redutabil în arhitec-tura contempoanã, lideri de deceniiîn domeniu.

În afara unor proiecte dejamenþionate ale echipei NiculaeVLÃDESCU - Petre BADEA, acestsuccint ºi impresionant curriculumvitae mai cuprinde Sediul CurþiiSupreme de Justiþie Bucureºti,Extinderea la Schitul DãrvariBucureºti, Proiecte pentru recon-struirea Bisericii fostei MãnãstiriCotroceni, Consultanþã la Biserica„Sf. Elisabeta“ din cadrul fostului azilElena Doamna, Muzeul CinegeticPosada, Consultanþã la restaurareaAteneului Român, Consultanþã larestaurarea zonei „Catacomba“ dincadrul Muzeului Colecþiilor de Artã,Consultanþã la restaurarea PalatuluiKretzulescu - UNESCO, Restau-rarea Complexului ªtirbei - Buftea,Restaurarea Muzeului Kalinderu ºi abisericii „Sf. Ilie“ Pipera.

În zona rezidenþialului se înscriuproiectele din str. arh. Hârjeu,Bucureºti, str. Rãspântiilor nr. 10,Bucureºti ºi str. lancu Nicolae nr. 96,douã vile în Pãdurea Pasãrea, Com-plexul de Vile Pipera, locuinþele dinªos. Pipera - Tunari nr. 33 ºi 33 A.

Ing. Petre BADEAA e d i f i c i a

Carpaþi este osocietate de con-strucþii civile ºiindustriale deprestigiu, cunos-cutã ºi prin ma-rile proiecte derestaurare a unorm o n u m e n t eistorice emblematice în tezaurularhitecturii din România. Anul 1993marcheazã privatizarea integralã afostei societãþi.

Recunoscutã în lumea construc-torilor ºi a restaurãrii monumen-telor istorice pentru calitateadeosebitã a lucrãrilor executate,Aedificia Carpaþi SA se identificã cupersonalitatea inginerului PetreBADEA, atât datoritã talentuluiacestuia de a menþine spiritul deechipã, cât ºi prin parteneriatele deîncredere stabilite în afaceri. Avândo experienþã de patru decenii,inginerul constructor invocat înpaginile acestei cãrþi ºi co-autoralãturi de colaboratorul sãu de de-cenii, arhitectul Niculae VLÃDESCU,poate pune semnul egalitãþii întrerealizãrile societãþii pe care o con-duce ºi propriul curriculum vitae.

Palatul Kretzulescu Muzeul de Artã



Biografia profesionalã se iden-t i f icã ast fe l cu numeroaseleproiecte de mare anvergurã, puseîn operã de Aedificia Carpaþi SA ºipreºedintele ei.

În ceea ce priveºte contribuþiadlui ing. Petre BADEA, reþinem oparte dintre principalele lucrãri lacare a participat, în primul rând încalitate de constructor.

Iatã o prezentare succintã a celormai importante: Palatul Foiºor dinSinaia, consolidare, restaurare ºiextindere. Lucrarea impresioneazãprin decoraþiunile interioare ºi fini-sajele de palat regal. Ea rezolvã ºiproblemele captãrii izvoarelor dinamonte, într-un canal de evacuare aapei pe sub clãdire în lacul vecin.

Cazinoul din Sinaia, consolidatºi refãcut integral în anii 1978-1980,cu luminatorul deschis spre crestelemunþilor, ca repetiþie înainte demarele luminator de la Sala Unirii,construit la Cotroceni.

Restaurarea clãdirii FundaþiuneiUniversitare Carol I, fosta Bib-liotecã Centralã Universitarã, con-struitã dupã proiectele arhitectuluiPaul GOTTEREAU, a necesitat unproiect complicat care a refãcut inte-gral acest monument.

Sediul Bãncii Naþionale aRomâniei, partea veche, construit înanii 1883-1885, opera arhitecþilorCassien BERNARD,Albert GALLERONºi a sculptorului loan GEORGESCU

a fost consolidat, modernizat cuinstalaþii ºi tehnologii de vârf. S-aurefãcut ºi restaurat toate decoraþiileinterioare, ornamentele de piatrã ºiipsos, placajele decorative din mar-murã, lambriurile, elementele destucomarmurã ºi picturile sau resta-urãrile de frescã.

Restaurarea Muzeului Colecþiilor(Palatul Romanit), construit în dece-niul trei al secolului al XlX-lea ºiamplificat cu cele douã corpuri late-rale, adãugate de Ministerul Finanþelor,dupã Unirea din 1859, a presupusdouã etape, din cauza coeficientuluide deteriorare.

Muzeul Naþional de Artã alRomâniei (Palatul Regal), construitîn forma actualã între anii 1927-1937de arhitectul N. NENCIULESCU, afost restaurat tot de AedificiaCarpaþi. La fel a fost refãcut hotelulAthénée Palace (actualul Hilton).

Alãturi de Fundaþiunea Carol I(Biblioteca Centralã Universitarã) ºimai ales de Ateneul Român, toateaceste clãdiri au refãcut imagineaveche a unei zone centrale impor-tante a oraºului, grav afectatã îndecembrie 1989.

Ateneul Român, poate cea maisemnificativã carte de vizitã a Capi-talei, admirat zilnic de bucureºteni ºioaspeþi, a constituit una din cele maicomplexe opere de restaurare între-prinsã de Aedificia Carpaþi. Laaceastã clãdire construitã în anii

1886-1888 de arhitectul AlbertGALLERON, cea mai spectaculoasãintervenþie a fost consolidareacupolei exterioare, refacerea înveli-torii decorative din tablã de zinc,concomitent cu restaurarea Sãlii deConcerte, unde a fost consolidatã ºirestauratã celebra frescã a lui CostinPETRESCU, totul fiind dus la capãtîn ºase luni, un timp record ºiîncununat, ca de obicei, cu TrofeulCalitãþii.

Consolidarea ºi restaurareaPalatului Cotroceni ºi extinderea ºimodernizarea Palatului Olãneºtidemonstreazã capacitatea construc-torului Aedificia Carpaþi de a integraarmonios elementele alogene în edi-ficiul istoric, pãstrând configuraþia deorigine.

Casa Poporului (Palatul Parla-mentului), cea mai mare construcþiedin Europa ºi a doua din lume, undeAedificia Carpaþi a realizat lucrãri definisaje în cele mai importante spaþiide clãdire ºi faþade, este un proiect acãrui amploare ºi calitate a lucrãrilorde structurã ºi de finisaje, derulateînainte ºi dupã 1989, poartã sigiliulunui înalt profesionalism.

La Universitatea din Bucureºtis-au realizat lucrãri de refacere afaþadelor ºi acoperiºurilor, a spaþiilorreprezentative din interior, inclusivHolul central ºi Biblioteca Facultãþiide Litere.

Cazinoul Sinaia Castelul Foiºor



La Universitatea Naþionalã deArhitecturã ºi Urbanism „IonMincu“, monument istoric, s-au exe-cutat ample lucrãri de consolidare,restaurare de faþade, modernizare aspaþiilor de învãþãmânt ºi instalaþiilor,înlocuiri ale ºarpantei de lemn cuºarpante metalice, refâcându-se ºiînvelitoarea din þiglã.

Între lucrãrile de restaurare demuzee, piese ale patrimoniului istoricnaþional, se aflã ºi Muzeul TheodorAman, o bijuterie de arhitecturã, cunumeroase elemente de ceramicã laexterior, construit dupã planul artis-tului precum ºi Muzeul Zambaccian.

Pe locul bisericii Cotroceni, demo-late în 1984, Aedificia Carpaþi a ridi-cat în anii 2003-2004 MemorialulCotroceni, pentru a se putea rea-duce osemintele Cantacuzinilor lalocul de veci ales de aceºtia.

Lucrãrile de reconstrucþie aleBisericii Cotroceni au fost fina-lizate în perioada 2003-2004. În datade 11 octombrie 2009 a avut locslujba de sfinþire a Bisericii inte-gral reconstruite.

Hotelul Crowne Plaza de cincistele, cu o suprafaþã desfãºuratã de14.000 mp, a transformat ºi opti-mizat, în 18 luni de execuþie, vechiulhotel Flora.

În 11 luni a fost construit Institu-tul Naþional pentru Fizica Pãmân-tului cu o suprafaþã de 2.240 mp.

Pista de atletism ºi instalaþia denocturnã a stadionului Dinamoprecum ºi consolidarea parþialã a tri-bunelor ºi peluzelor stadionului este

o lucrare realizatã tot de AedificiaCarpaþi, care a demarat ºi lucrãrile lacopertina peste tribuna principalã.

Lucrãrile de construcþie la Cen-trul Naþional de Fotbal Mogoºoaia,având o tribunã acoperitã de 800locuri ºi douã terenuri de fotbal cudimensiuni de 110 m x 80 m s-auîncheiat în anul 2003.

Sediul Federaþiei Române deFotbal, amplasat lângã ComplexulSportiv Naþional „Lia Manoliu“, are osuprafaþã desfãºuratã de 2.956 mp,care include trei zone distincte, salade conferinþe, un hol atrium pe patrunivele ºi corpul administrativ.

Muzeul Naþional de Artã Con-temporanã, amplasat într-un corpdin Palatul Parlamentului, pe osuprafaþã de 14.900 mp, este ospectaculoasã inserþie modernãîntr-un edificiu postclasic, dotat cudouã lifturi panoramice exterioaremontate într-o structurã metalicã.

Fabrica de bere Tuborg, oinvestiþie majorã desfãºuratã pe osuprafaþã de 2 hectare, având o halãde producþie, o halã de îmbuteliereºi ambalaj, o moarã ºi un siloz pen-tru tescovinã, o staþie de tratare aapei ºi una de epurare a apeloruzate, un rezervor de apã, plat-forme, drumuri ºi alte dotãri pe osuprafaþã de 18.500 mp a fost exe-cutatã în 14 luni.

ªcoala Americanã din Bucureºti,cu o suprafaþã desfãºuratã de17.200 mp, completatã de lucrãri

exterioare ce cuprind terenuri defotbal, baschet, tenis, zone de agre-ment ºi spaþii verzi, lucrare premiatãcu Trofeul Calitãþii, a fost construitãîn timpul record de 14 luni.

Biblioteca Tehnicã amplasatã încampusul Universitãþii PolitehniceBucureºti are o arhitecturã remar-cabilã, care se distinge prin lumina-toarele moderne, generoase.

Capacitatea de a conferi spaþiilordestinate bibliotecilor publice aceaanvergurã ºi funcþionalitate fãrã egala calificat Aedificia Carpaþi dreptcâºtigãtoarea indiscutabilã a proiec-tului ºi contractului de amenajare asediului destinat Bibliotecii Naþionale,în curs de execuþie.

Aceastã carte de vizitã impresio-nantã mai putea cuprinde o serie delucrãri care nu au fost amintite, ceeace nu le diminueazã importanþa ºisemnificaþia acordatã de construc-torul lor.

Ele reprezintã o parte din efortulcontinuu de a construi ºi a restaura,având o singurã þintã, respectul faþãde beneficiar ºi profesie, credinþa cãnu poþi construi fãrã sã pui în ecuaþieun mod de a fi ºi de a trãi mai bine,mai frumos, mai sigur.

Activitatea celor doi titani ai con-structorilor de excepþie se desfã-ºoarã în continuare pe alte ºantierede prestigiu pentru orice constructor,dovedind, încã o datã, potenþialul decare aceºtia dispun ºi tenacitatea cucare pun în operã lucrãri ce vordãinui.

Palatul Cantacuzino Palatul Cotroceni


Complex hotelier „CONACUL DOMNESC”

Complexul Hotelier „CONACULDOMNESC”, din localitatea Scheia,judeþul Suceava, este realizat peamplasamentul fostei „Case a Agro-nomului”, înfiinþatã în anul 1959 înurma unor transformãri efectuate laun vechi conac boieresc.

Lucrãrile de modernizare ºi extin-dere a spaþiilor pentru ComplexulHotelier au fost executate dupãachiziþionarea clãdirii de cãtre firmaLOIAL IMPEX.

Complexul este compus din treicorpuri:

corpul A gãzduieºte recepþia, osalã multifuncþionalã ºi spaþii decazare;

corpul B este destinat înîntregime spaþiilor de cazare;

corpul C are la demisol ocramã tradiþionalã ºi la parter unrestaurant cu douã saloane.

Pentru adaptarea construcþiilor lanoua destinaþie s-au executat deza-fectãri ale unor porþiuni de pereþiinteriori, cãmãºuirea stâlpilor ºisuprabetonãri ale unor planºee pen-tru mãrirea capacitãþii portante,realizarea unor compartimentãriuºoare cu pereþi din gips carton.

Au fost înlocuite porþiuni deºarpantã deterioratã ºi grinzi dinlemn aflate în componenþa planºe-elor ºi au fost refãcute pardoselile ºitermoizolaþiile.

La corpul C, la demisol, au fostconsolidate bolþile, prin executareaunui planºeu din beton armat, decare s-a suspendat zidãria din cãrã-midã, prin procedeul de bulonare.

Au fost refãcute, în totalitate,instalaþiile sanitare, termice, elec-trice ºi de ventilaþie.

La toate cele 3 corpuri de clãdireau fost realizate finisaje moderne, cumateriale de calitate superioarã: pla-caje ºi panotaje din lemn masiv, pla-caje cu faianþã ºi gresie, tavanedecorative din gips carton ºi varlavabil la pereþi, în culori diferite, înfuncþie de destinaþia spaþiilor.

Prin lucrãrile de bunã calitate,executate de MARELVI CONSTRUCTSRL Suceava, s-a obþinut o clãdirecu spaþii generoase, funcþionale ºicu o esteticã deosebitã.

Antreprenor: MARELVI CONSTRUCT SRL, SuceavaInvestitor: LOIAL IMPEX SRL, SuceavaProiectant general: ADIM PROIECT SRL, SuceavaProiectanþi de specialitate: EXPERT PROIECT SRL, Suceava - rezistenþã

LOIAL IMPEX SRL, Suceava - instalaþii

Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectiv deprofesioniºti care însumeazã toateramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate (fabricipentru industria alimentarã, show-room,service auto), clãdiri de birouri, spaþiicomerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþial înzona de sud a Bucureºtiului – MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã a

dezvoltat o minireþea de distribuþie demateriale pentru construcþii, având învedere ºi o capacitate de depozitare(15.000 mp descoperiþi ºi 800 mpacoperiþi). În acest sens, departa-mentul de vânzãri a dezvoltat relaþiide distribuitor ºi parteneriat cu firmerenumite, precum: Wienerberger (dis-tribuitor), Weber-Batec (distribuitor),Lindab (distribuitor), Bramac (distri-buitor), Romstal (partener), DawBenþa (partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentru con-strucþii (îndreptare, tãiere, fasonare,transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activitategarantat atât de utilajele de tip U-R-B-A-N, cât ºi de profilele germane marcaREHAU.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de distribuþiede combustibil CAMOIL la intersecþiadintre ªos. Berceni ºi ªos. de Centurã.Firma are licenþã de transport ºi dis-tribuþie de combustibili, deþinând douãauto-cisterne, fiind astfel distribuitorde produse petroliere pentru mai multestaþii de betoane ºi garaje ale unorimportante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct, FlyperSRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB România, ForiaRomânia.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 16 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.


Ancore ºi micropiloþi injectaþiing. Petre UÞÃ, ing. Raluca PÃªCÃLÃU – GEOSOND SA

Tehnologia autoperforantãIschebeck® TITAN

Domeniul de aplicare - tehnologiaconstã în utilizarea de bare profilateautoperforante Ischebeck® TITAN pen-tru realizarea lucrãrilor de ancorare îndomeniul geotehnicii, în construcþiiinginereºti, ca elemente de stabilizareºi armare a pantelor, taluzurilor, a terasa-mentelor din zone supuse alunecãrilor,în terenuri cu roci slab coezive orifisurate sau alterate, sau ca micropiloþipentru lucrãri de consolidare.

Principiul metodei - constã înforare cu introducerea concomitentã abarelor autoperforante; sapa rãmâneîn foraj iar menþinerea pereþilor gãuriide sondã se realizeazã cu ajutorulsuspensiei de ciment; ulterior se reali-zeazã injectarea propriu-zisã a micro-piloþilor / ancorelor.

Utilaje - pentru execuþie se folo-sesc instalaþii de foraj specializateînsoþite de unitãþi de pompare adec-vate – malaxor ºi pompe de injecþie cudebit variabil ºi presiuni de lucru pânãla maximum 90 bar.

Barele autoperforante sunt rea-lizate din oþel înalt aliat cu Titan cu ca-racteristici fizico-mecanice superioare

ºi rezistenþã sporitã la coroziune(Duplex) – rezistenþa la rupere variazãîntre 220 ºi 2200 KN în funcþie dediametrul barei. Stabilitatea este asi-guratã prin forma specialã a filetului,care conferã tijei o aderenþã supe-rioarã la materialul în care este intro-dusã, de cca. 2,4 ori mai mare decât lacelelate tipuri de tije utilizate.

AplicaþiiAncoraje:

Consolidarea versanþilor ºi a talu-zurilor; consolidarea zidurilor de spri-jin; susþineri temporare ale excavaþiiloradânci; sisteme moderne de stabi-lizare a versanþilor.

Micropiloþi:În zone cu condiþii dificile ºi reduse

de acces/înãlþime; fundaþii de structurinoi; consolidarea structurilor existente;reducerea tasãrilor ºi/sau deplasãrilor;realizarea de ziduri de sprijin; îmbu-nãtãþirea stabilitãþii pantelor.

AvantajeNu necesitã pre-forare sau tubare

temporarã; injectarea foarte bunã aterenului; protecþie sporitã la corozi-une; posibilitatea de lucru în zoneînguste/cu acces dificil; productivitateridcatã.

Societatea GEOSOND SA esteo societate pe acþiuni cu capitalintegral privat, înfiinþatã în anul1994, domeniul principal de activi-tate fiind lucrãrile de geotehnicãaplicatã în construcþii; este o firmãdinamicã, adaptatã cerinþelor soci-etãþii moderne, atu-ul sãu principalfiind cei peste 16 ani de experienþãîn domeniu.

Începâd din anul 2006 societa-tea GEOSOND SA îºi desfãºoarãactivitatea în colaborare cu firmaHimmel und Papesch GmbH & Co.KG din Bebra – Germania, devenindastfel membrã a grupului HuP,moment de început pentru intro-ducerea de noi tehnologii pe piaþaconstrucþiilor din România. Tehno-logia barelor autoperforante Ischebeck®

TITAN a fost aplicatã pentru primadatã de cãtre GEOSOND SA înanul 2006 în diferite proiecte deconsolidare pe DN 10, DN 13, DN 1.

Consolidare DN 1 km 114 – Posada

Consolidare DN 56A km 63+950 – 66+100 ªimianBare autoperforante TITAN25.000 m micropiloþi injectaþi, lungimi pânã la 18 m

Sistem de sprijinire temporarã a excavaþiei pentru execuþieSiloz de clincher – Lafarge Medgidia1.500 m ancore cu lungimi între 8 ºi 12 m

Tensionare micropilot de probãConsolidare teren suport sediu Primãria Generalã a Capitalei – Bucureºti4.000 m micropiloþi injectaþi, lugimi cuprinse între 6,5 ºi 8,5 m

Consolidare DN1 Sibiu-Sebeº, km 335-337 - Apold4.500 m micropiloþi injectaþi cu lungimi între 10 ºi 18 m

În cei peste patru ani de aplicare, datoritã avantajelor sale (productivitate ridicatã în condiþii dificile de acces, reducereacosturilor), utilizarea barelor autoperforante Ischebeck® TITAN s-a dovedit a fi o alternativã eficientã faþã de tehnologiileclasice, fiind din ce în ce mai prezentã în aplicaþiile ingineriei geotehnice.

EXEMPLE DE LUCRÃRI EXECUTATE UTILIZÂND TEHNOLOGIA ISCHEBECK® TITAN


Vaduz. – Portretul mare din can-tina companiei reaminteºte tuturorcelor care îl vãd cui datoreazã Hoval,în principal, reuºita sa: Gustav OSPELT.

Peter FRICK, fostul director execu-tiv al Hoval, astãzi preºedintele Consi-liului de Administraþie, a spus despreGustav OSPELT: „El a avut cu ade-vãrat o minte tehnicã ºi a încercatîntotdeauna sã îmbunãtãþeascã totul“.

Domnul FRICK rãsfoieºte paginileautobiografiei „Gustav OSPELT – 80 deani împliniþi“. Cartea conþine o des-criere a micuþei lãcãtuºerii din satulHerrengasse, lângã Vaduz, lãcãtu-ºerie condusã de tatãl lui GustavOSPELT. Fondatorul Hoval, care amurit în 1989, scria: „Chiar ºcolar fiindîmi plãcea sã merg acolo, sã-i vãdpe tata ºi pe muncitori lucrând. (...)ªi, bineînþeles, a fost ambiþia mea sãdevin maistru lãcãtuº.“.

Nu îndeajuns, nici mãcar pentrumicul dejun!

În anul 1924, OSPELT a terminatucenicia de lãcãtuº la firma tatãlui sãu.Dupã o perioadã scurtã la facultateade arte din Zürich, tatãl îl cheamãînapoi în Vaduz ºi, la începutul anilor1930, el preia conducerea companiei.

Ca director al firmei, a realizatrapid cã nu are viitor ca lãcãtuº. „Nucâºtigam destul nici mãcar sã-micumpãr micul dejun, ºi aºa am hotãrâtsã-mi schimb meseria“ îºi aduceaminte în cartea sa.

În anul 1934, OSPELT a profitat decircumstanþele favorabile care s-auivit. El a fãcut o prezentare a firmei laexpoziþia naþionalã Liechtenstein, înpiaþa din faþa primãriei din Vaduz, cu opoartã din fier forjat – dar în piaþa prin-cipalã a prezentat ceva nou: o maºinãde spãlat ºi un sistem de încãlzire cucombustibil lichid. Vizitatorii au mani-festat un interes deosebit. „Mulþi dintre

ei au gândit: Dacã Gustav poate creaaºa o frumuseþe de poartã din fierforjat, el este obligat sã facã ºi sistemebune de încãlzire“ a mai scris OSPELT.

Din acel moment, el a fost fascinatde ideea de a dezvolta ºi fabrica sis-temul de încãlzire. În acelaºi an,guvernul din Liechtenstein i-a acordatlicenþa pentru a putea construi sistemede încãlzire. Doi ani mai târziu, a pusbazele societãþii “Gustav Ospelt Appa-ratebau Aktiengesellschaft Vaduz“(Societatea pe acþiuni Gustav Ospelt -construcþii de maºini). Omul de afaceria pus accent pe asamblarea cen-tralelor de încãlzire. Nu a fost uºor:

anii 1930 au fost marcaþi de crizã eco-nomicã ºi ºomaj ridicat. În acei ani,foarte dificili, „a experimentat o mulþimede lucruri“: cu ajutorul unui dispozitiv delaminare, a vaselor de expansiune ºi aunui dispozitiv de uscat fructe ºi plante– a construit un „cuptor cu rumeguº“.

Cuptorul care e în acelaºi timp ºidispozitiv de încãlzire

O vizitã la expoziþia de la Leipzig,din Germania, a fost decisivã pentru celcare devenise antreprenorul OSPELT.Aici, el a descoperit un cuptor cu unrezervor de apã construit la care seputeau cupla patru-cinci calorifere ºise putea conecta ºi un cazan, astfelîncât puteai sã gãteºti ºi sã te ºiîncãlzeºti în acelaºi timp. „Un gadget,interesant dar în acelaºi timp foarteprimitiv“.

OSPELT a preluat ideea de la cup-torul de la Leipzig ºi a folosit ideile luiproprii. Împreunã cu oamenii cu carelucra, s-a apucat de treabã; a construitmodele experimentale în atelierul pecare l-a transformat în laborator dedezvoltare ºi testare. Câþiva ani maitârziu, OSPELT a prezentat prima luicentralã de încãlzire – maºina de gãtit.

„Prima mare invenþie în istoriacompaniei“ a subliniat preºedinteleConsiliului de Administraþie, domnulFRICK. „Maºina de gãtit era bunãla toate: puteai sã gãteºti pe ea,sã încãlzeºti casa ºi, în plus, pro-ducea ºi apã caldã prin boilerul conec-tat la ea.“

În ultimii ani, în cadrul articolelor noastre de specialitate, am prezentatmulte dintre realizãrile noastre tehnologice, care sperãm sã vã fi convinsasupra determinãrii cu care firma Hoval activeazã în domeniul încãlziriiºi ventilaþiei la cel mai înalt nivel.

Acum, când se aflã în pragul unei noi etape de dezvoltare, subsloganul „Heating and Ventilation Solutions from the Alps“, ne simþimobligaþi sã reamintim începuturile firmei Hoval. Totodatã, avem datoriamoralã sã prezentãm cititorilor noºtri o scurtã biografie a celui ce a pusbazele societãþii actuale.

În timpul ultimului secol, compania Hoval, specializã în tehnica deîncãlzire, s-a dezvoltat de la un atelier de lãcãtuºerie într-una din celemai mari companii industriale din Liechtenstein – ca rezultat al talen-tului inventiv neobosit al fondatorului companiei, Gustav OSPELT.

Munca de o viaþã a unui inventator în domeniul încãlzirii

Un tehnician pasionat, dedicat muncii trup ºi suflet:Fondatorul firmei Hoval, Gustav OSPELT

Reclama pentru un cuptor tradiþional: Cea maiveche broºurã Hoval, din anii 1940, cu primul logoHoval, în culorile naþionale specifice Liechtensteinului

Valeska BECK

Certificatul de naºtere al lui „Rocket“În timpul celui de al II-lea rãzboi

mondial, OSPELT cãuta un nume noupentru echipamentele pe care le pro-ducea. În anul 1945, a înregistrat cabrand numele „Hoval“ – ale cãruiiniþiale vin de la „Heizapparatebau(siteme de încãlzire) Ospelt VaduzLiechtenstein“ – marcã înregistratã cusediul în Principatul Liechtenstein.OSPELT scrie despre acest lucru„Numele a fost o alegere excelentã;sunã bine ºi era uºor de pronunþat îndiferite limbi“.

În acelaºi an, a creat în cadrulfirmei un departament separat, pentrufabricarea sobelor, iar patru ani maitârziu a început ºi fabricarea în serie aacestora. Totuºi, curând a ajuns laconcluzia cã, odatã soba inventatã,trebuie sã facã un pas mai departe.Dupã rãzboi, nu foarte multã lume maivoia sã foloseascã soba cu lemne în

bucãtãrie, iar OSPELT a înþeles cã tre-buie sã mute cazanul în pivniþã. Caurmare, a depus toate eforturile pentrua crea un sistem de încãlzire – „ceamai bunã idee ºi creaþie a mea“, scrieOSPELT.

Primul cazan produs în serie s-anumit „Hovaltherm“, poreclit „Rocket“datoritã formei sale alungite. Acesta afost primul cazan de încãlzire care arevoluþionat rapid piaþa de cazane înEuropa.

Datoritã numãrului mare de vânzãriîn Liechtenstein, Elveþia, Austria ºiGermania, OSPELT a putut sã con-struiascã o fabricã nouã în Vaduz în1957 - fabrica Neugut, astãzi sediulcentral Hoval – „pe acelaºi loc pe carealtãdatã copilul Gustav OSPELT ieºeacu vacile la pãscut“, aºa cum relateazãîn biografia sa.

Ce a urmat a fost o poveste desucces: în ani i 1960, 10.000 de

cazane au fost livrate din fabrica Hovaldin Vaduz. 10 ani mai târziu numãrullor a crescut la 100.000. În anii ce auurmat, Hoval a dezvoltat mai multegeneraþii de cazane cu funcþionare pecombustibil lichid, gazos ºi solid.

Schimbãri majore în anii 1980Compania a întrevãzut o nouã

etapã de dezvoltare la sfârºitul anilor1980, atunci când oamenii au devenitdin ce în ce mai conºtienþi de schim-bãrile climaterice. „S-a schimbat, deasemenea, întreaga piaþã în domeniulîncãlzirii“, spune preºedintele Consi-liului de Administraþie, domnul FRICK.

În prezent, în domeniul tehnologieide încãlzire, Hoval utilizeazã, în princi-pal, surse de energie alternativã ºiregenerabilã. Compania are 14 repre-zentanþe în lume, 1.200 de angajaþi ºirealizeazã o cifrã de afaceri anualã de335 milioane franci elveþieni.

Hoval te ajutã sã gãteºti ºisã te încãlzeºti într-un modeconomic!

Creºtere semnificativã: Clãdirea de birouri de la fabrica Hovaldin Neugut la sfârºitul anilor 1950 – douã etaje curând s-autransformat în trei etaje

Deja un inovator: Standul expo-ziþional a lui Gustav OSPELT laexpoziþia naþionalã în 1934

O realizare cu potenþial pentruviitor: Schiþa unui cazan deîncãlzire în 1957

Hoval mulþumeºte tuturor clienþilor

pentru buna colaborare din anul

care tocmai se apropie de sfârºit.

Vã dorim Sãrbãtori Fericite ºi un an

nou plin de succese ºi împliniri!


Rampã ecologicã de deºeuriCOSTINEªTI, JUDEÞUL CONSTANÞA

Rampa ecologicã de deºeuridin Costineºti este destinatã depo-zitãrii deºeurilor menajere ºi stradaleºi a celor asimilabile lor, provenitedin Costineºti ºi localitãþile învecinate.

Capacitatea totalã estimatã adepozitului este de 1 milion de tone,capacitate care, în condiþiile fluxuluiactual de deºeuri, îi asigurã funcþiona-rea pe o perioadã de minimum 10 ani.

Tehnologia depozitãrii deºeuriloreste unicã în România ºi printrepuþinele de acest fel din lume. Ea afost adoptatã pentru a asigura pro-tecþia maximã a factorilor de mediuîntr-o zonã turisticã a litoralului MãriiNegre.

Rampa ecologicã dispune de oinstalaþie de compactat ºi balotatdeºeuri cu capacitatea de 30 t/orã ÷40 t/orã, urmatã de o instalaþie deîmpachetat baloþi în film plastic.

Dintre avantajele folosirii acesteiinstalaþii, comparativ cu rampeletradiþionale, menþionãm:

creºterea densitãþii gunoiului,astfel încât, scãzând spaþiul necesardepozitãrii, durata de viaþã a rampeise mãreºte;

creºterea productivitãþii;eliminarea compactorului de deºe-

uri ºi a buldozerelor pentru împrãºtiere,cu reducerea corespunzãtoare aconsumului de carburanþi;

depozitarea are impact minimasupra mediului, deoarece se evitãîmprãºtierea gunoiului în timpulmanipulãrii ºi depozitãrii; se eliminã,de asemenea, contaminarea mediuluide la levigat, se reduce accesulpãsãrilor ºi paraziþilor ºi se diminu-eazã mirosurile neplãcute;

balotarea ºi ambalarea deºeurilorse poate face pe orice vreme.

Specialiºtii IRIDEX GROUPIMPORT-EXPORT au realizat, utilizând materi-ale ºi tehnologii de vârf, o lucrare lanivelul exigenþelor normelor euro-pene de mediu, într-o zonã foartefrecventatã a litoralului românesc.

Antreprenor: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRLProiectant: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRLBeneficiar: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRLSubantreprenor:

EVEREST PROIECT SRL CONSTANÞA - proiectare racorduri electriceFLASH LIGHTING SERVICE SA CONSTANÞA - execuþie

racorduri electriceISPIF SA BUCUREªTI - execuþie puþuri de alimentare cu apã


Soluþii tehnice pentru izolarea fonicãa unei hale industriale

prof. univ. dr. ing. Mariana Cristina STAN, lect. univ. drd. Mircea ALEXE - Universitatea Spiru Haret, Bucureºti

Principalele elemente avute în vedere la elaborareastudiului:

acoperiºul halei;pereþii interiori;planºeul dintre etaj ºi parter;uºile interioare.

Cerinþele acustice exprese formulate de beneficiarulfrancez sunt:

indice de izolare la zgomot aerian pentru acoperiººi pereþi interiori (inclusiv uºi): R’w ≥ 36 dB (A);

coeficient de absorbþie acusticã ponderat pentruacoperiº ºi pereþi interiori (inclusiv uºi): αw ≥ 0,85.

Protecþia împotriva zgomotului constituie un programcomplex, a cãrui eficienþã este maximã atunci când seacþioneazã pe tot traseul/1/.

La solicitarea beneficiarului, au fost propuse numaisoluþiile aplicabile pe cãile de propagare, care au învedere:

a. realizarea unor elemente de construcþii fonoizolatoare; b. reducerea nivelului de zgomot în spaþiul de emisie,

prin prevederea unor tratamente fonoabsorbante pe ele-mentele de construcþie precizate la punctul a.

SOLUÞII TEHNICE DE PRINCIPIUAcoperiº

Pentru obþinerea unui indice de izolare la zgomotaerian R’w ≥ 36 dB (A) ºi a unui coeficient de absorbþieacusticã ponderat αw ≥ 0,85 se propune urmãtoareastructurã:

membranã hidroizolatoare (în douã straturi);placã din vatã mineralã bazalticã cu densitate

ρ = 90 kg/mc ºi grosime de 10 cm, caºeratã pe ambelefeþe cu folie de Al (în loc de o placã de vatã de 10 cmcaºeratã pe ambele feþe se pot folosi douã plãci cugrosime de 5 cm, caºerate numai pe o faþã - cu materi-alul de caºerare spre exteriorul sandwich-ului);

tablã galvanizatã cu grosime min. 0,8 mm;plãci vatã de sticlã cu densitate ρ = 11...15 kg/mc

ºi grosime de 10 cm (pentru grosimi mai mici de 10 cmnu este îndeplinitã condiþia coeficientului de absorbþie);

împâsliturã din fibre de sticlã;tablã de Al perforatã (streckmetall), cu grosime de

1 mm ºi procent de perforare de 35%. Calculul indicelui de izolare fonicãConform „Normativului privind proiectarea ºi exe-

cutarea mãsurilor de izolare fonicã ºi a tratamenteloracustice în clãdiri“ (C 125 – 2005) /2/, pentru calcululindicelui de izolare la zgomot aerian se porneºte de lalegea masei pentru masa pe unitatea de suprafaþã amaterialelor din componenþa acoperiºului:

- m1 = 6 kg/mp - pentru grosime de 0,8 mm ºi densi-tatea tablei ρ = 7.800 kg/mc;

- m2 = 1,3 kg/mp - pentru grosimea tablei de Al perfo-rate de 1 mm;

- m1 + m2 = 7,3 kg/mp - rezultã din diagrama legii masei:Rw = 30 dB (A).

Fiind îndeplinitã condiþia:mmin x d ≤ 100 [1] În care mmin = 1,3; d = 15 cm - înãlþimea panelor -

(între cele douã foi de tablã – cea plinã ºi cea perforatã),valoarea indicelui de mai sus se majoreazã cuΔRw1 = 4...6 dB /2/

Studiul acustic prezentat mai jos cuprinde câteva soluþii tehnice de principiu pentru elementele deconstrucþii ale unei hale destinate testãrii automobilelor, în vederea încadrãrii parametrilor acustici aiacestora în limitele admisibile precizate de partenerul francez Renault SA.

Hala are structurã mixtã: stâlpii sunt din beton armat iar pe aceºtia se poziþioneazã ferme metalice.



Având în vedere cã la partea inferioarã a foii de tablãpline se introduce un strat de material fonoabsorbant, lavaloarea indicelui se mai adaugã un spor ΔRw2 = 6 dB /2/

Se obþine astfel indicele de izolare total:Rw tot = Rw + ΔRw1 + ΔRw2 = 30 + 6 + 6 = 42 dB (A) [2]Luând în considerare pierderile de izolare pe cãi

colaterale, care pot ajunge pânã la 4...5 dB (A), se poateconta pe un indice de izolare „in situ“:

Rw tot = 42 – 4...5 = 37...38 dB (A)NOTÃ: Având în vedere faptul cã numai 3% din

suprafaþa acoperiºului este ocupatã de luminatoare dinpolicarbonat care au un indice de izolare de 25 - 26 dB (A)/3/, diminuarea indicelui de izolare total, produsã deacestea, poate fi de max. 1 dB (A).

Calculul coeficientului de absorbþie acusticãÎn cazul plãcilor din materiale poroase protejate cu

plãci perforate, valoarea finalã a coeficienþilor deabsorbþie „α final“ se determinã în funcþie de gradul deperforare ºi de grosimea plãcii, cu relaþia:

α final = α material poros x τ placã perforatã [3]În care τ placã perforatã este indicele de transmisie al

plãcii perforate.În cazul nostru, când procentul de perforare este

ε = 35 %, rezultã:f0,5 = 32.000 Hz

În acest caz, raportul f/f0,5 ºi indicele de transmisieτ placã perforatã (rezultat din figura A.8.1 din C 125), auurmãtoarele valori:

Înlocuind în rel. [3], rezultã cã, prin aplicarea plãciiperforate de Al, valorile coeficienþilor de absorbþie aiplãcilor din vatã de sticlã rãmân neschimbate.

Pentru îndeplinirea condiþiei αw ≥ 0,85 este necesarca valorile coeficienþilor de absorbþie în benzi defrecvenþã de 1/1 octavã sã fie cel puþin egale cu cele dintabelul de mai jos:

Pereþi interioriPentru obþinerea unui indice de izolare la zgomot

aerian R’w ≥ 36 dB (A) ºi a unui coeficient de absorbþieacusticã ponderat αw ≥ 0,85 se propune urmãtoareastructurã:

Tablã din oþel galvanizatã - gros. 1,5 mm;Plãci vatã mineralã cu densitate ρ = 90 kg/mc ºi

grosime de 10 cm;Împâsliturã din fibre de sticlã I 50;Tablã perforatã (streckmetall), cu grad de perforare

ε = 35 %, gros. 1,0 mm.

Fig. A.8.1 din C 125 – Diagrama pentru deducerea indicelui de transmisie ττ

f0,5 pentru plãci perforate în funcþie de gradul de perforaþie„εε“ ºi de grosimea ecranului

Notã: f0,5 este frecvenþa pentru care coeficientul de absorbþie al structurii are ca valoare 5% din coeficientul de absorbþie al materialului poros

Indicele de transmisie ττ al plãcilor perforate în funcþie defrecvenþã


Calculul indicelui de izolare fonicãUrmând paºii de calcul prezentaþi la punctul anterior,

pentru masa totalã m1 + m2 = 13 kg/mp rezultã din dia-grama legii masei: R’w ≥ 36 dB (A)

În urma celor douã majorãri succesive cu câte 6 dB(ca la pct. 2.1), se obþine indicele de izolare total:

Rw tot = Rw + ΔRw1 + ΔRw2 = 32 + 6 + 6 = 44 dB (A)Luând în considerare pierderile de izolare pe cãi

colaterale, care pot ajunge pânã la 5...7 dB (A), se poateconta pe un indice de izolare „in situ“:

Rw tot = 44 – 5...7 = 37...39 dB (A)Coeficienþii de absorbþie acusticãPentru calculul coeficienþilor de absorbþie acusticã ai

plãcilor din vatã mineralã se aplicã modul de calculprezentat la pct. 2.1.

NOTÃ: Pentru menþinerea condiþiei αw ≥ 0,85 în inte-riorul standurilor de încercãri se recomandã ca distanþaminimã de la utilaje la pereþi sã fie de 3,00 m.

Planºeul dintre etaj ºi parterPe suprafaþa planºeului de la etaj se va introduce,

ca strat de circulaþie, un covor de cauciuc cu grosime decca. 5 mm, cu duritatea de 600 Shore, electrostatic, sauun covor din PVC cu densitate mare, tratat bacteriostaticºi fungistatic.

Pentru izolarea acusticã între douã spaþii alãturatede la aceeaºi cotã se recomandã aplicarea pe verticalã,perimetral, pe lãþimea de 75 mm ºi înãlþimea de 415 mm,a unor plãci tehnice din cauciuc, cu o duritate de 600 Shore.

Uºi interioarePentru uºile interioare sunt precizate aceleaºi cerinþe

ca ºi pentru pereþii interiori ºi anume: indice de izolare lazgomot aerian R’w ≥ 36 dB (A) ºi coeficient de absorbþieacusticã ponderat αw ≥ 0,85.

În consecinþã, se propune realizarea unor uºi cu gradînalt de izolare fonicã ºi de absorbþie acusticã, avândstructura:

Tablã din oþel galvanizatã - gros. 1,5 mm;Plãci vatã mineralã cu densitate ρ = 90 kg/mc ºi

grosime de 10 cm;Împâsliturã din fibre de sticlã I 50;Tablã perforatã (streckmetall), cu grad de perforare

ε = 35 %, gros. 1,0 mm.BIBLIOGRAFIE

1. STAN, Mariana Cristina - Acustica pentruarhitecþi, Ed. Fundaþia România de Mâine, Bucureºti,2007.

2. *** C, 125 – 2005 - Normativ privind proiectarea ºiexecutarea mãsurilor de izolare fonicã ºi a tratamenteloracustice în clãdiri - Buletinul Construcþiilor 15/2005.

3. HAMAYON, Loïc - Reussir l’acustique d’un batiment,Ed. Le Moniteur, Paris, 1996.

Autorii pot fi contactaþi la e-mail:[email protected] (dna. M. Stan)[email protected] (dl. M. Alexe)


V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm.

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general


Evaluarea performanþelorferestrelor ºi uºilor exterioare pentru pietoni

fãrã caracteristici de rezistenþã la foc ºi/sau etanºeitate la fum

ing. Victoria BACIU, dr. ing. Adrian ÞABREA, drd. ing. Daniela FIAT, drd. ing. Mirela LAZÃR -Institutul de Cercetãri pentru Echipamente ºi Tehnologii în Construcþii - ICECON SA

Laboratorul ICECON TEST esteacreditat ºi notificat de ComisiaEuropeanã (numãr de notificareNB 1803), pentru a efectua încercãriîn sistemul 3 de atestare a confor-mitãþii, pentru standardul europeanarmonizat SR EN 14351-1:2006.ICECON TEST dispune de apara-turã performantã ºi personal propriucompetent pentru a efectua atâtîncercãrile iniþiale de tip (ITT), cât ºiîncercãrile obligatorii în vedereaaplicãrii marcajului CE.

Performanþele unui element detâmplãrie depind de performanþeleprofilelor de tâmplãrie, ale vitrajelorizolante precum ºi ale accesoriilor(feronerie, garnituri de etanºare etc.).

Evaluarea performanþelor ele-mentelor de tâmplãrie se realizeazãpe elemente în ansamblu, completechipate. Se aleg probe de încercatreprezentative, în situaþia cea maidefavorabilã (de exemplu, fereastrãoscilo-batantã, în cazul ferestrelorcu ochiuri mobile pe balamale verti-cale), în conformitate cu tabelul F.1din SR EN 14351-1:2006 [1].

PROCEDURI DE ÎNCERCAREÎncercãri iniþiale de tip ºi pentru controlul producþiei în fabricã

Marcajul CE reprezintã declaraþiaproducãtorului prin care se aratãconformitatea produselor proprii custandardele de referinþã. Conformitatea

ferestrelor ºi uºilor exterioare pentrupietoni cu cerinþele SR EN 14351-1:2006 ºi cu valorile declarate (inclu-siv clasele de performanþã) trebuiedemonstratã prin:

încercare iniþialã de tip (IIT);control al producþiei în fabricã

(CPF).Încercarea iniþialã de tip (IIT) se

realizeazã la începerea producþieisau dacã apare o schimbare înproiectarea ferestrei/uºii ºi se poaterealiza pe familii de produse.

Aceastã încercare permite o carac-terizare completã a elementelor detâmplãrie, respectiv clasificarea carac-teristicilor ºi declararea unui nivel deperformanþã de cãtre producãtor.

Încercãrile iniþiale de tip ºi pentrucontrolul producþiei în fabricã, pentruferestre ºi uºi, în conformitate cu SREN 14351-1.2006 sunt prezentate întabelele 1 ºi 2.

Încercãri pentru certificarePentru cazul general al uºilor ºi

ferestrelor obiºnuite (cu sau fãrãferoneria aferentã) cu utilizãri carefac obiectul unor cerinþe specifice(zgomot, energie, etanºeitate ºi sigu-ranþã în exploatare etc.) care seîncadreazã în sistemul 3 de atestarea conformitãþii, încercãrile care tre-buie efectuate în vederea certificãriide cãtre un laborator notificat sereferã, în principal, la urmãtoareleperformanþe:

rezistenþã la încãrcare din vânt;etanºeitate la apã;permeabilitate la aer;performanþã acusticã;transmitanþã termicã.

Elementele de tâmplãrie - uºi ºi ferestre - se încadreazã în categoria elementelor de construcþie cu rolde închidere ºi compartimentare. Uºile îndeplinesc, în principal, funcþia de permitere a accesului întreinteriorul ºi exteriorul construcþiei, iar ferestrele - rolul de asigurare a iluminãrii ºi/sau ventilãrii naturale aîncãperilor precum ºi al asigurãrii vederii spre exterior.

În cele ce urmeazã, prezentãm metodele de evaluare a performanþelor pentru ferestrele ºi uºileexterioare pentru pietoni, fãrã caracteristici de rezistenþã la foc ºi/sau etanºeitate la fum, în vederea certi-ficãrii acestor produse ºi aplicãrii marcajului CE, conform specificaþiilor din SR EN 14351-1:2006 [1].

Fig. 1: Echipament pentru încercarea ferestrelorºi uºilor la presiunea din vânt, permeabilitatea

la aer ºi etanºeitatea la apã


Încercãrile privind rezistenþa lapresiune din vânt, permeabilitatea laaer ºi etanºeitatea la apã se reali-zeazã folosind echipamente spe-ciale (fig. 1), cum este cel aflat îndotarea ICECON TEST, KS 2223/450PC-XPfabricat de K. Schulten GmbH&Co.KG Germania.

Performanþa acusticã ºi transmi-tanþa termicã se determinã în labora-toare strict specializate. Din aceastãcauzã standardul SR EN 14351-1:2006 „Ferestre ºi uºi, caracteristicide performanþã. Partea 1: Ferestreºi uºi exterioare pentru pietoni, fãrãcaracteristici de rezistenþã la focºi/sau etanºeitate la fum” permiteevaluarea acestor performanþe princalcul, pe baza performanþelor acus-tice ºi termice ale vitrajelor izolante.

Procedurã de încercarepentru determinareapermeabilitãþii la aer

Încercarea se realizeazã conformnormei SR EN 1026:2000 - „Ferestreºi uºi. Permeabilitate la aer. Metodãde încercare” [2]. Aceastã metodã deîncercare este conceputã pentru a luaîn considerare condiþiile de utilizareatunci când uºa sau fereastra estemontatã conform prevederilor pro-ducãtorului ºi cerinþelor standardeloreuropene ºi ale regulilor de punere înoperã aferente. Nu se aplicã pentrurosturile dintre tocul ferestrei sau aluºii ºi structura construcþiei.

Presiunea la aer reprezintã canti-tatea de aer care, datoritã presiuniide încercare, traverseazã un elementpentru încercare închis ºi blocat ºi seexprimã în m3/h.

Principiul metodei de încercareeste aplicarea unei serii definite depresiuni de încercare (pozitive ºinegative) ºi, la fiecare presiune deîncercare, mãsurarea permeabilitãþiila aer în mod automat, cu un dispo-zitiv de încercare corespunzãtor.

Încercarea implicã parcurgereaurmãtoarelor etape:

se fixeazã fereastra/uºa încamera de încercare astfel încât sãnu aparã deformaþii care sã influ-enþeze rezultatul testãrii (fig. 2);

se aplicã trei cicluri încãrcare -descãrcare din presiune, având va-loarea egalã cu cea mai mare dintrevalorile presiunii de încercare, majo-ratã cu 10% sau 500 Pa; timpul decreºtere a presiunii de la zero la va-loarea de încãrcare va fi de cel puþino secundã iar timpul de menþinere apresiunii va fi de trei secunde;

dupã aplicarea celor trei cicluriiniþiale de presiune se trece la apli-carea în trepte de 50 Pa, pânã lapresiunea de 300 Pa, dupã care,aplicarea presiunii se continuã întrepte de 150 Pa, pânã la valoareapresiunii de încercare (de regulã 600 Pa);presiunea va fi menþinutã la valoareacorespunzãtoare fiecãrei trepte pânãla stabilizarea ei;

se mãsoarã ºi se înregistreazãpermeabilitatea la aer pentru fiecaretreaptã de presiune;

se continuã testarea ferestrei/uºiiºi la presiune negativã (sucþiune),urmându-se aceiaºi paºi ca ºi pentruîncercarea la presiune pozitivã,respectiv aplicarea ciclurilor deîncãrcare la presiune negativã -

Fig. 2: Determinarea permeabilitãþii la aer a uºilor

Tabelul 1: Încercãri pentru ferestre

Tabelul 2: Încercãri pentru uºi



descãrcare în paºi de 50 Pa, pânã la300 Pa, respectiv paºi de 150 Pa,pânã la valoarea maximã a presiuniinegative de încercare (de regulã600 Pa). Se mãsoarã ºi se înregis-treazã permeabilitatea la aer pentrufiecare treaptã de încãrcare.

Exprimare rezultate:echipamentul de încercare cal-

culeazã în mod automat lungimearosturilor ramelor mobile ºi ariatotalã a ferestrei/uºii, în funcþie dedatele iniþiale care au fost introduseîn calculator; dupã aceea se calcu-leazã automat permeabilitatea la aera ferestrei/uºii prin raportarea debi-tului de aer la lungimea rosturilordintre ramele mobile, respectiv prinraportarea la aria totalã a ferestrei/uºii- permeabilitate exprimatã în m3/(hm2).

se înregistreazã pe un graficpermeabilitatea la aer în raport culungimea rosturilor ramelor mobile ºicu aria totalã, pentru fiecare treaptãde presiune (fig 3).

Clasificarea în clase de etanºe-itate la aer se realizeazã conform

normei SR EN 12207:1999 - „Ferestre ºiuºi. Etanºeitate la aer. Clasificare” [3].

Procedurã de încercarepentru determinarea

rezistenþei la încãrcare din vântÎncercarea se realizeazã conform

normei SR EN 12211:2000 - „Ferestreºi uºi. Rezistenþã la vânt. Metodã deîncercare” [4].

Metoda de încercare þine seamade condiþiile de utilizare, atunci cândfereastra sau uºa este montatã con-form prevederilor producãtorului, cerin-þelor standardelor europene ºi regulilorde punere în operã aferente.

Standardul nu se aplicã pentrurosturile dintre tocul ferestrei sau aluºii ºi structura construcþiei ºi nueste destinat pentru a evalua rezis-tenþa geamului.

Principiul metodei de încercareeste urmãtorul: aplicarea unei seriidefinite de presiuni de încercare pozi-tive ºi negative pe parcursul cãrorasunt realizate mãsurãri ºi examinãripentru a evalua, prin intermediul unor

traductori, sãgeata relativã a feþei ºirezistenþa la deteriorãrile cauzate deîncãrcãrile datorate vântului.


se fixeazã fereastra în camerade încercare astfel încât sã nu aparãdeformaþii care sã influenþeze rezul-tatul testãrii;

se mãsoarã lungimea elemen-tului de încercat;

înainte de efectuarea încercãriide rezistenþã la vânt se face testulde permeabilitate la aer, conformSR EN 1026:2000;

se aplicã trei cicluri încãrcare-descãrcare din presiune, având va-loarea egalã cu valorea presiunii deîncercare „P1” majoratã cu 10%;timpul de creºtere a presiunii de lazero la valoarea „P1” va fi de celpuþin o secundã iar timpul demenþinere a presiunii va fi de treisecunde; în afara unor prevederi dinstandarde sau coduri relevante, „P1”are valoarea de 400 Pa - pentruclasa 1, 800 Pa - pentru clasa 2,1200 Pa - pentru clasa 3, 1600 Pa -pentru clasa 4, 2000 Pa - pentruclasa 5;

dupã aplicarea celor trei cicluriiniþiale de presiune se mãsoarã ºi seinregistreazã deformaþiile iniþiale aleferestrei/uºii;

se ridicã presiunea, cu vitezade maxim 100 Pa/s, pânã la valoa-rea „P1”;

se menþine presiunea la valoa-rea „P1” timp de 30 secunde;

dupã 30 secunde se citeºtedeformaþia frontalã ºi deplasareafrontalã (fig. 4);

se coboarã presiunea cu ovitezã de maxim 100 Pa/s, pânã lavaloarea 0;

dupã o periodã de (60 ± 5) s secitesc ºi se înregistreazã deformaþiaºi deplasarea frontalã a elementuluide încercat;

se aplicã presiunea negativã,cu o vitezã de creºtere de maxim-100 Pa/s, pânã la valoarea „-P1”;

Fig. 3: Diagrama permeabilitãþii la aer în raport cu lungimea rosturilor ramelor mobile ºi cu aria totalã,pentru fiecare treaptã de presiune

Fig. 4: Determinarea rezistenþeila încãrcare din vânt



se menþine presiunea negativãla valoarea „-P1” timp de 30 sec.;

dupã 30 secunde se citeºtedeformaþia frontalã ºi deplasareafrontalã;

se coboarã presiunea negativãcu o vitezã de 100 Pa/s, pânã lavaloarea 0;

dupã o perioadã de (60 ± 5) sse citeºte ºi se înregistreazã defor-maþia frontalã ºi deplasarea frontalãa elementului de încercat;

se efectueazã 50 cicluri de pre-siune negativã ºi pozitivã astfel:

- primul pas, presiune negativã lavaloarea „P2” (P2 = 0,5 P1);

- variaþia de la „–P2” la „+P2” ºiinvers trebuie fãcutã în intervalul detimp (7±3) s;

- valoarea „P2” este menþinutã lasfârºitul ciclurilor timp de (7±3) s;

dupã efectuarea celor 50 decicluri, se deschid ºi se închid ra-mele mobile ale elementului testatºi se înregistreazã degradãrile ºidefectele în funcþionarea normalã aferestrei/uºii;

se repetã testul de permeabili-tate la aer conform metodei din stan-dardul SR EN 1026:2000;

se efectueazã testul de securi-tate care constã într-un ciclu de pre-siune negativã „-P3” ºi pozitivã„+P3” (P3 = 1,5 P1), astfel:

- se coboarã presiunea negativãla valoarea „-P3”;

- variaþia de la 0 Pa la „-P3” ºirevenirea de la „-P3” la 0 Pa trebuiefãcutã în intervalul de (7±3) s; pre-siunea maximã de test „-P3” trebuiemenþinutã cel puþin (7±3) s;

- presiunea pozitivã „+P3” seaplicã dupã (7±3) s la care pre-siunea a fost 0 Pa;

- variaþia de la 0 Pa la „+P3” ºirevenirea de la „+P3” la 0 Pa trebuiefãcutã în intervalul de (7±3) s, pre-siunea maximã de test „+P3” trebuiemenþinutã cel puþin (7±3) s;

dupã efectuarea testului desecuritate elementele mobile ale fe-restrei/uºii rãmân închise ºi se repre-zintã elementele care s-au desprins.

Exprimare rezultate:se înregistreazã deformaþiile ºi

deplasãrile, sub presiunea „+P1” ºi„-P1”;

deformaþia relativã frontalã secalculeazã sub formã de fracþie,având la numãrãtor cifra 1 ºi lanumitor valoarea deformaþiei.

Clasificarea în clase de rezis-tenþã la vânt se face conform normeiSR EN 12210/AC:2002 - „Ferestre ºiuºi. Rezistenþã la vânt. Clasificare” [5].

Procedurã de încercarepentru determinareapermeabilitãþii la apã

Încercarea se realizeazã conformnormei SR EN 1027:2000 - „Ferestreºi uºi. Permeabilitate la apã. Metodãde încercare” [6]. Acest standarddefineºte metoda convenþionalãcare se utilizeazã pentru deter-minarea etanºeitãþii la apã a feres-trelor ºi uºilor asamblate complet,oricare ar fi materialele din care suntalcãtuite. Metoda nu se aplicã ros-turilor dintre tocul uºii sau al ferestreiºi structura construcþiei.

Etanºeitatea la apã reprezintãcapacitatea elementului de încer-care, închis ºi blocat, de a se opunepãtrunderii apei în condiþiile deîncercare pânã la o presiune (Pmax =limitã de etanºeitate).

Principiul metodei de încercareeste urmãtorul: stropirea continuã cuo cantitate de apã stabilitã, pe faþaexterioarã a elementului, în timp cesunt aplicate creºteri ale presiunii deîncercare pozitive, la intervale regu-late; în acelaºi timp, se înregistreazãîn mod detaliat presiunea de încer-care ºi zona de pãtrundere a apei.


se fixeazã fereastra în camerade încercare, prinderea se face ast-fel încât sã nu aparã deformaþii caresã influenþeze rezultatul testãrii;

se aplicã mai întâi trei cicluriîncãrcare - descãrcare din presiune,având valoarea egalã cu cea maimare dintre valorile presiunii deîncercare majoratã cu 10% sau 500 Pa;timpul de creºtere a presiunii de lazero la valoarea de încãrcare va fide cel puþin o secundã iar timpul demenþinere a presiunii va fi de treisecunde; dacã testul de permeabili-tate la apã se efectueazã la cel mult24 de ore dupã testul de permeabili-tate la aer nu este necesar sã seaplice cele trei cicluri de încãrcare-descãrcare;

se pulverizeazã jetul de apã cudebit constant, fãrã presiune, timpde 15 minute;

dupã aplicarea celor trei cicluriiniþiale de presiune se trece la apli-carea presiunii, în trepte de 50 Pa,pânã la 300 Pa, dupã care se con-tinuã în trepte de 150 Pa, pânã lavaloarea presiunii de încercare (deregulã 600 Pa), presiunea va fimenþinutã la valoarea corespunzã-toare fiecãrei trepte pânã la stabi-lizarea ei;

dupã cele 15 minute, se aplicãtrepte de presiune, la urmãtoarelevalori, care vor fi menþinute laduratele de timp urmãtoare:

- trepte de presiune de 50 Pa,timp de 5 minute pentru fiecaretreaptã de presiune, pânã la 300 Pa;

- trepte de 150 Pa, timp de 5minute pentru fiecare treaptã de pre-siune, pânã la presiunea mai marede 600 Pa;

pe toatã durata de aplicare apresiunii se urmãreºte, pentru fie-care treaptã, dacã se produc infil-traþii de apã;

dacã s-au produs infiltraþii seva înregistra treapta de presiune ºilocul/locurile unde s-au semnalatinfiltraþii de apã (fig. 5).

Clasificarea în clase de etanºe-itate la apã se realizeazã conformnormei SR EN 12208:1999 - „Feres-tre ºi uºi. Etanºeitate la apã. Clasifi-care” [7].

Cei dintre dvs. care doresc detaliipot utiliza adresa [email protected].

BIBLIOGRAFIE[1] SR EN 14351-1:2006 „Feres-

tre ºi uºi, caracteristici de perfor-manþã. Partea 1: Ferestre ºi uºiexterioare pentru pietoni, fãrã carac-teristici de rezistenþã la foc ºi/sauetanºeitate la fum”;

[2] SR EN 1026:2000 „Ferestreºi uºi. Permeabilitate la aer. Metodãde încercare”;

[3] SR EN 12207:1999 „Ferestreºi uºi. Etanºeitate la aer. Clasificare”;

[4] SR EN 12211:2000 „Ferestreºi uºi. Rezistenþã la vânt. Metodã deîncercare”;

[5] SR EN 12210/AC:2002„Ferestre ºi uºi. Rezistenþã la vânt.Clasificare”;

[6] SR EN 1027:2000 „Ferestreºi uºi. Permeabilitate la apã. Metodãde încercare”;

[7] SR EN 12208:1999 „Ferestreºi uºi. Etanºeitate la apã. Clasificare”;

[8] SR EN ISO 10077-1:2002„Performanþa termicã a ferestrelor,uºilor ºi obloanelor - Calculul trans-mitanþei termice. Partea 1: Metodãsimplificatã”.

Fig. 5: Determinarea permeabilitãþii la apã


Implicarea partenerilor sociali ºi a societãþii civile organizateîn cadrul Strategiei Europa 2020

ARACO

UN CONTEXT DE CRIZÃªI DE PROVOCÃRI MAJORE

La nivel de conjuncturã, situaþiaeconomicã întârzie sã se stabilizeze.Criza bancarã ºi financiarã s-a transfor-mat într-o crizã economicã ºi socialãprofundã care este însoþitã de ocreºtere economicã slabã, de pierdereaconsiderabilã a locurilor de muncã ºi dedificultãþi financiare ale mai multor statemembre. Preºedinþii ºi secretarii gene-rali îºi exprimã în primul rând îngrijo-rarea în legãturã cu situaþia existentãpe piaþa muncii care rãmâne extrem deîncordatã ca ºi în legãturã cu con-secinþele economice ºi sociale alecrizei care continuã sã se facã resimþitãla nivel de întreprindere ºi lucrãtori.

În timp ce Uniunea Europeanã tra-verseazã o crizã fãrã precedent de lacel de al doilea rãzboi mondial,popoarele UE trebuie sã facã faþã, petermen lung, unor provocãri conside-rabile, cum ar fi mondializarea eco-nomiei, creºterea numãrului ºi acalitãþii locurilor de muncã, dez-voltarea coeziunii sociale, ameliorareapieþei interne, politica energeticã ºischimbarea climaticã, schimbãriledemografice ºi migraþiile, pentru a dadoar câteva exemple.

Fãrã îndoialã, fiecare stat membruîºi pãstreazã elementele specifice, iaramploarea impactului crizei variazã dela un stat la altul. Cu toate acestea,preºedinþii ºi secretarii generali îºiexprimã convingerea cã atât difi-cultãþile actuale cât ºi provocãrileviitoare sunt împãrtãºite de toatãlumea ºi nu vor putea fi depãºite decâtîmpreunã, prin efortul comun alpopoarelor europene.

STRATEGIA EUROPA 2020ÎN CENTRUL PROIECTULUI EUROPEAN

În ciuda contextului actual, preºe-dinþii ºi secretarii generali sunt con-vinºi cã integrarea europeanã trebuie,mai mult ca oricând, sã ofere unproiect pozitiv, mobilizator ºi de per-spectivã pentru popoarele care com-pun Uniunea Europeanã ºi pentru celecare aspirã sã adere la aceasta.

În cadrul Consiliului European dinluna iunie 2010, Uniunea Europeanã aadoptat un nou cadru general în carese vor desfãºura reformele econo-mice, sociale ºi de mediu pe perioadaurmãtorilor zece ani. Cinci mari obiec-tive au fost fixate pentru a conduce UEcãtre progres în cursul urmãtoruluideceniu în domeniile ocupãrii forþei demuncã, inovãrii, cercetãrii ºi dez-voltãrii, schimbãrii climatice ºi deenergie, educaþiei ºi reducerii sãrãciei.Aceastã nouã strategie plaseazã omai mare responsabilitate pe umeriistatelor membre care s-au angajat sã-ºistabileascã, în funcþie de situaþia actu-alã, obiectivele naþionale ce vor deter-mina contribuþia lor la realizareamarilor obiective ale UE. Guvernanþava fi consolidatã: strategia va fi pilotatãla nivelul Consiliului European iar pro-gresele înregistrate în realizarea marilorobiective vor fi examinate la intervaleregulate.

STRATEGIA LISABONA:ZECE ANI DE EXPERIENÞÃ

DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPLICÃRIIÎn cadrul statelor membre, raportul

între partenerii sociali, implicarea soci-etãþii civile organizate ºi arhitecturastructurilor politice de decizie suntvariabile ºi diversificate dar, în gene-ral, activitãþile CES-urilor naþionale

apar din ce în ce mai conectate laproblematica integrãrii europene ºi atermenelor pe care aceasta le fixeazã.

Strategia Lisabona i-a provocat pepartenerii sociali ºi pe celelalte organi-zaþii reprezentative ale societãþii civilesã-ºi gãseascã locul într-o strategievastã ºi complexã. Fiecare cu instru-mentele sale ºi în conformitate cumodul propriu de funcþionare, CES-urile naþionale au fãcut eforturi consi-derabile pentru a participa la StrategiaLisabona, chiar dacã situaþia variazãîncã de la þarã la þarã.

Preºedinþii ºi secretarii generalidoresc sã sublinieze cât de beneficã afost crearea de cãtre CESE a Obser-vatorului Strategiei Lisabona. AcestObservator, care a reunit în mod regu-lat CES-urile europene în cadrulCESE pe probleme legate de Strate-gia Lisabona, a constituit un instru-ment deosebit de important din punctde vedere al schimburilor de informaþiiºi de modalitãþi de apropiere întreCES-urile naþionale. Acestea dorescca acest instrument de cooperare sãcontinue sã-ºi desfãºoare activitãþileîn conformitate cu noua StrategieEuropa 2020.

Totuºi, în ciuda eforturilor fãcute ºia progreselor realizate, preºedinþii ºisecretarii generali considerã cã Strate-gia Lisabona a rãmas prea puþincunoscutã marelui public. Ea nu areuºit sã mobilizeze în jurul ei soci-etatea în ansamblul ei, ceea ce setraduce, în mod general, printr-o impli-care insuficientã a partenerilor socialiºi a altor organizaþii reprezentative alesocietãþii civile.

Reuniþi la Bruxelles în luna septembrie 2010, preºedinþii ºi secretarii generali ai consiliilor economice ºisociale din statele membre ºi cei ai Comitetului Economic ºi Social European au iniþiat o discuþie comunãcu tema „Implicarea partenerilor sociali ºi a altor organizaþii reprezentative ale societãþii civile în cadrulnoii Strategii Europene UE-2020” ºi au adoptat prezenta declaraþie. Aceasta constituie rezultatul con-tribuþiilor CESE ºi a diferitelor CES-uri naþionale, aºa cum au fost ele reluate în special în raportul desintezã din martie 2010, prezentat la ultimul summit din primãvarã. Prezenta declaraþie se sprijinã perãspunsurile date la un chestionar transmis preºedinþilor ºi secretarilor generali, referitor la implicareasocietãþii civile ºi a partenerilor sociali în Strategia Europa 2020.


În lumina experienþelor dobânditeîn ultimul deceniu din punct de vedereal implementãrii Strategiei Lisabona,preºedinþii ºi secretarii generali sub-liniazã necesitatea imperioasã decreºtere a legitimitãþii ºi vizibilitãþiiStrategiei în vederea obþinerii dez-voltãrii ºi a creºterii numãrului de locuride muncã. De asemenea, la niveleuropean ºi naþional, s-a constatatnecesitatea consolidãrii economieisociale de piaþã, a proceselor de infor-mare, consultare de concertare saunegociere, din care CES-urile facparte în mod diferit, pentru ca sensibi-lizarea ºi implicarea diferitelor compo-nente ale societãþii la provocãrilelansate sã se facã în mod democraticºi eficient. Este vorba de capitalizareapotenþialului oferit de Uniunea Euro-peanã, nu pentru definirea unui modelsocial european unic care sã se sub-stituie modelelor naþionale, ci maidegrabã în vederea consolidãrii capa-citãþii de adaptare a acestora ºi pentruprotejarea fiecãrui cetãþean de riscu-rile pe care nu ar putea sã ºi le asumede unul singur.

EUROPA 2020:NECESITATEA

UNEI IMPLICÃRI MAI ACCENTUATEÎn contextul în care Uniunea Euro-

peanã iniþiazã implementarea unei noistrategii de dezvoltare economicã,socialã ºi de mediu pentru urmãtoriizece ani, preºedinþii ºi secretarii ge-nerali subliniazã necesitatea absolutãde a se dezvolta, în cadrul StrategieiEuropa 2020, o guvernanþã care sãasigure implicarea mai puternicã apartenerilor sociali ºi a altor organizaþiireprezentative ale societãþii civile,pentru a se putea da un rãspuns con-cret ºi imediat intrãrii în vigoare aTratatului Lisabona ºi mai ales aline-atelor 1 - 3 de la Articolul 11.

Pentru garantarea realizãrii obiec-tivelor pe care Uniunea Europeanã ºile-a fixat, este necesar ca întreprinde-rile, lucrãtorii ºi cetãþenii europeni îngeneral, precum ºi organizaþiile ºiinstituþiile care îi reprezintã, sã fieactori efectivi ºi pertinenþi în procesulde convergenþã ºi integrare iniþiat devastele proiecte politice de reformesocio-economice ºi de dezvoltaredurabilã. Preºedinþii ºi secretarii gene-rali sunt mulþumiþi de observaþiilepreºedinþiei belgiene a Consiliuluiocupãrii care a avut loc în cadrul Con-siliului informal al miniºtrilor ocupãriiforþei de muncã, din ziua de 8 iulie2010, care reafirmã, printre altele,

necesitatea unei implicãri mai puter-nice ºi efective a partenerilor sociali înrealizarea Strategiei Europa 2020, atâtla nivel european cât ºi naþional.

Implementarea politicilor în cadrulStrategiei Europa 2020 ar trebui sãserveascã ameliorãrii condiþiilor deviaþã ale cetãþenilor Uniunii Europeneîn ansamblu. Pentru a putea sã fiebine înþelese, reformele pe care UE lepromoveazã trebuie sã îmbine, pe deo parte, un cadru european puternic ºi,pe de altã parte, sã se sprijine pe unmodel comparativ ºi echilibrat întretoate componentele societãþii ºi pãrþileimplicate, iar acest lucru sã sepetreacã la toate nivelurile de luare adeciziilor.

Dialogul social ºi dialogul macro-economic ºi, mai global, dialogul cusocietatea civilã, constituie elementeesenþiale în urmãrirea echilibratã aobiectivelor, atât la nivelul reformelorstructurale cât ºi la cel al politicilormacroeconomice. Prin dezvoltareaunor interacþiuni, mai ales în cadrulCES-urilor, se încearcã în mod specialsã se rãspundã necesitãþilor uneieconomii performante ºi globalizate,ca ºi voinþei cetãþenilor europeni de abeneficia de locuri de muncã de cali-tate, de un cadru de viaþã plãcut ºisãnãtos, ca ºi de alþi vectori de inte-grare socio-economicã.

Acest dialog trebuie sã aibã loc latoate nivelurile: european, naþional,regional ºi local. Pentru ca acestproiect sã aibã succes, este primor-dialã o bunã coordonare între politici lanivel internaþional, comunitar ºinaþional. Rapoartele dintre dimensi-unea europeanã ºi cea naþionalã tre-buie perfecþionate în mod constant.Consultãrile publice naþionale ºieuropene constituie o ameliorareindiscutabilã, dar ele pun pe picior deegalitate cetãþeanul simplu, organiza-þiile care nu au fost alese în mod demo-cratic ºi organismele a cãror acþiune sebazeazã pe legitimitate democraticã.

Dacã dialogul social european esterecunoscut în Tratat, în practicã el tre-buie consolidat în diferitele etape aleprocesului instituþional. Astfel, ar fi dedorit sã se acorde importanþã punctu-lui de vedere al partenerilor sociali,atât în stadiul de concepþie cât ºi înimplementarea politicilor fondate perecomandãri ºi coordonãri. Consul-tarea partenerilor rãmâne limitatã încadrul metodelor deschise de coor-donare stabilite de Comisia pentrupolitici sociale, mai ales în materie depensii sau politici de ocupare a forþei

de muncã, excepþie fãcând summit-ulsocial tripartit care ar trebui sã se arti-culeze mai puternic pe iniþiativelepreºedintelui Consiliului European.

Strategia Europa 2020 iniþiazãprincipii noi de guvernanþã. Acesteaimpun tuturor sã înþeleagã corectabordarea comunitarã, dar ºi diversi-tatea naþionalã ºi regionalã. În viitor,aceste diversitãþi trebuie sã fie maiserios luate în consideraþie, mai bineguvernate la toate nivelurile de decizieprin implicarea tuturor actorilor impli-caþi ºi prin coordonarea activitãþiiacestora. În acest sens, fixarea obiec-tivelor naþionale în acord cu orientãrileUniunii Europene ar trebui sã vinã înîntâmpinarea unora dintre aceste pre-ocupãri ºi sã remedieze unele dintreneajunsurile din trecut.

Preºedinþii ºi secretarii generalisusþin o mai bunã corelare dintredinamica planurilor naþionale dereformã cu planurile de stabilitate ºicreºtere economicã care ar trebui sãse traducã de acum înainte printr-oimplicare mai adecvatã a partenerilorsociali ºi a altor organizaþii reprezenta-tive ale societãþii civile în diferitele pro-ceduri de consultare.

PISTE PENTRU O IMPLICAREMAI PUTERNICÃ

Lucrãrile desfãºurate de CESE ºide CES-urile naþionale în cadrulObservatorului Lisabona, ca ºi încadrul pregãtirii prezentei declaraþii, auarãtat cã dincolo de diferenþelenaþionale, existã anumiþi factori comunicare pot sã favorizeze, chiar sãcondiþioneze, implicarea partenerilorsociali ºi a altor asociaþii reprezenta-tive ale societãþii civile în politicileeuropene.

Aceºti factori se referã la:Claritatea ºi accesibilitatea stra-

tegiei europenePreºedinþii ºi secretarii generali

atrag atenþia asupra importanþei de ase face un efort suplimentar pentruasigurarea claritãþii ºi accesibilitãþiipoliticilor europene. Într-adevãr, stra-tegia desfãºuratã în acest moment deUniunea Europeanã se caracterizeazãprintr-o mare complexitate reglemen-tarã ºi instituþionalã. O mai mare clari-tate în ceea ce priveºte politicileconstituie o condiþie prealabilã nece-sarã realizãrii obiectivelor stabilite destrategie. De asemenea, o mai maretransparenþã ºi coordonare a dezba-terilor care se deruleazã, de exemplu,



în cadrul comitetelor europene (CPE,Comitetul economic ºi financiar, ocu-parea forþei de muncã ºi protecþiasocialã) nu pot decât sã consolidezelegitimitatea instanþelor europene.

Implicarea sistematicã a CES-urilor în strategie

Mai multe CES-uri sunt deja pelarg implicate în reþeaua instituþionalãde consultare ºi/sau cooperare socialãîn cadrul þãrilor respective. În funcþiede fiecare caz în parte, aceste proce-duri de participare sunt organizate prinlege, prin procedee ad hoc ºi/saupunctuale. Anumite CES-uri preferãcanalele de dialog oficial sau neoficialcu autoritãþile publice ºi, în principal,cu coordonatorul naþional „StrategiaLisabona“. Altele au organizat per-soanele implicate într-un observatorde dezvoltare durabilã. În unele cazurisunt organizate întâlniri regulate ºineoficiale mai ales cu miniºtri, dele-gaþii de parlamentari, cu reprezentanþapermanentã pe lângã Uniunea Euro-peanã ca ºi cu reprezentanþi pe lângãcomitetele europene sau membri aicabinetelor ministeriale. Aceste formediferite de participare a CES-urilor seînscriu în ansamblul sistemelor exis-tente de participare ºi consultare apartenerilor economici ºi sociali.

În cadrul sistemelor de participareºi consultare în care CES-urile îºijoacã rolul, ºi þinând cont de diversi-tatea procedurilor, preºedinþii ºi secre-tarii generali ai CES-urilor naþionaledoresc sã-ºi reafirme voinþa de a seimplica, în conformitate cu compe-tenþele lor specifice ºi cu practicile sta-bilite în fiecare þarã, în pregãtireapoziþiilor politice apãrate de þara lor pescena europeanã ºi a dispozitivelor de

aplicare a regulilor europene. Acestlucru se dovedeºte deosebit de nece-sar la nivelul diferitelor procese decoordonare înscrise în planul naþionalde reformã, al marilor orientãri alepoliticii economice a statelor membreºi al liniilor directoare referitoare laocuparea forþei de muncã, ca ºi lanivelul metodei deschise de coor-donare în probleme sociale.

Accesul la informareUna din solicitãrile care s-au repetat

este ca CES-urile sã fie informate latimp în legãturã cu întrebãrile, iniþia-tivele ºi evaluãrile care au legãturã custrategia. Buna funcþionare a comu-nicãrii ar permite pãrþilor implicate sã-ºiapere interesele sau sã intervinã lanivelul elaborãrii textelor ºi asta chiardin primele etape ale consultãrii.

Organizarea unui dialog socialreal cu partenerii sociali ºi societateacivilã organizatã

Organizarea, de cãtre instituþiilepublice ºi în momentele cheie alestrategiei, a unui dialog social realcare sã permitã CES-urilor naþionalesã influenþeze procesele de deciziepoliticã apare, de asemenea, ca unfactor esenþial de motivare a par-ticipãrii actorilor interesaþi de strategie.Promovarea avizelor este la fel deimportantã în vederea implicãrii CES-urilor naþionale.

Stabilirea termenelor realiste deconsultare

Adeseori, calendarul lucrãriloreuropene este puþin cunoscut ºitermenele de consultare sunt preascurte pentru a permite CES-urilor sãse poziþioneze în timp util în proce-durile avute în vedere. Preºedinþii ºisecretarii generali subliniazã cã posi-bilitatea de a examina versiunea provi-zorie a textelor înaintea adoptãrii lor

de cãtre autoritãþile politice ºi de a-ºiaduce contribuþiile la acestea în timputil este o cerinþã esenþialã pentru oimplicare adevãratã din partea lor.

Schimb de informaþii ºi experi-enþe între CES-uri

CES-urile subliniazã interesul pecare-l reprezintã pentru ele schimbulde experienþã ºi bune practici în ceeace priveºte participarea la imple-mentarea politicilor. Instrumente actualeimportante, cum ar fi Observatorul dela Lisabona din cadrul CESE sauCES-Link, trebuie sã fie aduse în con-formitate cu noul sistem de guver-nanþã al strategiei. Contribuþiilefurnizate de CES-urile naþionale, încare acestea relateazã pe scurt difi-cultãþile întâlnite în implementareaStrategiei Lisabona, experienþele pozi-tive ºi propunerile lor referitoare laînsuºirea celor mai bune practici, con-stituie o sursã importantã de informareºi vor fi transmise on line pentru a fiaccesibile via CES-Link.

Preºedinþii ºi secretarii generalisprijinã diferitele cãi de dezvoltare aimplicãrii partenerilor sociali ºi a altororganizaþii reprezentative ale societãþiicivile în Strategia Europa 2020 ºi îºiexprimã din nou susþinerea pentrucrearea unei structuri în cadrul CESE,inspiratã de Observatorul Lisabona,adaptatã pentru a rãspunde soli-citãrilor noii Strategii Europa 2020.Schimbul de informaþii realizat încadrul acestei structuri ar putea, petermen lung, sã descrie în mod detaliatacþiunile partenerilor sociali ºi ale altororganizaþii reprezentative ale societãþiicivile din diferite þãri, fãcând astfelcunoscutã participarea acestora lanoua Strategie Europa 2020.

La începutul lunii septembrie a.c. afost semnat la Roma un Memorandumde Înþelegere între ANCE - AsociaþiaAntreprenorilor de Construcþii din Italiaºi CCIA - Asociaþia Industriei de Con-strucþii din China, prin care ambelepãrþi convin sã acþioneze respectândprincipiile de reciprocitate, trans-parenþã ºi competiþie corectã.

Având în vedere acest evenimentprecum ºi comentariile de presã pecare le-a produs, preºedintele FIEC,dna. Luisa TODINI lanseazã o dez-batere transparentã, bazatã pe fapteconcrete asupra acestui subiect.

Cu aceastã ocazie, Luisa TODINI amenþionat cã s-au fãcut progrese înceea ce priveºte accesul statelor dinafara Uniunii Europene pe piaþa UE, înultimul an. Acest subiect nu se referãnumai la piaþa construcþiilor, ci priveºtestrategiile generale ale UE pentrucomerþ exterior ºi acces pe piaþainternã.

Întotdeauna vor fi pãreri diferite alesectoarelor care beneficiazã dinexportul în aceste þãri (producãtori deautomobile, uzine electromecanice,produse chimice) ºi sectoare în peri-col de a suferi pierderi din importul

activitãþilor din afara UE, de exempluconstrucþiile.

Cele douã tipuri de pãreri va trebuisã fie puse de acord pentru a se stabilio poziþie UE.

De asemenea, trebuie þinut seamaºi de acþiunile individuale la nivelnaþional, faþã de iniþiativele comuneale UE. Date fiind aceste controverse,Comitetul de conducere al FIEC ahotãrât sã propunã aceste subiecteConferinþei din cadrul Congresuluianual, care va avea loc la Sofia, diniunie 2011.

Memorandum de înþelegere între ANCE ºi CCIA


d i n s u m a rEditorial 3

Vocaþie de constructor: Hidroconstrucþia 4, 5

GIP Grup avertizeazã! 6, 7

Reconfirmarea profesionalismului 8, 9

Monitorizarea in situ a construcþiilor 10 – 12

Predare de ºtafetã la Carpatcement Holding SA 14

Ascensoare ºi scãri rulante ireproºabile 15

Ne pãrãsesc profesioniºtii:

dr. arh. Gh. POLIZU 16, 17

Un nou mare ºi modern depozit de produse 18, 19

Parteneriatul public-privat:

o nouã lege controversatã!? 20, 21

BAU 2011 – 17-22 ianuarie – München 21

De la Ansamblul Palatul Cotroceni

la ctitorii inestimabile! 22 – 25

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 28, 29

Ancore ºi micropiloþi injectaþi 30, 31

Munca de o viaþã a unui inventator

în domeniul încãlzirii 32, 33

Arta finisajelor deosebite 35

Þigle metalice, panouri sandwich,

profile galvanizate 35

Soluþii tehnice pentru izolarea fonicã

a unei hale industriale 36, 38, 39

Membrane hidroizolatoare autoadezive 37

Consultanþã pentru construcþii – investiþii 37

Organisme de certificare sisteme de management

ºi conformitate produse 39

Utilaje pentru construcþii 39

Evaluarea performanþelor

ferestrelor ºi uºilor exterioare 42 - 45

ARACO – Implicarea partenerilor sociali

ºi a societãþii civile

în cadrul Strategiei Europa 2020 46 - 48

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 7.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Pe… · 2018-12-10 · veghind la pericolul ce ne paºte ºi ne va paºte mereu din partea…...

Documents

Transcript of Pe… · 2018-12-10 · veghind la pericolul ce ne paºte ºi ne va paºte mereu din partea…...