aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 11 // 22001144

c

m

y

k

Acþiuni de ddeszãpezire

în PPucioasa!❚ În aceastã perioadã s-a acþionat pe strãzile oraºuluiPucioasa cu mai multe utilaje de deszãpezire (3 bob-cat-uri, 4 buldoexcavatoare, 1 basculantã 9 MCUB, 1 basculantã 12 MCUB, 2 basculante 20 MCUB, 2autoutilitare încãrcare frontalã, 1 tractor cu remorcã,circa 30 de persoane pentru intervenþii manuale)❚ Misiunea acestora a fost îngreunatã de maºinile parcate necorespunzãtor, lucrãtorii primãriei fiind obligaþi sã cureþe zãpada cu ajutorul lopeþilor

Primãria PPucioasaderuleazã pproiectul

„Promovarea tturisticã a oobiectivului bbalnear

Bãile PPucioasa”

„Un sserviciu de ppoliþie ccomunitarã mmodern,Pucioasa, uun ooraº mmai ssigur”

❚ În perioada mai 2008-mai 2009 a fost implementatacest proiect, în parteneriat cu Instituþia PrefectuluiJudeþul Dâmboviþa ❚Valoarea totalã a proiectului afost de 120.389 euro, din care 105.851,6 euro finan-þare nerambursabilã, iar contribuþia localã se asi-gurã din salariile echipei de proiect: 14.537,40 euro

■■■■ ppaagg iinnaa 33

Clasa ppregãtitoare 22014 ––încep îînscrierile!

■■ pagina 8

■■■■ ppaagg iinnaa 88

■■■■ ppaagg iinnaa 55

Pucioasa ºi CCartaxo -

localitãþi îînfrãþite■■ pagina 3

PPrreeggããttiirrii ppeennttrruu ssããppttããmmâânnaa „„SSãã ººttiiii mmaaii mmuullttee,,

ssãã ffiiii mmaaii bbuunn”” llaa ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã

„„MMiihhaaii VViitteeaazzuull””

MMooººtteenniirreeaa vvoolluunnttaarriilloorr PPeeaaccee CCoorrppss

llaa ªªccooaallaa NNrr.. 44 „„EElleennaa DDoonniiccii CCaannttaaccuuzziinnoo””

■■ pagina 6

■■ pagina 4

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea acoperirii

definitive din excedentul bugetu-lui local a deficitului secþiunii dedezvoltare înregistrat la31.12.2013.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea planului

de acþiuni sau lucrãri de intereslocal, întocmit conform art. 6 alin(7) din Legea nr. 416/2001privind bugetul minim garantatcu modificãrile ºi completãrileulterioare.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Actualizarea chiriei

lunare cu rata inflaþiei ºi indicelede creºtere a preþurilor de con-sum comunicat de Direcþia deStatisticã, pentru Servicii dinperioada curentã dec. 2013 ºiperioada de referinþã dec. 2012de 3,43%, pentru spaþiile co-merciale ºi terenurile închiriate,ce aparþin domeniului public ºidomeniului privat al U.A.T. OraºPucioasa începând cu data de01.02.2014.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Completarea Hotã-

rârii Consiliului Local Pucioasanr. 53/28/03/2013 privind „Apro-barea anexei nr. 1 la contractul

de delegare a gestiunii serviciu-lui public de administrare adomeniului public ºi privat deinteres local al OraºuluiPucioasa, încheiat între U.A.T.Oraºul Pucioasa ºi S.C. ServiciiComunitare de Utilitãþi PublicePucioasa S.R.L.”, cu Anexa 3

care face parte integrantã dinprezenta hotãrâre.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea Planului

Urbanistic Zonal (PUD) –Construire magazie – str.Fântânelor nr. 35 (40).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea cheltu-

ielilor aferente navetei cadrelordidactice

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea indicato-

rilor aferenþi execuþiei bugetuluilocal a U.A.T. Oraºul Pucioasaîncheiate la 31 decembrie 2013(conform OMF/244/2651/2010).

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea depunerii

cererii de finanþare, aprobareabugetului proiectului ºi a indica-torilor tehnico-economici privind:Promovarea turisticã a obiectivu-lui balnear „Bãile Pucioasa”.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPrivind: Aprobarea modificãrii

HCL nr. 164/04.11.2013 privindîncheierea Acordului de Par-teneriat cu Clubul Copiilor Pu-cioasa pentru desfãºurareaactivitãþilor cuprinse în Pro-gramul de activitãþi ºi CalendarulActivitãþilor Educative Naþionale2014:

-Festivalul naþional de muzicãuºoarã „Steluþele Pucioasei”, aXII-a ediþie.

-Concursul naþional de mo-delism „Memorialul Henri Coan-dã” a XXXVIII-a ediþie.

În sensul includerii în Acordulde parteneriat a participãrii laConcursul Internaþional deMicromodele „Memorialul ZoltanSukosd”, ce va avea loc în staþi-unea Slãnic Prahova.

Hotãrâri aale CConsiliului LLocal PPucioasa ––ianuarie 22014

NaºteriPPuucciiooaassaa::Oaie Raul-Ionuþ - 06.01.2014;

Oaie Ioana-Cristina - 07.01.2014;Sora Alexia-Maria - 10.01.2014;Stoica Alina-Antonia–Paula - 14.01.2014;Dan Lavinia-Maria 28.01.2014.

Le ddorim ssããnããtate !!

Cãsãtorii Gorgon Ion ºi Gheorghe Gabriela

Loredana; Buta Ioan-Daniel ºi ChivuleþLaura-Alexandra; Leftericã Petricã-Ale-xandru ºi Botezatu Giorgiana-Lucia acttranscris Franþa; Neacºa Florin ºi NiþãAna Maria; ªtefan Adrian-Mihai ºiMateoiu Diana-Ioana; Dumitru Georgian

ºi Laszlo Lucica; Dumitrescu Rãzvan-Grigore ºi Mesaroº Corina.

Le ddorim „„Casãã dde ppiatrãã!”

Decese Aldoiu Ecaterina 79 ani; Mãlureanu

Silviu 61 ani; Matei Maria 60 ani - act

transcris Spania; Dan Elena 86 ani;Bãdescu Nicolae Viorel - 76 ani; Dicu Ion79 ani; Sbîrcea Emil - 70 ani; GheorgheElisabeta - 75 ani; Adam Mihai - 30 ani;Teodoroiu Irina - 74 ani.

Dumnezeu ssãã-ii oodihneascãã!

ÎÎnnttooccmmiitt,, iinnssppeeccttoorr MMããnniiccaa GGeeoorrggiiaannaa

Birou SStare CCivilã - iianuarie 22014

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

Lucrãtorii Primãriei oraºului Pucioasaau muncit din greu la deszãpezireaarterelor principale, precum ºi a strãziloradiacente, pentru a asigura desfãºurareaîn bune condiþii a deplasãrii cetãþenilor ºi acirculaþiei autovehiculelor. Misiunea acesto-ra a fost îngreunatã însã de maºinile par-cate necorespunzãtor. Unde utilajele dedeszãpezire nu au putut sã intervinã dincauza maºinilor staþionate, lucrãtoriiprimãriei au curãþat zãpada cu ajutorullopeþilor. Potrivit primarului Dãnuþ Bãdãu,cu utilajele pe care municipalitatea le are ladispoziþie ºi angajaþii Serviciului Comunitarde Utilitãþi Publice, s-a intervenit pentrudeszãpezirea oraºului Pucioasa în toatecartierele: Maluri, Glodeni, Pucioasa-Sat,Diaconeºti, ªerbãneºti, Bela. Edilul aapelat ºi la sprijinul populaþiei, în specialcel al conducãtorilor auto care sunt rugaþisã-ºi cureþe maºinile ºi spaþiile de parcareºi sã-ºi mute autoturismele pentru ca utila-jele de deszãpezire sã poatã acþiona.

„Zi ºi noapte, în aceastã perioadã s-aacþionat pe strãzile oraºului Pucioasa, cu

mai multe utilaje de deszãpezire (3 bobcat-uri,4 buldoexcavatoare, 1 basculantã 9 MCUB,1 basculantã 12 MCUB, 2 basculante 20MCUB, 2 autoutilitare încãrcare frontalã, 1tractor cu remorcã, circa 30 de persoanepentru intervenþii manuale). Ne-am fi doritca populaþia sã ne sprijine în primul rând îna-ºi degaja cãile de acces la curþi ºi în faþaproprietãþilor personale aºa cum prevede ºilegislaþia în vigoare. Chiar dacã am întâm-pinat greutãþi în acþiunea de deszãpezire ºidegajare a unor cãi de acces, am fãcut totposibilul sã þinem sub control circulaþiarutierã, funcþionarea spitalului, a tuturorinstituþiilor ºi accesul cetãþenilor la utilitãþipublice.”, a declarat primarul oraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.

Pentru intervenþiile din iarna anului2014/2015 s-au prevãzut sume de bani înbugetul local pentru achiziþionarea unor uti-laje de deszãpezire mai performante caresã asigure o intervenþie mai rapidã ºi efi-cientã în localitatea noastrã.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

❚ Actul de înfrãþire dintrePucioasa ºi Cartaxo a fostsemnat în data de 9 mai1998 ºi a dovedit cã relaþiilede colaborare ºi prieteniecare se pot dezvolta nudepind de distanþe, oricâtar fi acestea de însemnate

Cartaxo este o localitatea din Portugalia,cu o suprafaþã totalã de 158.2 kilometri pã-traþi ºi o populaþie de 24465 de locuitori.

Situat în câmpiile din Ribatajo, Cartaxo afost un câmp de luptã între musulmani ºicreºtini. Datoritã apropierii sale de Santarem,a fost unul din centrele disputate de forþelemusulmane ºi creºtine timp de mulþi ani, re-zultând distrugerea acestui loc. Cu toate a-cestea, Sancho al II-lea al Portugaliei a cons-

tatat cã era necesar sã repopuleze aceastãzonã, deoarece era situatã într-o zonã privi-legiatã, cu terenuri fertile. Prin urmare, el i-aatribuit lui Pedro Pacheco þara Cartaxinho(astãzi Ribeira do Cartaxo) ºi i-a dat sarcinade a construi un adãpost pentru sãraci. To-tuºi, nici Pedro Pacheco, nici urmaºii lui nuau reuºit sã realizeze aceastã sarcinã.

Tradiþia oralã sugereazã cã numele Car-taxo a fost dat de cãtre regina Elisabeta deAragon, care, într-o cãlãtorie la MãnãstireaAlmoster, s-a oprit pentru a se odihni ºi a-ºipotoli setea. În acest timp ea a ascultat cân-tecul deosebit al unei pãsãri, care îi era ne-cunoscut. Întrebând unul dintre þãrani, i s-aspus cã trilul provenea de la o pasãre numitã„cartaxos” sau „cartaxinhos”. Încântatã deloc, regina a ordonat ca acele pãmânturi,atunci numite Lugar de Fonte, sã primeascãnumele de Lugar de Cartaxo. Nu se ºtie însãdacã existã vreun adevãr în aceastã poveste.

Câmpurile, oraºul, terenurile întinse, curâul la picioarele lor, fac din Cartaxo, un loccu un peisaj deosebit. Localitatea se deose-

beºte prin terenuri agricole, în primul rând cuvii, care ocupã o mare parte. Cultivarea viþeide vie ºi producþia vinului a fost întotdeaunalegatã de Cartaxo, aceasta câºtigând titlul deCapitala Vinului din Ribatajo.

Legãturile de prietenie dintre Pucioasa ºiCartaxo sunt reconfirmate de vizitele fãcutede reprezentanþii celor douã localitãþi. Esteimportant ca progresul general sã se instale-ze cu certitudine, iar prietenia, încrederea re-ciprocã, colaborarea economicã ºi politico-socialã, sã stea la baza viitoarelor acþiuni,spune primarul oraºului Pucioasa, Dãnuþ Bã-dãu: „În ciuda distanþei relativ mari dintre lo-calitãþile Pucioasa ºi Cartaxo, noi ne dorim oapropierea ºi o statornicie a relaþiilor stabiliteîntre autoritãþile noastre locale. Sperãm carelaþia de înfrãþire dintre Pucioasa ºi Cartaxosã se menþinã ºi sã se dezvolte în continua-re. În acest sens, ne dorim sã redeschidemcanale de comunicare în vederea organizãriiunor întâlniri ºi stabilirea unor strategii decooperare viitoare.”

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

AAccþþiiuunnii ddee ddeesszzããppeezziirree îînn PPuucciiooaassaa!!

PPuucciiooaassaa ººii CCaarrttaaxxoo - llooccaalliittããþþii îînnffrrããþþiittee

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

ªcoala Gimnazialã Nr. 4 „ElenaDonici Cantacuzino” din Pucioasaa fost gazda voluntarilor agenþieiPeace Corps (Corpul Pãcii) dinanul 2006 pânã în anul 2012,aceastã agenþie încheindu-ºi cu unan mai târziu programul derulat lanoi în þarã.

Peace Corps este o agenþiecondusã de Guvernul StatelorUnite ale Americii, care desfãºoarãîn întreaga lume un program devoluntariat pentru asistenþã tehnicãºi schimb intercultural. La nivelulªcolii Nr. 4 Pucioasa, Programulde Predare a Limbii Engleze caLimbã Strãinã cu sprijinul volunta-rilor Peace Corps a fost iniþiat ºicoordonat de director prof. Geor-giana Manta ºi implementat cusprijinul profesorilor de limba en-glezã - Crina Clipea, Corina Van-cea, Larisa Stoicescu, AdrianaBãrãscu, Adina Barbu ).

Dintre voluntarii Corpului Pãcii,gãzduiþi anual de ºcoala noastrã, îiamintim pe Margaret Mehan, AnnaSturgeron, Sarah Busse ºi MeaganWardell. Aceºtia au lucrat perma-nent în echipã cu profesorii ºcolii,predând limba englezã, împãrtã-ºindu-le elevilor elemente esenþia-le ºi interesante din cultura ºi civi-lizaþia americanã. La rândul lor, vo-luntarii au asimilat cunoºtinþe refe-ritoare la specificul ºcolii, al comu-nitãþii ºi al învãþãmântului româ-nesc, la tradiþii ºi obiceiuri, ºi-auformat/dezvoltat competenþe peda-gogice ºi au fost integraþi pe deplinîn viaþa ºcolii, ei trãind ºi celebrândsuccesele ºcolii alãturi de elevii ºiprofesorii noºtri. La acomodarealor rapidã a contribuit, desigur, ºiAsociaþia de Pãrinþi a ªcolii 4 dato-ritã cãreia voluntarii au avut asigu-ratã o locuinþã confortabilã, decen-tã ºi foarte aproape de ºcoalã.

De-a lungul acestor ani, alãturide profesorii ºcolii, aceºtia au con-tribuit la modelarea caracterelorelevilor noºtri, lãsând în ºcoalã omoºtenire culturalã ºi spiritualã,care a pus amprenta asupra celorce astãzi sunt frânturi din sufletelelor. De exemplu, în perioada volun-tariatului lui Margaret Mehan a fostiniþiat ºi lansat proiectul Halloween,acesta devenind o activitate de tra-diþie a elevilor ºcolii tocmai fiindcãle dezvoltã acestora abilitãþile delider, de organizare ºi de asumarea responsabilitãþilor, de rezolvare aunor probleme din viaþa realã.Anna Sturgeon a adãugat proiectu-lui ºcolii Ziua Culorii Verzi acþiuneacivicã în comunitate May Day, con-ferind o mai mare amploare acti-

vitãþilor ecologice ºi de voluntariatîn beneficiul comunitãþii, desfãºu-rate de elevi. Sarah Busse ºiMeagan Wardell au colaborat cuprofesoarele de limbã englezãCrina Clipea, Corina Vancea, Lari-sa Stoicescu, Alina Ianeþ ºi cu unalt voluntar al Corpului Pãcii - JonSawyer - repartizat la Liceul Teh-nologic Aurel Rainu din Fieni, laorganizarea activitãþilor din cadrultaberei de învãþare a limbii engle-ze, derulate în fiecare vacanþã devarã. Activitãþile au avut ca scopdezvoltarea competenþelor de co-municare ale elevilor în limba en-glezã ºi a abilitãþilor pentru viaþã,abordând teme variate ºi îndrãgitede elevi precum: prietenia, prote-jarea mediului, stilul de viaþã sãnã-tos, preparatele culinare, jocurile înaer liber ºi focul de tabãrã. Pictândîmpreunã cu elevii pereþii exterioriai Centrului de Documentare ºi in-formare al ºcolii, Meagan Wardell acontribuit la înfrumuseþarea mediu-lui ºcolar, amintindu-ne prin mesa-jul ei faptul cã „Natura este viaþa”.De asemenea, toþi voluntarii aufost implicaþi în activitãþile cursuri-lor opþionale în limba englezã, atâtla primar, cât ºi la gimnaziu, ºi încelebrarea semestrialã a Serii lim-bii engleze.

Acum, moºtenirea acestor vo-luntari americani dãinuieºte prinelevii noºtri - amprenta lor vie. Odovadã certã a acestui fapt oreprezintã rezultatele deosebite

obþinute în fiecare an de elevi laOlimpiada de limba englezã ºi laExamenul Internaþional Cam-bridge, desfãºurat în luna iulie –pentru ciclul primar, secþiunileMovers ºi Flyer, iar pentru gimna-ziu, Preliminary English Test. Exa-minatorii de la Consiliul Britanic aufost impresionaþi de nivelul ridicatal competenþelor de comunicare înlimba englezã ale elevilor ºcolii,care au afirmat cã la orele deenglezã se simt „ca în rai” (like inHeaven) ºi au apreciat faptul cã,deºi era vacanþã, copiii purtau uni-forma ºcolii cu mândrie. În fiecarean, toþi elevii au promovat exame-nul, foarte mulþi dintre ei obþinândcea mai înaltã distincþie - Pass withdistinction (Promovat cu distincþie).

Chiar dacã acum voluntariinoºtri se aflã la mii de kilometri dis-tanþã de noi, legãtura cu ei estevie, mai ales datoritã internetului ºiinstrumentelor digitale, dar ºi core-spondenþei clasice, prin poºtã. Mainou, colaborarea dintre aceºtia ºiprofesorii de limbã englezã dinºcoalã a dat naºtere unei activitãþiinedite. Astfel, în data de 13 ia-nuarie 2014, în ºcoalã a avut loclecþia demonstrativã la limba en-glezã, la clasa a VIII-a B, susþinutãde doamna profesoarã Clipeaªtefania Crina. Titlul lecþiei a fostNew Year’s Resolutions (Promisi-uni de Anul Nou), iar strategiile di-dactice utilizate au fost specificeabordãrii învãþãrii unei limbi strã-

ine: Reading (Citire), Writing (Scri-ere), Speaking (Vorbire), inclusivListening (Ascultare), iar materialulaudio a fost realizat de SarahBusse.

Elevii au recunoscut vocea fos-tului voluntar, fiind impresionaþi deemoþiile care o fãceau sã vibreze,dar ºi de cãldura mesajului trans-mis de Sarah: „Îmi este atât de dorde voi toþi ºi nu-mi vine sã cred cãsunteþi deja în clasa a VIII-a!”, „Nuvoi înceta nicicând sã-i iubesc peelevii noºtri.” Ei ºi-au amintit cudrag de iniþiatoarea taberei delimbã englezã English and Natureºi de momentele plãcute petrecuteîmpreunã. De asemenea, aceºtiaau fost fericiþi sã afle cã Sarah îºidoreºte ca într-o bunã zi sã sepoatã întoarce în þara noastrã ºisã-ºi reîntâlneascã foºtii elevi.

ªi pentru cã lecþia a abordat te-ma promisiunilor la început de an,comunicarea elevilor a vizat as-pecte legate de viaþa de ºcolar, deideea de a deveni prieteni mai bun,dar ºi cetãþeni mai activi, care sãrespecte mediul înconjurãtor. Ast-fel, elevii ºi-au fãcut promisiuni faþãde ei înºiºi, pentru a-ºi îmbunãtãþiviaþa fie renunþând la ceea ce nu afost bun, fie încercând ceva nou,fie continuând ceea ce au fãcutbine. Una dintre concluziile des-prinse în cadrul acestei lecþii a fostaceea cã dorinþa de autodepãºirea unui om constituie o provocarenu numai faþã de sine însuºi, ci ºi

pentru lumea în care trãim.Astãzi, elevi, profesori ºi pãrinþi

ne amintim cu multã plãcere ºi cu ouºoarã nostalgie de perioada gãz-duirii voluntarilor americani ºi pri-vim cu încredere viitorul, cãci flu-enþa exprimãrii în limba englezã ºiexemplele de viaþã oferite de aceº-tia se regãsesc acum la eleviinoºtri.

Tradiþia de a învãþa altfel limbaenglezã este acum continuatã înªcoala 4 prin implicarea elevilor înproiectul internaþional „School andClassroom Programme”.

Proiectul are ca obiective dez-voltarea unor relaþii de cooperareîntre elevii din diferite þãri ale lumii,compararea diferitelor culturi dincare fac parte, a sistemelor deeducaþie, dezvoltarea competenþe-lor de comunicare într-o limbã strã-inã, crearea unor relaþii de priete-nie, dobândirea unor noi cunoº-tinþe ºi valori. Astfel, colectivul cla-sei a 6-a C, sub îndrumarea coor-donatorului, prof. G. Manta au în-ceput deja primele schimburi descrisori, în cadrul miniproiectuluiPen Pal ºi realizare/schimb de PPTcu douã ºcoli din USA: Mountai-neer Middle School, WestVirginiaºi Girl Scouts of Tropical, Miami,Florida.

Aºadar, mulþumim, dragi volun-tari ai Corpului Pãcii, pentru moº-tenirea dãruitã ªcolii 4!

PPrrooff.. CCrriinnaa CClliippeeaaPPrrooff.. GGeeoorrggiiaannaa MMaannttaa

1. Calea Lactee conþine peste 100 miliardede stele? 2. Atunci când ne uitãm noaptea la stelele

de pe bolta cereascã, impresia cã acesteatremurã este doar un efect optic? Acest feno-men este cauzat de refracþia neregulatã pecare lumina stelelor o primeºte la trecerea înatmosfera Pãmântului înainte de a ajunge laochii noºtri.3. Dacã fiecare stea din Calea Lactee ar fi

un grãunte de sare, cantitatea totalã ar um-ple o piscinã olimpicã? 4. Pe Lunã au pãºit 12 astronauþi, care au

adus pe Terra 382 kg de rocã? 5. Aºa numitele gãuri negre sunt invizibile?

În ele nu existã timp sau spaþiu, dacã se pã-trunde într-o gaurã neagrã totul va fi turtit dinpãrþi ºi tras de ambele capete. În interiorulunei gãuri negre nimic nu supravieþuieºte, ci

este sfãrâmat în mici particule atomice.6. În deºertul Arizona (SUA) se pãstreazã

un crater meteoritic cu un diametru de 1.6 kmºi o adâncime de 182 de m, unde se presu-pune cã a cãzut un meteorit în urma cu10000 de ani? Se pare cã meteoritul cântã-rea 1 milion de tone.7. Meteoriþii se aprind când pãtrund în at-

mosfera Pãmântului datoritã frecãrii cu ae-rul? Prin ardere se consumã ºi astfel nu a-jung pe suprafaþa terestrã decât cei mai mari.8. Dimensiunea meteoriþilor variazã de la

cea a unui grãunte pânã la mãrimea bolo-vanilor sau a blocurilor? 9. Cometa este compusã din cap ºi coadã?

Capul este alcãtuit din praf ºi gaze îngheþate,iar coada din gaze? Pe mãsurã ce se apropiede Soare, coada îºi mãreºte lungimea pânãla milioane de km.

10. În prezent sunt cunoscute peste 700 decomete? 11. Din Sistemul Solar mai fac parte ºi co-

metele? Numite ºi „stele cu coadã”, acesteaapar la anumite intervale de timp, deplasân-du-se în jurul Soarelui pe orbite foarte alun-gite, uneori mult dincolo de Pluto. Cu câtorbita este mai alungitã, cu atât cometa va fivãzutã mai rar.12. Dacã forma lunii este de secerã (în forma

literei C) - luna este în descreºtere, iar cândeste în forma convexã (în forma literei D) - lunaeste în creºtere? Litera descrie exact inversfaza lunii - D - în Creºtere, C - în Descreºtere.13. Vorba cã „Soarele ºi Luna nu se întâl-

nesc niciodatã” este falsã? Sunt zile cândSoarele ºi Luna rãsar în acelaºi timp. Deexemplu, în zilele cu Lunã Nouã, Soarele ºiLuna rãsar în acelaºi timp ºi apun aproxima-tiv concomitent - la câteva minute diferenþã -iar în zilele cu Lunã Plinã, Luna apune exactla rãsãritul Soarelui.14. Luna nu traverseazã bolta cereascã

neapãrat noaptea. Existã nopþi fãrã Lunã,pentru cã Luna a traversat cerul în timpul

zilei. Aºa se explicã faptul cã în unele zilesenine Luna poate fi vãzutã pe cer ºi în tim-pul zilei.15. Singura lunã în care nu a fost Lunã

plinã de-a lungul istoriei a fost februarie1865? 16. Mediul interstelar nu este gol? Este

ocupat de un amestec de gaze ionizate ºipraf, care produce o atenuare observabilã aluminii stelelor.17. Se vorbeºte despre o a 13-a zodie,

plasatã între Capricorn ºi Vãrsãtor, pe numeOphiucus? 18. Cutremure existã nu doar pe Pãmânt, ci

ºi pe Luna, Soare, alte planete ºi chiarstele? Se presupune de cãtre specialiºti cãactivitatea seismicã pe planeta Marte a fostfoarte intensã de-a lungul istoriei sale, însãîn prezent cutremurele înregistrate aici suntde micã magnitudine.19. Majoritatea stelelor, a sateliþilor, a

cometelor ºi uraganelor din naturã au numefeminine? 20. Pe stelele neutronice, o linguriþã cân-

tãreºte cât un om pe Pãmânt?

ªtiaþi ccã?

Moºtenirea vvoluntarilor PPeace CCorpsla ªªcoala NNr. 44 „„Elena DDonici CCantacuzino”

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Dezvoltarea unui turism durabil înoraºul Pucioasa este absolut necesarãavând în vedere cã oraºul este staþiuneturisticã de interes naþional cu caracterbalnear ºi balneoclimateric recunoscute,deþinând resurse minerale de sulf(pucioasa) ºi chiar de apã iodatã, dar ºiun patrimoniu natural ºi antropic atractivpentru turiºti. Administraþia oraºului estehotãrâtã în demararea unor proiecte mariîn dezvoltarea infrastructurii turistice ºipromovarea turisticã a edificiilor istoriceºi culturale. Decizia politicã este hotãrâ-toare în astfel de cazuri dar ea trebuieînsoþitã de o fundamentare corectã detehnici de implementare eficiente ºi de oprogramare a dezvoltãrii. Din aceastacauzã U.A.T. Oraº Pucioasa îºi va asumarolul legitim de lider al întregii strategii dedezvoltare a turismului balnear atât înceea ce priveºte direcþiile de dezvoltarecât ºi realizarea obiectivelor punctuale.

Promovarea turisticã a BãilorPucioasa este un proiect prioritar în vi-ziunea administraþiei locale.

Obiectivul general al proiectuluiconstã în promovarea turisticã a„Bãilor Pucioasa” prin crearea unuibrand turistic naþional, care va contribui lavalorificarea potenþialului baleno-clima-teric ºi cultural-istoric, la îmbunãtãþireaimaginii localitãþii, regiunii ºi a României,ºi la stimularea creºterii economice aoraºului Pucioasa, prin turism.

Obiectivele specifice constau înextinderea sezonului turistic pe tot timpulanului, crearea condiþiilor pentru practi-carea mai multor forme de turism (turismbalnear, turism cultural, turism ecumenic,turism festivalier etc.), creºterea numãru-lui de turiºti ºi crearea unor noi locuri demuncã.

Produsul turistic promovat prin acestproiect constã în elaborarea de studii defundamentare istorico-ºtiinþifice întocmitede experþi atestaþi MCPN (Legea422/2001 ) care sã conducã în final laelaborarea unei Enciclopedii turistice aBãilor Pucioasa ºi a altor materiale pu-

blicitare (albume foto; broºuri; pliante;cãrþi poºtale; postere; hãrþi turistice; con-strucþie pagina web etc.), care vor fifolosite pentru promovarea brandului tu-ristic creat prin organizarea de eveni-mente ºi misiuni; participarea la târguri ºiexpoziþii în þarã; activitãþi de marketingdirect (distribuþie fluturaºi publicitari,scrisori personalizate, distribuþie pliante);marketing prin internet; inserþii publicitareîn presã etc.

DDuurraattaa ddee iimmpplleemmeennttaarree aa pprrooiieeccttuulluuiieessttee ddee 1188 lluunnii..

CChheellttuuiieellii eelliiggiibbiillee pprrooiieecctt:: 779966..225500 lleeiiCChheellttuuiieellii nneeeelliiggiibbiillee pprrooiieecctt:: 00TT..VV..AA..:: 119911..110000 lleeiiVVaallooaarreeaa ttoottaallãã aa pprrooiieeccttuulluuii:: 998877..335500 lleeiiCCoonnttrriibbuuþþiiaa pprroopprriiee:: 1155..992255 lleeiiAAssiisstteennþþãã ffiinnaanncciiaarrãã nneerraammbbuurrssaabbiillãã

ssoolliicciittaattãã:: 778800..332255 lleeiiProiectul este în faza de evaluare de

cãtre Autoritatea pentru Turism din cadrulGuvernului.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Primãria PPucioasa dderuleazã pproiectul„Promovarea tturisticã

a oobiectivului bbalnear BBãile PPucioasa”

❚ Valentine’s Day ºi Dragobetele... douã sãrbãtori dedicateiubirii, douã ocazii pentru a ne arãtadragostea faþã de persoana iubitã❚ În timp ce una este de import, cealaltã este specificromâneascã❚Valentine’s Day estecunoscutã drept ziua îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã ºi se sãrbãtoreºte pe 14 februarie ❚ Dragobete este denumirea româneascãpentru ziua îndrãgostiþilor,zi care se sãrbãtoreºte pe 24 februarie

Pe 24 februarie, în ziua când BisericaOrtodoxã sãrbãtoreºte Aflarea CapuluiSfântului Ioan Botezãtorul, spiritualitateapopularã consemneazã ziua lui Drago-bete, zeu al tinereþii în Panteonul autoh-ton, patron al dragostei ºi al bunei dis-poziþii. Sãrbãtoarea de Dragobete esteconsideratã echivalentul românesc alsãrbãtorii Valentine’s Day, sau ziuaSfântului Valentin. Etimologia cuvântului

a fost dezbãtutã de numeroºi etnologi ºifilologi, propunându-se variate explicaþiipentru originea sa. Dragobetele se dife-renþiazã de blajinãtatea Sfântului Valentindin tradiþia catolicã, fiind un bãrbatchipeº, un neastâmpãrat ºi un nãvalnic.Preluat de la vechii daci, unde Dragobe-tele era un peþitor, românii au transfiguratDragobetele în protectorul iubirii celorcare se întâlnesc în ziua de Dragobete,iubire care þine tot anul, aºa cum ºipãsãrile „se logodesc” în aceastã zi. Cuaceastã ocazie, satele româneºti rãsu-nau de veselia tinerilor ºi de zicala:Dragobetele sãrutã fetele. Sunt multecredinþele populare cu referire la Dra-gobete. Astfel se spunea cã cine partici-pa la aceastã sãrbãtoare avea sã fie feritde bolile anului, ºi mai ales de febrã, ºicã Dragobetele îi ajutã pe gospodari sãaibã un an îmbelºugat.

De partea cealaltã îl gãsim pe SfântulValentin, un preot care în timpul domnieiîmpãratului Claudiu al II-lea a fost con-damnat la moarte. Se pare cã preotulValentin era singurul care îi ajuta pe tinerisã se cãsãtoreascã în secret, dupã ceîmpãratul a interzis cãsãtoriile ºi logod-nele în Roma, considerând cã soldaþiinecãsãtoriþi se luptau mai bine decât ceicãsãtoriþi. Ultimele cuvinte pe care a maiavut putere sã le spunã Valentin înaintesã moarã au fost „al tãu Valentin”, cuvintecare au fost notate de fiica lui Asterius ºicare au devenit, mai târziu, motivaþiapentru scrisorile ºi felicitãrile de ZiuaÎndrãgostiþilor.

În 496, papa Gelasius a oficializatdata de 14 februarie ca ziua SfântuluiValentin. Treptat, 14 februarie a devenit

ziua în care se fãcea schimb de mesajede dragoste, iar Valentin a devenit sfântulpatron al îndrãgostiþilor. Ziua era sãrbã-toritã prin trimiterea de cadouri cumesaje de dragoste.

Avem aºadar, în luna februarie, douãmotive în plus de sãrbãtoare, douã zile încare iubirea este la loc de cinste.

TTrraaddiiþþiiii ddee DDrraaggoobbeetteeDragobetele era ziua în care fetele ºi

bãieþii se îmbrãcau în haine de sãrbã-toare ºi porneau în grupuri prin lunci ºipãduri, cântând ºi cãutând primele floride primãvarã. Fetele strângeau înaceastã zi ghiocei, viorele ºi tãmâioase,pe care le puneau la icoane, pentru a lepãstra pânã la Sânziene, când le arun-cau în apele curgãtoare. Pe de altã parteîn dimineaþa aceleiaºi zile, fetele ºifemeile tinere strângeau zãpadaproaspãtã, o topeau ºi se spãlau pe capcu apa astfel rezultatã, crezând cã voravea pãrul ºi tenul mult mai frumos ºi maiproaspãt.

De obicei, tinerii, fete ºi bãieþi, seadunau mai mulþi la o casã, pentru a-ºi„face de Dragobete”, fiind convinºi cã, înfelul acesta, vor fi îndrãgostiþi întregul an,pânã la viitorul Dragobete. Un alt crezlegat de aceastã zi era acela cã deDragobete pãsãrile migratoare se adunãîn stoluri, ciripesc, îºi aleg perechea ºiîncep sã-ºi construiascã cuiburile.Oamenii bãtrâni þineau aceastã zi pentrufriguri ºi alte boli.

De Dragobete se fãceau logodne sim-bolice pentru anul urmãtor (uneori leurmau logodnele adevãrate) sau fetele ºibãieþii fãceau frãþii de sânge. La prânz,fetele începeau sã coboare spre sat în

fugã, în sudul României aceastã goanãfiind numitã „zburãtorit”. Fiecare bãiaturmãrea fata care îi plãcea. Dacã flãcãulera iute de picior ºi fetei îi plãcea respec-tivul urmãritor, atunci avea loc o sãrutaremai îndelungatã în vãzul tuturor. Sãrutulera logodna ludicã a celor doi, cel puþinpentru un an de zile, de multe ori astfelde logodne veneau înaintea logodneloradevãrate.

TTrraaddiiþþiiii ddee VVaalleennttiinnee’’ss DDaayySe spune cã dacã ai gãsit o mãnuºã

de Valentine’s Day cu siguranþã cel carea pierdut-o îþi va fi soþ. Conform tradiþiei,dacã pe deasupra ta zboarã o vrabie, tevei cãsãtori cu un bãrbat sãrac, dar vei fifoarte fericitã, iar dacã vei vedea un sti-clete, soþul tãu va fi bogat. De asemenea,primul nume de bãrbat pe care îl auzi înziua de 14 februarie va fi numele viitoru-lui tãu soþ. În ziua de Sfântul Valentin, ceicare lucreazã la construirea unei bisericispun rugãciuni ºi se spovedesc.

În dimineaþa acestei zile, se puneagheasmã în apã, pentru ca toate ani-malele de casã sã bea din ea, iar dacãSfântul Valentin picã lunea, gospodarii nupun cloºca în nici o zi de luni de peste an.Cei credincioºi sau superstiþioºi aleg sãmãnânce o singurã datã în aceastã zi ºinu gãtesc cu grãsime.

Mai mult decât atât, dacã porumbeiisãlbatici se întorc pe 14 februarie, estesemn de primãvarã. Aþa cum se ºtie,Valentine’s Day este o sãrbãtoare împru-mutata. Sãrbãtoritã în multe dintre þãrilelumii, Valentine’s Day are semnificaþiidiferite ºi „beneficiazã” de tradiþii diferite.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Valentine’s DDay vvs. DDragobete

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Aºa cum ne-am obiºnuit în ultimii doi ani,o sãptãmânã din luna aprilie, copiii vor fielevi, dar fãrã ghiozdan. În acest an sãp-tãmâna 7-11 aprilie va fi dedicatã activitãþiloreducative extracurriculare ºi extraºcolare, încadrul programului numit „Sã ºtii mai multe,sã fii mai bun”, care se va desfãºura dupã unorar special.

ªcoala noastrã îºi elaboreazã ºi orga-nizeazã programul în funcþie de propunerilepãrinþilor, ale elevilor ºi specificul comunitãþiilocale. Programul include toþi copiiipreºcolari/elevi ºi toate cadrele didacticecare nu participã la faza naþionalã aolimpiadelor ºi concursurilor ºcolare.

TTiippuurrii ddee aaccttiivviittããþþii care pot fiorganizate în programul „Sã ºtii mai multe, sãfii mai bun”: activitãþi culturale, activitãþi tehni-co-ºtiinþifice, activitãþi sportive, activitãþi deeducaþie pentru cetãþenie democraticã, acti-vitãþi de voluntariat, caritate, implicare însocietate, responsabilitate socialã, relaþii ºicomunicare, activitãþi de educaþie pentrusãnãtate ºi stil de viaþã sãnãtos, activitãþi deeducaþie ecologicã ºi de protecþie a mediuluiactivitãþi de educaþie rutierã, PSI, educaþiepentru reacþii corecte în situaþii de urgenþãetc.

Din eexperienþa aanuluit ttrecutActivitatea „Jandarmii - prietenii noºtri” a

fost planificatã în urma consultãrii elevilor ºila propunerea acestora, de cãtre profesorii –diriginþi ai claselor a VII-a A ºi s-a desfãºuratcu ocazia Zilei Jandarmeriei. Întâlnirea fostorganizatã în colaborare cu Bibliotecaorãºeneascã Pucioasa ºi cu Jandarmerialocalã. În cadrul acþiunii, s-a prezentat pentruînceput istoricul acestei Arme, locul ºi roluljandarmilor în societate.

Partea cea mai atractivã a fostprezentarea armamentului din dotare (ceea

ce a stârnit o reacþie de admiraþie ºi deîncântare din partea elevilor), a echipamen-tului ºi a unor metode de intervenþie (ceea cea provocat uimire, dar ºi curiozitate ºi satis-facþie) ºi mai ales a tehnicilor deautoapãrare. Discuþiile interactive, rãspun-surile prompte la întrebãrile elevilor, explicaþi-ile pertinente ºi accesibile, dar mai alesdemonstraþiile realizate de membrii echipeide intervenþie, ºi în special exersarea aces-tora împreunã cu elevii dornici de a învãþatehnici elementare de autoapãrare - au fãcutdin aceastã întâlnire o activitate foarte apre-ciatã de elevi, greu de uitat.

MMããrrttuurriiii rreelleevvaannttee ppeennttrruu rreeuuººiittaa aaccttiivviittããþþiiii„Cel mai mult am apreciat, la întâlnirea cu

jandarmii, demonstraþiile de imobilizare a

infractorilor ºi mai ales demonstraþiile deautoapãrare, deoarece sunt foarte eficienteîn caz de pericol” (A.V., elevã).

„Mie mi-a plãcut cel mai mult cum ne-aupovestit despre Jandarmerie, cum ne-au datexemple, cum ne-au arãtat ºi ne-au descrisarmele. Se vede ca domnul cãpitan a fostprofesor de istorie!” (B.P., elevã)

„M-am simþit în centrul atenþiei atuncicând jandarmii m-au invitat în faþa colegilor,pe saltele, ºi mi-au arãtat tehnici deautoapãrare, pe care le-am exersat împre-unã. Sunt fatã ºi cred cã am nevoie sã ºtiuastfel de tehnici.” (S.A., elevã)

„Copilul meu a fost foarte încântat deîntâlnirea cu jandarmii ºi m-a testat în legã-turã cu activitãþile desfãºurate de aceºtia.Mãrturisesc cã nu am ºtiut sã-i rãspund latoate întrebãrile. M-a întrebat ce pãrere amdacã se va hotãrî sã devinã jandarm.” (A.P.,mamã)

CCââtteevvaa aaccttiivviittããþþii pprrooppuussee îînn ººccooaallaa nnooaassttrrãã

Având în vedere experienþele anilor tre-cuþi, fiecare profesor a propus activitãþi atrac-tive, care sã fie desfãºurate în acest an. Iatãcâteva dintre ele:

- Clasa Pregãtitoare A - Un personaj, omascã - punerea în scenã a unor poveºti/basme preferate

- Clasa Pregãtitoare B - Vizitã la ArtstipS.R.L. Pucioasa

- Clasa Pregãtitoare C - Vizitã la Muzeulde etnografie ºi folclor

- Clasa I A - ªi noi avem talent! - concursmuzical-artististic

- Clasa I B - Master chef - atelier gastro-nomic

- Clasa a II-a A - Micii pompieri - activitãþila Unitatea de Pompieri Pucioasa

- Clasa a II-a B - Micul ºahist - jocuri ºi

concursuri sportive- Clasa a II-a C - Educaþia pentru sãnã-

tate - acordarea primului autor (activitatepracticã)

- Clasa a III-a A - Vrem sã fim gospodari- drumeþie la Diaconeºti, observare fermã deanimale, plantare flori, pomi

- Clasa a III-a B - Anticariat de jucãrii- Clasa a III-a C - Teatru de pãpuºi- Clasa a IV-a A - Un pom, o viaþã de om!

- activitate de educaþie ecologicã ºi protecþiea mediului

- Clasa a IV-a B - Drumeþie în zona cari-erei

- Clasa a IV-a C - Concurs de culturã gen-eralã

- Clasa a V-a A - Activitãþi în colaborarecu Asociaþia Ecologicã Floare de Colþ,

- Clasa a V-a B - Natura – laboratorul debiologie practic - recunoaºterea faunei ºi flo-rei din împrejurimi

- Clasa a VI-a A - Sã învãþãm sã îngrijimnatura - plantarea unor pomi

- Clasa a VI-a B - Copiii au talent! -reprezentaþii variate ale elevilor

- Clasa a VI-a C - Ce ºtiu despre oraºulmeu?- vizite la principalele obiective industri-ale ºi turistice ale oraºului

- Clasa a VII-a A - Combaterea violenþei -întâlnire cu reprezentanþi ai Poliþiei ºiAdministraþiei locale

- Clasa a VII-a B - Educaþie juridicã- Clasa a VII-a C - Activitãþi desfãºurate la

Complexul Naþional Muzeal CurteaDomneascã

- Clasa a VIII-a A - Icoana din sufletulcopilului - picturã pe sticlã

- Clasa a VIII-a B - Excursie - salinaSlãnic Prahova

- Clasa a VIII-a C - Atelier de quilling- Clasa a VIII-a D - Acþiune de ecologizare

DDiirreeccttoorr aaddjjuunncctt,,pprrooff.. îînnvv.. pprriimmaarr PPiinnccoovviiccii AAlliinnaa--IIvvoonnaa

Dupã o binemeritatã vacanþã interse-mestrialã, elevii s-au întors la ºcoalã.Semestrul al doilea, care a început luni,10 februarie, se va încheia pe 20 iunie. Înperioada 18-20 februarie, va avea locsimularea Evaluãrii Naþionale 2014 pen-tru elevii din clasa a VIII-a.

În perioada 3 - 7 martie se desfãºoarãsimularea bacalaureatului, la care vorparticipa ºi elevii de clasa a XI-a. Deasemenea, între 6 ºi 29 mai vor fi organi-zate evaluãri naþionale pentru toþi elevii

claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a.SSiimmuullaarreeaa eevvaalluuããrriiii nnaaþþiioonnaallee ppeennttrruu

eelleevviiii ccllaasseeii aa VVIIIIII--aa ººii aa ssiimmuullããrriiii pprroobbeelloorrssccrriissee aallee eexxaammeennuulluuii ddee bbaaccaallaauurreeaattnnaaþþiioonnaall,, îînn aannuull ººccoollaarr 22001133 –– 22001144::

- 18 februarie 2014 Simulare – Limbaºi literatura românã – proba scrisã

- 19 februarie 2014 Simulare - Mate-maticã – proba scrisã

- 20 februarie 2014 Simulare – Limbaºi literatura maternã – proba scrisã

- 7 martie 2014 - afiºarea rezultatelor

SSiimmuullaarreeaa pprroobbeelloorr ssccrriissee aallee eexxaammeennuu--lluuii nnaaþþiioonnaall ddee bbaaccaallaauurreeaatt ppeennttrruu eelleevviiiiccllaasseelloorr aa XXII--aa ººii aa XXIIII--aa ddiinn aannuull ººccoollaarr22001133--22001144::

- 3 martie 2014 Simularea probei E)a)- proba scrisã - Limba si literatura ro-mânã

- 4 martie 2014 Simularea probei E)b)– proba scrisã – Limba si literaturamaternã

- 5 martie 2014 Simularea probei E)c) –proba scrisã – Proba obligatorie a profilului

- 7 martie 2014 Simularea probei E)d)– proba scrisã – Proba la alegere a pro-filului ºi specializãrii

- 14 martie 2014 - afiºarea rezultatelorÎncepând din acest an, pentru admite-

rea la liceu – media de la EvaluareaNaþionalã va avea o pondere de 75% (fa-þã de 50% cât a fost pânã acum), iarmedia generalã de absolvire a gimnaziu-lui va fi în proporþie de 25%. Decizia afost luatã în urma rezultatelor slabe de laEvaluarea Naþionalã 2013.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Încep ssimulãrile!

Pregãtiri ppentru ssãptãmâna „Sã ººtii mmai mmulte, ssã ffii mmai bbun”

la ªªcoala GGimnazialã „„Mihai VViteazul”

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Pucioasa îîn iimagini!

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul,însoþit de unul dintre pãrinþi sau, dupã caz,de reprezentantul sãu legal, de persoanadesemnatã din cadrul centrului specializataflat sub autoritatea serviciului public de a-sistenþã socialã ori de persoana cãreia i-afost încredinþat în plasament, are obligaþiasã solicite, în termenul prevãzut de lege(15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani),

eliberarea cãrþii de identitate, prezentândla ghiºeul serviciului public comunitar de e-videnþã a persoanelor urmãtoarele docu-mente:

- Cererea pentru eliberarea actului deidentitate, semnatã de minor ºi de una din-tre persoanele prevãzute la alin 1;

- certificatul de naºtere, cu care se facedovada cetãþeniei române, original ºi copie;

- actul de identitate al unuia dintrepãrinþi sau al reprezentantului legal;

- documentul cu care pãrintele facedovada adresei de domiciliu, original ºicopie;

- certificatul de cãsãtorie al pãrinþilorsau, dupã caz, hotãrârea judecãtoreascã,definitivã ºi irevocabilã, în cazul în carepãrinþii sunt divorþaþi, original ºi copie;

- chitanþa reprezentând contravaloareacãrþii de identitate (7 lei);

- documentul cu care face dovadaachitãrii, în condiþiile legii, a taxei extrajudi-ciare de timbru (5 lei)

SSPPCCLLEEPP PPuucciiooaassaaaagg.. ººeeff ddee ppoolliiþþiiee TToohhããnneeaannuu EEmmaannuueell

iinnsspp.. IIoorrddaacchhee MMiihhaaeellaa--OOaannaa

EElliibbeerraarreeaa aaccttuulluuii ddee iiddeennttiittaattee llaa îîmmpplliinniirreeaa vvâârrsstteeii ddee 1144 aannii

ffoottoo:: MMããddããll iinn AAnnccaa

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

c

m

y

k

❚ Program finanþat în cadrul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraþiei la nivel local

În perioada mai 2008-mai 2009, înoraºul Pucioasa, judeþul Dâmboviþa, a fostimplementat proiectul „Un serviciu depoliþie comunitarã modern – Pucioasa, unoraº mai sigur” în parteneriat cu InstituþiaPrefectului Judeþul Dâmboviþa.

În ultimii ani, în special dupã aprobareaºi actualizarea strategiei guvernamentaleprivind accelerarea reformei administraþieipublice pentru 2004-2006, autoritãþile pu-blice locale se aflã într-un proces continuude modernizare atât a structurilor insti-tuþionale, dar ºi la nivel de metode ºi tehni-ci de înfãptuire a actului administrativ.

Procesul de descentralizare adminis-trativã la nivelul oraºului Pucioasa pre-supune utilizarea de resurse financiareimportante pentru asigurarea suportuluilogistic ºi a pregãtirii resurselor umanenecesare desfãºurãrii unei activitãþi efi-ciente de prestare a serviciilor publice.Este ºi cazul serviciului de poliþie comuni-tarã, al cãrui stadiu de dezvoltare putea ficaracterizat înainte de implementareaproiectului prin:

● baza materialã învechitã ºi insufi-cientã (1 calculator pentru 22 angajaþi);

● pregãtirea insuficientã a personaluluiîn domenii precum: utilizarea calculatoru-lui, psihologie ºi negociere, managementulsituaþiilor de crizã.

Principalele obiective ale proiectului aufost: scãderea cu aproximativ 30% a eveni-mentelor de natura celor pe care trebuie sãle rezolve serviciul de poliþie comunitarã(scandaluri în ºcoli, furturi din gospodãriileoamenilor, furturi de la agenþii economici)pe aria de acoperire a oraºului, respectivdiminuarea cu aproximativ 50% a timpuluide intervenþie a personalului serviciului depoliþie comunitarã.

Valoarea totalã a proiectului a fost de120.389 euro, din care 105.851,6 eurofinanþare nerambursabilã, iar contribuþialocalã se asigurã din salariile echipei deproiect: 14.537,40 euro.

Grupurile þintã ale proiectului sunt: ce-tãþenii oraºului Pucioasa; agenþii econo-mici de pe raza oraºului Pucioasa, dar ºiposibilii viitori investitori; angajaþii serviciu-lui de poliþie comunitarã al oraºului

Pucioasa; angajaþii primãriei oraºului Pu-cioasa; autoritãþile locale vecine; autoritã-þile publice judeþene; instituþiile publice de-concentrate de la nivel judeþean.

Prima etapã a proiectului a constat îninformarea tuturor celor interesaþi în legã-turã cu proiectul, obiectivele ºi calendarulde desfãºurare a acestuia cu scopul de adetermina o mai bunã cunoaºtere ºi un in-teres crescut al grupurilor þintã privindproblematica abordatã de proiect (serviciulde poliþie comunitarã), dar ºi faþã de finan-þarea provenind de la Uniunea Europeanã.

Cea de-a doua etapã a vizat achiziþio-narea bunurilor/serviciilor, conform proce-durilor prevãzute de OUG nr. 34/2006privind achiziþiile publice. Dupã încheiereaprocedurilor de achiziþie publicã ºi dupãpredarea dotãrilor ºi punerea în funcþiunea echipamentelor, serviciul de poliþiecomunitarã a dispus de baza tehnicã nece-sarã realizãrii unei activitãþi eficiente.

O altã etapã importantã a fost participa-rea la cursurile de psihologie ºi negociere,respectiv de managementul situaþiilor decrizã de cãtre componenþii serviciului depoliþie comunitarã. Astfel resursele umaneau fost pregãtite pentru a face faþã situaþi-ilor dificile.

Ulterior, grupul þintã a participat lacursurile de ECDL prin care s-a dorit asi-gurarea creºterii abilitãþilor de lucru cu cal-culatorul ºi la cursuri de protecþia mediuluiºi egalitatea de ºanse, care au asigurat,atât la nivelul serviciului de poliþie comuni-tarã, cât ºi la nivelul primãriei oraºuluiPucioasa, premisele respectãrii corecte adouã principii foarte importante în acestmoment în Uniunea Europeanã: dez-voltarea durabilã ºi egalitatea de ºanse.

Ultima etapã a fost reprezentatã deconºtientizarea ºi diseminare a informaþi-ilor despre proiect (obiectiv, rezultate,activitãþi, realizãri etc.), foarte importantãîn comunitatea localã pentru înþelegerea ºirespectarea rolului serviciului de poliþiecomunitarã, dar ºi a faptului cã UniuneaEuropeanã, prin programele sale, finan-þeazã acþiuni îndreptate spre creºtereacalitãþii vieþii.

În ceea ce priveºte sustenabilitateaproiectului, aceasta a fost asiguratã prinsusþinerea cu resurse din bugetul local aactivitãþilor serviciului poliþiei comunitare,cât ºi mentenanþa echipamentelor ºidotãrilor achiziþionate prin proiect. Deasemenea, seminarele de informare a

grupurilor þintã ale proiectului au creatpremisele respectãrii reglementãrilor legis-lative de cãtre cetãþeni ºi agenþi economici,dar ºi a sprijinirii de cãtre aceºtia a activi-tãþilor serviciului de poliþie comunitarã.

Principalele rezultate ale proiectuluisunt: 11 persoane instruite în domeniulpsihologiei ºi negocierii ºi cel al manage-mentului situaþiilor de crizã; 5 persoaneinstruite pe tematica ECDL; 11 persoaneinstruite pe protecþia mediului ºi egalitateade ºanse; 1 sediu dotat corespunzãtorpentru poliþia comunitarã; 1 sistem decamere de supraveghere funcþional, avândîn componenþã 12 camere mobile am-plasate in zone de interes ºi 4 kituri a cate8 camere amplasate în 4 unitãþi de învãþã-mânt; 1 infochioºc funcþional la dispoziþiacetãþenilor; 1 sistem de afiºaj electronicfuncþional la dispoziþia cetãþenilor; 6 vehi-cule achiziþionate; 400 materiale de pre-zentare a proiectului pentru grupurile þintã;200 afiºe postate în oraº; 1.000 pliante dis-tribuite de zilele oraºului; 3.000 pliante cuinformaþii legate de serviciul de poliþiecomunitarã distribuite pe 9 mai 2008; 750mape cu materiale de prezentare a proiec-tului de împãrþit la seminare; 1 placã pen-tru amplasare permanentã la sediul poliþieicomunitare; 1 banner pentru seminarul dedeschidere ºi cel de închidere a pro-iectului.

Pe data de 12 decembrie 2013, munici-piul Braºov a gãzduit reprezentanþii celormai active administraþii publice locale dinRomânia, reuniþi cu ocazia Galei Con-cursului Naþional de Proiecte din Admi-nistraþia Publicã Localã „Cele Bune sã se-adune!”. Cel mai bun proiect la secþiuneaOrdine Publicã, la nivelul Regiunii SudMuntenia, a fost câºtigat de OraºulPucioasa, cu proiectul „Un serviciu depoliþie comunitarã modern – Pucioasa, unoraº mai sigur”.

Primarul oraºului Pucioasa, Dãnuþ Bã-dãu, a fost prezent la decernarea premiilor,iar prin alocuþiunea sa a mulþumit orga-nizatorilor ºi echipei de implementare aproiectului din primãria Pucioasa: HosszuMihail (manager de proiect), Damian Va-lentin (asistent proiect), Mangalagiu Adrian(responsabil tehnic), Catanã Gimona (res-ponsabil achiziþii publice), Sârboiu Adriana(responsabil financiar), Niþu Gheorghe (ex-pert cheie 1 Poliþia comunitarã).

IInngg.. HHoosssszzuu MMiihhaaiill –– mmaannaaggeerr pprrooiieecctt

„Un sserviciu dde ppoliþie ccomunitarã mmodern -Pucioasa, uun ooraº mmai ssigur”

❚ Înscrierea copiilor în clasa pregãti-toare ºi în clasa I va avea loc începândcu 24 februarie, iar listele cu eleviiînscriºi în învãþãmântul primar în anulºcolar 2014 - 2015 vor fi publicate pe11 aprilie, potrivit unui proiect alMinisterului Educaþiei Naþionale (MEN)

În data de 17 februarie, vor fi afiºate cir-cumscripþiile ºcolare ºi numãrul de clase pre-gãtitoare alocate, la fiecare unitate de învãþã-mânt, pe site-ul acesteia ºi pe site-ul inspec-toratului ºcolar. Tot atunci, va fi afiºat progra-mul de evaluare a dezvoltãrii psihosomaticea copiilor, care poate fi solicitatã de pãrinþi învederea înscrierii, fiind prezentate ºi unitãþile/instituþiile în care se realizeazã evaluarea. Înperioada 18 februarie - 12 martie va fi reali-zatã evaluarea nivelului de dezvoltare psiho-somaticã a copiilor. În intervalul 24 februarie- 14 martie, pãrinþii vor completa, online saula unitatea de învãþãmânt la care solicitã îns-crierea copiilor, cererile-tip de înscriere.

Prima etapã de înscriere în Clasa pregãti-toare 2014 începe la data de 17 martie, cândare loc procesarea, de cãtre comisia naþiona-

lã de înscriere a copiilor în învãþãmântul pri-mar, a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorulaplicaþiei informatice ºi repartizarea la ºcoalade circumscripþie a copiilor ai cãror pãrinþi ausolicitat acest lucru în cererea-tip de înscrie-re. Apoi, în perioada 18 - 20 martie, vor fi pro-cesate cererile pãrinþilor care solicitã înscrie-rea la o altã unitate de învãþãmânt decâtºcoala de circumscripþie, pentru locurile rã-mase libere. Pe 21 martie are loc repartiza-rea la ºcoala de circumscripþie a copiilor aicãror pãrinþi au solicitat înscrierea la o altãºcoalã decât ºcoala de circumscripþie, darcare nu au fost admiºi din lipsã de locuri ºicare au exprimat în aceastã fazã opþiuneapentru înscrierea în ºcoala de circumscripþie.În perioada 21 - 22 martie, unitãþile de învã-þãmânt vor afiºa lista candidaþilor înmatricu-laþi, a numãrului de locuri rãmase libere ºi alistei copiilor neînscriºi dupã prima etapã. Adoua etapã de înscriere în clasa pregãtitoareare loc din 24 martie.

În intervalul 25 martie - 4 aprilie vor fi de-puse cererile-tip de înscriere la secretariatulunitãþii de învãþãmânt aflate pe prima poziþiedintre cele trei opþiuni exprimate pentru eta-

pa a doua, de cãtre pãrinþii copiilor care nuau fost cuprinºi în nici o unitate de învãþã-mânt în etapa anterioarã sau care nu au par-ticipat la prima etapã.

Pe 11 aprilie vor fi afiºate, la fiecare unita-te de învãþãmânt, listele finale ale copiilorînscriºi în clasa pregãtitoare. În intervalul 14- 18 aprilie, vor fi centralizate ºi soluþionatede cãtre inspectoratul ºcolar cererile pãrinþi-lor copiilor care nu au fost încã înscriºi lavreo unitate de învãþãmânt.

MEN a realizat ºi calendarul înscrierii înclasa I a copiilor de 7 ani care nu au fost îns-criºi în învãþãmântul primar în anul ºcolar2013-2014 ºi ai cãror pãrinþi solicitã înscrie-rea direct în clasa I. Astfel, în perioada 24 fe-bruarie- 14 martie, vor fi depuse cererile deînscriere a copiilor la ºcoala de circumscrip-þie, iar în perioada 25 martie - 4 aprilie vaavea loc depunerea cererilor de cãtre pãrinþiicare solicitã înscrierea în altã ºcoalã decâtunitatea de circumscripþie.

Pe 11 aprilie vor fi afiºate, la fiecare uni-tate de învãþãmânt, listelor finale ale copiilorînscriºi în clasa I.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Clasa ppregãtitoare 22014 –– îîncep îînscrierile!