Nr. 52 I An IX I martie - aprilie 2017

Tradi¡ia româneascå, råsplåtitå cu recunoa¿tere interna¡ionalå

www.darimex-techno.ro

FCA160

THE BEST CLIPPING MACHINE!

Tudor NECULOIU,director generalSERGIANA Grup

Nr. 52 I An IX I martie - aprilie 2017

Maşini de ambalat:- maşini cu termoformare- traysealer- flowpack- maşini de ambalat în vid

Sisteme de etichetare- etichetatoare cu bandă- etichetatoare online pe maşini de ambalat

Sisteme de încărcare automată

Sisteme de dozare

Materiale de ambalat- filme flexibile multistrat- filme rigide termoformare- filme traysealer- filme flowpack- filme imprimate- caserole

Detectoare de metale

Str. Oxigenului nr. 4B, comuna Cernica, jud. Ilfov, cod poştal 077035Tel.: +40-21-528 01 18 ; Fax: +40-21-528 01 19

E-mail: office@pentapac.ro; Website: www.pentapac.ro

www.darimex-techno.rowww.darimex-techno.ro

Firma VEMAG prezintå linia de por¡ionare pe lungime LPG 209 cu magazie de membrane.

Legåtura dintre magazia de membrane complet automatizatå ¿i capul dublu de umplere dotat cu 2 ¡evide råsucire permite un ritm rapid de a¿ezare pe ¡evi a membranelor celulozice, colagenice sau poliamidice. Este vorba de membrane pentru cârnåciori fier¡i sau cruzi în calibru de 14-40+ mm, ¡evi care pot fiîncårcate automat pentru tipul de membrane colagen-poliamid ¿i celulozice.

�HP 20�LPG 209�AH 212

Linia de porţionare

Ma¿ina automatå pentru dublå cl ipsare

�POLY-CLIPFCA 140

Pentru calibre de la 38 la 150 mm

Pânå la 156 cicluri pe minut

Reducerea la maxim a opririima¿inii pe perioada de încårcare a membranelor ¿i pe perioada de între¡inere, cu o siguran¡å ¿i mai ridicatå

Bandå transportoare igienicå în totalitate, dezmembrare fåråunelte

Accesibilitate optimå pentru o curå¡are u¿oarå

Linia de por¡ ionare pe lungime

ªoseaua Berceni nr. 96, Corp B, Et. 2, Ap. 7, Sector 4, Bucure¿tiTel.: 021-450.50.64 Tel./Fax: 021-450.50.63E-mail: office@industriacarnii.rowww.industriacarnii.ro

Director General: Eugen CAPRÅeugen@industriacarnii.ro

Director Executiv: Dorinel NICULAEdorinel@industriacarnii.roMobil: 0728.086.130

Redactor ªef: Alina CONSTANTINalina@industriacarnii.ro

Redac¡ia: Florentina CIOBANUflorentina@industriacarnii.ro

Gabriela PLEªgabriela.ples@industriacarnii.ro

Sales: Loredana CARPloredana.carp@industriacarnii.roMobil: 0728.210.249

Layout & DTP:

Mihaela HARALAMBIEdtp@industriacarnii.ro

Nicio parte a revistei nu poate fi reproduså sautransmiså în orice formå sau pe orice dispo -zitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotogra -fiere, înre gistrare sau informa¡ie înmagazinatåsau prin sistemul de redare, fårå acordul scrisal editurii. Cu toate cå editura a considerat, lamomentul tri m i terii pu bli ca¡iei la tipar, cå informa¡iile din cuprins sunt corecte, aceastanu-¿i asumå råspunderea ¿i nici nu poate fitraså la råspundere pentru orice inacurate¡esau pierdere suferitå direct sau indirect de cåtrecititor, ca rezultat al vreunei reclame, articol,fotografii sau oricårui alt mate rial pu blicat înrevista INDUSTRIA CARNII.RO.

ISSN 2066-7043

Editura: ADDOR MEDIA PRESS

www.industriacarnii.ro4

România a importat anul trecut aproape 200.000 de tonede carne de porc, în valoare de peste 340 de milioane de lei. Pentru al doilea an consecutiv, importurile de alimente au fost mai mari decât exporturile, spun dateleEurostat pentru 2016.

Aceste cifre aratå încå o datå situa¡ia dramaticå a fermieru-lui român ¿i sprijinul anemic pe care îl prime¿te din parteastatului. Pe lângå faptul cå întâmpinå dificultå¡i în drumulcåtre raftul supermarketurilor, producåtorul a pierdut ¿i legåtura cu procesatorul, iar pre¡urile scåzute îl duc lafaliment, în timp ce pia¡a este asaltatå de importuri.

ºårile din care importåm carne cel mai des sunt Germania,Ungaria, Spania, Polonia ¿i Olanda, dintre care Ungaria ¿i Polonia sunt cei mai înver¿una¡i concuren¡i ¿i pe segmentul cårnii de pasåre.

Poate mai mult ca niciodatå presiunea pre¡ului se resimteîn ambele direc¡ii. Fermierii sunt obliga¡i de pia¡å så-¿ialinieze pre¡urile în raport cu importurile mult mai ieftine,fa¡å de costul intern de produc¡ie.

¥n acela¿i timp, procesatorii tind cåtre o majorare de minimum 15% a pre¡ului cårnii de porc, pe fondulcre¿terii pre¡urilor materiei prime pe pie¡ele interna¡ionale.

Så fie oare acesta un moment în care balan¡a se poateechilibra? Dacå luåm în calcul reducerea destul de serioasåa efectivelor de animale la nivel european, ca urmare avalului de pierderi dupå stocarea surplusului de carne dinultimii ani ¿i debu¿eul cåtre pie¡ele asiatice, putem spunecå fermierul român mai are o ¿anså.

Cel pu¡in pentru fermierii care au reu¿it så reziste în pia¡å¿i så investeascå în repopularea fermelor, anul 2017 ar putea însemna o revenire la normalitate. Mai mult, presiunea pe pre¡ va continua în ritm ascendent, estimându-se o cre¿tere a pre¡ului cårnii de porc de pânå la 30% în perioada urmåtoare.

Alina ConstantinRedactor ªef INDUSTRIA CARNII.RO

IC 52

Editorial I

https://www.facebook.com/industriacarnii.ro

www.industriacarnii.ro

www.carnexpo.ro

Så înclinåm balan¡a ¿i în favoarea producåtorului român!

ªtefan V¥RTACIPetru ALEXE

Mihai VIªANMary PANÅ

Consilieri de specialitate

www.industriacarnii.ro6

Sumar I

Så înclinåm balan¡a ¿i în favoarea producåtorului român! ..........4

Grupul Diana estimeazå o cifrå de afaceri de 100 de milioane de euro în 2017............8

Cârna¡ii de Ple¿coi, în curs de recunoa¿tere europeanå .............10

O nouå imagine pentru Asocia¡ia Producåtorilor de Salam de Sibiu ..............12

AGCT: România nu a mai produs tauri de 15 ani ...............................14

Elit Cugir a ie¿it din insolven¡å ..................16

Tradi¡ia româneascå, råsplåtitå cu recunoa¿tere interna¡ionalå ................. 18

Solina Group, unul din liderii europeni din pia¡a condimentelor alimentare, este întregit de Supremia Grup...................24

CIA Aboliv a lansat gama „Salinate”, specialitå¡i maturate în salina Turda ..........26

Cris-Tim a lansat noua gamå „Obråjori” .... 30 Medalie de aur pentru salamul Levant,

de la AGRICOLA ...................................... 30 INTERVIU: Dan SÅRMŪAN, pre¿edinte

CA AGRA’S: „În 2017 investim circa un milionde euro în capacitå¡i noi de depozitare” .... 32

Produsele din carne de pui CocoRico, certificate SGS ........................................38

IFE 2017: Alternativele sånåtoase diversificåpaleta de alimente la nivel mondial ...........42

Fabrica de ambalaje Tiger Some¿ a ob¡inutcertificare pe standardul global BRC ...........46

DARIMEX TECHNO: Utilaje de la Vemag Anlagenbau ¿i Vemag Maschinenbau .........52

CSB-System: 8 criterii esen¡iale pentru alegerea unui sistem ERP................56

TESTO: 5 motive pentru care så nu folosi¡i un termometru ieftin .............62

Gulfood 2017: Certificarea halal, un reper pentru accesarea pie¡ei Orientului Mijlociu ............66

Certificarea halal ¿i poten¡ialul României în accesarea acestei pie¡e ..........................70

Pia¡a interna¡ionalå a cårnii de porc –evolu¡ie, cota¡ii ¿i tendin¡e .......................74

Apa electrolizatå neutrå – Ecologically, Friendly Biocid pentru industria alimentarå ......................76

150 moare, dar nu se predå......................80

WESSLING a introdus în România testarea rapidå pentru Salmonella .............82

Re¡eaua de magazine proprii, strategia de succes a companiei Matis ........86

A crescut cererea de carne din rasa Angus pe pia¡a româneascå ................................90 30 de producåtori de carne

de¡in peste 80% din exporturi ...................90

Mielul românesc, între pre¡ul mic de acaså ¿i exportul cu restric¡ii ...............................92 Instala¡iile modulare: o solu¡ie

pentru punctele de sacrificare, conform noului ordin 140/2016 ................98 Afaceri în cre¿tere pentru Tönnies .............100 Pre¡ul dicteazå în importul cårnii de porc,

UE este principalul partener ....................104 Programarea ¿i planificarea ac¡iunilor

comerciale în vederea desfå¿urårii politicii de produs ca element de Marketing Mix cu referire la pia¡a Germaniei...................110

„Novac Afumat din ºara Bârsei” devine produs protejat la nivel european ..112 IGPR: Infrac¡ionalitatea în domeniul

piscicol, în scådere în 2016 .................... 112 Românii consumå

6 kilograme de pe¿te pe an .................... 114

Subven¡ii pentru crescåtorii de ovine ........116

Romovis a devenit membru LAPAR ...........116 Industria cårnii,

privitå prin lupa ACEBOP .........................118

AGRARIA 2017: Premierå pentru zootehnia româneascå. Prima licita¡ie de bovine Angus ................122

Pe¿te

Zootehnie

Abatorizare

Procesare

Eveniment

Cover Story

ªtiri

Editorial

www.industriacarnii.ro8

WebsiteSite-ul www.industriacarnii.ro este o platformå de marketing ¿i comunicare, vizibilå în fiecare zi, acolo unde sunt prezen¡i ¿i clien¡ii dumneavoastrå. Råmâne¡iconecta¡i cu mediul online exact în momentul în care partenerii de business ¿i viitorii clien¡i î¿i cautå informa¡iile necesare.

Petre Daea: „Så valorificåm porumbul pentru a cre¿te porci“

� România ar trebui så valorifice produc¡ia de porumb prin cre¿terea unuinumår mai mare de porci, sus¡ine mi -nistrul Agriculturii, Petre Daea. În felulacesta se creeazå valoare adåugatå aproduselor ¿i ¡ara noastrå ar putea ex-porta carne de porc cåtre noi pie¡e.Cu cele aproximativ 5,5 milioane dehectare de porumb cultivate, Româniase aflå pe locul I în Europa la acest capi-tol. Mare parte din porumb pleacå laexport, ¡ara noastrå neavând efective înzootehnie. De aceea, sus¡ine ministrul,trebuie încuraja¡i crescåtorii de porci, iarGuvernul are un proiect în acest sens.„Proiectul înseamnå sus¡inerea tuturoracelora care au ferme de porci ¿i care

predau la abator sub formå de carcasåporci pe care îi îngra¿å. Primesc sub-ven¡ii în pachete de 10.000 de europentru un numår de animale care are învedere douå lucruri: ace¿ti porci så fiecrescu¡i în România, deci obliga¡ia esteså populeze cu tineret care are greutatede pânå la 30 de kilograme, iar în mo-mentul în care ajunge la greutatea eco-nomicå de sacrificare, care înseamnå100-110 kg, el så fie sacrificat în aba-toare”, a mai sus¡inut ministrul PetreDaea.Efectivul de porci din România este de5,5 milioane de capete, insuficientpentru consumul popula¡iei.

industriacarnii.ro

ªtiri I

� România a importat aproape de treiori mai multå carne fa¡å de cât a expor-tat în 2016, aratå datele InstitutuluiNa¡ional de Statisticå. În contextul încare Marea Britanie, principala ¡arå dedestina¡ie pentru carnea româneascå,påråse¿te Uniunea Europeanå, rela¡iilecomerciale ar putea avea de suferit.Anul trecut, România a trimis carne înMarea Britanie în valoare de 43,7 mi li -oane de euro, ceea ce reprezintå 18%

din valoarea totalå a exporturilor decarne ¿i organe comestibile din 2016.În 2016, valoarea totalå a importurilorde carne ¿i organe comestibile a fost de643,5 milioane de euro, în timp ce exporturile de carne româneascå au în-sumat 236,6 milioane de euro,rezultând astfel un deficit comercial decarne de 406 milioane de euro, încre¿tere cu 25% fa¡å de anul precedent,mai aratå datele INS.

Importåm de trei ori mai multå carne decât exportåm

Fondurile UE au crescut importurile ¿i exporturile� Impactul fondurilor europene asupraeconomiei române¿ti, în perioada2009-2016, s-a reflectat într-o cre¿terea exporturilor cu 3,6 puncte procentuale¿i a importurilor cu 17,2 puncte pro-centuale, a declarat Ion Ghizdeanu,pre¿edintele Comisiei Na¡ionale dePrognozå. Acesta a aråtat cå impactul

fondurilor comunitare, în aceea¿i pe-rioadå, asupra investi¡iilor a fost de 29de puncte procentuale, iar asupra pro-ductivitå¡ii muncii de numai patrupuncte procentuale, comparativ cusitua¡ia în care aceastå surså definan¡are nu ar fi existat.

industriacarnii.ro

� Grupul de firme Diana, de¡inut defamilia Cråciunescu din Râmnicu Vâlcea, a încheiat anul 2016 cu o cifråde afaceri de 95,9 milioane de euro, încre¿tere cu 7% fa¡å de anul precedent. Din aceastå valoare, cifra de afaceri aabatorului ¿i a fabricii de mezeluri afost de 69 de milioane de euro, întimp ce vânzårile magazinelor Dianaau ajuns anul trecut la 25 de milioanede euro. „Din punct de vedere cantitativ, pepoarta fabricii ies zilnic 80 de tone decarne ¿i preparate din carne. CompaniaDiana va investi în perioada careurmeazå în modernizarea ¿i înretehnologizarea liniei de produc¡ie ¿ide ambalare a produselor ¿i a

preparatelor din carne, obiectivele in-vesti¡iei fiind de a men¡ine tehnologiala standardele europeane. O altåtendin¡å de dezvoltare pentru anul2017 este cre¿terea capacitå¡ii de picking”, a declarat Irina Cråciunescu.Reprezentan¡ii companiei inten ¡io -neazå så ajungå la 50 de unitå¡i co mer ciale pânå la finalul acestui an.

Grupul Diana estimeazå o cifrå de afaceri de 100 de milioane de euro în 2017

www.industriacarnii.ro10

Supremia Grup a lansat Gusticus� Cel mai mareproducåtor decon dimente ¿i in-grediente pentruindustria alimen-tarå din Româ-nia, SupremiaGrup, î¿i extindeportofoliul deproduse oferindsolu¡ii completedestinate seg-mentului HoReCaFine Dining. Supremia Grup a lansat Gusticus, un brand premium destinattuturor, de la bucåtari profesioni¿ti,pânå la amatori.Produsele Gusticus vin în ambalaje de900 ml ¿i 1.800 ml, având sistem deînchidere ermeticå ¿i formå påtratå.Gusticus oferå o gamå largå ¿i com-plexå de produse de tip convenience,alcåtuitå din condimente ¿i semi-

preparate precum marinade pentrucarne, mixuri pentru mâncåruri ¿i bazepentru sosuri pentru to¡i adep¡ii expe-rien¡elor fine dining.Consumatorii pot alege dintr-o varie tatede condimente, atent selec¡ionate pre-cum anason, chilli, sare de Himalaya,boia, oregano, rozmarin, nuc¿oarå,mace, måghiran, piper etc.

industriacarnii.ro

ªtiri I

� Cârna¡ii de Ple¿coi ¿iScrumbia afumatå de Dunåre arputea primi în curând de laBruxelles certificatul de re-cunoa¿tere UE. Ministerul Agriculturii are în pregåtire documenta¡iile pentru încå 14 produse tradi¡ionale, în vedereaob¡inerii protec¡iei europene, a aråtatministrul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, Petre Daea.„Mai sunt în faza de autorizare încådouå produse, Cârna¡ii de Ple¿coi ¿iScrumbia afumatå de Dunåre, care seaflå deja în procedurå la Bruxelles.Speråm så avem succes. Un alt pro-dus, ca¿cavalul de Såveni este deo-camdatå în procedura na¡ionalå ¿i peurmå va trece în chingile recunoa¿teriide la UE. La ora actualå avem o listå

cu 14 produse în faza de pregåtirepentru a trece toate etapele ¿i aajunge la UE. Ne intereseazå foartemult så intråm pe pia¡a europeanå cucât mai multe produse cu denumire deorigine protejatå, mai ales cå Româniaare înregistrate la nivel na¡ional peste500 de produse foarte valoroase”, aspus ministrul Agriculturii.În anul 2016, la nivel mondial eraugarantate peste 1.500 de produsetradi¡ionale din care UE de¡ineasuprema¡ia cu 1.404.

Cârna¡ii de Ple¿coi, în curs de recunoa¿tere europeanå

� Douå localitå¡i din jude¡ul Bacs-Kiskun, în sudul Ungariei, au fostafectate de epidemia de gripå aviarå,a anun¡at Autoritatea sanitar-veteri-narå (NEBIH).În douå ferme specializate în cre¿tereara¡elor ¿i a gâ¿telor din Kiskunfelegy-haza s-a identificat virusul H5N8.

Pânå acum s-au descoperit påsåri sålbatice infectate cu virusul H5N8 în11 jude¡e ¿i în Budapesta, a informatAutoritatea sanitar-veterinarå din Ungaria.De la începutul epidemiei, aproxima-tiv trei milioane de påsåri au fost sa crificate în Ungaria, pagubele finan -

ciare fiind evaluate la 3,5mili arde de forin¡i (peste unmiliard de euro). Autoritateasanitar-veterinarå din Un-garia (NEBIH) a emis unordin conform cåruia toatepåsårile de curte så fie ¡inuteînchise, pentru a limitaråspândirea gripei aviare.

industriacarnii.ro

Gripå aviarå în Ungaria. Pagube de 1 miliard de euro

� România a înregistrat, anul trecut, undeficit de 557,4 milioane de euro încomer¡ul cu produse agroalimentare, depeste ¿ase ori mai mare decât cel din2015, când a totalizat 89,2 milioane deeuro, importurile atingând înså un maximistoric de 6,51 de miliarde de euro, con-form datelor operative ale MinisteruluiAgriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale (MADR).În 2016, exporturile au însumat 5,95miliarde de euro, în cre¿tere cu 3,8%fa¡å de 2015, înså importurile de pro-duse agroalimentare au crescut în ritmmai rapid, respectiv cu 11,8%, pânå laun nivel de 6,51 de miliarde de euro,valoare consideratå un record istoric.În ceea ce prive¿te exportul de animalevii din specia bovine, s-au încasat 159de milioane de euro (+32,5 milioaneeuro fa¡å de 2015), din preparate

alimentare - suma de 112,6 milioanede euro (+25,3 milioane euro), carnede porc - 49 de milioane de euro(+14,1 milioane euro), animale vii dinspecia ovine sau caprine - 166,3 mili -oane de euro (+12 milioane de euro)¿i cârna¡i, salamuri ¿i produse similare -42,8 milioane de euro (+7,2 milioanede euro fa¡å de 2015).În ceea ce prive¿te importurile de pro-duse agroalimentare, carnea de porc semen¡ine în top cu o cantitate de197.000 de tone, în valoare de 343,6milioane de euro. Fa¡å de 2015,cre¿terea valoricå a fost cu 16,2%(+47,9 milioane de euro). PotrivitMADR, a mai fost importatå carne depasåre în valoare de 161,7 milioane deeuro, în plus cu 15,4 milioane de eurofa¡å de anul precedent.

Importurile de produse agroalimentare, la maximul istoric în 2016

www.industriacarnii.ro12

O nouå imagine pentru Asocia¡iaProducåtorilor de Salam de Sibiu � Asocia¡ia Producåtorilor de Salamde Sibiu (APSS) are o nouå identi-tate vizualå, råspunzând, în acestfel, nevoii de a oferi consumatorilorun mesaj unic ¿i coerent, u¿or deaccesat. Site-ul www.salamuldesibiu.ro oferåinforma¡ii despre produs, ingrediente¿i aspecte interesante despre modali-tatea de fabricare, dar ¿i despre istorialui, despre legisla¡ie ¿i modalitatea dea adera la APSS. Asocia¡ia îi reune¿tepe cei ¿ase producåtori care au dreptul,în acest moment, så fabrice Salam deSibiu (Agricola Bacåu, Aldis, H&EReinert, Salsi SA ¿i Scandia Sibiu,membrii fondatori, ¿i Cris-Tim, pro-ducåtorul care a aderat în luna iulie aanului trecut), scopul ei fiindmen¡inerea Indica¡iei Geografice Pro-tejate, ob¡inute anul trecut, la data de19 februarie, precum ¿i dezvoltareadurabilå a produsului, sprijinirea ¿icre¿terea puterii economice a pro-

ducåtorilor, pe plan na¡ional ¿i in-terna¡ional.„Asocia¡ia Producåtorilor de Salam deSibiu reprezintå, în primul rând, ogaran¡ie a faptului cå pe masa con-sumatorilor va ajunge întotdeaunaSalam de Sibiu de cea mai bunå cali-tate. Ne dorim så devenim o voce pu ternicå ¿i suntem mândri så ducemmai departe un produs cu o vechimede peste 100 de ani, de la o genera¡iela alta”, a declarat Carmen Gavrilescu,pre¿edinte al Asocia¡iei ¿i marketingmanager al Agricola Bacåu.

industriacarnii.ro

ªtiri I

� Retailerul francez Auchan va deschide pânå la finalulacestui an 15 magazine deproximitate în cadrul sta¡iilorPetrom din Bucure¿ti ¿i din¡arå, sub marca MyAuchan,primul supermarket urmândså fie inaugurat în luna mai,potrivit anun¡ului fåcut decompanie.„Aceastå cooperare pe scarå largå, careva demara printr-un proiect pilot de ca li brare, se înscrie în ambi¡ia Auchande a fi o companie de retail multifor-mat. Prin acest proiect aducem diferen¡aAuchan mai aproape de to¡i românii,gra¡ie gamelor adaptate de produse ¿iservicii, produselor proaspete, de cali-tate, pre¡urilor avantajoase ¿i unei experien¡e unice de cumpårare”,

a declarat Ionu¡ Ardeleanu, director ge neral Auchan Retail România. Magazinele MyAuchan din Sta¡iilePetrom vor avea o ofertå variatå, in-cluzând mårcile proprii Auchan. ¥n func¡ie de suprafa¡a sta¡iei, pe raf-turi se vor gåsi pânå la 4.500 deproduse dintr-o gamå variatå: pro-duse alimentare, inclusiv carneproaspåtå, fructe ¿i legume, dar ¿icosmetice, produse pentru bebelu¿i¿i accesorii auto.

I ªtiri

martie - aprilie 2017

Bani de la Guvern, mai u¿or de ob¡inut

pentru societå¡ile noi

� Românii care deschid o societate comercialå dupå data de 30 ianuarie 2017,creeazå cel pu¡in un loc de muncå ¿i îl men¡intimp de doi ani pot primi pânå la 200.000de lei din partea statului. Condi¡iile de eligi-bilitate din Programul „România Start-UpNation” au fost simplificate.„Ca så deveni¡i eligibili în acest program tre-buie så face¡i trei lucruri foarte simple: så vådeschide¡i o societate comercialå dupå datade 30 ianuarie 2017, trebuie så crea¡i mini-mum un loc de muncå, care înseamnå onormå întreagå, care poate så fie format ¿idin douå norme par¡iale, ¿i så men¡ine¡i acestloc de muncå pentru o perioadå de doi ani dezile. Ini¡ial erau douå locuri de muncå pe operioadå de trei ani de zile”, a explicat HarryIlan Laufer, secretar de stat în Ministerul pen-tru Mediul de Afaceri.Bugetul alocat pentru Programul „RomâniaStart-Up Nation” este de aproximativ 400 demilioane de dolari, iar Guvernul î¿i propune såfinan¡eze 10.000 de firme noi în fiecare an.Programul „România Start-Up Nation” a de-venit opera¡ional de la 1 mai 2017.

� Vir¿li, un preparat din carne specific jude¡elorHunedoara ¿i Alba, ar putea fi recunoscu¡i ca „produscu indica¡ie geograficå protejatå”.Reprezentan¡ii Ministerului Agriculturii ¿i DezvoltåriiRurale (MADR) recomandå asocierea micilor pro-ducåtori care så creeze un produs tradi¡ional cu in-dica¡ie geograficå protejatå în vederea dobândiriiprotec¡iei comunitare.

Strategia Ministerului este aceea de a certifica înfiecare jude¡ cel pu¡in un produs tradi¡ional care såprimeascå marca de produs protejat comunitar.Vir¿li sunt un preparat culinar din carne de caprå sauoaie în amestec cu carne de porc, înveli¡i într-o folie na turalå protectoare. Vir¿li sunt asemånåtori crenvur¿tilor,înså sunt mai sub¡iri ¿i mai lungi, prepara¡i tot în perechi,afuma¡i ¿i condimenta¡i cu boia ¿i usturoi.

Vir¿li de Hunedoara, promova¡i la nivel european

Auchan vrea 15 magazine în sta¡iile Petrompânå la finalul anului

� Plenul Camerei Deputa¡ilor a adoptat, recent, o lege privindcre¿terea accesului crescåtorilor de animale la suprafe¡ele de paji¿ti pen-tru på¿unat. Actul normativ va veni înajutorul fermierilor ¿i va debloca acce-sul la på¿unat al de¡inåtorilor mici deanimale, dându-le astfel posibilitatea

så acceseze subven¡iile agricole. „Amavut în vedere situa¡ia realå din terito-riu ¿i am corectat scåparea legislativåprivind på¿unatul pe timp de varå,luând de pe umerii fermierilor obliga-tivitatea de a înregistra animalele în ex-ploata¡ia formei asociative, pe perioadapå¿una tului. Am simplificat procedura,permi¡ând fermierilor så depunå cerereaunicå în vederea ob¡inerii subven¡ieidoar pe baza datelor personale de iden-tificare ¿i a codurilor exploata¡iilorzootehnice din Registrul na¡ional al ex-ploata¡iilor membrilor”, precizeazåini¡iatorii. industriacarnii.ro

Crescåtorii de animale au acces mai u¿or la på¿uni

� Cre¿terea productivitå¡ii în sectorulagricol ¿i extinderea suprafe¡elor culti-vate cu produse agricole în urmåtoruldeceniu vor face fa¡å majorårii cereriipentru alimente, ceea ce va duce la sta-bilizarea pre¡urilor ¿i la o perioadå maicalmå pe pie¡ele agricole, au apreciatOrganiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO) ¿i Or-ganiza¡ia pentru Cooperare ¿i DezvoltareEconomicå (OECD).În raportul lor anual privindperspectivele sectorului agri-col, FAO ¿i OECD sus¡in cå,pânå în 2025, consumul dealimente va fi temperat de ocre¿tere economicå moderatå,încetinirea ritmului de cre¿terea popula¡iei, precum ¿i de otendin¡å a gospodåriilor de aaloca venituri suplimentare

pentru produse non-alimentare, inclusivîn ¡årile în curs de dezvoltare.„În condi¡iile în care ritmurile de cre¿terea ofertei ¿i cererii sunt relativ egale,pre¡urile reale la produse agricole suntpreconizate så råmânå relativ stabile.Cre¿terea cererii de alimente este pre-conizatå så fie acoperitå prin câ¿tiguride productivitate, cu modificåri modesteale suprafe¡elor cultivabile ¿i¿eptelurilor”, sus¡in FAO ¿i OECD.

Pre¡urile alimentelor se vor stabiliza

www.industriacarnii.ro14

ªtiri I

AGCT: România nu a mai produstauri de 15 ani� Asocia¡ia Generalå a Crescåto-rilor de Taurine (AGCT) este singura asocia¡ie care a mai pro-dus tauri în România, fiind toto-datå ¿i singura din ¡arå acreditatåpentru men¡inerea ¿i întocmireaRegistrului Genealogic al rasei ¿ipentru controlul oficial al performan¡elor (COP), sus¡ine pre¿e - din tele asocia¡iei, Toader Împåratu-Nea¡å.„La capitolul tauri vå pot spune cå noisuntem singura asocia¡ie din Româniacare a produs tauri. Avem 8 tauri îndoi ani de zile, dar problema este cånu suntem sus¡inu¡i financiar. Dacå¡ara româneascå nu a fost în stare såfacå tauri în 15 ani, cred cå ar trebuiså-i ¡inå pe ace¿tia undeva pe catifea,numai pe puf. Noi ne-am chinuit ¿i nefacem treaba, dar vrem så fie sus¡inu¡idin punct de vedere genetic ace¿titauri, så fie subven¡iona¡i, ca så luåmmaterial seminal din raså foarte bunå

¿i så nu mai cumpåråm din exteriortoate rebuturile, la pre¡uri mari. Prac-tic, sunt singurii tauri române¿ti ¿i credcå este patrimoniu na¡ional din punctde vedere al zootehniei”, a explicat¿eful asocia¡iei la o întâlnire la Insti-tutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltarepentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå -IBNA Balote¿ti.Fermierii au subliniat cå lipsa mate -ria lului biologic a condus la reducereaefectivelor de bovine de la 7 milioaneîn anii 1990 la numai un milion debovine în prezent, de¿i România are otradi¡ie în ceea ce prive¿te cre¿tereaanimalelor. industriacarnii.ro

� Transavia, liderul pie¡ei locale decarne de pui, a participat între 18 ¿i 20martie 2017 la cea de-a 4-a edi¡ie aevenimentului Food Expo Greece 2017.„Participarea Transavia la cel mai mareeveniment alimentar din sud-estul Europei reprezintå o certificare a cali tå¡iiproduselor noastre deja recunoscutå lanivel local, precum ¿i o dovadå a faptu-lui cå performan¡ele noastre sunt unreper pentru întreaga industrie a cårniide pui. Grecia este o pia¡å dinamicå, pecare noi suntem prezen¡i de mai mul¡iani, de aceea parti -ciparea la Food ExpoGreece 2017 a repre -zentat un prilej im-portant de a neconsolida rela¡iilestrategice cu parte -ne rii de export exis-ten¡i, dar ¿i de adezvolta noi oportu-

nitå¡i de business de lungå duratå”, adeclarat Daniel Opri¿, directorul vânzåriexterne al Transavia.Transavia a participat pentru prima datåla expozi¡ia din Grecia, cu stand propriu.Au fost prezentate brandul premiumFragedo ¿i produsele semipreparate realizate pe liniile tehnologice ultra-moderne din fabrica Transavia, parte aunui sistem de business integrat verti-cal, unic pe pia¡a din România, dar ¿irezultatele remarcabile ob¡inute în siguran¡a ¿i calitatea cårnii de pui.

Transavia a participat la Food Expo Greece 2017

� Cherkizovo Group, cel mai mareprocesator de carne din Rusia, vaachizi¡iona NAPKO, unul dintre ceimai mari producåtori de cereale dinRusia. Tranzac¡ia include 147.000 dehectare de teren, situate în regiunileLipetsk, Tambov ¿i Penza, zone strate-gice pentru Cherkizovo Group.Dupå achizi¡ie, volumul total de ex-ploatare a terenurilor Cherkizovo

Group va ajunge la 287.000 dehectare. Ca parte a tranzac¡iei, grupulva dobândi, de asemenea, infrastruc-tura de produc¡ie de sprijin pentru acultiva påmântul ¿i a depozita cereale.„Prin extinderea suprafe¡ei de terenexploatate vom asigura volumul decereale necesare ¿i vom putea så neconcentråm pe reducerea costurilor deproduc¡ie”, a declarat SergeyMikhailov, CEO al Cherkizovo Group,citat de wattagnet.com.Pre¡ul achizi¡iei se ridicå la 874.000de dolari, înså totodatå CherkizovoGroup î¿i asumå ¿i datoriile nete aleNAPKO, care se situau la 13 milioanede dolari la 31 martie 2017.

Procesatorul Cherkizovo Group se extinde

� Cercetåtorii Universitå¡ii de ªtiin¡eAgricole ¿i Medicinå Veterinarå(USAMV) Cluj-Napoca au ob¡inutmedalia de aur la cea de-a 4-a edi¡ie aSalonului Interna¡ional de Inventicå dela Geneva pentru un biofilm cu activitateantimicrobianå, o folie din biopolimerifolositå în ambalarea cårnii. Inven¡ia afost brevetatå la sfâr¿itul anului trecut.

„Scopul acestui biofilm este så inhibedezvoltarea de bacterii la suprafa¡aprodusului. Biofilmul este fåcut dinbiopolimeri care încorporeazå extractenaturale din plante care au efect an-timicrobian. Se poate consuma, însåpreferabil este så fie dat jos. Testelepe care le-am fåcut au aråtat cå efec-tul puternic îl are asupra dezvoltåriilisteriei monocytogenes, care este unmicroorganism specific produselor dincarne”, a afirmat Dan Vodnar, cercetå-tor al USAMV Cluj-Napoca ¿i coordo-natorul echipei.

industriacarnii.ro

Biofilm antimicrobian pentru ambalarea cårnii, medaliat cu aur

I ªtiri

� Holdingul rus Miratorginten¡ioneazå så înfiin¡eze un com-plex de 30.000 de ovine în regiuneaKursk Oblast din Rusia, creând astfelunul dintre cele mai mari clustere dinlume. Potrivit globalmeatnews.ro,proiectul ambi¡ios a fost confirmatde pre¿edintele Miratorg, Viktor Lin-nik, în urma întâlnirii cu guverna-torul regional Alexander Mikhailov. Compania va construi totodatå o uni-tate de procesare acårnii, cu o capaci-tate de produc¡ie de1,5 milioane de oipe an. Dacå se vadovedi un proiect desucces, Miratorg areîn plan înfiin¡area

unui cluster care så cuprindå încå 10ferme de cre¿tere a ovinelor în regiuneaKursk Oblast. Investi¡ia totalå se ridicåla 330 de milioane dolari, iar ani-malele vor fi importate din Australia.Potrivit statisticilor oficiale, în anul2016, efectivul de oi din Rusia erade 24,8 milioane de capete, în timpce consumul anual de carne de mieldin ultimii ani a variat între 1 kg ¿i1,5 kg pe cap de locuitor.

� Mega Image anun¡å lansarea pe pia¡adin Cluj prin deschiderea primului såu su-permarket din Cluj-Napoca.Acesta este situat într-o loca¡ie centralå,în cadrul galeriei comerciale Platinia, dinCalea Månå¿tur nr. 2 – 6, fiind amena-jat pe o suprafa¡å de aproximativ 900 demetri påtra¡i.„Lansarea pe pia¡a din Cluj reprezintå unmoment de referin¡å în dezvoltarea com-paniei noastre. Practic, este pasul pe careîl facem mai departe pe o pia¡å cu un

context local diferit, cu un specific gas-tronomic în care putem så aducem o valoare adåugatå prin oferta noastrå deproduse la cele mai bune standarde decalitate ¿i pre¡uri, prin formatul unic almagazinelor ¿i cu un design modern”, aafirmat Vassilis Stavrou, director generalMega Image.Peste zece producåtori locali de legume ¿ifructe, printre care ¿i Cooperativa LuncaSome¿ului Mic, vor oferi în sortimenta¡iaMega Image produse proaspete desezon. În plus, doi dintre cei maicunoscu¡i producåtori locali, producåtorulde preparate din carne Moldovan – Carmangeria Sânnicoara ¿i producåtorulde produse de panifica¡ie ¿i patiserie,PaneMar, s-au alåturat Mega Image ¿ivor oferi o gamå specialå de produse încadrul magazinului.

Miratorg va construi un cluster pentru cre¿terea ovinelor

Mega Image a deschis primul magazin din Cluj-Napoca

www.industriacarnii.ro16

ªtiri I

Aniversare Vascar: 33 de ani de succesîn industria de procesare a cårnii� Vascar, companie cu capital100% românesc, împline¿te 33 de ani de activitate în lunamai a acestui an.Înfiin¡atå în 1984 la Vaslui, com-pania a avut o evolu¡ie constantå,organicå, pe o pia¡å extrem decompetitivå. Aståzi, Vascar esteunul dintre principalii producåtoride preparate de carne ¿i conservedin România ¿i oferå produse nudoar gustoase, ci ¿i sånåtoase, submårcile Vascar ¿i Moldova în Bucate.„De-a lungul timpului, ne-am adap-tat realitå¡ilor pie¡ei ¿i nevoilor mereuîn schimbare ale clien¡ilor no¿tri. Înså,un lucru a råmas la fel. Calitatea estevaloarea fundamentalå ce define¿te ¿imodeleazå cultura noastrå antre-prenorialå, funda¡ia pe care se sprijinåactivitatea noastrå de zi cu zi ¿i re-cunoa¿terea Vascar pe pia¡å”, a de-clarat Vlad Ciuburciu, director demarketing Vascar.Vascar are peste 300 de angaja¡i, iarcompania de¡ine o fabricå de proce-

sare la Vaslui ¿i 20 de magazine pro-prii în regiunea Moldovei, fiind unuldintre principalii angajatori dinMoldova.În re¡eaua de magazine proprii, clien¡iiVascar beneficiazå de 33% reducere laproduse selectate, 33 de premii ¿i multesurprize, pe tot parcursul lunii mai. „În fiecare an, în luna mai vom sår-båtori alåturi de clien¡ii, partenerii ¿iangaja¡ii no¿tri, fårå de care nu am fireu¿it så construim un brand de suc-ces”, a adåugat Vlad Ciuburciu.În 2016, Vascar a înregistrat o cifrå de afaceri de aproximativ 68 milioanede lei. industriacarnii.ro

� Vaccinarea în maså a bovinelor a reu¿it så reducå inciden¡a bolii în anii2015-2016, potrivit Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡å Alimentarå(EFSA). Aceasta ¿i-a întemeiat conclu -ziile pe o analizå epidemiologicå efec-tuatå în cooperare cu ¡årile afectate deboalå ¿i cu cele expuse riscului, scrieglobalmeatnews.com.Raportul a urmat avizului ¿tiin¡ific alEFSA publicat în august 2016, care re-comandå vaccinarea pentru a reduce laminimum numårul de epidemii înregiuni deja afectatesau expuse riscului.„În ciuda situa¡ieiepidemiologice difi-cile, toate ¡årile im-plicate în colectareadatelor au aråtat unnivel ridicat de anga-jament ¿i cooperare”,

a declarat Alessandro Broglia, medicveterinar la EFSA.Dupå ce a fost confirmat în Turcia în2013, virusul s-a råspândit în Europade Sud-Est. În 2016, boala a fost de-tectatå în ¿apte ¡åri europene: Grecia,Bulgaria, Fosta Republicå IugoslavåMacedonia, Serbia, Albania, Muntene-gru ¿i Kosovo.Exper¡ii EFSA au colaborat cu autoritå¡ilecompetente din aceste ¡åri, plus Bosnia¿i Her¡egovina, Turcia, România,Croa¡ia, pentru a-¿i prezenta raportul.

Inciden¡a dermatozei nodulare la bovine, reduså datoritå vaccinårii

� Cel mai mare procesator de carnede pasåre din Ucraina, MHP, a expor-tat, în primul trimestru al anului2017, 49.150 tone de carne, încre¿tere cu 60% fa¡å de aceea¿i pe-rioadå a anului trecut.Potrivit unui comunicat al companiei,volumul de carne pentru export a

atins 40% din totalul produc¡iei, celmai mare nivel de pânå acum.Ca ¿i în anii preceden¡i, principalapia¡å de export råmâne Orientul Mijlociu, cu 24%, urmatå de Europa,cu 21%, ¿i Africa de Nord, cu 14%.Activitatea companiei a ridicat volu-mul exporturilor de carne de pasåredin Ucraina cu 57%, comparativ cuprimul trimestru al anului 2016.În ceea ce prive¿te cota de exporturide carne de pasåre, Yuriy Kosyuk,proprietarul MHP, a comentat cå„nivelul stabilit de Uniunea Euro-peanå, de 20.000 tone pe an, estenedrept. În opinia mea, o cotåcuprinså între 250.000-300.000tone ar fi rezonabilå.”

Exporturile de carne de pasåre ale companiei MHP, în cre¿tere

� Procesatorul de carne Elit Cugir,controlat de antreprenorul DorinMateiu, a ie¿it din insolven¡å la finalullunii trecute, conform deciziei luate deTribunalul Alba. „Dispune închidereaprocedurii de reorganizare a activitå¡iidebitoarei SC ELIT SRL. Dispune luareatuturor måsurilor pentru reinser¡iadebitoarei în activitatea eco no micå“,se aratå în decizia instan¡ei citate.Elit Cugir are un profit de 8 milioanede euro ¿i o cifrå de afaceri de 75 demilioane euro.Elit Cugir a intrat în insolven¡å în2014. „Ca urmare a achitårii integrale

de cåtre debitoare a sumelor prevåzuteîn planul de reorganizare, administra-torul judiciar depune prezentul raportde închidere a procedurii de reorgani-zare a debitoarei Elit SRL ¿i solicitåconstatarea îndeplinirii planului de re-organizare, (...) så se dispunåînchiderea procedurii insolven¡ei,având în vedere cå debitoarea ¿i-a în-deplinit toate obliga¡iile de platå asu-mate în planul de reorganizare ini¡ialcu modificårile ulterioare aprobate”,se aratå în raportul din Buletinul Pro-cedurilor de Insolven¡å (BPI).

industriacarnii.ro

Elit Cugir a ie¿it din insolven¡å

martie - aprilie 2017 19

Cover I Story

� Recunoa¿terea interna¡ionalå a venit în 2007, odatå cu primaparticipare la IFFA, unul dintre cele mai mari târguri de profil dinlume, organizat o datå la trei ani, în Frankfurt. A fost momentul

primelor 6 medalii. La acestea s-au maiadåugat în timp alte 18 distinc¡ii deexcep¡ie pentru produsele SergianaPoiana Mårului. Din totalul distinc¡iilorprimite la IFFA, nu mai pu¡in de 17sunt medalii de aur. Anul 2016 a adus companiei Sergiana8 medalii de aur ¿i 1 de argint! Mai mult, cele opt medalii de aur

ob¡inute au determinat juriul så acorde Cupa de Onoare aAsocia¡iei Germane a Cårnii pentru marca Sergiana PoianaMårului.

Sergiana este un brand recunoscut pentru påstrarea tradi¡iei,de altfel o inepuizabilå surså de inspira¡ie atunci când vorbim despre re¡etele påstrate cu grijå ¿i prezentate aståziconsumatorului român ¿i nu numai. Inspira¡i de tradi¡ie ¿ighida¡i de calitate, de peste 10 ani Sergiana se poate mândri¿i cu aprecierea speciali¿tilor stråini.

Text:

Alina CONSTANTIN

Tradi¡ia româneascå, råsplåtitå cu recunoa¿tere interna¡ionalå

1. Cârna¡i Angus Poiana Mårului2. Salam Angus Poiana Mårului3. Salam Sergiana Crud Uscat4. Salam Bårda¿5. Salam Cracauer

6. Salam de Vitå ¿i Pui Sergiana7. Salam Poiana Mårului8. Tobå Poiana Mårului

1. Cârna¡i Fermier

Medalie de argint 2016

Medalii de aur 2016

TALON PENTRU ABONAMENTE

Denumire firmå: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Persoanå de contact: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Func¡ie: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adresa: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Telefon: Mobil: Fax: E-mail:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Doresc så må abonez la revista pentru departamentele:INDUSTRIACARNII.RO

*Numår total de exemplare dorite: . . . .

Administra¡ie

�

Achizi¡ii

�

Marketing

�

Produc¡ie

�

Vânzåri

�

Logisticå

�

ABONEAZÅ-TE LA REVISTAINDUSTRIA CARNII.RO!

2 0 1 7