Se Apropie Comemorarea Patimilor

10
„Se apropie comemorarea patimilor, morţii şi eliberării Duhului din trupul Fiinţei divine, care în ultima Sa coborâre pe Pământ a purtat numele de Isus. Aniversarea învierii Domnului solar este veche de când lumea, pentru că ea pecetluieşte o nouă etapă în mersul prefacerilor continue ale planetei Pământ. Ea marchează un pas mai departe în mersul evoluţiei acestui glob. Coborârea Fiului divin în trup, pătimirea şi moartea Sa sublimă să fie icoană tuturoroamenilor, că viaţa trupească este închinată suferinţei. Suferinţa nu este totdeauna o pedeapsă, după cum afirmă unii oameni, ci este o pârghie prin intermediul căreia spiritul închis în această formă este făcut mai atent, este silit să înveţe. Pământul e o şcoală unde duhul se iluminează la focul durerilor repetate, urmate de rare bucurii şi mângâieri, etape scurte de odihnă, elixir de forţe noi, pentru zilele întunecate, pline de lacrimi, ce vor urma. Cei ce nu cunosc organizarea lumilor şi a regulilor ce dăinuie în ele, din veşnicie, îşi zic:

description

Se Apropie Comemorarea Patimilor

Transcript of Se Apropie Comemorarea Patimilor

Se apropie comemorarea patimilor, morii i eliberrii Duhului din trupul Fiinei divine, care n ultima Sa coborre pe Pmnt a purtat numele de Isus. Aniversarea nvierii Domnului solar este veche de cnd lumea, pentru c ea pecetluiete o nou etap n mersul prefacerilor continue ale planetei Pmnt. Ea marcheaz un pas mai departe n mersul evoluiei acestui glob.Coborrea Fiului divin n trup, ptimirea i moartea Sa sublim s fie icoan tuturoroamenilor, c viaa trupeasc este nchinat suferinei.Suferina nu este totdeauna o pedeaps, dup cum afirm unii oameni, ci este o prghie prin intermediul creia spiritul nchis n aceast form este fcut mai atent, este silit s nvee. Pmntul e o coal unde duhul se ilumineaz la focul durerilor repetate, urmate de rare bucurii i mngieri, etape scurte de odihn, elixir de fore noi, pentru zilele ntunecate, pline de lacrimi, ce vor urma.Cei ce nu cunosc organizarea lumilor i a regulilor ce dinuie n ele, din venicie, i zic:Pentru ce ne-a dat Tatl creator un trup n care trebuie s suferim? Pentru ce ne-a hrzit suferina ca instrument de ridicare a spiritului? Cum de nu are El mil de copiii Si? ntrebri de felul acesta le pun i duhurile din lumea noastr spaial.Cnd grupul nostru a sosit pe satelitul Pmntului, printre primele informaii cerute ngerilor acestui glob au fost: Cu ce fel de instrumente vom nva aici? Cum ne va fi trupul, temnia duhului supus la torturi? Vine vreodat pe acest corp ceresc Stpnul acestei mprii cereti, al acestui sistem solar? Ct va dura aici coala noastr? i multe alte ntrebri iscoditoare.ntr-o alt prelegere am spus c dup o edere de 26.000.de ani pe Pmnt, grupul nostru se va retrage pe Lun, unde ne vom petrece vacana planetar. Cnd totul va fi pregtit, grupul nostru i va lua zborul spre o alt planet, poposind n prealabil pe satelitul ei. Dar dac acea planet nu are satelit? Pe asemenea corpuri cereti nu ne oprim, pentru c viaa pe planetele lipsite de satelii este inferioar vieii actuale. Duhurile nu mai pot cobor panta evoluiei. Ele se strduiesc s urce mereu, iar nu s coboare. Pe o asemenea planet inferioar trimitem din nevoiaii grupului nostru, ct timp vom sta noi pe Lun, ca s-i fac i ei, repede, dou-trei ntrupri penibile, pentru fortificarea voinei lor nc slab.Voina este resortul care mpinge spiritul s vad, s analizeze, s judece, s nvee din ce n ce mai mult. Nicieri i nimeni nu este supus, contra voinei sale la noi ntrupri, la grele viei trupeti, pline de tentaii i primejdii. Aadar nu vom trimite cu sila pe anumii frai de-ai notri n aceste planete fr satelii, unde viaa este mai grea dect pe Pmnt, ci numai dup voina lor ,nelegnd i ei folosul suferinei pentru ntrirea lor spiritual. Ct vor sta acolo noi i ateptm pe Lun. La ntoarcere voina lor va fi tonificat i nelegerea mai clar.Din cele expuse, reiese c spiritul nsui, recunoscndu-i slbiciunea, mai ales a voinei, se supune rentruprilor pline de dureri, n scopul corectrii.La fel se ntmpl i n lumea voastr. Un om cu un organ afectat de o tumoare, tiind cnumai supunndu-se unei operaii chirurgicale se va face bine, pornete cu toat voina la medicul chirurg.In lumea cereasc totul e armonie. Totul se face prin convingere i ajutor reciproc. Nicieri nu se ntrebuineaz fora oarb, pentru c ntrebuinarea silei n locul raiunii i convingerii produce revolt, iar superiorul care ar ntrebuina-o ar nclca Legea fundamental a creaiei: Iubirea. Avnd drept model Legea iubirii, nu putem ntrebuina dect argumentul, ideea. Noipropagm mereu prin idei, prin argumente, aseriunea c progresul nu este posibil fr durere. Dar cum argumentul, fr dovezi, are o valoare relativ, noi, cei mai ridicai ai grupului nostru, coborm mpreun cu ngerii notri solari n ntunericul trupului, pentru a da pild celor mai mici, c trebuie s sufere, c suferina este o necesitate absolut. n faa acestor exemple, ei neleg rostul ntruprii: nvarea prin intermediul durerii pricinuit de trup.Fr aceste sublime exemple, duhurile ar accepta greu chinurile vieii trupeti. De multe ori s-a ntmplat ca un duh mai tnr al grupului nostru s ne ntrebe: Lumin, eu vd c duh fiind, am destule suferine sufleteti de ndurat; oare acestea nu sunt suficiente ca s progresez? Ne vorbii c Legea Tatlui cere ca prin suferin s ne ridicm n putere i strlucire. Dar de unde tii dumneavoastr de aceast lege, de acest ordin? Cine vi l-a spus?Suntem nevoii ca pe micul i netiutorul nostru duh s-l facem s neleag c totul pleac de la Tatl, c aceast Lege ne-au prezentat-o ngerii notri, conductorii existenei pe acest glob, c nsui Stpnul acestei vaste mprii coboar din Tronul Su solar pe Pmnt i ne vorbete ca duh i ne demonstreaz ca om trupesc, aceast Lege a Tatlui creator. i spunem micului duh c Fiul iubit al Tatlui central, ce sade pe Tronul spiritual din centrul sferei operei Sale, se face om trupesc din cnd n cnd, coboar pe aceast planet i ne spune: Aa cum am vzut Eu pe Tatl c face, aa fac i Eu. Ceea ce Tatl Meu M-a nvat, aceea v nv i Eu pe voi. Ct timp a stat n atmosfera fluidic a globului nostru, multe taine i multe nvminte ne-au rmas de la El.Dar duhul nceptor al colii Pmnt ne ntreab din nou: Cnd noi, suferim n Cer i ca om trupesc pe pmnt, pe ngeri nu-i doare, nu-i cuprinde mila de noi?Pentru a nu rmne srmanul nostru frate fr rspuns, i spunem: Da, ei tiu tot, sufernespus pentru suferina omenirii, dar nu pot s o nlture, aceasta fiind Legea Tatlui. Cel mult, din cnd n cnd, o mai uureaz, ori mai amn o parte din ea, pentru o nou ntrupare.ngerii ne spun i nou, cnd avem ocazia s asistm la conferinele lor: De cte ori n-amschimbat planurile noastre, vznd puterile voastre de rbdare la captul lor! Tot progresul svrit pe Pmnt se datorete sforrilor noastre. Noi v dm norme noi, cerute de evoluia voastr social, religioas i tiinific. Noi am venit din Soare pe acest glob, chiar din momentul dezlipirii nebuloasei planetei voastre din marea nebuloas solar. Noi suntem A (alfa) duhurilor, pentru c am venit cei dinti pe Pmnt, i suntem (omega), cci vom prsi ultimii acest glob, dup ce toat viaa va pieri de pe suprafaa sa i din Cerul su.n lumea noastr avem situaii asemntoare cu cele din lumea voastr. Cte unul din grupul nostru i permite ntrebarea: Mrime, frate-lumin, nu vi s-a urt de atta edere lung de miliarde de ani pe Pmnt? Interpelatul nostru nger i rspunde cu buntate: Nu, nu ni s-a urt, pentru c suntem mereu n lucru, n forme noi de activitate. Mereu se schimb felul activitii noastre i, n plus, profunzimea cu care ne concentrm i druim n aciunile noastre ne absoarbe att de mult, nct nici nu ne dm seama cnd au trecut o mie de ani.Pentru a ne da o prob de adncimea cunotinelor lor, ngerii ne fac urmtoarea expunere:Iat un numr compus dintr-un ir kilometric de mii de miliarde de uniti. Acest numr, nmulit prin el nsui, ne d numrul cutare; dac la acest produs adugm de apte ori atta, obinem numrul cutare, care mprit la X, d catul numrului Y. Acum controlai i voi exactitatea calculului meu, iar dac vei gsi o greeal, m angajez s v conduc ntr-o cltorie prin cteva planete, cci voi obine autorizaia de la Stpnul suprem. Atunci tbrm cu toii, calculm i iar calculm, i dup un timp destul de lung constatm c ngerul nu a greit deloc. Calculul su de cteva secunde, nou ne-a solicitat zeci de minute. Acesta e un mic exemplu din care deducem profunzimea cunotinelor cetelor ngereti. Calculul su fiind perfect, cltoria noastr n-a avut loc, iar ndrzneul care l ntrebase se prostern n faa vastei tiine a ngerului: Cu adevrat mare eti n cetele Tatlui ceresc! Dar cum ai ajuns s tii att de mult?Prin evoluie, fiule - zise ngerul din treapt n treapt i prin necurmate suferine. Din om netiutor ca tine, dup milioane de veacuri am ajuns unde sunt. Noi suntem servitorii umili ai Tatlui ceresc, i mplinim ordinele Sale, transmise rnd pe rnd. Ordinele plutesc prin spaiu, aduse de curentul cosmic; noi le captm, le citim i apoi cutm s le aplicm planetei Pmnt, spre evoluia ei. Aceste ordine nu le putei percepe deloc i chiar dac le-ai auzi, nu le-ai nelege fondul. Chiar acum ele trec pe lng tine, fr s le vezi. Universul este strbtut mereu de ideile Centrului, dar ele nu pot fi recepionate de orice spirit. Din o mie de idei venite de la Tatl ceresc, destinate acestei planete i al cror coninut l cunoatem, voi spirite umane nelegei doar una.Dup cum nu tii de aceste idei venite de la Centru, nu tii nici ce are Tatl n cosmosul creat i n Sfera divin. Acestea ne preocup pe noi, ngerii, i nu ne las s ne plictisim. Misiunile de una sau dou mii de ani, fcute de unii dintre noi, acolo unde necesitile evoluiei noastre o cer, nu conteaz fa de miliardele de ani ct stm n jurul acestei planete.ie, care mi-ai pus ntrebarea, i pot spune vrsta, cci nu eti spirit tnr, ci ai o marevechime. Tot aa cum oamenii trupeti pot afla vrsta unui copac secular dup cercurile trunchiului su, privindu-te, pot deduce - dup felul culorilor i numrul vibraiilor perispiritului tu - vrsta ta, de cnd Tatl nostru te-a creat. Nu te mira de capacitile noastre, cci, silindu-te le vei poseda i tu.

fragment din cartea Din Tainele Vieii i aleUniversului- Scarlat Demetrescu