1

O Nou\ Ordine Mondial\ se apropie!

Statele Unite ale Americii - Papalitatea - Na]iunile Unite

Avertizarea final\ a lumiiAvertizarea final\ a lumii

Conduc\torii lumii o vor A fost prezis\ cu 2000 de ani

în urm\ Aproape se împline[te Va cuprinde întreaga lume

Fere[te-te s\ fii victima ei Colapsul va urma Se împline[te la vremea

potrivit\ Adev\rata Nou\ Ordine

În ciuda tuturor anticip\rilor, Papa Benedict al XVI-lea a avutun start încet c\tre pontificat. A fost blând [i nu a f\cut afirma]iicare s\ genereze controverse. Dar Benedict este un om cu oputernic\ convingere [i fermitate p\tima[\. El este [i un pontifde o inteligen]\ superioar\. Unii au crezut c\ la urcarea petronul papal, va fi mai moderat.

PRIMELE 22 de luni ale PapeiBenedict XVI în Vatican au

fost mai re]inute, apoi [i-a ar\tatpartea mai aspr\ când la 12septembrie 2006, vorbind din patriamam\, Germania, a început un atac,nu împotriva protestan]ilor, cum af\cut în controversatul documentDominus Iesus (Domnul Isus),emis în 6 septembrie 2000 înfunc]ia pe care a avut-o ca Prefectal Congrega]iei pentru Doctrin\ [iCredin]\, ci împotriva Islamului.

Benedict XVI î[i d\ adeziuneafa]\ de cuvintele pline de critic\ aleÎmp\ratului Cristian din Bizan](secolul al XIV-lea), care a acuzatIslamul c\ [i-a r\spândit religia prinsabie [i teroare, dând na[tere unuipotop de proteste din parteaclericilor Musulmani, cu toate c\Pontiful a [tiut c\ a[a va fi.

Aceasta nu a fost o gre[eal\întâmpl\toare, cum presupun uniiobservatori. Benedict XVI este preaîn]elept, prea dibaci [i prea calculatîn judecata sa pentru a se crede c\aceast\ afirma]ie nu a produs tocmaireac]ia pe care a a[teptat-o.

Surprinz\tor este faptul c\mânia pare s\ fi disp\rut tot atât derepede pe cât a ap\rut.Prezentându-[i pozi]ia împotrivaIslamului, v\zând c\ amenin]areacomunist\ împotriva papalit\]ii atrecut odat\ cu c\derea efectiv\ aacestei puteri politice atee în 1991,a sosit timpul perfect ca Benedict,la rândul s\u, s\ atrag\ aten]ia înc\

o dat\ asupra Protestantismului. Pedata de 29 Iunie 2007, a aprobatpublicarea unei noi denigr\ri aProtestantismului, editat\ desuccesorul s\u în func]ia de Prefectal Congrega]iei pentru Doctrin\ [iCredin]\, Cardinalul William Levada,fost Arhiepiscop de San Francisco,CA, SUA, care a fost înaintat înColegiul Cardinalilor. În acestdocument publicat pe 10 Iulie 2007,atât Protestantismul, cât [i credin]aOrtodox\ au fost puternic denigrate,dar în mod deosebit cel dintâi.

Documentul afirm\ trei pozi]iidoctrinale Romano-Catolice false>

(1) “Romano-Catolicismul” a fost“Singura Biseric\ a lui Hristos.” (2)Se afirm\ clar c\ bisericile trebuie s\“recunoasc\ suprema]ia PrimatuluiPapal.” Cu alte cuvinte, aceastaînseamn\ c\ noi trebuie s\-lrecunoa[tem pe Pap\ ca [iconduc\torul desemnat de Dumnezeubisericii Sale Cre[tine. (3)Succesiunea Apostolic\ se reg\se[tedoar în Biserica Romano Catolic\.The Australian, 12 July, 2007.

Noi nu accept\m nici una dintrecriteriile Papalit\]ii pentruidentificarea adev\ratei biserici.Deci, în acest fel, documentul

Cardinalului Nevada, purtândsemn\tura Papei care atest\ c\Bisericile Protestante “nu suntadev\rate biserici” este prezentat cao judecat\ în propria favoare. (TheAustralian, idem. p.8)

Conform punctului de vedereRomano Catolic, bisericileOrtodoxe sunt doar “r\nite” (Idem)pentru c\ ele au succesiuneaapostolic\.

Totu[i Mi[carea Ecumenic\ vaînainta neîmpiedicat\. MulteBiserici Protestante au avutdialoguri “profitabile” cu RomanoCatolicii, încât se pare c\ au devenitoarbe la avertizarea din Apocalipsa13, con]inut\ în acest document [i arealit\]ii clare c\ cererea Romei afost întotdeauna ca toate BisericileCre[tine s\ se al\ture turmei ei. Esteclar c\ nu este decât o singur\ calespre care se îndreapt\ Mi[carea Ecu-menic\ [i aceasta este spre Roma.Nici o alt\ biseric\ de pe p\mânt nuare nici cea mai mic\ posibilitate dea fi aleas\ ca [i conduc\toare aCoali]iei Bisericilor Cre[tine.

S\ ne amintim c\… “{i to]ilocuitorii p\mântului i se vor închina,to]i aceia al c\ror nume n-a fostscris, de la întemeierea lumii, încartea vie]ii Mielului, care a fostjunghiat.” Apocalipsa 13>8.

Atât despre pretinsa succesiuneapostolic\ a Episcopilor Romei.Cuvintele inspirate au descoperit înmod clar o succesiune cu totuldiferit\.

Papa Benedict XVI

2

Compromisulmortal

Apostolul Pavel, ;n a douasa epistol\ c\treTesaloniceni, a prezis o

mare c\dere de la credin]\, careurma s\ aib\ ca rezultat;ntemeierea puterii papale. Eldeclara c\ ziua lui Hristos nu vaveni „...;nainte ca s\ fi venitlep\darea de credin]\ [i de a sedescoperi omul f\r\delegii, fiulpierz\rii, protivnicul, care se ;nal]\mai presus de tot ce se nume[te‚Dumnezeu‘, sau de ce estevrednic de ;nchinare. A[a c\ se vaa[eza ;n Templul lui Dumnezeu,d=ndu-se drept Dumnezeu“. {imai departe, apostolul ;iavertizeaz\ pe fra]ii s\i c\> „Tainaf\r\delegii a [i ;nceput s\ lucreze“(2 Tes. 2,3.4.7). Chiar la acea dat\timpurie, el a v\zut strecur=ndu-se ;n biseric\ r\t\ciri care urmaus\ preg\teasc\ drumul pentrudezvoltarea papalit\]ii.:ncetul cu ;ncetul, la ;nceput ;nlini[te [i pe furi[, apoi mai deschis,pe m\sur\ ce cre[tea ;n putere [ic=[tiga st\p=nire peste min]ileoamenilor, „taina f\r\delegii“ [i-a continuat lucrarea ei am\gitoare[i hulitoare. Aproape pe nesim]ite,obiceiurile p\g=nismului [i-aug\sit intrarea ;n biserica cre[tin\.Spiritul de compromis [iconformismul au fost re]inutepentru o vreme de persecu]iilecrude pe care biserica le-a suferitsub p\g=nism. Dar c=nd persecu]iaa ;ncetat, iar cre[tinismul a intrat;n cur]ile [i palatele ;mp\ra]ilor, afost l\sat\ la o parte simplitateaumil\ a lui Hristos [i a apostolilor

Lui, ;n schimbul pompei [im=ndriei preo]ilor [i conduc\torilorp\g=ni< ;n locul cerin]elor luiDumnezeu, au fost puse teoriile [itradi]iile omene[ti. Convertirea cunumele a lui Constantin, ;n primaparte a secolului al IV-lea, a produso mare bucurie< iar lumea,;mbr\cat\ cu o form\ a neprih\nirii,a p\truns ;n biseric\. De atunci,lucrarea de stric\ciune a ;naintatrepede. P\g=nismul, care p\rea c\fusese ;nvins, a devenit biruitor.Spiritul lui st\p=nea biserica.:nv\]\turile, ceremoniile [isupersti]iile lui au fost introduse ;ncredin]a [i ;nchinarea pretin[ilorurma[i ai lui Hristos.

Omul f\r\delegii

A cest compromis ;ntrep\g=nism [i cre[tinism a dat

na[tere la „omul f\r\delegii“,prezis ;n profe]ie ca unul care se;mpotrive[te [i se ;nal]\ pe sinemai presus de Dumnezeu. Acelsistem uria[ de religie fals\ estecapodopera puterii lui Satana - unmonument al eforturilor lui de ase a[eza pe tron pentru a conducep\m=ntul dup\ voia lui.Satana mai ;ncercase o dat\ s\ se;n]eleag\ cu Hristos. A venit la Fiullui Dumnezeu ;n pustia ispitei [i,ar\t=ndu-I toate ;mp\r\]iile lumii;mpreun\ cu slava lor, s-a oferit s\dea totul ;n m=inile Sale, dac\ Elva recunoa[te suprema]ia prin]ului;ntunericului. Hristos l-a mustratpe ispititorul seme] [i l-a obligats\ plece. Dar Satana are succesprezent=nd aceea[i ispit\ omului.Pentru a-[i asigura c=[tiguri [ionoruri lume[ti, biserica a fostinspirat\ s\ caute favoarea [isprijinul oamenilor mari aip\m=ntului< [i, lep\d=ndu-L astfelpe Hristos, ea a fost am\git\ s\;ncheie un leg\m=nt cureprezentantul lui Satana -episcopul Romei.

Fundamentul erorii

Una dintre ;nv\]\turile deseam\ ale romanismului este

aceea c\ papa este capul vizibil al;ntregii biserici a lui Hristos,învestit cu autoritate suprem\peste episcopii [i preo]ii din toatep\r]ile lumii. Mai mult dec=t at=t,papei i-au fost date chiar titlurileDumnezeirii. A fost numit„Domnul Dumnezeul Papa“ (vezinote suplimentare) [i a fostdeclarat infailibil. El pretinde;nchinarea tuturor oamenilor.Aceea[i preten]ie a fost ridicat\ deSatana ;n pustia ispitei [i este ;nc\cerut\ de el prin biserica Romei,[i mul]imi imense sunt gata s\-iaduc\ ;nchinare.

protestan]i de erezie [i dedesp\r]ire voit\ de adev\ratabiseric\. Dar aceste acuza]ii li seaplic\ mai degrab\ lor. Ei suntaceia care au p\r\sit steagul luiHristos [i s-au dep\rtat de credin]a„care a fost dat\ sfin]ilor odat\pentru totdeauna“ (Iuda 3).

Descoperitorul r\t\cirii

Satana [tia bine c\ SfinteleScripturi ;i vor face pe oameni

;n stare s\ discearn\ am\girile lui[i s\-i ;nfr=ng\ puterea. ChiarM=ntuitorul lumii a rezistatatacului lui prin Cuv=nt. La oriceatac, Hristos prezenta scutuladev\rului ve[nic, spun=nd> „St\scris“. La orice sugestie aadversarului, El opunea;n]elepciunea [i putereaCuv=ntului. Pentru ca Satana s\-[i poat\ men]ine st\p=nirea asupraoamenilor [i pentru a ;ntemeiaautoritatea uzurpatorului papal,trebuia s\-i ]in\ ;n necuno[tin]\fa]\ de Scripturi. Biblia L-ar fi;n\l]at pe Dumnezeu [i i-ar fia[ezat pe oamenii m\rgini]i ;nadev\rata lor pozi]ie< de aceeaadev\rurile ei sfinte trebuiaascunse [i oprimate. Aceast\logic\ a fost adoptat\ de bisericaroman\. Timp de sute de ani,credin]a Bibliei a fost interzis\.Oamenilor le-a fost interzis s\ ociteasc\ sau s\ o aib\ ;n case, iarpreo]ii [i prela]ii f\r\ principiiinterpretau ;nv\]\turile ei pentru a-[i sus]ine preten]iile. :n felulacesta, papa a ajuns s\ fierecunoscut aproape ;n general ca

Va domina Roma lumea din nou ?

Dar aceia care se tem deDumnezeu [i-L respect\ ;nt=mpin\aceast\ ;ncumetare strig\toare lacer, a[a cum [i Hristos a;nt=mpinat preten]iile vr\jma[uluicelui viclean> „DomnuluiDumnezeului t\u s\ te ;nchini [inumai Lui s\-I sluje[ti“ (Luca 4,8).Dumnezeu n-a dat nici m\car oiot\ ;n Cuv=ntul S\u prin care s\fi desemnat vreun om a fi capulbisericii. :nv\]\tura despresuprema]ia papal\ se opune direct;nv\]\turii Scripturilor. Papa nupoate avea nici o putere pestebiserica lui Hristos, afar\ de aceealuat\ prin uzurpare.Romani[tii au st\ruit s\-i acuze pe

„Noi ]inem pe p\m=ntlocul lui Dumnezeu CelAtotputernic.“ Papa LeoXIII, în enciclica din 20iunie 1894.

Scopul acestei publica]ii nueste de a ataca indivizi, ci maidegrab\ se refer\ la viitorulsistemului religios catolic,profetizat ;n Biblie [iconfirmat de istorie.

Beserica Sf. Petru, Roma

3

loc]iitor al lui Dumnezeu pep\m=nt, ;nzestrat cu autoritatepeste biseric\ [i stat.

:nchinarea lap\g=nism

D e s c o p e r i t o r u lr\t\cirii fiind ;ndep\rtat,Satana lucra dup\ cum ;i

era voia. Profe]ia afirma c\papalitatea urma s\ „se ;ncumetes\ schimbe vremile [i legea“(Dan. 7,25). Aceast\ lucrare n-afost o ac]iune u[oar\. Pentru a ofericonverti]ilor de la p\g=nism un;nlocuitor pentru ;nchinarea laidoli, [i ;n felul acesta s\-i;ncurajeze a primi cu numelecre[tinismul, ;nchinarea la chipuri[i la moa[te a fost introdus\ treptat;n serviciul divin cre[tin. Decretulunui consiliu general (vezi notesuplimentare) a stabilit ;n cele dinurm\ acest sistem de idolatrie.Pentru a completa lucrareahulitoare, Roma s-a ;ncumetat s\scoat\ din Legea lui Dumnezeuporunca a doua, care opre[te;nchinarea la chipuri, [i s\ ;mpart\porunca a zecea ;n dou\, pentru ap\stra num\rul.

Compromisul continu\

Dar spiritul de cedare fa]\ dep\g=nism a deschis calea

pentru o alt\ dispre]uire aautorit\]ii cerului. Satana, lucr=ndprin conduc\torii neconsacra]i aibisericii, s-a amestecat [i ;nporunca a patra [i a ;ncercat s\;ndep\rteze vechiul Sabat, ziua pecare Dumnezeu a binecuv=ntat-o[i a sfin]it-o (Gen. 2,2.3), iar ;nlocul lui s\ ;nal]e s\rb\toareap\zit\ de p\g=ni ca „venerabila zia soarelui“. La ;nceput, aceast\schimbare n-a fost ;ncercat\ pefa]\. :n primele veacuri, Sabatulcel adev\rat a fost ]inut de to]icre[tinii.

Ei erau gelo[i pe onoarea luiDumnezeu [i, crez=nd c\ Legea Saeste de neschimbat, au p\zit cur=vn\ sfin]enia preceptelor ei. DarSatana a lucrat cu o maresubtilitate prin agen]ii lui pentrua-[i atinge scopul. Pentru caaten]ia poporului s\ poat\ fi atras\asupra duminicii, aceasta a fostdeclarat\ ca s\rb\toare ;n cinstea;nvierii lui Hristos.Slujbe religioase au fost ]inute ;nea< era totu[i privit\ ca o zi derecreere, Sabatul fiind ;nc\ p\zitcu sfin]enie.Spre a preg\ti calea pentru lucrareape care pl\nuise s\ o ;ndepli-neasc\, Satana ;i f\cuse pe iudei,;nainte de venirea lui Hristos, s\;mpov\reze Sabatul cu cele maistricte preten]ii, f\c=nd din p\zirealui o povar\. Acum, folosindlumina fals\ ;n care reu[ise s\-lfac\ a fi privit, a aruncat ocar\asupra lui ca fiind o institu]ieevreiasc\. :n timp ce cre[tinii ;ngeneral continuau s\ p\zeasc\duminica drept o s\rb\toare a

bucuriei, i-a condus s\ fac\ dinSabat o zi de post, o zi deam\r\ciune [i triste]e, pentru a-[iar\ta ura fa]\ de iudaism.

Schimbareacutez\toare

:n prima parte a sec. al IV-lea,;mp\ratul Constantin a emisun decret care f\cea din

duminic\ o s\rb\toare public\ ;n;ntregul Imperiu Roman (vezi notesuplimentare). Ziua soarelui a fostcinstit\ de c\tre supu[ii lui p\g=ni[i a fost onorat\ de cre[tini<politica ;mp\ratului era aceea dea uni interesele adverse alecre[tinismului [i p\g=nismului. Ela fost ;ndemnat s\ fac\ acest lucrude c\tre episcopii bisericii care,inspira]i de ambi]ii [i ;nseta]i deputere, au ;n]eles c\, dac\ va fip\zit\ aceea[i zi at=t de c\trecre[tini, c=t [i de p\g=ni, aceastava u[ura primirea cu numele acre[tinismului de c\tre p\g=ni [i

;n felul acesta puterea [i gloriabisericii vor cre[te. Dar, ;n timpce mul]i cre[tini tem\tori deDumnezeu erau condu[i treptat s\primeasc\ duminica, ziua întâi as\pt\mânii, ca av=nd un anumegrad de sfin]enie, ei socoteau ;nc\Sabatul cel adev\rat ca sfin]itDomnului [i-l p\zeau, ;n ascultarede porunca a patra.Arhiam\gitorul nu-[i terminaselucrarea. El s-a hot\r=t s\ adunelumea cre[tin\ sub steagul s\u [is\-[i exercite puterea prinloc]iitorul lui, pontiful celm=ndru, care pretindea c\ estereprezentantul lui Hristos. Prinp\g=nii pe jum\tate converti]i,prin prela]ii ambi]io[i [i prin

Ca s\ ;n]elegi unde duce papalitatea, prive[te la istoria trecutului ei.

IEu sunt Domnul, Dumnezeul t\u,care te-a scos din ]ara Egiptului, dincasa robiei. S\ nu ai al]i dumnezeiafar\ de Mine.

IIS\ nu-]i faci chip cioplit, nici vreoînf\]i[are a lucrurilor care sunt sus;n ceruri, sau jos pe p\m=nt, sau ;napele mai de jos dec=t p\m=ntul. S\nu te ;nchini ;naintea lor, [i s\ nu lesluje[ti< c\ci Eu, Domnul, Dumnezeult\u, sunt un Dumnezeu gelos, carepedepsesc nelegiuirea p\rin]ilor ;ncopii p=n\ la al treilea [i la al patruleaneam al celor ce M\ ur\sc, [i M\;ndur p=n\ la al miilea neam de ceice M\ iubesc [i p\zesc poruncileMele.

IIIS\ nu iei ;n de[ert Numele Domnului,Dumnezeului t\u< c\ci Domnul nu val\sa nepedepsit pe cel ce va lua ;nde[ert Numele Lui.

IVAdu-]i aminte de ziua de odihn\, cas-o sfin]e[ti. S\ lucrezi [ase zile, [is\-]i faci lucrul t\u. Dar ziua a[aptea este Sabatul ;nchinatDomnului, Dumnezeului t\u> s\ nu

faci nici o lucrare ;n ea, nici tu, nicifiul t\u, nici fiica ta, nici robul t\u,nici roaba ta, nici vita ta, nicistr\inul care este ;n casa ta. C\ci ;n[ase zile a f\cut Domnul cerurile,p\m\ntul [i marea, [i tot ce este ;nele, iar ;n ziua a [aptea S-a odihnit>de aceea a binecuv=ntat Domnulziua de odihn\ [i a sfin]it-o.

VCinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta,pentru ca s\ ]i se lungeasc\ zilele ;n]ara, pe care ]i-o d\ Domnul,Dumnezeul t\u.

VI S\ nu ucizi.

VIIS\ nu preacurve[ti.

VIIIS\ nu furi.

IXS\ nu m\rturise[ti str=mb ;mpotrivaaproapelui t\u.

XS\ nu pofte[ti casa aproapelui t\u< s\nu pofte[ti nevasta aproapelui t\u,nici robul lui, nici roaba lui, nici boullui, nici m\garul lui, nici vreun altlucru, care este al aproapelui t\u.Exodul 20>3-17

LEGEA LUI DUMNEZEU LEGEA LUI DUMNEZEUSCHIMBAT+ DE OAMENI

IEu sunt Domnul Dumnezeul t\u.

S\ nu ai dumnezei str\ini afar\ demine. (Porunca a II-a a fost omis\)

II(;n realitate a III-a)S\ nu iei ;n de[ert numele

Domnului, Dumnezeului t\u.III(IV)

Adu-]i aminte s\ sfin]e[ti ziuaDomnului. (Porunca este

schimbat\ radical. Vezi enciclica‚Dies Domini din 7 iulie 1998)

IV(V) Onoreaz\ pe tat\l [i pe mama ta.

V(VI) S\ nu ucizi.

VI(VII) S\ nu comi]i adulter.

VII(VIII)S\ nu furi.VIII(IX)

S\ nu m\rturise[ti str=mb;mpotriva aproapelui t\u.

IX (;n realitate X, prima parte)S\ nu pofte[ti nevasta aproapelui

t\u.X (;n realitate X, partea a doua)

S\ nu pofte[ti bunurile aproapeluit\u. Catehismul general catolic

Adev\ratul Sabat a fost ]inut ;n primele secole de to]i cre[tinii.

„Duminica este o institu]iecatolic\, [i preten]ia de a o p\zinu poate fi sus]inut\ dec=t pebaza principiilor catolice... Dela ;nceputul p=n\ la sf=r[itulSfintei Scripturi nu exist\ niciun pasaj care s\ justificetransferul zilei de ;nchinarepublic\ s\pt\m=nal\ dinultima zi a s\pt\m=nii laprima.“ - Catholic Press,Sydney, Australia, August 1900.

4

credincio[ii iubitori de lume, [i-a;ndeplinit planul. Din timp ;n timp,au fost ]inute mari concilii, ;n careerau convoca]i demnitari aibisericii din toat\ lumea. Aproape;n fiecare conciliu, Sabatul pe careDumnezeu ;l instituise era cobor=tdin ce ;n ce mai mult, ;n timp ceduminica era ;n aceea[i m\sur\;n\l]at\. :n felul acesta,s\rb\toarea p\g=n\ a ajuns ;n celedin urm\ s\ fie onorat\ ca oinstitu]ie divin\, ;n timp ce Sabatulbiblic a fost declarat o r\m\[i]\ aiudaismului, iar p\zitorii lui au fostdeclara]i blestema]i.

Sigiliul Creatoruluischimbat

Marele apostat reu[ise s\se ;nal]e „mai presus de

tot ce se nume[te Dumnezeu sau

de ce este vrednic de ;nchinare“(2 Tes. 2,4).El ;ndr\znise s\ schimbe singurulprecept al Legii divine care;ndreapt\ f\r\ gre[ toat\ omenireac\tre viul [i adev\ratul Dumnezeu.:n porunca a patra, Dumnezeu estedescoperit ca fiind Creatorulcerului [i al p\m=ntului [i prinaceasta Se deosebe[te de to]i zeiifal[i. Deoarece era o amintire alucr\rii de crea]iune, ziua a [apteaa fost sfin]it\ ca zi de odihn\pentru om. Ea a fost destinat\ s\p\streze continuu ;n min]ileoamenilor pe viul Dumnezeu caizvor al existen]ei [i ca obiect de;nchinare [i adorare. Satana selupt\ s\-i ;ntoarc\ pe oameni de ladevotamentul lor fa]\ deDumnezeu [i de la ascultarea deLegea Sa< de aceea ;[i ;ndreapt\eforturile ;ndeosebi ;mpotrivaporuncii care :l descoper\ peDumnezeu ca [i Creator.

Protestan]ii sus]in acum c\;nvierea lui Hristos ;n ziuaduminicii a f\cut din ea Sabatulcre[tin. Dar lipsesc dovezile dinScriptur\. Nici o onoare de felulacesta n-a fost dat\ zilei acesteiade c\tre Hristos sau apostolii S\i.

De la Roma p\g=n\ laRoma papal\

:n veacul al [aselea, papalitateadevenise puternic ;ntemeiat\.

Scaunul puterii ei a fost stabilit ;ncetatea imperial\, iar episcopulRomei a fost declarat cap peste;ntreaga biseric\. P\g=nismuld\duse locul papalit\]ii. Balauruld\duse fiarei „puterea lui, tronullui, [i o mare st\p=nire“ (Apoc.13,2) (vezi note suplimentare). {iacum au ;nceput cei 1260 de anide persecu]ie papal\, prezi[i ;nprofe]iile lui Daniel [i aleApocalipsei (Daniel 7,25< Apoc.13,5-7). Cre[tinii au fost obliga]i

s\ aleag\ fie s\-[i p\r\seasc\integritatea [i s\ primeasc\ceremoniile [i ;nchinarea papal\,fie s\-[i petreac\ via]a ;n;nchisoare sau s\ sufere moarteape roat\, pe rug sau de secureac\l\ului.Acum s-au ;mplinit cuvintele luiIsus> „Ve]i fi da]i ;n m=inile lorp=n\ [i de p\rin]ii, fra]ii, rudele [iprietenii vo[tri< [i vor omor; pemul]i dintre voi. Ve]i fi ur=]i de to]idin pricina Numelui Meu“ (Luca21,16.17). Persecu]ia s-adezl\n]uit asupra celor credincio[icu o mai mare furie dec=t oric=ndmai ;nainte, iar lumea a devenit unimens c=mp de lupt\. Pentru sutede ani, biserica lui Hristos [i-ag\sit sc\pare ;n izolare [i ;ntuneric.C\ci zice profetul> „{i femeia afugit ;n pustie, ;ntr-un loc preg\titde Dumnezeu, ca s\ fie hr\nit\acolo o mie dou\ sute [aizeci dezile“ (Apoc. 12,6).

:ncepe epoca ;ntunecoas\

:n\l]area la putere a bisericiiRomei a marcat ;nceputulEvului :ntunecat. Pe m\sur\

ce puterea ei cre[tea, ;ntunericuldevenea mai profund. Credin]a afost transferat\ de la Hristos,temelia cea adev\rat\, la papa dela Roma. :n loc s\ se ;ncread\ ;nFiul lui Dumnezeu pentru iertareap\catelor [i pentru m=ntuireave[nic\, oamenii priveau la papa,la preo]ii [i prela]ii c\rora el led\duse autoritatea. Ei erau ;nv\]a]ic\ papa era mijlocitorul lorp\m=ntesc, c\ nimeni nu se puteaapropia de Dumnezeu dec=t prinel< [i c\ el st\tea ;n locul luiDumnezeu pentru ei. Pentrumotivul acesta trebuia s\ i se deaascultarea pe care o pretindea. Oabatere de la cerin]ele luiconstituia un motiv suficientpentru cea mai aspr\ pedeaps\ carevenea peste trupurile [i sufleteleofensatorilor. :n felul acesta,min]ile oamenilor erau ;ntoarse dela Dumnezeu c\tre oameni gre[i]i,cu defecte [i cruzi, ba mai mult,

chiar c\tre prin]ul ;ntunericului,care-[i exercita puterea prin ei.P\catul era mascat ;ntr-un ve[m=ntde sfin]enie. C=nd Scripturile sunt;ndep\rtate, iar omul ajunge s\ sepriveasc\ pe sine ca fiind suprem,trebuie s\ ne a[tept\m numai la;n[el\torie, am\gire [i nelegiuirejosnic\. O dat\ cu ;n\l]area legilor[i tradi]iilor omene[ti, s-a dat pefa]\ corup]ia care totdeauna sena[te din ;ndep\rtarea Legii luiDumnezeu.

Zile de pericol

Acelea au fost zileprimejdioase pentru biserica

lui Hristos. Credincio[ii purt\toriai stindardului erau f\r\ ;ndoial\pu]ini. De[i adev\rul n-a fost l\satf\r\ martori, uneori se p\rea totu[ic\ r\t\cirea [i supersti]ia vorpredomina pe deplin, iar adev\ratareligie va fi izgonit\ de pe p\m=nt.Evanghelia a fost pierdut\ dinvedere, formele religioasedeveneau mai numeroase, iaroamenii erau ;mpov\ra]i tot mai

mult cu obliga]ii riguroase.Ei nu erau numai ;nv\]a]i s\priveasc\ la papa ca mijlocitor allor, dar [i s\-[i pun\ ;ncrederea ;npropriile lor fapte, ca isp\[irepentru p\cat. Pelerinajele lungi,faptele de peniten]\, ;nchinarea lamoa[te, ;n\l]area de biserici, altare[i morminte sfinte, plata de sumemari pentru biseric\ - toate acestea[i multe altele asem\n\toare erau;ncurajate pentru a ;ndep\rtam=nia lui Dumnezeu sau a asigurafavoarea Sa, ca [i c=nd Dumnezeuar fi fost ca oamenii, care s-ar fim=niat pentru lucruri de nimic sauar fi fost ;mp\cat prin daruri saufapte de poc\in]\!:ntunericul p\rea s\ se ;ndeseasc\.:nchinarea la chipuri a devenitaproape general\. Candeleleardeau ;naintea icoanelor c\rora leerau ;n\l]ate rug\ciuni. Obiceiurilecele mai absurde [i maisupersti]ioase predominau.Min]ile oamenilor erau at=t de cutotul st\p=nite de supersti]ie, ;nc=tra]iunea p\rea c\-[i pierduse

„Nici un protestant, care areo cuno[tin]\ competent\ deistorie, nu pune la ;ndoial\faptul c\ biserica Romei av\rsat mai mult s=ngenevinovat dec=t orice alt\institu]ie care a existatvreodat\ ;n omenire... Esteimposibil s\ ne form\m oconcep]ie complet\ despremultitudinea victimelor ei.“ -W.E. Lecky, Istoria apari]iei [iinfluen]a spirituluira]ionalismului ;n Europa, vol.2, pag. 32, edi]ia 1910. „A fostestimat\ ... o medie de 40.000omoruri religioase pentrufiecare an de existen]\ apapalit\]ii.“ - John Dowling,Istoria romanismului, paginile541-542.

5

influen]a. :n timp ce preo]ii [iepiscopii erau iubitori de pl\ceri,senzuali [i corup]i, nu se puteaa[tepta dec=t ca poporul careprivea la ei drept c\l\uze s\ fiecufundat ;n ignoran]\ [i viciu.

M=ndrulpontif

Un alt pas spre suprema]iapapal\ a fost f\cut atuncic=nd, ;n sec. al XI-lea,

papa Grigore al VII-lea aproclamat des\v=r[irea bisericiiromane. Printre afirma]iile pe carele sus]inea, era una care declara c\biserica n-a gre[it niciodat\, nicinu va putea gre[i vreodat\, dup\Scripturi. Dar aceast\ afirma]ie nuera ;nso]it\ de dovezi dinScriptur\. Pontiful cel m=ndru maipretindea puterea de a-i detrona pe;mp\ra]i [i declara c\ nici ohot\r=re pe care ar fi pronun]at-oel nu putea fi r\sturnat\ de nimeni,ci c\ era prerogativa lui aceea de ar\sturna hot\r=rile altora.C=t de izbitor este contrastul dintrem=ndria arogant\ a acestui pontifdispre]uitor [i bl=nde]ea [iumilin]a lui Hristos, care Seprezint\ pe Sine b\t=nd la u[ainimii, ca s\ intre pentru a aduceiertare [i pace, [i care i-a ;nv\]atpe ucenicii S\i> „Oricine vrea s\fie cel dint=i ;ntre voi, s\ v\ fierob“ (Matei 20,27).

:ntunerecul se ;nt\re[te

Veacurile care au urmat au fostmartore la o cre[tere continu\

a r\t\cirii ;n ;nv\]\turile sus]inutede Roma. Chiar [i ;nainte de

na[terea papalit\]ii, ;nv\]\turilefilozofilor p\g=ni captivaser\aten]ia [i-[i exercitau influen]a ;nbiseric\. Mul]i dintre cei caresus]ineau c\ sunt converti]i se]ineau ;nc\ de ;nv\]\turilefilozofiei lor p\g=ne[ti [i nu numaic\ ei continuau s\ le studieze, darle impuneau [i altora, socotindu-le mijloace de a-[i extindeinfluen]a printre p\g=ni.R\t\ciri serioase au fost introduse;n felul acesta ;n credin]a cre[tin\.Printre cele mai de frunte eraucredin]a ;n nemurirea natural\ aomului [i con[tien]a lui ;n moarte.Aceast\ ;nv\]\tur\ a pus temelia pecare Roma [i-a ;ntemeiat invocareasfin]ilor [i adorarea fecioarei Maria.Din aceasta a izvor=t [i r\t\cirea cuprivire la chinurile ve[nice pentrucel care r\m=ne nepoc\it, care a fost;ncorporat\ de timpuriu ;n doctrinapapal\.

Atunci a fost preg\tit\ calea pentruintroducerea unei alte n\scociri ap\g=nismului, pe care Roma anumit-o purgatoriu [i a folosit-opentru a ;ngrozi mul]imile credule[i supersti]ioase. Prin aceast\r\t\cire se afirma existen]a unuiloc de tortur\, ;n care sufleteleacelora care n-au meritatcondamnarea ve[nic\ trebuie s\sufere pedeapsa pentru p\catelelor [i din care, dup\ ce sunteliberate de necur\]ie, sunt primite;n ceruri.

Undi]a financiar\

Apoi a fost necesar\ o alt\pl\smuire pentru a face ca

Roma s\ fie ;n stare s\ profite depe urma temerilor [i viciiloradep]ilor ei. Aceasta a fostrealizat\ prin ;nv\]\tura despreindulgen]e.Iertarea total\ a p\catelor, trecute,prezente [i viitoare, [i sc\parea detoate durerile [i pedepsele ce

decurgeau din ele erau f\g\duitetuturor acelora care se ;nscriau ;nr\zboaiele pontifilor, ca s\-[i;ntind\ st\p=nirea lor lumeasc\pentru a-[i pedepsi vr\jma[ii saupentru a-i extermina pe aceia care;ndr\zneau s\ conteste suprema]ialor spiritual\. Oamenii mai erau;nv\]a]i c\, prin oferirea de banibisericii, s-ar putea libera dep\cate [i ar putea libera [i sufleteleprietenilor lor deceda]i, care eraupreda]i fl\c\rilor chinuitoare. Prinmijloace de felul acesta, Roma [i-a umplut tezaurele [i a sus]inutm\re]ia, luxul [i viciul pretin[ilorreprezentan]i ai Aceluia care nuavusese unde s\-{i plece capul.

Creatorul creat

R=nduiala biblic\ a CineiDomnului fusese ;nlocuit\ cu

jertfa idolatr\ a liturghiei. Preo]iipapali pretindeau c\, prinbufoneriile lor f\r\ sens,transform\ p=inea [i vinul simplu;n „trupul [i s=ngele lui Hristos“(Cardinalul Wiseman. The RealPresence of the Body and Bloodof Our Lord Jesus Christ in theblessed Eucharist Proved fromScripture, lect.8, sect.3, par.26).Cu o ;ncumetare hulitoare, eipretindeau pe fa]\ c\ aveau putereade a crea pe Dumnezeu, Creatorultuturor lucrurilor. Cre[tinilor li s-acerut, sub pedeapsa cu moartea, s\manifeste credin]a ;n aceast\oribil\ r\t\cire hulitoare a cerului.Mul]imile care refuzau erau datefl\c\rilor.

Milioane de martiri

:n sec. al XIII-lea, a fost ;nfiin]atcel mai teribil din toate

instrumentele papalit\]ii -Inchizi]ia. Prin]ul ;ntunericului s-aunit cu conduc\torii ierarhieipapale. :n conciliile lor tainice,Satana ;mpreun\ cu ;ngerii luist\p=neau min]ile oamenilornelegiui]i, ;n timp ce, nev\zut, ;nmijlocul lor st\tea un ;nger al luiDumnezeu, lu=nd un raport teribilal hot\r=rilor lor nelegiuite [iscriind istoria faptelor prea;ngrozitoare pentru a fi v\zute deochiul omenesc. „Babilonul celmare s-a ;mb\tat cu s=ngelesfin]ilor.“ Trupurile mutilate alemilioanelor de martiri strigau laDumnezeu, cer=nd r\zbunareasupra puterii apostate.

:ntunecimea maxim\

Papalitatea devenise despotullumii. Regi [i ;mp\ra]i se

plecau ;n fa]a hot\r=rilor pontifuluiroman. Soarta oamenilor pentruprezent [i ve[nicie p\rea a fi subst\p=nirea lui. Timp de sute de ani,;nv\]\turile Romei fuseser\primite f\r\ rezerv\ pe scar\ larg\,riturile ei fuseser\ aduse la;ndeplinire cu respect, s\rb\torileei fuseser\ p\zite peste tot. Clerulei era onorat [i sus]inut cu d\rnicie.Niciodat\ p=n\ atunci bisericaroman\ nu ajunsese la o demnitate,m\re]ie sau putere mai mare.

Viciu nest\p=nit

Dar „miezul zilei papalit\]ii afost miezul nop]ii lumii“

(J.A.Wylie - The History ofProtestantism, b.1, cap.4). SfinteleScripturi erau aproapenecunoscute nu numai de c\trepopor, ci [i de c\tre preo]i. Ca [ifariseii din vechime, conduc\toriipapali urau lumina care ledescoperea p\catele. Legea luiDumnezeu, m\sura drept\]ii, fiind;ndep\rtat\, ei exercitau putereaf\r\ m\sur\ [i practicau viciul f\r\fr=u. :n[el\toria, avari]ia [idesfr=ul abundau. Oamenii nu sed\deau ;napoi de la nici o crim\prin care puteau s\ c=[tige avere

„Papa Ioan Paul II a cerutiertare pentru r\zboaielecatolico-protestante dinEuropa ;n timpulContrareforma]iunii. „ - U.S.News and World Report, 3iulie 1995.Evul mediu (epoca;ntunecoas\). Biblia prezicec\, sub condi]iile presantecare stau ;n fa]a noastr\,papalitatea [i suporterii eivor recurge iar la;ntrebuin]area puterii civile,ca s\-i domine pe disiden]i.

„Papa nu este numaireprezentantul lui IsusHristos, el este Isus Hristos,ascuns sub un v\l trupesc.“- The Catholic National, iulie1895.

6

sau pozi]ie. Palatele papilor [i aleprela]ilor erau scenele celor mais\lbatice dezm\]uri. Unii dintrepontifii care domneau erauvinova]i de crime at=t derevolt\toare, ;nc=t conduc\toriip\m=nte[ti au ;ncercat s\-idetroneze pe ace[ti demnitari aibisericii, ca fiind mon[tri preajosnici pentru a mai putea fi;ng\dui]i. Timp de veacuri, Europan-a f\cut nici un progres ;nliteratur\, arte sau civiliza]ie. Oparalizie moral\ [i intelectual\c\zuse peste cre[tin\tate.

Reformatorii protesteaz\

Lipsa de cuno[tin]\ aCuv=ntului lui Dumnezeu i-a

permis papalit\]ii s\ domine lumea;n timpul epocii ;ntunecoase (Evulmediu). C\tre sf=r[itul acesteiepoci, c=nd s-a dezvoltatcuno[tin]a Cuv=ntului lui

Dumnezeu, oamenii au ;nceput s\protesteze ;mpotriva erorilorprevalente ;n acel timp. Ace[tiprotestan]i au scuturat lan]urileerorii [i ale supersti]iei [i au;nceput s\ permit\ luminiiCuv=ntului lui Dumnezeu s\lumineze. Ace[ti oameni au fostnumi]i protestan]i, pentru c\, a[acum au ;n]eles adev\rulCuv=ntului lui Dumnezeu, auv\zut c\ trebuie s\ protesteze [i s\se opun\ erorilor catolicismului,dac\ voiau s\ fie credincio[i luiDumnezeu. Dar cuno[tin]aCuv=ntului lui Dumnezeu a fostpierdut\ din nou. Compar\;n]elegerea reformatorilor desprepapalitate cu convingerilegenera]iei noastre moderne.„Din cauza profes\rii credin]eicontrare bisericii de la Roma,istoria consemneaz\ c\ au fostmartiriza]i mai mult de o sut\ demilioane de oameni.“ - Brief BibleReadings, page 16.

Papalitatea denun]at\

Martin Luther a zis> „{tiu c\papa este Antihristul, c\

tronul lui este ;nsu[i tronul luiSatana. Papalitatea estev=n\toarea general\, comandat\de pontiful roman, cu scopul de a;ncol]i [i a distruge suflete.“Charles Spurgeon a zis> „Trebuies\ avertiz\m cu curaj chibzuit pe

aceia care au o ;nclina]ie spreerorile Romei< trebuie s\ lespunem despre faptele negre alepapalit\]ii.“John Knox a zis c\ papa esteadev\ratul antihrist.John Wesley a zis despre papa>„El este ;n mod categoric omulf\r\delegii, pentru c\ el spore[tetot felul de p\cate, f\r\ m\sur\.John Calvin a zis> :l numimAntihrist pe pontiful roman.

Protestan]ii uit\ trecutul

Descenden]ii credincio[ilormartiri au uitat ast\zi de ce

se numesc protestan]i. Considera]iurm\toarele> „A sosit timpul ca protestan]ii s\se duc\ la p\stor (papa) [i s\ zic\>‚Ce s\ facem ca s\ revenimacas\?‘“ - Dr. Robert Schuller,Los Angeles Herald Examiner,19 sept. 1987.„Conduc\torii de bisericiamericane protestane [i ortodoxede est, care s-au ;nt=lnit vineri cupapa Ioan Paul al II -lea, au salutatprima lor discu]ie reprezentativ\ca o piatr\ de hotar pe calea spreo unitate mare... Rev. DonaldJones, un metodist uniiert [i [efuldepartamentului studiilorreligioase al Universit\]ii dinCarolina de sud, a numit-o‚meetingul ecumenic cel maiimportant al secolului‘... Rev.

Paul A. Crow Jr., din Indianapolis,func]ionar ecumenic al BisericiiCre[tine (Ucenicii lui Hristos), anumit-o ‚o zi nou\ ;n ecumenism‘,deschiz=nd un viitor ;n careDumnezeu‚ ne str=nge laolalt\.‘“- The Montgomery Advertiser,2 sept. 1987.„Dac\ catolicismul va deveni maicatolic ;n viitor, ceea ce a[tept subprezentul pap\, atunci diferen]eleteologice vor deveni mai ascu]ite,dar alian]ele noastre cu catolicii;mpotriva culturii lume[ti potdeveni mai ad=nci. Eu, din parteamea, sunt gata pentru schimbul ;ncompensa]ie.“ - David Wells,Eternity Magazine, sept. 1987.„:nv\]\tura harismatic\protestant\ despre via]a cre[tin\este identic\ ;n ]el [i inten]ie cucea catolic\. Nu este aceastasemnificativ pentru viitorulcre[tin ?“ - J.I. Packer,Christianity Today, 22 iune 1992.Protestantismul [i-a uitat originea.El fusese ;nt\rit cu binecuv=ntareca s\ reziste [i s\ denun]e erorileRomei. Acum este voios s\ [i le;nsu[easc\. Acum, c=nd ;ntreagalume se afl\ la limita asaltului finalal Romei, fo[tii du[mani formeaz\alian]e. Lumea protestant\ a uitatc\ este implicat\ ;ntr-o b\t\lieetern\ [i pentru neglijarea lorinten]ionat\ a cuno[tin]ei, suntdestina]i s\ fie distru[i.

:nc\ de la ;nceputul lupteicelei mari din ceruri, scopullui Satana a fost s\ distrug\

Legea lui Dumnezeu. Tocmaipentru a aduce la ;ndeplinirelucrul acesta s-a r\sculat;mpotriva Creatorului [i, cu toatec\ a fost aruncat din cer, acontinuat aceea[i lupt\ pe p\m=nt.}inta pe care a urm\rit-o neab\tuta fost s\-i am\geasc\ pe oameni[i s\-i determine s\ calce Legealui Dumnezeu. Lucrul acesta s-arealizat fie prin lep\darea Legii ;n;ntregime, fie prin lep\darea unuiadintre principiile ei, dar

Legea [i ordinea – adev\rata problem\consecin]a va fi ;n cele din urm\aceea[i. Cine calc\ „o singur\porunc\“ d\ pe fa]\ dispre] pentrutoat\ Legea< influen]a [i exemplullui sunt de partea neascult\rii< eldevine „vinovat de toate“ (Iac.2,10).C\ut=nd s\ arunce dispre] asuprastatutelor divine, Satana apervertit ;nv\]\turile Bibliei, [iaceste r\t\ciri au fost ;n felulacesta ;ncorporate ;n credin]amul]imilor care m\rturisesc acrede ;n Scriptur\. Ultima marelupt\ dintre adev\r [i r\t\cire nueste dec=t b\t\lia final\ a unei

lupte ;ndelungate cu privire laLegea lui Dumnezeu. :n aceast\lupt\ intr\m acum - o lupt\ ;ntrelegile oamenilor [i preceptele luiIehova, ;ntre religia Bibliei [ireligia fabulelor [i a tradi]iei.Necredin]a predomin\ ;ntr-opropor]ie alarmant\, nu numai ;nlume, dar chiar [i ;n biseric\. Mul]iau ajuns s\ combat\ chiar;nv\]\turile care constituie ;n[i[ist=lpii credin]ei cre[tine. Faptelecele mari ale crea]iunii, a[a cumsunt prezentate de scriitoriiinspira]i, c\derea omului,isp\[irea, perpetuitatea Legii lui

Dumnezeu, sunt practic lep\date,fie cu totul, fie ;n parte, de o mareparte din lumea zis\ cre[tin\. Miide oameni care se m=ndresc cu;n]elepciunea [i cu independen]alor socotesc ca o dovad\ desl\biciune s\-[i pun\ cineva;ncrederea ;n Biblie< ei cred c\ esteo dovad\ de talent superior [i decultur\ s\ g\seasc\ gre[eli ;nScripturi, s\ denatureze [i s\ negecele mai importante adev\ruri aleei. Mul]i slujitori ;nva]\ poporul [imul]i profesori [i ;nv\]\tori ;[i;nva]\ studen]ii c\ Legea luiDumnezeu a fost schimbat\ sau

„La 24 August 1527,romano-catolicii din Fran]a,printr-un plan aranjat maidinainte, sub influen]aiezuit\, au ucis 70.000 deprotestan]i ;n timp de dou\luni. Papa s-a bucurat c=nda auzit [tirea despre succesulac]iunii.“ - WesternWatchman, 21 noiembrie1912 (catolic).

7

Idolatrie doctrinal\

Lep\d=nd adev\rul, oamenii Îlleap\d\ pe Autorul lui.

C\lc=nd Legea lui Dumnezeu, eileap\d\ autoritatea Legiuitorului.Este tot at=t de u[or s\ faci un idoldin ;nv\]\turile [i teoriile r\t\cite,cum este s\ modelezi un idol dinlemn sau din piatr\. Reprezent=ndgre[it atributele lui Dumnezeu,Satana ;i conduce pe oameni s\[i-L imagineze ;ntr-un felneadev\rat. :n via]a multora, unidol filozofic este ;ntronat ;n locullui Iehova, ;n timp ce viulDumnezeu, a[a cum estedescoperit ;n Cuv=ntul S\u, ;nHristos [i ;n lucr\rile crea]iunii,este slujit doar de pu]ini. Mii deoameni zeific\ natura, ;n timp celeap\d\ pe Dumnezeul naturii.De[i ;ntr-o form\ deosebit\,idolatria exist\ ;n lumea cre[tin\de ast\zi, tot at=t de adev\rat cumexista ;n vechiul Israel din zilelelui Ilie. Dumnezeul multora dintrepretin[ii oameni ;n]elep]i, filozofi,poe]i, politicieni, ziari[ti -dumnezeul cercurilor rafinate lamod\, al multor colegii [iuniversit\]i, chiar [i al unorinstitu]ii teologice - este doar cupu]in mai bun dec=t Baal, zeulsoare al Feniciei.Nici o r\t\cire primit\ de lumeacre[tin\ nu se ridic\ cu mai mult\;ndr\zneal\ ;mpotriva autorit\]iicerului, nici una nu este mai opus\

dictatelor ra]iunii, nici una nu estemai ucig\toare ;n consecin]ele eidec=t ;nv\]\tura modern\, carec=[tig\ teren at=t de repede, c\Legea lui Dumnezeu nu mai esteobligatorie pentru oameni. S\presupunem c\ predicatoriproeminen]i ar ;nv\]a ;n modpublic c\ legile care guverneaz\]ara lor [i ocrotesc drepturilecet\]enilor lor n-ar fi obligatorii,c\ ele restr=ng libertatea oamenilor[i de aceea n-ar trebui s\ fieascultate< c=t timp vor mai fi;ng\dui]i astfel de oameni laamvon? Dar este oare o jignire maigrav\ s\ dispre]uie[ti legilestatelor [i ale popoarelor dec=t s\calci acele precepte divine caresunt temelia oric\rei guvern\ri?

P\catul nu mai estep\c\tos

Oriunde preceptele divinesunt lep\date, p\catul

;nceteaz\ s\ mai fie privit cap\c\tos, iar neprih\nirea nu este dedorit.Aceia care refuz\ s\ se supun\guvern\rii lui Dumnezeu sunt cutotul nepreg\ti]i pentru a seconduce pe ei ;n[i[i. Prin;nv\]\turile lor v\t\m\toare estev\dit spiritul de nesupunere ;ninima copiilor [i a tineretului, caredin fire nu pot suporta controlul<[i, ca urmare, va fi o societatenelegiuit\ [i imoral\. :n timp ce-[i bat joc de credulitatea aceloracare ascult\ de cerin]ele luiDumnezeu, mul]imile primesc cuu[urin]\ am\girile lui Satana. Eidau fr=u liber pl\cerii [i practic\p\catele care au adus judec\]ileasupra p\g=nilor.

Societatea ;n dezordine

De pe acum, ;nv\]\tura c\oamenii sunt liberi de

ascultarea de cerin]ele luiDumnezeu a sl\bit putereaobliga]iei morale [i a deschisst\vilarele nelegiuirii asupra lumii.Nelegiuirea, risipa [i corup]ia serevars\ peste noi ca un valcople[itor. :n familie, Satana estela lucru. Steagul lui flutur\ chiar[i ;n c\minele zise cre[tine.

Gelozia, b\nuielile, f\]\rnicia,;nstr\inarea, rivalitatea, lupta,tr\darea ;ncrederii sacre,;ng\duirea poftei se afl\ acolo.:ntregul sistem de principii [i de;nv\]\turi religioase, care ar trebuis\ constituie temelia [i structuravie]ii sociale, pare a fi un edificiugata s\ se pr\bu[easc\ ;n ruin\.Criminalii cei mai josnici, c=ndsunt arunca]i ;n ;nchisoare pentruabaterile lor, sunt f\cu]i adeseaprimitorii darurilor [i aten]iilor, ca[i c=nd ar fi ob]inut o distinc]ie deinvidiat. Se face o mare publicitatecaracterului [i crimelor lor. Presa

;ntr-un veac de libertatereligioas\? Acum, pentru c\Satana nu mai poate ]ine lumea subst\p=nirea lui prin interzicereaScripturilor, el recurge la altemijloace pentru a-[i atinge acela[iscop. Distrugerea credin]ei ;nBiblie sluje[te scopului lui, a[acum sluje[te [i distrugerea Bibliei;ns\[i. Prin introducerea ideii c\Legea lui Dumnezeu nu esteobligatorie, ;n realitate el îiconduce pe oameni s\ o calce, ca[i c=nd ar fi ;ntru totulnecunosc\tori ai preceptelor ei. {iacum, ca [i ;n veacurile trecute, ela lucrat prin biseric\ pentru a-[irealiza planurile. Organiza]iilereligioase ale zilei au refuzat s\asculte adev\rurile nepopularedescoperite clar ;n Scripturi [i,comb\t=ndu-le, ei au adoptatinterpret\ri [i au luat pozi]ii careau sem\nat pe o scar\ larg\semin]ele necredin]ei. Accept=ndr\t\cirea papal\ despre nemurireasufletului [i con[tien]a omului ;nmoarte, ei au lep\dat singuraap\rare ;mpotriva am\girilorspiritismului. :nv\]\tura cuprivire la chinurile ve[nice i-acondus pe mul]i s\ nu mai cread\;n Biblie. {i c=nd cuvinteleporuncii a patra sunt sus]inute;naintea oamenilor, se descoper\c\ este poruncit\ p\zireaSabatului zilei a [aptea< [i casingura cale de a se elibera de odatorie pe care nu sunt gata s\ o;ndeplineasc\, mul]i ;nv\]\toripopulari declar\ c\ Legea luiDumnezeu nu mai esteobligatorie. :n felul acesta, eileap\d\ Legea [i o dat\ cu ea [iSabatul. C=nd lucrarea pentrureforma Sabatului se extinde,aceast\ lep\dare a Legii divine,pentru a evita cerin]ele porunciia patra, va deveni aproapegeneral\.

Modul de procedare al luiSatana ;n aceast\ lupt\final\ cu poporul lui

Epoca ;ntunecat\ (evulmediu) repetat\

Dumnezeu este acela[i pe care l-afolosit la ;nceputul mariicontroverse din ceruri. El

desfiin]at\, iar aceia care privesccererile ei ca fiind ;nc\ valabile,c\ trebuie ascultate literal, suntsocoti]i ca merit=nd numaibatjocur\ sau dispre].

public\ am\nunte revolt\toare cuprivire la vicii, ini]iind ;n felulacesta [i pe al]ii ;n practicarea;n[el\toriei, furtului [i a crimei< iarSatana tresalt\ pentru succeseleplanurilor lui diabolice. Pasiuneanebuneasc\ a viciului, violen]a cucare se ia via]a, cre[terea teribil\ anecump\t\rii [i a nelegiuirii pesteorice m\sur\ trebuie s\ ;i trezeasc\pe to]i aceia care se tem deDumnezeu, s\ se ;ntrebe ce sepoate face pentru a opri valulr\ului.

Scriptura lep\dat\ acum

Nelegiuirea [i ;ntunericulspiritual care au st\p=nit ;n

timpul suprema]iei Romei au fosturmarea inevitabil\ a ;n\bu[iriiScripturilor< dar unde trebuieg\sit\ cauza necredin]ei largr\sp=ndite, a lep\d\rii Legii luiDumnezeu [i a stric\ciunii careeste legat\ de acestea, ;n luminadeplin\ a ilumin\rii Evangheliei [i

8

pretindea c\ vrea s\ promovezestabilitatea c=rmuirii divine, ;ntimp ce, ;n ascuns, depunea toateeforturile pentru a asiguralep\darea ei. {i astfel, chiarlucrarea pe care se str\duia s\ o;ndeplineasc\ o punea ;n contul

;ngerilor credincio[i. Aceea[ilucrare de am\gire a marcat istoriabisericii romane. Ea a sus]inut c\lucreaz\ ca vice-rege al cerului, ;ntimp ce a c\utat s\ se ;nal]e maipresus de Dumnezeu [i s\-Ischimbe Legea. Sub conducerea

Romei, aceia care au suferitmoartea pentru credincio[ia lorfa]\ de Evanghelie au fostdenun]a]i ca f\c\tori de rele< aufost folosite toate mijloaceleposibile pentru a-i acoperi deru[ine, s\-i fac\ s\ apar\ ;n ochii

De unde a venit Satana, sem\n\torul r\ului ?

oamenilor [i chiar ;n ochii lor cacei mai odio[i criminali. Tot a[ava fi [i acum. :n timp ce Satanacaut\ s\-i distrug\ pe aceia carecinstesc Legea lui Dumnezeu, vaface s\ fie acuza]i de c\lcarea legii,ca oameni care Îl dezonoreaz\ pe

Originea p\catului

Pentru multe min]i, origineap\catului [i motivulexisten]ei lui sunt un izvor

de mare ;ncurc\tur\. Ei v\dlucrarea r\ului, cu urm\rile luigrozave de vai [i distrugere, [i se;ntreab\ cum pot exista toateacestea sub conducerea Aceluiacare este nem\rginit ;n;n]elepciune, putere [i dragoste.Este cu neputin]\ s\ explic\moriginea p\catului pentru a da unmotiv existen]ei lui. Cu toateacestea, se pot ;n]elege suficient at=toriginea lui, c=t [i m\surile luate cuprivire la soarta final\ a p\catului,m\suri care descoper\ pe deplindreptatea [i mila lui Dumnezeu ;ntoate procedeele Sale cu p\catul.P\catul este un intrus, pentru a c\ruiexisten]\ nu se poate da nici oexplica]ie. El este tainic, deneexplicat< a-l scuza ;nseamn\ a-lap\ra. Dac\ s-ar putea g\si o scuz\sau vreo cauz\ a existen]ei lui, ar;nceta s\ mai fie p\cat. Unicadefini]ie pe care o putem dap\catului este aceea pe care o g\sim;n Cuv=ntul lui Dumnezeu> el „estec\lcarea Legii“.

Contradic]ie ;ntredragostea lui Dumnezeu

[i m=ndrie

Legea iubirii fiind temeliaguvern\rii lui Dumnezeu,

fericirea tuturor fiin]elor createdepindea de asentimentul lordes\v=r[it fa]\ de marile principii aledrept\]ii. Dumnezeu dore[te de latoate f\pturile Sale o slujire dindragoste - un omagiu care izvor\[tedintr-o apreciere inteligent\ acaracterului S\u. El nu g\se[tepl\cere ;ntr-o slujire silit\ [i, caurmare, d\ tuturor libertatea devoin]\, ca s\-I aduc\ o slujire debun\voie.

Dar a ap\rut cineva care a ales s\perverteasc\ aceast\ libertate. P\catul[i-a avut originea ;n acela care, dup\Hristos, fusese cel mai onorat deDumnezeu [i care st\tea ;n cea mai;nalt\ pozi]ie de putere [i de slav\printre locuitorii cerului. :nainte dec\dere, Lucifer era primul dintreheruvimii ocrotitori, sf=nt [i nep\tat.Vezi Ezechiel 28, 12-15.Lucifer ar fi putut r\m=ne ;n gra]ia luiDumnezeu, iubit [i onorat de o[tile;ngere[ti, pun=ndu-[i la lucru puterilenobile pentru a binecuv=nta pe al]ii [ia sl\vi pe F\c\torul s\u. Dar profetulspune> „}i s-a ;ng=mfat inima dinpricina frumuse]ii tale, ]i-ai stricat;n]elepciunea cu str\lucirea ta” (vers.17). Pu]in c=te pu]in, Lucifer a ajunss\-[i ;ng\duie dorin]a dup\ ;n\l]are desine. „Pentru c\ ;]i dai ifose ca [i c=ndai fi Dumnezeu... Tu ziceai ;n inimata> ‘:mi voi ridica scaunul de domniemai presus de stelele lui Dumnezeu<voi [edea pe muntele adun\rii... m\ voisui pe v=rful norilor, voi fi ca Cel Prea:nalt’” (vers. 6< Is. 14,13.14). :n loc s\caute s\ fac\ pe Dumnezeu cel dint=i;n dragostea [i slujirea creaturilor,n\zuin]a lui Lucifer a fost s\ le c=[tigeslujirea [i ;nchinarea pentru el. {i,r=vnind la onoarea pe care Tat\l celve[nic o rev\rsase asupra Fiului S\u,acest prin] al ;ngerilor a aspirat laputerea pe care numai Hristos o putea;ntrebuin]a.

Fiul lui Dumnezeu era recunoscut caSuveran al Cerului, una cu Tat\l ;nputere [i ;n autoritate< Hristosparticipa ;n toate sfaturile luiDumnezeu, pe c=nd lui Lucifer nu-iera ;ng\duit s\ p\trund\ planuriledivine. „De ce“, ;ntreba acest ;ngerputernic, „s\ aib\ Hristos suprema]ia?De ce este ;n felul acesta onorat maimult dec=t Lucifer?“

:nv\luit ;n mister

Satana fusese at=t de mult onorat[i toate faptele lui erau at=t de

;nve[m=ntate ;n tain\, ;nc=t era greu s\se descopere ;ngerilor natura adev\rat\a lucr\rii sale.P=n\ ce n-a ajuns la dezvoltarea deplin\,p\catul n-a p\rut at=t de r\u precum era.Deoarece p=n\ atunci nu avusese nici unloc ;n Universul lui Dumnezeu, fiin]elesfinte nu aveau nici o idee cu privire lanatura [i la r\utatea lui. Ele nu puteauvedea urm\rile teribile care aveau s\ seproduc\ ;n urma lep\d\rii lui Dumnezeu.:n procedeele Sale cu p\catul, Dumnezeua folosit numai dreptatea [i adev\rul.Satana putea folosi ceea ce Dumnezeu nuputea - lingu[irea [i am\girea. Satanapunea pe seama Legii [i guvern\rii luiDumnezeu discordia pe care ac]iunea luio provocase ;n ceruri. Toate relele, spuneael, erau urmarea conducerii divine. Elpretindea c\ scopul lui era s\;mbun\t\]easc\ ;ntocmirile lui Iehova. Deaceea era necesar ca s\ demonstreze naturapreten]iilor sale [i s\ arate efectulschimb\rilor propuse ;n Legea divin\.Propria lui lucrare urma s\-l condamne.Satana pretinsese de la ;nceput c\ nu ser\zvr\tise. Trebuia s\ aib\ timp s\ semanifeste prin faptele sale rele. Universul;ntreg trebuia s\ vad\ pe am\gitordemascat.

Acela[i spirit

Acela[i spirit care s-a dat pe fa]\;n rebeliunea din cer inspir\ [i

rebeliunea de pe p\m=nt. Satana i-aam\git pe oameni ;n acela[i fel ca [i pe;ngeri. Satana l-a atras pe om ;n p\cat

prin aceea[i reprezentare fals\ acaracterului lui Dumnezeu pe care opracticase ;n ceruri, f\c=ndu-L s\ fieprivit ca aspru [i tiranic. {i a reu[its\ ajung\ at=t de departe, ;nc=t s\declare c\ restric]iile nejustificate alelui Dumnezeu au dus at=t la c\dereaomului, c=t [i la r\zvr\tirea lui.Dumnezeu {i-a ar\tat iubirea, d=ndu-L pe singurul S\u Fiu s\ moar\ pentruneamul omenesc c\zut. :n isp\[ire s-a descoperit caracterul luiDumnezeu. Argumentul cel puternical crucii demonstreaz\ Universului;ntreg c\ drumul p\catului, pe careLucifer l-a ales, nu putea fi pus ;n niciun fel pe seama guvern\rii luiDumnezeu.

Mai mult dec=tm=ntuirea

Dar Hristos nu a venit pep\m=nt numai s\ aduc\ la

;ndeplinire m=ntuirea omului, s\sufere [i s\ moar\. El a venit s\„pream\reasc\ Legea“ [i „m\rea]\ s\fie“. Nu numai pentru ca locuitoriiacestui p\m=nt s\ priveasc\ Legea a[acum ar trebui privit\, ci ca s\ sedemonstreze tuturor lumilor din Universc\ Legea lui Dumnezeu este deneschimbat. Dac\ cerin]ele ei puteau fidate la o parte, atunci nu era necesar caFiul lui Dumnezeu s\-[i dea via]a caisp\[ire pentru c\lcarea ei. MoarteaDomnului Hristos demonstreaz\ lucrulacesta.:n aducerea la ;ndeplinire a judec\]iifinale, se va vedea c\ nu exist\ niciun motiv pentru existen]a p\catului.Crucea de pe Calvar, ;n timp cedeclar\ Legea ca fiind de neschimbat,face cunoscut Universului c\ platap\catului este moartea. :n strig\tul pecruce al M=ntuitorului „S-a sf=r[it“,a b\tut clopotul de moarte al luiSatana. Lupta cea mare care duraseat=ta vreme s-a hot\r=t atunci, iareliminarea final\ a r\ului a fostasigurat\. :ntregul Univers va fimartor cu privire la natura [i laurm\rile p\catului.

9

Dumnezeu [i aduc judec\]ile Luiasupra lumii.

Constr=ngere princruzime

Dumnezeu nu for]eaz\niciodat\ voin]a sau

con[tiin]a< dar calea continu\ a luiSatana - pentru a c=[tiga st\p=nireasupra acelora pe care nu-i poateam\gi altfel - sunt constr=ngerea[i cruzimea. Prin team\ sau fric\,el ;ncearc\ s\ manevrezecon[tiin]a [i s\-[i asigure;nchinarea. Pentru ;mplinireaacestui ]el, el lucreaz\ prinautorit\]ile religioase [ip\m=nte[ti, mobiliz=ndu-le laimpunerea legilor omene[ti [idispre]uind Legea lui Dumnezeu.Aceia care cinstesc Sabatul biblicvor fi denun]a]i ca vr\jma[i ai legii[i ordinii, ca unii care calc\ ;npicioare preceptele morale alesociet\]ii, provoc=nd anarhie [icorup]ie [i atr\g=nd judec\]ile luiDumnezeu asupra p\m=ntului.St\ruin]ele de a nu-[i c\lca pecon[tiin]\ vor fi socotite ca;nc\p\]=nare, ;nd\r\tnicie [idispre] fa]\ de autoritate. Ei vor fiacuza]i de nemul]umire fa]\ dec=rmuire. Slujitorii care contest\obligativitatea Legii divine vorprezenta de la amvoane datoria dea da ascultare autorit\]ilor civileca fiind r=nduite de Dumnezeu. :n

s\lile legislative [i ;n cur]ile dejudecat\, p\zitorii ei vor fi gre[itprezenta]i [i condamna]i. O fals\interpretare va fi dat\ cuvintelorlor, iar asupra motivelor lor va fipus\ cea mai rea inten]ie.

Lumina ;nlocuit\ cu;ntunericul

C=nd bisericile protestanteleap\d\ argumentele clare,

scripturistice ;n ap\rarea Legii luiDumnezeu, ele vor dori s\ aduc\la t\cere pe aceia a c\ror credin]\n-o pot respinge cu ajutorulBibliei. Cu toate c\ ;nchid ochiifa]\ de acest fapt, ele adopt\ acumo cale care va duce la prigonireaacelora care refuz\ ;n modcon[tient s\ fac\ ceea ce face restullumii cre[tine [i s\ recunoasc\preten]iile sabatului papal.

Negarea libert\]ii decon[tiin]\

Demnitarii bisericii [i aistatului se vor uni pentru a

corupe, a convinge sau pentru aconstr=nge toate clasele de oamenis\ cinsteasc\ duminica. Lipsaautorit\]ii divine va fi ;nlocuit\ cudecretele prigonitoare. Corup]iapolitic\ distruge iubirea de dreptate[i respectul pentru adev\r< chiar [i;n America cea liber\, conduc\torii[i legiuitorii, pentru a-[i asigurafavoarea public\, se vor supunecererii populare dup\ o lege cares\ impun\ p\zirea duminicii.Libertatea de con[tiin]\, care acostat o jertf\ at=t de mare, nu vamai fi respectat\. :n lupta care seapropie cu gr\bire vom vedeaexemplificate cuvintele profetului>„{i balaurul, m=niat pe femeie, s-a

dus s\ fac\ r\zboi cu r\m\[i]asemin]ei ei, care p\zesc poruncilelui Dumnezeu, [i ]in m\rturia luiIsus Hristos“ (Apoc. 12,17).:n contrast cu cei ce p\zescporuncile lui Dumnezeu [i aucredin]a Domnului Isus, ;ngerul altreilea indic\ o alt\ clas\.:mpotriva erorilor lor estepronun]at\ o avertizare solemn\ [iteribil\> „Dac\ se ;nchin\ cinevafiarei [i icoanei ei [i prime[tesemnul ei pe frunte sau pe m=n\,va bea [i el din vinul m=niei luiDumnezeu.“ (Apocalipsa 14,9.10). O interpretare corect\ asimbolurilor ;ntrebuin]ate estenecesar\ pentru ;n]elegerea acestuimesaj. Ce este reprezentat prinicoan\, fiar\ [i semnul ei ?

Balaurul

Linia profetic\ ;n care seg\sesc aceste simboluri ;ncepe

cu cap. 12 din Apocalipsa, cubalaurul care a ;ncercat s\-L distrug\pe Domnul Hristos la na[terea Sa.Se spune despre balaur c\ esteSatana (Apoc. 12, 9). El l-a ;ndemnatpe Irod s\-L omoare pe M=ntuitor.

Fiara asem\n\toareunui leopard

:n capitolul 13 (vers.1-10) estedescris\ o alt\ fiar\, „ca un

leopard“, c\ruia balaurul i-a dat„puterea lui, tronul lui [i ost\p=nire mare“. Acest simbol, a[acum au crezut majoritateaprotestan]ilor, reprezint\papalitatea care a urmat puterii,tronului [i autorit\]ii de]inuteodinioar\ de Imperiul Roman.Despre fiara care seam\n\ cu unleopard este spus> „I s-a dat o gur\care rostea lucruri mari [i hule...{i-a deschis gura [i a hulit;mpotriva lui Dumnezeu, NumeleS\u [i cortul Lui [i pe cei celocuiesc ;n cer. I s-a dat s\ fac\r\zboi cu sfin]ii, [i s\-i biruiasc\.{i i s-a dat st\p=nire peste oricesemin]ie, peste orice norod, pesteorice limb\ [i peste orice neam.“(Apoc. 13, 6.7). Aceast\ profe]ie,aproape identic\ cu descriereacornului mic din Daniel 7, serefer\ f\r\ discu]ie la papalitate.„I s-a dat putere s\ lucrezepatruzeci [i dou\ de luni.“ Iarprofetul spune> „Am v\zut unuldin capetele ei r\nit de moarte“.{i iar\[i> „Cel care duce pe al]ii ;nrobie trebuie s\ mearg\ [i el ;nrobie“< „cine ucide cu sabia trebuies\ fie ucis de sabie“. Cele patruzeci[i dou\ de luni sunt acela[i lucruca o vreme, dou\ vremi [i ojum\tate de vreme, trei ani [ijum\tate, sau 1260 de zile dinDaniel 7 - timpul ;n care putereapapal\ urma s\ persecute pepoporul lui Dumnezeu. :ncapitolul precedent ni se spune c\aceast\ perioad\ a ;nceput cusuprema]ia papal\, anul 538 d.Hr.,[i s-a ;ncheiat ;n anul 1798. La dataaceasta, papa a fost f\cut prizonierde c\tre armata francez\, putereapapal\ primind rana de moarte.S-a ;mplinit astfel prezicerea c\cine duce pe al]ii ;n robie va merge[i el ;n robie. (Apoc. 13, 10).

America ;n profe]ie

:n momentul acesta esteintrodus un alt simbol. Profetul

spune> „Apoi am v\zut ridic=ndu-

Interpret=nd simbolurile

„Deci, dac\ biserica catolic\reclam\ dreptul deintoleran]\ dogmatic\ cuprivire la ;nv\]\tura ei, estenedrept s\ i se fac\ repro[uridin cauza exercit\rii acestuidrept... Ea prive[teintoleran]a dogmatic\ nunumai ca dreptul eiincontestabil, ci [i ca o datoriesf=nt\... Potrivit cu Romani8,11, autorit\]ile lume[ti audreptul s\ pedepseasc\crimele cele mai grave cumoartea< ;n consecin]\,ereticii pot fi nu numaiexcomunica]i, ci chiaromor=]i.“ - The CatholicEncyclopedia, 1911 edition,Vol. 14, pages 766, 768.

Aceia care onoreaz\Sabatul Biblic vor fi

denun]a]i ca du[maniai legii [i ai ordinii.

Libertatea decon[tiin]\, care a

costat un sacrificiuat=t de mare, nu vamai fi respectat\.

Dar agentul principal al lui Satana;n r\zboiul s\u ;mpotriva DomnuluiHristos [i a poporului S\u ;n primelesecole ale erei cre[tine a fostImperiul Roman, ;n care p\g=nismulera religia prevalent\. A[adar,balaurul reprezint\ ;n primul r=nd peSatana, dar ;n al doilea r=nd este unsimbol al Romei p\g=ne.

10

se din p\m=nt o alt\ fiar\, careavea dou\ coarne ca ale unui miel“(Apoc. 13,11). At=t apari]ia acesteifiare, c=t [i modul ;n care s-aridicat arat\ c\ poporul pe care ;lreprezint\ nu se aseam\n\ cu acelareprezentat ;n simbolurileprecedente. Marile ;mp\r\]ii careau st\p=nit lumea au fostprezentate profetului Daniel cani[te fiare de prad\, ridic=ndu-seatunci c=nd „cele patru v=nturi alecerului au suflat peste marea ceamare“ (Dan. 7,2). :n Apocalipsa17, un ;nger a explicat c\ apelereprezint\ „popoare, mul]imi,na]iuni [i limbi“ (Apoc. 17,15).V=nturile sunt un simbol al luptei.Cele patru v=nturi ale ceruluisufl=nd pe marea cea marereprezint\ scenele teribile de lupt\[i revolu]ie prin care ;mp\r\]iile auajuns la putere.

Ie[ind din p\m=nt

Dar fiara cu coarne ca de miela fost v\zut\ „ie[ind din

p\m=nt“. :n loc s\ distrug\ alteputeri pentru a o ;ntemeia pe a ei,na]iunea reprezentat\ astfel trebuies\ se ridice ;ntr-un teritoriu

Unite ale Americii. Foarte adesea,ideile sau chiar exact cuvinteleprofe]iei au fost folosite, f\r\ s\ fifost alese, de b\rba]ii remarcabilicare au descris na[terea, ridicarea[i cre[terea acestei na]iuni. Fiaraa fost v\zut\ ridic=ndu-se dinp\m=nt< [i, dup\ traduc\tori,cuv=ntul profe]iei redat prin„ie[ind“ ;nseamn\ literal „a cre[te,a se ;n\l]a ca o plant\“. {i, a[a cumam v\zut, na]iunea trebuie s\ seridice ;ntr-un teritoriu neocupatmai ;nainte. Un scriitor renumit,descriind ridicarea Statelor Unite,vorbe[te despre „taina ie[irii ei dingol“ [i spune> „Ca o s\m=n]\

t\cut\ ne-am dezvoltat ;ntr-unimperiu“ (G.A. Townsend, TheNew World Compared With theOld, p.462). O revist\ european\din anul 1850 vorbea despreStatele Unite ca despre un imperiuminunat, care „se ridic\“ „;nt\cerea p\m=ntului, ad\ug=ndzilnic la puterea [i m=ndria ei“(The Dublin Nation).Cele „dou\ coarne ca ale unui miel“reprezint\ bine caracterul StatelorUnite, a[a cum este exprimat ;n celedou\ principii fundamentale –republicanismul [i protestantismul.Aceste principii sunt secretulputerii [i prosperit\]ii na]iuniiStatelor Unite. Aceia care au g\sit;nt=i azil pe ]\rmurile Americii s-au

bucurat c\ajunseser\ ;ntr-o]ar\ liber\, f\r\preten]iile aroganteale papalit\]ii [if\r\ tiraniaguvern\rii regelui.Ei s-au hot\r=t s\;ntemeieze oguvernare petemelia solid\ alibert\]ii civile [i religioase.

Vorbe[te ca balaurul

Dar fiara cu coarne ca de miel„vorbea ca un balaur. {i

folosea toat\ puterea fiarei dint=i,dinaintea ei [i a f\cut p\m=ntul [ipe cei ce locuiesc pe el s\ se ;nchinefiarei dint=i a c\rei ran\ de moartefusese vindecat\... [i a spus celorcare locuiesc pe p\m=nt s\ fac\ oicoan\ fiarei care fusese r\nit\ cusabia [i tr\ia“ (Apoc. 13,11-14).Coarnele ca de miel [i glasul debalaur, din punct de vederesimbolic, indic\ o contradic]ieflagrant\ dintre m\rturisirile [ipracticile na]iunii reprezentate ;nfelul acesta. Vorbirea acestei na]iunireprezint\ ac]iunile puterilor eilegislative [i juridice. Prin astfel deac]iuni vor fi contrazise principiileliberale [i pa[nice pe care le puseseodinioar\ la temelia politicii ei.Precizarea c\ va vorbi „ca unbalaur“ [i va folosi „toat\ putereafiarei dint=i“ prezice clardezvoltarea unui spirit deintoleran]\ [i persecu]ie, pe carel-au dat pe fa]\ na]iunilereprezentate prin balaurul [i prinfiara care sem\na cu un leopard. Iardeclara]ia c\ fiara cu dou\ coarne„a f\cut p\m=ntul [i pe cei celocuiesc pe el s\ se ;nchine fiareidint=i“ arat\ c\ autoritatea acestuipopor urmeaz\ s\ fie folosit\ pentruimpunerea unei respect\ri care vaconstitui un act de omagiu fa]\ depapalitate.O astfel de ac]iune va fi directcontrar\ cu principiile acesteiguvern\ri, geniului institu]iilor lorlibere, fa]\ de m\rturisirile solemne[i directe din Declara]ia deIndependen]\ [i din Constitu]ie.:ntemeietorii na]iunii au c\utat cu

;n]elepciune s\ vegheze ;mpotrivafolosirii puterii p\m=nte[ti dinpartea bisericii, care are ca urmareinevitabil\ intoleran]a [i persecu]ia.Constitu]ia prevede c\ „Congresulnu poate da nici o lege care s\respecte stabilirea unei religii saus\ interzic\ exercitarea liber\ a ei“[i c\ „nici o prob\ religioas\ s\ nufie cerut\ ca o calificare pentru unserviciu public ;n Statele Unite“.Numai printr-o violare flagrant\ aacestor garan]ii ale libert\]iina]iunii poate fi impus\ o legereligioas\ de c\tre autoritatea civil\.De altfel, inconsecven]a uneiasemenea ac]iuni nu putea fi maibine exprimat\ de cum o exprim\simbolurile> o fiar\ care are coarneca de miel - pretinz=ndu-se curat\,amabil\ [i nevinovat\ -, darvorbe[te ca un balaur.

Icoana fiarei

Aspus celor care locuiesc pep\m=nt s\ fac\ un chip

fiarei.“ Aici este prezentat\ l\murito form\ de guvernare, ;n careputerea legislativ\ apar]inepoporului, o dovad\ izbitoare c\Statele Unite sunt na]iunea ar\tat\;n profe]ie.Dar ce este „chipul fiarei“ [i cumva fi realizat? Chipul este f\cut defiara cu dou\ coarne [i este un chipf\cut fiarei, adic\ pentru fiar\. Maieste numit [i chipul fiarei. Pentrua vedea cu ce se aseam\n\ chipul[i cum va fi realizat, trebuie s\studiem caracteristicile fiarei;ns\[i - papalitatea.

Unirea bisericii cu statul

Atunci c=nd prima biseric\ adec\zut, dep\rt=ndu-se de

simplitatea Evangheliei, [i a

„Zidul de desp\r]ire ;ntrebiseric\ [i stat este o

metafor\ bazat\ pe o istorierea, o metafor\ care s-a

dovedit nefolositoare ca unghid de judecat\. Ar trebui

s\ fie pur [i simpluabandonat\.“ William

Rehnquist, judec\tor laCurtea Suprem\, Time, 9

decembrie 1991.

O hot\r=re recent\ a Cur]iiSupreme a Statelor Unite„declar\ c\, atunci c=nd

drepturi religioase sunt ;nconflict cu necesitatea

guvernului de a promulgareguli uniforme, curtea va lua

parte guvernului.“ - LosAngeles Times, 18 aprilie

1990.

neocupat mai ;nainte [i s\ sedezvolte treptat [i pa[nic. Deci, nuputea s\ se ridice dintre popoarele;n lupt\ [i fr\m=ntate, din LumeaVeche - acea mare tulburat\ de„popoare, mul]imi, na]iuni [ilimbi“ -, ci trebuie c\utat\ ;ncontinentul apusean.Care na]iune din Lumea Nou\cre[tea ;n anul 1798 ;n putere,av=nd perspectiva puterii [im\re]iei [i atr\g=nd aten]ia lumii?Aplica]ia simbolului nu admitenici o ;ndoial\. O singur\ na]iune[i numai una ;mpline[te toateam\nuntele acestei profe]ii,indic=nd f\r\ gre[ spre Statele

”

11

primit riturile [i obiceiurilep\g=ne, a pierdut Spiritul [iputerea lui Dumnezeu. Dar,pentru a st\p=ni totu[i con[tiin]eleoamenilor, a c\utat sprijinulputerii p\m=nte[ti. Astfel arezultat papalitatea, o biseric\ cea subjugat chiar [i puterea statului[i a folosit-o pentru realizareaplanurilor ei, ;ndeosebi pentrupedepsirea „ereziei“. Pentru caStatele Unite s\ fac\ un chipfiarei, puterea religioas\ trebuies\ st\p=neasc\ asupra guvernuluicivil, astfel ;nc=t ;ns\[i autoritateastatului s\ fie folosit\ de biseric\pentru a-[i ajunge scopurile.Apostazia a fost aceea care acondus biserica primar\ s\ cauteajutor la conducerea civil\, [iaceasta a preg\tit calea pentrudezvoltarea papalit\]ii - a fiarei.:n felul acesta, apostazia ;nbiseric\ va preg\ti calea pentruchipul fiarei.

Istoria se repet\

Biblia spune c\, ;nainte devenirea Domnului, va exista

o stare de dec\dere religioas\,asem\n\toare cu aceea din primeleveacuri. „S\ [tii c\ ;n zilele din urm\vor fi vremuri grele. C\ci oamenii

vor fi iubitori de sine, iubitori debani, l\ud\ro[i, trufa[i, hulitori,neascult\tori de p\rin]i,nemul]umitori, f\r\ evlavie, f\r\dragoste fireasc\, ne;ndupleca]i,clevetitori, ne;nfr=na]i, ne;mbl=n-zi]i, neiubitori de bine, v=nz\tori,obraznici, ;ng=mfa]i< iubitori maimult de pl\ceri dec=t iubitori deDumnezeu< av=nd doar o form\ deevlavie, dar t\g\duindu-i puterea“(2 Tim. 3,1-5). „Dar Duhul spunel\murit c\, ;n vremurile din urm\,unii se vor lep\da de credin]\, ca s\se alipeasc\ de duhuri ;n[el\toare [ide ;nv\]\turile dracilor“ (1 Tim. 4,1).C=nd se va ajunge la aceast\ starede nelegiuire, vor urma acelea[iconsecin]e ca [i ;n primele secole.

Formarea chipului fiarei

Atunci c=nd bisericileprincipale din Statele Unite

se vor uni asupra unor puncte dedoctrin\ care le sunt comune, vorinfluen]a statul pentru a impunedecretele lor [i pentru a sus]ineinstitu]iile lor, atunci Americaprotestant\ va face un chip alierarhiei Romei, iar aplicarea depedepse civile asupra disiden]ilorva fi rezultatul inevitabil alacestor ac]iuni.

Dumnezeu [i credin]a lui Isus“.Deoarece aceia care p\zescporuncile lui Dumnezeu sunt pu[i;n felul acesta ;n contrast cu aceiacare se ;nchin\ fiarei [i chipuluiei [i primesc semnul ei, urmeaz\ca p\zirea Legii lui Dumnezeu, deo parte, [i c\lcarea ei, pe de alt\parte, s\ fac\ deosebirea dintre;nchin\torii lui Dumnezeu [i;nchin\torii fiarei.

Caracterul fiarei

Caracteristica principal\ afiarei [i a chipului ei este

c\lcarea poruncilor lui Dumnezeu.Daniel zice despre cornul cel mic,papalitatea> „se va ;ncumeta s\schimbe vremile [i legea“ (Dan.7,25). Iar Pavel numea aceea[iputere „omul f\r\delegii“, careurma s\ se ;nal]e pe sine mai presusde Dumnezeu. O profe]ie estecompletat\ de alta. Numai prinschimbarea Legii lui Dumnezeuputea papalitatea s\ se ;nal]e maipresus de Dumnezeu< oricine vap\stra cu bun\ [tiin]\ Legea, a[acum a fost ea schimbat\, va dacinste suprem\ acelei puteri princare s-a f\cut schimbarea. Unasemenea act de ascultare de legilepapale va fi un semn de supunerefa]\ de papa, ;n locul supunerii fa]\de Dumnezeu.Profe]ia vorbe[te despre oschimbare inten]ionat\, delibera-t\> „Ea se va ;ncumeta s\ schimbevremile [i Legea“. Schimbareaporuncii a patra ;mpline[te exactprofe]ia. Pentru aceasta, singuraautoritate invocat\ este aceea abisericii. Aici, puterea papal\ seridic\ pe fa]\ mai presus deDumnezeu.

Sfin]enia S=mbetei

:n timp ce adev\ra]ii ;nchin\toriai lui Dumnezeu se vor deosebi

prin p\zirea poruncii a patra -pentru c\ ea este semnul puteriiSale creatoare [i dovada dreptuluiS\u de a pretinde omuluiascultarea [i ;nchinarea -,;nchin\torii fiarei se vor caracteriza

prin eforturile lor de a desfiin]aZiua de amintire a Creatorului [i a;n\l]a institu]ia Romei. Tocmai ;nsus]inerea duminicii [i-a rostitpapalitatea primele ei preten]iiarogante [i primul ei apel laputerea statului a fost pentru aimpune p\zirea duminicii ca „ZiuaDomnului“. Dar Biblia arat\ c\treziua a [aptea, [i nu c\tre ziua ;nt=ia,ca fiind ziua Domnului. Hristos aspus> „Fiul omului este Domn

Fiara cu dou\ coarne „vaface (va porunci) ca to]i,mici [i mari, boga]i [i

s\raci, liberi [i robi, s\ primeasc\un semn pe m=na dreapt\ sau pefrunte [i nimeni s\ nu poat\cump\ra sau vinde, dac\ nu aresemnul sau numele fiarei, saunum\rul numelui ei“ (Apoc.13,16.17). Avertizarea ;ngerului altreilea este> „Dac\ se ;nchin\cineva fiarei [i chipului ei [iprime[te semnul ei pe frunte saupe m=n\, va bea din vinulneamestecat al m=niei luiDumnezeu“. „Fiara“ men]ionat\ ;naceast\ solie, a c\rei ;nchinare esteimpus\ de fiara cu dou\ coarne,

Semnul fiareieste prima fiar\ sau cea careseam\n\ cu leopardul, dinApocalipsa 13 - papalitatea.„Chipul fiarei“ reprezint\ aceaform\ a protestantismului dec\zut,care se va dezvolta atunci c=ndbisericile protestante vor c\utaajutorul puterii civile pentruimpunerea dogmelor lor. „Semnulfiarei“ r\m=ne s\ fie definit ;nviitor.

Dou\ feluri de ;nchinare;n contrast

Dup\ avertizarea ;mpotriva;nchin\rii la fiar\ [i la chipul

ei, profe]ia spune> „Aici sunt ceicare p\zesc poruncile lui

Statele Unite schimb\ constitu]ia - Impune sabatul papal - Vorbe[te ca un balaur

chiar [i al Sabatului“. Porunca apatra spune clar> „Ziua a [apteaeste Sabatul Domnului“. Iar prinprofetul Isaia, Domnul o nume[teca fiind „Ziua Mea cea sf=nt\“(Marcu 2,28< Is. 58,13).Romano-catolicii recunosc c\schimbarea Sabatului a fost f\cut\de biserica lor [i declar\ c\protestan]ii, prin p\zirea duminicii,recunosc puterea ei. Ca semn alautorit\]ii Bisericii Catolice,scriitorii papista[i citeaz\> „chiaractul schimb\rii Sabatului ;nduminic\, pe care protestan]ii ;ladmit... deoarece prin p\zireaduminicii ei recunosc putereabisericii de a r=ndui s\rb\tori [i dea impune p\zirea lor“ - HenryTuberville, An Abridgment of theChristian Doctrine, p.58. Ce esteatunci schimbarea Sabatului, dec=tsemnul sau dovada autorit\]iiBisericii Romane, „semnul fiarei“?

Respingerea Bibliei

Biserica Romano-Catolic\ nua renun]at la preten]ia ei de

suprema]ie< [i c=nd lumea [ibisericile protestante accept\ un

12

Sabat creat de ea, ;n timp ce leap\d\Sabatul biblic, ei admit ;n realitateaceast\ ;ncumetare. Ei ;[i pot;ntemeia schimbarea pe autoritateatradi]iei [i pe aceea a sfin]ilorp\rin]i< dar, f\c=nd lucrul acesta, eitrec cu vederea ;nsu[i principiulcare-i desparte de Roma - [i anume„Biblia [i numai Biblia este religiaprotestan]ilor“. Papista[ii pot vedeac\ se am\gesc atunci c=nd ;nchidochii cu bun\ [tiin]\ la faptele ;ncauz\. Pe m\sur\ ce mi[careapentru impunerea duminicii cap\t\simpatie, ei se bucur\, fiind siguric\ aceasta va aduce ;n cur=nd;ntreaga lume protestant\ substeagul Romei.

:nchinarea la fiar\

Dar cre[tinii din genera]iiletrecute au p\zit duminica,

crez=nd c\, f\c=nd astfel, ei p\zescSabatul biblic. {i ast\zi mai exist\cre[tini adev\ra]i ;n fiecarebiseric\, inclusiv ;n cea Romano-Catolic\, care cred cu sinceritatec\ duminica este Sabatul r=nduitde Dumnezeu. Dumnezeu prime[tesinceritatea scopului lor [iintegritatea lor ;naintea Lui. Daratunci c=nd p\zirea duminicii va fiimpus\ prin lege, iar lumea va fil\murit\ cu privire la obliga]iaSabatului cel adev\rat, atunci to]iaceia care vor c\lca porunca luiDumnezeu, pentru a asculta de unprecept care nu are o autoritate mai;nalt\ dec=t aceea a Romei, voronora prin aceasta papalitatea maipresus de Dumnezeu. Ei aduccinstire Romei [i puterii care

impune institu]ia r=nduit\ deRoma, ;nchin=ndu-se fiarei [ichipului ei. C=nd oamenii leap\d\institu]ia pe care Dumnezeu adeclarat-o ca fiind semnulautorit\]ii Sale [i cinstesc ;n loculei ceea ce Roma a ales ca semn alsuprema]iei ei, prin aceasta ei alegsemnul supunerii fa]\ de Roma -semnul fiarei. {i lucrul acesta nuse va produce p=n\ c=nd problemanu va fi pus\ l\murit ;nainteapoporului, iar oamenii vor fi adu[is\ aleag\ ;ntre poruncile luiDumnezeu [i poruncile oamenilor,iar aceia care continu\ ;n nelegiuirevor primi „semnul fiarei“.

Amenin]area ;nfrico[at\

Cea mai ;nfrico[at\ amenin]areadresat\ vreodat\ muritorilor

este cuprins\ ;n a treia solie;ngereasc\. Este un p\catgroaznic, care atrage m=nia luiDumnezeu, neamestecat\ cu mil\.Oamenii nu trebuie s\ fie l\sa]i ;n;ntuneric cu privire la aceast\problem\ important\< avertizarea

;mpotriva acestui p\cat trebuiedat\ lumii ;nainte de venireajudec\]ilor lui Dumnezeu, pentruca to]i s\ cunoasc\ ce ;i a[teapt\[i s\ aib\ posibilitatea de sc\pare.:n profe]ie este prezentat\ ca fiindvestit\ cu glas tare de un ;ngerzbur=nd prin mijlocul cerului,care va atrage aten]ia lumii.

Dou\ clase se dezvolt\

Toat\ cre[tin\tatea se va;mp\r]i ;n dou\ clase cu privire

la aceast\ problem\ - aceia carep\zesc poruncile lui Dumnezeu [icredin]a lui Isus [i aceia care se;nchin\ fiarei [i chipului ei [iprimesc semnul ei. Cu toate c\biserica [i statul ;[i vor uni putereapentru a-i constr=nge pe „to]i, mici[i mari, boga]i [i s\raci, liberi [irobi“ (Apoc. 13,16) s\ primeasc\„semnul fiarei“, poporul luiDumnezeu nu-l va primi.Profetul de pe Patmos ;i vede cum„au c=[tigat biruin]a asupra fiarei [iasupra chipului ei, asupra semnuluiei [i asupra num\rului numelui ei,st=nd pe marea de sticl\, cu al\utelelui Dumnezeu ;n m=n\“, c=nt=nd„c=ntarea lui Moise [i a Mielului“(Apoc. 15,2-3).

Cele dou\ r\t\ciri mari

Prin cele dou\ r\t\ciri mari,nemurirea sufletului [i

sfin]irea duminicii, Satana ;i vaaduce pe oameni ;n robiaam\girilor sale. :n timp ce primapune temelia pentru spiritism,ultima creeaz\ o leg\tur\ desimpatie cu Roma. Protestan]ii

din Statele Unite se vor afla ;nprimele r=nduri pentru a ;ntindem=na peste abis [i a prinde m=naspiritismului< vor trece peste abispentru a da m=na cu puterearoman\< [i sub influen]a acesteiuniri ;ntreite, aceast\ ]ar\ vamerge pe urmele Romei, pentrua c\lca ;n picioare drepturilelibert\]ii de con[tiin]\.Linia de deosebire dintre cre[tiniicu numele [i cei nelegiui]i abia semai distinge ast\zi. Membriibisericii iubesc ce iube[te lumea [isunt gata s\ se uneasc\ cu ea, iarSatana s-a hot\r=t s\-i uneasc\ ;ntr-osingur\ organiza]ie [i ;n felulacesta s\-[i ;nt\reasc\ puterea,arunc=ndu-i ;n r=ndurilespiritismului. Papista[ii care selaud\ cu minunile, ca fiind un semnsigur al bisericii celei adev\rate,vor fi am\gi]i cu u[urin]\ deaceast\ putere f\c\toare de minuni<iar protestan]ii care au lep\datscutul adev\rului vor fi am\gi]i [iei. Papista[ii, protestan]ii [i ceilume[ti vor primi ;n egal\ m\sur\o form\ de evlavie f\r\ putere [ivor vedea ;n aceast\ unire o maremi[care pentru poc\in]a lumii;ntregi [i pentru inaugurareamileniului mult a[teptat.

Satana este comandantul noii ordini a lumii

Prin spiritism, Satana apareca un binef\c\tor alomenirii, vindec=nd bolile

oamenilor [i pretinz=nd a aduce oordine nou\ [i un sistem mai ;naltde credin]\ religioas\< dar ;nacela[i timp lucreaz\ ca unnimicitor. Ispitele lui duc mul]imilela ruin\. Necump\tarea detroneaz\ra]iunea, urmeaz\ ;ng\duin]asenzual\, lupta [i v\rsarea de

s=nge. Satana g\se[te pl\cere ;nr\zboi, c\ci el provoac\ pasiunilecele mai rele ale sufletului [iarunc\ pentru ve[nicie victimelecufundate ;n viciu [i ;n s=nge. }intalui este s\ provoace popoarele lar\zboi, unul ;mpotriva altuia,pentru c\ ;n felul acesta poate;ndep\rta min]ile oamenilor de lalucrarea de preg\tire pentru a sta;n ziua lui Dumnezeu.

Satana lucreaz\ [i prin elementelenaturii, pentru a-[i str=nge

seceri[ul de suflete nepreg\tite. Ela studiat secretele laboratoarelornaturii [i ;[i folose[te toat\ putereapentru a dirija aceste elemente at=tc=t ;i ;ng\duie Dumnezeu. C=nd is-a ;ng\duit s\-l chinuiasc\ pe Iov,c=t de repede turmele, cirezile,robii, casele, copiii au fost distru[i,un necaz venind dup\ altul ca ;ntr-o clip\. Dumnezeu este Acela careocrote[te f\pturile Sale [i le

„Duminica este semnulautorit\]ii noastre. Bisericaeste deasupra Bibliei [i acesttransfer al p\zirii zilei deodihn\ este dovada acestuifapt.“ - The Catholic Record,London, Ontario, 1 sept.1923.

„Prin ]inerea duminicii,protestan]ii aduc omagiu,;n propriul lor detriment,autorit\]i i Biserici i(Catolice).“ - MonsignorSegur, Plain Talk About theProtestantism of Today ,page 213.

13

;nconjoar\ pentru a le feri deputerea distrug\torului.Dar lumea cre[tin\ a doveditdispre] fa]\ de Legea lui Iehova<Domnul ;ns\ va face exact ce aspus - :[i va retrage binecuv=nt\rilede pe p\m=nt [i-{i va ;ndep\rtagrija Sa ocrotitoare de la aceia carese r\scoal\ ;mpotriva Legii Sale,;nv\]=nd [i oblig=nd [i pe al]ii s\fac\ la fel. Satana are st\p=nirepeste to]i aceia pe care Dumnezeunu-i p\ze[te ;n mod deosebit. El vafavoriza [i va face pe unii s\prospere, ca s\-[i aduc\ la;ndeplinire planurile, [i va aducenecazuri altora, f\c=ndu-i peoameni s\ cread\ c\ Dumnezeueste Acela care-i chinuie[te.:n timp ce va ap\rea ;nainteacopiilor oamenilor ca un medicmare care le poate vindeca bolile,el va aduce boal\ [i dezastru, p=n\acolo ;nc=t ora[ele populate s\ fieaduse ;n stare de ruin\ [i p\r\sire.

Tulbur\torii ordiniipublice identifica]i

{i atunci, am\gitorul cel mare;i va convinge pe oameni c\

aceia care :i slujesc lui Dumnezeuprovoac\ toate aceste rele.Oamenii care au provocatdizgra]ia cerului vor pune toatenecazurile lor asupra acelora ac\ror ascultare de Legea luiDumnezeu este o mustrarecontinu\ pentru cei care o calc\.Se va spune c\ oamenii :l insult\pe Dumnezeu prin c\lcareasabatului duminical< c\ acestp\cat a adus calamit\]ile care nu

vor ;nceta p=n\ nu se va impunecu stricte]e p\zirea duminicii< [ic\ aceia care sus]in cerin]eleporuncii a patra, distrug=nd prinaceasta respectul fa]\ deduminic\, sunt tulbur\toriipoporului, ;mpiedic=nd revenirealor ;n favoarea divin\ [i laprosperitatea material\.Puterea f\c\toare de minuni dat\pe fa]\ prin spiritism ;[i va exercitainfluen]a ;mpotriva acelora carealeg s\ asculte de Dumnezeu maimult dec=t de oameni.Comunic\rile din partea duhurilorvor declara c\ Dumnezeu le-atrimis pentru a-i convinge pe aceiacare leap\d\ duminica de r\t\cirealor, afirm=nd c\ legile ]\rii trebuieascultate ca fiind Legea luiDumnezeu. Ele vor depl=ngenelegiuirea cea mare din lume [ivor sus]ine m\rturia ;nv\]\torilorreligio[i dup\ care starea moral\dec\zut\ este cauzat\ denecinstirea duminicii. Mare va fiindignarea ;mpotriva tuturoracelora care refuz\ s\ acceptem\rturia lor.

Satana se va prezenta ;ntre oamenica o fiin]\ maiestuoas\, de ostr\lucire orbitoare, care seaseam\n\ cu descrierea Fiului luiDumnezeu dat\ de Ioan ;nApocalipsa (Apoc. 1,13.15).Slava care-l ;nconjoar\ nu este;ntrecut\ cu nimic de ceea ce ochiiomene[ti au v\zut vreodat\. :nv\zduh r\sun\ strig\tul debiruin]\> „A venit Hristos! A venit

„Aceasta este ‚puterea cea marea lui Dumnezeu‘“ (Fapte 8,10).

Identificarea;n[el\torului

Dar poporul lui Dumnezeu nuva fi indus ;n eroare.

:nv\]\turile acestui hristos fals nusunt ;n armonie cu Scripturile.Binecuv=ntarea lui este pronun]at\asupra ;nchin\torilor fiarei [i aichipului ei, chiar asupra aceleicategorii de oameni peste care seva rev\rsa m=nia neamestecat\ alui Dumnezeu, a[a cum declar\Biblia.{i, ce este mai important, estefaptul c\ lui Satana nu-i este;ng\duit s\ contrafac\ felul veniriilui Hristos. M=ntuitorul a avertizatpe poporul S\u ;mpotriva am\giriidin acest punct de vedere [i a preziscu claritate felul ;n care va decurgecea de-a doua venire a Sa. „Se vorscula hristo[i mincino[i [i proorocimincino[i< vor face semne mari [iminuni p=n\ acolo s\ ;n[ele, dac\va fi cu putin]\, chiar [i pe cei ale[i.Deci, dac\ v\ vor zice> ‚Iat\-L ;npustie‘, s\ nu v\ duce]i acolo! ‚Iat\-L;n od\i]\ ascuns‘, s\ nu crede]i.C\ci cum iese fulgerul de la r\s\rit[i se vede p=n\ la apus, a[a va fi [ivenirea Fiului omului“ (Matei24,24-27< 25,31< Apoc. 1,7< 1 Tes.4,16.17). Nu este posibil\contrafacerea acestei veniri. Ea vafi universal cunoscut\ [i v\zut\ detoat\ lumea.

Numai Biblia

Numai aceia care au fostcercet\tori s=rguincio[i ai

Scripturilor [i care au primitdragostea de adev\r vor fi ocroti]ide am\girea cea puternic\ ce ialumea ;n st\p=nire.Prin m\rturia dat\ de Biblie,ace[tia ;l vor depista pe am\gitor;n pref\c\toria lui. Timpul de;ncercare va veni peste to]i. Princernerea ispitei se vor descopericre[tinii cei adev\ra]i. Este poporullui Dumnezeu at=t de solid;ntemeiat pe Cuv=ntul S\u, ;nc=t

Ca o ;ncoronare a mi[c\riicelei mari de am\gire,;nsu[i Satana va lua

chipul lui Hristos. Biserica am\rturisit timp ;ndelungat c\

a[teapt\ venirea M=ntuitorului ca;mplinire a n\dejdii ei. Acum,am\gitorul cel mare va face s\ searate ca [i c=nd Hristos ar fi venit.:n diferite p\r]i ale p\m=ntului,

„}inta final\ a ecumenismului, conceput\ de catolici, este unitate ;n credin]\, ;n ;nchinare [i recunoa[tereaautorit\]ii spirituale supreme a episcopului de la Roma.“ Preot J. Cornell.

@Papalitatea [i organiza]ia eiinstitu]ional\, BisericaRomano-Catolic\, a avutnevoie de aproape 2000 de anica s\ ating\ nivelul [i condi]iade georeligie... Cu ]int\ [i custructur\ politic\? Da, cu o]int\ [i o structur\geopolitic\. C\ci, Ioan Paul alII-lea, care se crede vicarullui Hristos, pretinde a fiultima instan]\ de judecat\ atuturor statelor ca societate.“– The Keys of This Blood, M.Martin, pages 374-375.

Satana personific\ peDomnul Hristos

Hristos!“ Oamenii se arunc\ lap\m=nt ;n adorare ;naintea lui, ;ntimp ce el ;[i ridic\ m=inile [ipronun]\ asupra lor obinecuv=ntare, a[a cum Hristos ;ibinecuv=nta pe ucenicii S\i c=ndera pe p\m=nt. Glasul lui estepl\cut, mieros [i melodios. :ntr-un ton amabil [i plin de simpatie,el prezint\ unele dintreadev\rurile cere[ti pline de har,pe care M=ntuitorul le-a rostit<vindec\ bolile din popor [i apoi,;n asem\narea cu Hristos pe care[i-a asumat-o, pretinde c\ aschimbat Sabatul ;n duminic\ [iporunce[te tuturor s\ sfin]easc\ziua pe care el a binecuv=ntat-o.El declar\ c\ aceia care st\ruiescs\ sfin]easc\ ziua a [aptea hulescnumele lui, refuz=nd s\ asculte de;ngerii trimi[i la ei cu lumin\ [iadev\r. Aceasta este am\girea ceamai puternic\, aproape cople[i-toare. Ca [i samaritenii care aufost am\gi]i de Simon Magul,mul]imile, de la cel mai mic p=n\la cel mai mare, vor da aten]ieacestor vr\jitorii, zic=nd>

14

Fiu, pentru ca oricine crede ;n El,s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]ave[nic\.“ (Ioan 3,16).

For]\ care ;mputernice[te

Ai primit darul acesta? „Dartuturor celor ce L-au primit,

adic\ celor ce cred ;n NumeleLui, le-a dat puterea s\ se fac\copii ai lui Dumnezeu.“ (Ioan 1,12). Apar]ii lui Dumnezeu. El te-a f\cut. A[adar, e[ti al Lui princrea]iune. El te-a r\scump\rat.E[ti al Lui prin m=ntuire. Dar Elnu te va lua cu for]a< trebuie s\-Irecuno[ti drepturile [i rela]ia tacu El.

Dac\ te predai lui Dumnezeu,atunci e[ti al Lui. Vezi Romani6, 16. :n momentul ;n care ]i-aipredat via]a ghid\rii Sale, Elpreia conducerea. Atunci ;ncepeumblarea continu\ cu Dumnezeu.Condus de El - e[ti copilul Lui.„C\ci to]i cei ce sunt c\l\uzi]i deDuhul lui Dumnezeu sunt fii ailui Dumnezeu“ (Romani 8, 14).{tii c\ p\catul este c\lcarea legiilui Dumnezeu ? „Oricine facep\cat, calc\ [i legea> c\ci p\catuleste c\lcarea legii“ (1 Ioan 3,4<vezi [i Romani 5, 13 [i 7, 7).{tii c\ ziua a [aptea este SabatulDomnului ? „:n ziua a [aptea,

„Apoi a urmat un alt ;nger, al treilea, [i a zis cu glas tare> ‚Dac\ se;nchin\ cineva fiarei [i icoanei ei, [i prime[te semnul ei pe fruntesau pe m=n\, va bea [i el din vinul m=niei lui Dumnezeu, turnatneamestecat ;n paharul m=niei Lui< [i va fi chinuit ;n foc [i ;npucioas\, ;naintea sfin]ilor ;ngeri [i ;naintea Mielului. {i fumulchinului lor se suie ;n sus ;n vecii vecilor. {i nici ziua, nici noaptean-au odihn\ cei ce se ;nchin\ fiarei [i icoanei ei, [i oricine prime[tesemnul numelui ei!‘“ Apoc. 14, 9-11. (Pentru o explica]ie complet\,vezi Tragedia veacurilor, oferta de pe pag. 15.)

s\ nu urmeze dovada dat\ desim]urile lor? Se vor prinde ei deBiblie [i numai de Biblie ;ntr-oastfel de criz\? Satana ;i va;mpiedica, dac\ va putea, s\-[iasigure preg\tirea pentru a sta ;nziua aceea. El va preg\ti lucrurile

a[a ca s\ le ;ngr\deasc\ drumul, s\-iademeneasc\ cu comorip\m=nte[ti, s\-i fac\ s\ duc\ poverigrele [i ap\s\toare pentru cainimile s\ le fie supra;mpov\ratede grijile vie]ii acesteia, iar ziua;ncerc\rii s\ vin\ peste ei ca un ho].

Papa Umilul Domn Isus Hristos

Solia ;ngerului al treileaSolia ;ngerului al treilea

Ce este de f\cut acum

Schimb\m acum obiectivulde la istorie (trecut) [i de lacriza care este chiar ;n fa]\

[i ne concentr\m aten]ia asupraesen]ei problemei.Po]i deveni chiar acum copilul lui

Dumnezeu - chiar ;n minutulacesta, dac\ vrei. Dumnezeu dejaa f\cut tot ce ar putea face unDumnezeu, ca tu s\ accep]i ce af\cut El. Dumnezeu te-a iubit a[ade mult, „c\ a dat pe singurul Lui

Închina]i-v\ în casele voastreAcest pliant transmite mesajul c\ lumea [i în special cre[tin\tatea seva confrunta cu un decret universal care va cere s\ se opreasc\ lucrulîn ziua de duminic\, (prima zi a s\pt\mânii) [i fiecare s\ se închineîn aceast\ zi nebiblic\. Dac\ o vei face, vei primi înfrico[\toareapecete, Semnul Fiarei, pe frunte sau pe mân\. Dar dac\ te vei închinaîn ziua de Sabat, Sâmb\ta, memorialul crea]iunii lui Dumnezeu, a[acum este descris\ în cea de a patra porunc\ a Legii Sale universale.(Exod 20>8-11)(Gen 2>1-3), vei primi mult râvnita pecete a luiDumnezeu pe frunte [i vei putea petrece ve[nicia cu El. Multe bisericiîntregi, preo]i [i oameni se întorc la Cuvântul clar al lui Dumnezeuexpus în acest pliant [i fac un pas hot\rât în ascultare de PoruncileLui. Te rug\m s\ duci acest mesaj clar bisericii din care faci parte,iar dac\ ei nu vor lua aminte [i nu îl vor predica, te îndemn\m s\ tedespar]i de Babilon (vezi Apocalipsa 18) [i s\ te închini acas\ latine. Invit\-]i familia, prietenii [i vecinii [i formeaz\ grupuri mici decredincio[i care s\ împ\rt\[easc\ acelea[i principii ca [i tine [i fi]ireparatori ai sp\rturii f\cute în cele 10 Porunci ale lui Dumnezeu. Înfelul acesta vei putea revendica promisiunea lui Isus> „Caci acolounde sunt doi sau trei aduna]i în Numele Meu, Sunt [i Eu în mijlocullor.” Matei 18>20.

Cu privire la cl\direa recent inaugurat\ ca Centru Cultural al PapeiIoan Paul din Washington, D.C., actualul Pap\ a spus> „Vom priviaceasta ca Micul nostru Vatican în Statele Unite ale Americii.” Dup\cum raporteaz\ ziaristul AP, Paul Shepard . The Daily News, Martie24, 2001.„Cea mai bun\ cale de a-l onora pe Papa Ioan Paul al II-lea, cusiguran]\, unul dintre marii oameni, este de a lua în serios înv\]\turilesale, s\ ascult\m cuvintele [i înv\]\turile sale [i s\ le punem în practic\aici în America. Aceasta este provocarea pe care trebuie s\ oaccept\m.” Pre[edintele George W. Bush, Martie 21, 2001.Pe data de 29 martie 1994, ziarul The Oregonian a f\cut un rezumatal istorisirii relatate de Associated Press cu urm\torul subtitlu>„Catolicii [i evanghelicii au jurat s\ se uneasc\ într-un leg\mântcomun [i s\ împ\rt\[easc\ acelea[i valori.” Subtitlul ziarului Times-News scria> „Dou\ grupuri caut\ punti de leg\tur\.” Cu siguran]\sursa acestor declara]ii de pres\ este noua în]elegere care are locîntre Catolici [i Protestan]i când î[i dau mâna cu privire la punctelecomune de credin]\.

15

Dumnezeu {i-a sf=r[it lucrareape care o f\cuse< [i ;n ziua a[aptea S-a odihnit de toat\lucrarea Lui pe care o f\cuse.Dumnezeu a binecuv=ntat ziua a[aptea [i a sfin]it-o, pentru c\ ;nziua aceasta S-a odihnit de toat\lucrarea Lui, pe care o zidise [i of\cuse.“ (Genesa 2, 2.3< vezi [iExodul 20, 8-11).

Na[terea din nou

Stabilim o leg\tur\ cu un prietenp\m=ntesc printr-o privire sau

printr-o atingere. Cu Domnul Isusne unim ;n g=ndire. Crede ;ncuv=ntul lui Dumnezeu, din toat\inima. Vezi Romani 10, 10. „Astfel,credin]a vine ;n urma auzirii< iarauzirea vine prin Cuv=ntul luiDumnezeu“ (Romani 10, 17).Atunci, credin]a Domnului Isusvine prin studiul Cuv=ntului luiDumnezeu. Vezi Apoc. 14, 12.Trebuie s\ c\ut\m s\ ne ar\t\m c\suntem confirma]i de Dumnezeu [is\ accept\m adev\rul prezent. Vezi2 Timotei 2, 15. Atunci, Cuv=ntul

acesta d\ na[tere (;n inima noastr\)la o via]\ nou\, care este „na[tereadin nou“. Vezi 1 Petru 1, 23. Atuncitrebuie s\ continu\m s\ bem lapteleCuv=ntului [i s\ „cre[tem“. Vezi 1Petru 2, 2. Nu a[tepta vreunsentiment deosebit. Crede-L peDumnezeu pe cuv=nt, nu te uita lasentimentele tale.

Cur\]it acum

Dragostea noastr\ fa]\ deDumnezeu este exprimat\

printr-o ascultare din iubire fa]\de poruncile Lui. „{i prin aceasta[tim c\ :l cunoa[tem, dac\ p\zimporuncile Lui. Cine zice> ‚:lcunosc‘, [i nu p\ze[te poruncileLui, este un mincinos, [i adev\rulnu este ;n el. Dar cine p\ze[teCuv=ntul Lui, ;n el dragostea luiDumnezeu a ajuns des\v=r[it\<prin aceasta [tim c\ suntem ;n El.“(1 Ioan 2, 3-5). Roag\-te luiDumnezeu pentru tot ce dore[ti [imul]ume[te-I. Apoi vei primi ceeace ;]i apar]ine. Vezi Marcu 11, 24.Desigur, trebuie s\ ceri dup\

voin]a Sa. Vezi 1 Ioan 5, 14. 15.Dumnezeu spune> „Te voi cur\]i. :]ivoi da o inim\ nou\. Voi puneDuhul Meu ;n tine“ (Ezechiel 36,25-27). Roag\-L s\ fac\ aceasta.Mul]ume[te-I c\ a f\cut, pentru c\a[a a promis El. M\rturise[te-Ip\catele. Roag\-L s\ te ierte.Mul]ume[te-I c\ a f\cut-o. 1 Ioan1, 9< Matei 7, 7. 11< Filipeni 4, 6.19.Biblia este plin\ de f\g\duin]e -toate ;]i apar]in, dup\ planul acestasimplu.

Umbl\ cu DomnulHristos

Dore[te Dumnezeu, drag\cititor, s\ fii copilul Lui ?

R\spunsul este „da“. Da, da, da!:ntrebarea care urmeaz\ este>Dore[ti, drag\ cititorule, s\ fiicopilul lui Dumnezeu ? Dac\r\spunsul t\u este „da“, atunci tue[ti, prin autoritatea Cuv=ntului luiDumnezeu, copilul S\u. Punem=na ta ;n m=na Lui [i r\m=i cuEl. „Tu ;l vei ]ine pe acela ;n paceperfect\, a c\rui minte este

Cititorule, ce vreis\ faci ?

S t u d i i B i b l i c e g r a t u i t e

Tragedia veacurilor

Comanda]i ast\zi volumul complet de 42 capitole, de unde au fost extrasecele mai multe pasaje ale acestei publica]ii.Cerceta]i temele care arat\ multe aspectenecunoscute ale luptei dintre bine [i r\u.Aceast\ lucrare explic\ evenimentele majoredin timpul erei cre[tine, care conduc lapunctul culminant iminent al istoriei. Odocumentare istoric\ [i scriptural\ complet\.Milioane de exemplare v=ndute ;n toat\lumea.Trimite]i comentariile [i comenzile dvs. laadresa>

Dej, jud. ClujCod 405200, Rom=nia

statornic\ ;n Tine> c\ci se ;ncrede;n Tine. :ncrede]i-v\ ;n Domnul pevecie< c\ci ;n Domnul Dumnezeueste putere ve[nic\“ (Isaia 26, 3.4,dup\ King James Bible).

Setul ;nso]itor al studiilor biblice

S|-}I CUNO{TI BIBLIAC.P. 8, Cod 405200Loc. Dej, Jud. ClujTel. ¡ 40722364816

sau cunoastebibliaÐgmail.comwww.cunoastebiblia.ro

Dac\ dori]i r\spunsuri la ;ntreb\rile esen]iale [i cu privire la via]\, p\cat,dreptate, Dummezeu sau via]a ve[nic\, v\ recomand\m “Studiulsistematic al principiilor de baz\ ;n ;n]elegerea Bibliei.”Acest curs este gratuit. Nu ave]i nici o obliga]ie [i nu se va face nici opresiune asupra dvs. Dimpotriv\, ve]i g\si, principii, metode [i adev\ruricare v\ vor ajuta s\ ;n]elege]i Biblia pe deplin._____________________________________________________________________________________

- Acoper\ toat\ istoria biblic\ - de la Edenul pierdut p=n\ la Edenul reg\sit- Prezint\ rapoartele Bibliei ;ntr-un mod viu- Amplific\ [i explic\ Cuv=ntul lui Dumnezeu- Capteaz\ drama evenimentelor Bibliei- Un comentariu pentru to]i cei ce doresc un ajutor indispensabil pentru

un studiu serios al Bibliei.Cartea „Calea c\tre Hristos” (gratuit\). O c\rticic\ mic\, dar concis\ careprezint\ practic, f\r\ vreo aluzie la vreo Denomina]iune sau religie, cums\ faci din Hristos cel mai bun prieten pentru via]a aceasta [i cea viitoare.Seria de 5 c\r]i> “Conflictul veacurilor”

1. Patriarhi [i profe]i. 2. Profe]i [i regi.3. Via]a lui Isus (gratuit\) 4. Istoria faptele apostolilor.

5. Tragedia veacurilor. (gratuit\)Materialul din aceste c\r]i v\ va ajuta s\ ;n]elege]i mai mult conflictulveacurilor, dintre Hristos [i Satana, a[a cum este ilustrat ;n via]a sfin]iloroameni din vechime, ;n captivitatea [i restaurarea poporului Israel, ;n via]aDomnului Hristos, ;n dispensa]iunea cre[tin\ [i ;n proclamarea EvanghelieiDomnului Isus Hristos.

16

PACE PE P|MÂNT” estetema cea mai popularizat\

a fiec\rui an de c\tre lumeacre[tin\ la serbarea Pa[telor [ia Cr\ciunului. {i, cu adev\rat,oamenii buni de peste tot nudoresc altceva decât s\ fiepace pe p\mânt pentru a seputea bucura de familie,credin]\, prieteni [i de roadeleunei vie]i cinstite. Dar cât deîn[el\toare se dovede[te a fiaceast\ pace mondial\!

P\mântul a experimentat întrecut diferite perioade destabilitate politic\ [i social\ întimpul imperiilor mondialecum ar fi Babilonian, Medo-Persan, Grec [i Roman. Istoriane documenteaz\ c\ odat\ cuc\derea Imperiului Roman,Europa s-a divizat în zecena]iuni diferite. De-a lungulveacurilor, mii [i poatemilioane de oameni au muritîn încerc\rile diferi]iloroameni puternici care au doritf\r\ succes s\ reuneasc\ acestep\r]i sf\râmate.

Primul R\zboi Mondial afost dus cu scopul de “a punecap\t r\zboiului.” Inutilitateaacestei preten]ii a fost dovedit\[i mai clar cu ocazia celui de alII-lea R\zboi Mondial. Cuadev\rat acest R\zboi globals-a sfâr[it odat\ cudescoperirea [i folosirea puteriifuziunii nucleare. Odat\ cuzorile erei atomice, omenirea adezvoltat arme atât deputernice încât ne-am temut c\

oricare conflict poate conducespre un holocaust nuclear cumarea probabilitate a distruge-rii vie]ii de pe planet\.

Pacea, ca rezultat al fricii dedistrugere reciproce s-a dovedit,de asemenea, a fi mai pu]indecât ideal\. Chiar [i subamenin]area unei catastrofenucleare, p\mântul a fost martora unei mul]imi de conflictearmate de mic\ anvergur\ [icâteva r\zboaie mai importantecum ar fi cele din Korea,Vietnam, Afganistan [i Irak.Ambele superputeri> Rusia [iStatele Unite s-au retrasfrustrate din r\zboaiele pe carenu le-au putut câ[tiga doar cuarme conven]ionale, dar în cares-au temut s\ dezl\n]uie spiritulnuclear.

În mijlocul acestei luptefrustrante pentru aducerea uneiforme de unitate [i speran]\ peacest p\mânt s-a ridicat unpersonaj [i o putere oferind osolu]ie pentru mult sim]itanevoie de pace [i stabilitate aomenirii. În octombrie 1978,un necunoscut Arhiepiscoppolonez a fost ales ca [iconduc\tor religios al BisericiiCatolice [i conduc\tor civil alCet\]ii Vaticanului. Acest Pap\,mort de curând, s-a folosit dedublul s\u rol de conduc\tor înefortul de a implementaconvingerea sa c\ el era Papacare se va reîntoarce pe tronullumii, tronul papilor care aufost for]a]i s\-l p\r\seasc\ în

1798, la sfâr[itul Evului MediuÎntunecat. Mul]i l-au considerata fi primul Pap\ al zilelormoderne, posesor alpoten]ialului necesar împliniriiacestui scop.

Un subtitlu al c\r]ii TheKeys of This Blood (Cheileacestui sânge) anun]\ o serie deevenimente destinate aschimba lumea pentrutotdeauna. Acesta descoper\principalii implica]i în acesteevenimente [i scopul lor final.Subtitlul c\r]ii este> “Papa IoanPaul al II-lea împotriva Rusiei[i a Vestului în controlul NoiiOrdini Mondiale.”

Autorul, Malachi Martin, unIezuit [i un membru alVaticanului ia o pozi]ie propapal\ în aceast\ lupt\ pentrucontrolul lumii. Cartea faceanumite profe]ii despre viitorullumii [i descoper\ multe desprestrategiile Vaticanului de a luacontrolul acesteia.

Una dintre profe]iidescoper\ strategia papei de aelimina URSS-ul. Împlinireaacestei profe]ii este deja oistorie bine documentat\. Presalumii a identificat corect rolulPapei Ioan Paul al II-lea îndezintegrarea Comunismuluica fiind simbolizat prin c\dereazidului Berlinului la 9noiembrie 1989.

Acum, c\ fosta UniuneSovietic\ este doar o parte aistoriei, juc\torii care au r\masîn câmpul de lupt\ pentru a

influen]a [i chiar controla viitorulumanit\]ii sunt Statele Unite aleAmericii, Na]iunile Unite [isuccesorii Papei Ioan Paul al II-lea, papa Benedict al XVI-lea [iurm\torii dup\ el. Se va dovedidac\ China comunist\ vadezvolta sau pune în practic\ oagend\ geopolitic\.

Dar nu putem trage unsemnal de alarm\ doar pe bazaprezicerilor unui autor iezuit c\Noua Ordine Mondial\ esteiminent\. Factorul alarmant careeste descris în cartea The Keysof This Blood este c\ acesteasunt o paralel\ apropiat\ aprofe]iilor biblice scrise cu peste2000 de ani în urm\.

Cât de departe se vorimplica papa Benedict al XVI-lea, Statele Unite ale Americii[i/sau Na]iunile Unite în apromova calmul în acestconflict aparent nesfâr[it allumii? Ce pa[i vor urma înîncercarea de a aduce pacea înnelini[tea social\, politic\ [ireligioas\, prezent\ a lumii? Vafi stabilit\ o Nou\ OrdineMondial\ sau guvern în zilelenoastre ca o încercare de arecâ[tiga o stabilitate relativ\ înimperiile mondiale deja trecute?Nu trebuie s\ b\jbâim printreaceste întreb\ri vitale. Istoria [iprofe]ia, împreun\, nedescoper\ cele maisurprinz\toare [i serioasedescoperiri ale evenimentelorcare scutur\ p\mântul [i caresunt gata s\ se întâmple în lume.

Avertizarea final\ a lumii

C Â T E S U P E R P U T E R I A U M A I R |M A S ?

Avertizarea final\ a lumiiAvertizarea final\ a lumii