Apare în fiecare zi de lucru.jonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 1/ t an 12 cor., pe

I an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe 1/ i an 20 | franci, pe J/4 an 10 franci.

BDântările din Turcia.Veşti rele sosesc din imperiul

iman. Pe când duşmanii esterni ii înfricoşat la porţile Constanti­nului, poporul turcesc îndem- i de nemulţâmiri adânci se ri- i împotriva stăpânirii şi pre- ie să surpe temeliile vechei şârăţii. Parte mare din oştire M de partea răsculaţilor şi Oa­ie revoluţiei ameninţă să înfâ- * întreagă împărăţia lui Moha-i Par-că un blăstăm înfricoşat caută răzbunarea într-un timp,ii puterile bătrânului imperiu it secătuite de îndelungatele ie ce trebuie să le poarte cu imanii din afară. Bărbaţii, în ie cărora e depusă conduce- iTurciei, sunt puşi în imposi- tate. Ei se văd neputincioşi în î patimilor, cari se descarcă cu ie nebună şi n-au niei-o putere A oprească sălbatica pornire a talul distrugător.Italia sumuţă Albania. Arnă-

isdrobesc ce întâlnesc în cale, iad edificii, ucid pe oamenii pânirii şi fără zăbavă grăbesc ie Stambul. Rusia îşi întinde ta lungă şi cu bani grei mişcă iMuntenegreni, ca aceştia să în- ivne la răscoală în deosebi pe prele creştine ale Turciei. Iar gării neastâmpăraţi sunt cu- îşi de o neînfrânată enervare, »tind sosită vremea pentru a-şi Sptui visul lor şi de a pune aa cel puţin pe Macedonia.Cu o sforţare supranaturală

ii străduit unele Puteri euro- ig de a susţine imperiul oto- ii. Şi aceasta pentru a nu se sturba echilibrul european. Ursul la Nord adeseori şi-a scos ghiara stând să şi-o înfigă în inima ustantinopolei, dar celelalte Pu­ri i-au dat peste ea şi Ursul a st silit să se retragă în vizuină, racum mai pe urmă Germania trebuit să-şi trimită pe împăra- isău pentru a-i aduce aminte iaslei lui Petru cel Mare, că (eresul păcii europene pretinde Rusia să rămână neutră.

-Lecţia de deschidere a d-lui prof. Pârvcm. —

Vălenii de Munte, 8 Iulie c.D-l profesor V. Pâr van reîntorcân-

m din escursia ce a făcut-o cu metn- li! seminarului de istorie antică şi e- pafle, s’a oprit în Văleni, începându- cursul despre «Civilizaţiile italice», iest studiu rezultă din necesitatea de cunoaşte influenţa civilizaţiei italice, apra cuîturei europene.

E de remarcat că în anume lo­tri s’a desvoltat o cultură cu totul prioară pe când alte părţi au ră- is cu totul în stare de primitivitate, le pildă vechea Atenă, care a ajuns itnâlţimi aşa de mari în ce priveşte woltarea culturală, iar alte regiuni irămas r-e un plan cu totul inferior, ice priveşte peninsula italică însă nu mn singur veac In care să nu fi dat ilturei europene, valori cu totul su- vioare.

Din timpuri vechi în Italia înfloria civilizaţie, care dădea semnele unei wi înfăţişări, pe care sufletul omenesc re» s’o ia în Europa.

In adevăr pe la anul 1000 în 0- int se dădeau acele lupte între Se- iţi şi rasa Hetiţiior. In Egipt se sfâr­

Se pare însă totul zadarnic. Sumuţaţi de duşmanii lor de vea­curi, Turcii îşi pregătesc pieirea cu propria lor mână.

Când D-zeu vrea să te prăpă­dească, îţi ia mai întâi mintea. Turcii în nebuneasca lor frămân­tare şi-au uitat de sine, ei nu-şi mai dau seamă de tragicul situa ţiei, ci-şi sapă grăbiţi mormântul, voind parcă ei înşi-şi să desmintă credinţa, că cel viu n’ar avea în­drăzneala de a trece peste un ca­davru.

Nici o putere din Europa apu­seană nu doreşte pieirea Turciei. S’a făcut totul pentru a o împie­deca. Dar cine-o poate opri dela o sinucidere, pe care şi-a ales o sin­gură? Absolutismul stupid, care a ţinut până bine de curând încătu­şată întreagă vieaţa publică a oto­manului, se răzbună înfricoşat Sta­tul însuş se prâbuşe . te sub povara acestui păcat. Cei-ce au ţinut să fie stăpânii puterii şi nu s’au în­grijit ca această stăpânire să şi-o întemeieze pe tăria vie a poporu Inij astăzi trebuie să aziste la pră­buşirea tragică a acelei puteri, care tară după sine imperiul oto­man însuş în prăpastie.

E un efect logic această pră­buşire. Căci un absolutism turbat, în care libertatea era disoonside- rată şi dreptatea zi de zi pălmuită, un desfrâu abundent, o imorali­tate crasă, o grobâ ignorare a for­ţelor vii din popor numai aici pu­tea să ducă. Câţi-va urmaşi de-ai întemeietorilor Turciei concentra­seră întreagă puterea în mânile lor şi fără să ţie seamă de pretenţiile îndreptăţite ale Frii, fără să as­culte de glasul tot mai puternic al unui timp, care are capriciul de a pretinde dreptate pe seama tutu­rora — ei revindicau tot, ce poate da o putere, numai pe seama lor.

Rusia înăbuşe un strigăt de bucurie. Visul lui Petru cel Mare i-se pare, că s’apropie de realizare. Ea va pătrunde în Constantinopole şi biserica Sftei Sofii va fi lăcaşul de rugăciune al tuturor Creştinilor ortodoxi, iar apele Bosforului vor reoglinda cnutul şi nimenea nu va

şise aproape cu înflorirea culturală; Grecia era abia la începutul ei, iar în celelalte părţi ale continentului domnea întunerecui. In Italia însă avem o cul­tură deşi primitivă însă destul de în­floritoare.

Să urmărim acuma felul deose­bit în care în timpuri deosebite se ma­nifestă geniul italic: Intre diferitele popoare înrudite mai mult sau mai puţin cu Indogermanii erau Etru3cii, un popor inteligent, care-şi întinsese dominaţiunea până la Alpi. Acest po­por, care avea o cultură originală, stă­pânea pe la anul 500 (a. b.) mare parte din Italia. Regii lor, organizarea statu­lui depinzând de religie, felul de a fi al lor realist-obiectiv, le ajută la cuce­rirea Italiei, venind prin nord. Ei aduc influenţa civilizaţiei lor asupra itali­cilor.

In aceaiş vreme prin sudul Italiei venea o altă influenţă anume a civili­zaţiei idealiste-senine, liniştită grecească. Venea această civilizaţie bazată pe în­ţelegerea sentimentală a puterilor pă­mânteşti, cari erau umanizate. Ia a- ceastă împărechere îndoită a civiliza­ţiei etrusce cu cea grecească se des- voltă poporul român. Acest popor a- junge să cucerească toată Italia, marea Mediterană şi aduce în acelaş timp toată lumea supusă ia acelaş iei de a gândi şi chiar de a vorbi. AsU'd toată

R E D A C Ţ I A ,TIPO G R AFIA Şl ADM INISTRAŢIA: B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

mai îndrăsni să discute al cui e Baicanul.

Direct sau indirect, fie prin sine sau prin mijlocirea Bulgarilor — Rusia îşi întinde mâna lungă şi vrea să frângă Cornul de aur. Fără să-i dea vre-o importanţă faptului, că ei au numai rolul de unealtă, Bulgarii sunt estaziaţi, ei se înar­mează, ei chiue, ei se gătesc de răsboi.

Italia se bucură de agitaţiile din Turcia numai de dragul Tripo- litaniei, ea însă nu-i prietină in- tenţiunei de a desfiinţa un impe­riu, care după părerea ei ar fi să mai susţină barămi pe câtva timp echilibrul puterilor europene.

Singuri sunt însă. Nimenea nu le dă sprijinul aşteptat. Stăpâ­nirea stă neputincioasă în faţa fo­cului, care încinge bătrânul ştejar la umbra căruia au îngenunchiat odinioară atâtea neamuri. Singurul sprijin la care ar putea să conteze, ar fi poporul, dar acesta e în con­tra ei, el e prea cuprins de patimă, el e prea prost decât să înţeleagă primejdia, la care e espus imperiul, el e prea pornit spre răzbunare decât ca să creadă, că şi aceia, cari l-au oprimat de veacuri ar a- vea odată drept.

O pildă stranie ni-o dă popo­rul turcesc, imperiul otoman. Şi când ne gândim, că la noi în ţară încă stăpâneşte o şleahtă, care n-are nici un cuvânt pentru dure­rea şi suferinţele milioanelor, ci care eserciază zi de zi sportul de a spolia de drepturi, de a prigoni fără milă pe toţi aceia, cari ahtiază după o fărâmă de dreptate, parcă o vie îngrijorare îţi cuprinde su­fletul şi te întrebi, care va fi vii­torul acestei ţări? Care va fi? In faţa noastră se desfăşură astăzi tragedia unui neam şi când ne gândim că acestui neam i-e rude­nie de aproape şteahta, care con­duce astăzi destinele ţării noastre, enigma se desleagă de sine. Orbită de un strălucitor vis de înălţare, această şleahtă nu mai are puterea să raţioneze, să studieze pildele altora, ci continuă să-şi urmeze drumul sămanând amarul în mili-

lumea europeană, nordul Africei şi Asia Mică ajung sub stăpânirea cuîturei şi puterei romane. Peste câteva sute de ani vin alte popoare din Nord, minu­nate de sudul luminos, de strălucirea cuîturei. Barbarii veniţi spre sud se topeau în masa romană, devenind ei înşişi romani, căci venind aici cereau pământ şi mai cereau şi rost anumit la conducerea statului, ceia-ce înlesnea trecerea la românism.

Tot acuma însă provinciile impe­riale romane încep a-se crede una cu imperiul întreg, flecare dintre ele însă având pretenţii de superioritate faţă de celelalte şi de ami tendinţa de con­ducere. Se naşte acuma în întreaga mentalitate europeană de-o parte ideia particularislâ naţională şi de altă parte ideia imperialistă universală. Cea din- tâiu ideie aduce creiarea de state na­ţionale, iar cealaltă imperialist-romane. Ori unde trecea puterea ochii tuturora erau îndreptaţi tot spre italia. Carol cei Mare stăpânitor franc, vine la Roma şi primeşte coroana împăraţilor romani din mâna Papei.. Toţi trebue să vină ia Roma, pentru a putea stăpâni în nu­mele ideiei romane.

Aici Insă îq italia, din această lume strălucită, acei ce reprezentau vechea civilizaţie şi cari erau locuitorii cetăţilor romare şi stăpânitorii pămân­turilor, işi simţeau nobieţa veritabilă faţă de toţi năvălitorii din nord.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe i/ i an 10 coroane, pe i/4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

oane de suflete şi pregătind astfel cu o celeritate vertiginoasă uu viitor, care va înceta de a fi Raiul lui Mohamed pentru ei. Poporul opri­mat nu le va mai apăra cuibul in- ficiat de păcate, cum nici astăzi ienicerii nu mai apără haremurile paşalelor.

Distribuirea contingentului de re ­cruţi. Z ia r u l vZ e ita face o descope­r i r e in te resantă . Z ia ru l spune, că la d is tr ib u ire a co n tin g e n tu lu i de re c ru ţ i in A u s tr ia s-au lu a t ca bază datele recensăm ân tu lu i d in 1910, ia r in U n g a ria cele d in 1900. P r in aceasta A u s tr ia e pă ­gub ită , deoarece trebue să dea u n contingent m a i m a re de re c ru ţ i, decât a tu n c i, dacă se lu a u ca bază $i în U n g a ria datele recensăm ân­tu lu i d in 1910.

Răspuns lui Iustb. La scrisoarea, prin care Iusth a abzis de demnitatea sa de consilier intim, a sosit răspunsul de la cancelaria de cabinet. Răspunsul s«a dat prin guvern. Priinministrul Lu­kács i-a comunicat în scris lui Iusth, că după înştiinţarea cancelariei de ca­binet scrisoarea lui Iusth adresată M. Sale: <nu e potrivită pentru a lua dis­poziţii.*

Nostim răspuns 1

întrevedere diplomatică, o telegra­mă din Berlin anunţă, oă întrevederea în­tre cancelarul imperiului german şi mi­nistrul de externe austro-ungar Berchtoid va avea ioc ia începutul /unei Septemvrie într-o localitate a Austriei.

D e g d n n n a re pentru. B o s n ia .Institutele de bani interesate la achitarea su­mei de rescumpărare ce este a se da Turciei pentru Bosnia, au ţinut prin reprezentanţii lor o conferenţă. In legătură cu aceasta s-a răs­pândit ştirea, că felul de plată se va modifica şi suma de răscumpărare se va plăti în anui­tăţi, cari se vor induce în budgetul bosniac.

Semioficios se desminte această ştire.

Anglia şi tripla alianţă- ca-mera Lorzilor ministrul de răz- boiu Maidane a contestat, după cum am anunţat, părerea, că An­glia ar fi trebuit să primească eventualitatea, după care şi Aus-

tro-Ung aria şi Italia ar lua parte la un atac în contra Angliei. „Ne găsim, a spus ministrul, în reia- ţiuni de intimitate cu una dintre aceste două puteri şi cu cealaltă avem raporturi foarte amicale. Fără proba contrarie nu pot să cred, că triplica ar avea tendinţe agresive. Am înştiinţat în mod a-

j mical guvernul german, că toate sforţările pe cari le va face pen-

I tru flota sa vor fi întrecute de Anglia, nu pentru că am avea gânduri agresive, dar pentru că în aceasta constă cauza superiorită- ţei maritime a Marei BritaniiJ şi chiar vieaţa ei.

Situaţia In Turcia- Din Con-stantinopol sosesc ştiri mai linişti­toare. Noul cabinet şi-a pus ca primă problemă readucerea liniş- tei în Albania. In scopul acesta a luat cele mai liberale ' măsuri pentru a satisface cererile Alba­nezilor.

Telegramele mai nouă ne aduc următoarele amănunte:

Constantinopol, 25 Iulie. In faţa unei mari mulţimi s’a cetit rescriptul imperial pentru învestitura marelui vi­zir şi a şeikului islam. Acest rescript conţine pasagiul următor:

„Sultanul e convins, că noul cabinet va face o anchetă spre a afla cauzele, cari au pricinuit ne­mulţumirile din Albania şi că va propune măsuri legislative în scop de a face să dispară situaţia ac­tuală contrară legei şi justiţiei, spre a asigura ordinea, progresul şi viitorul Patriei“.

O mare mulţime, în care se ve­deau numeroşi ofiţeri, a aclamat pe marele vizir, dar mai ales pe miniştri Nazim, Kiamil şi Hussein-Hilmi. După investitură, miniştrii s’au adunat în- tr’un consiliu şi au discutat afacerile din Albania.

Constantinopol, 25 Iulie. Consilie­rul de stat, Damad Şorif, a fost numit ministrul lucrărilor; fostul ambasador Reşid Paşa, a primit portofoliul comer­ţului şi al agricuiturei. Ministerul poş­telor şi telegrafelor a fost oferit minis­trului poştelor egiptene, Saba Paşa, care nu a răspuns încă guvernului.

Astfel, că chiar în vremurile po­litice de decadenţă, prin care trece Italia în Evul mediu, în timpul Renaş- terei, cultura S8 dezvoltă. Roma medi­evală preface cultura europeană, şi mai târziu din strălucirea acestei culturi se naşte un sentiment general de pioasă recunoştinţă, în întreaga Europă, pen­tru ţara tuturor civilizaţiilor. Din a- ceastă recunoştinţă s a săvârşit şi uni­tatea Italiei; căci precum Roma dăduse odinioară Greciei libertate, tot astfel Europa contimporană dădu Italiei posi­bilitatea dezvoltării ei ia toate dome­niile, nu numai ale artei şi fîlosoflei.

Se naşte acuma întrebarea : întru cât celelalte naţii faţă de Italia s-au dezvoltat in toată plenitudinea puteri­lor lor ? Căci în Italia putem observa din vremurile antice o continuă dezvol tare culturală.

Civilizaţia germanică, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, îşi are până în momentul de faţă o dezvoltare ascen­dentă; această civilizaţie e Încă tânără şi nu-i putem prez'ce viitorul.

Civilizaţia latino-germană din An­glia în anumite puncte se află pe punc­tul culminant al dezvoltării ei, cât va ţinea nu putem şti.

In Franţa avem o civilizaţie ca şi cea engleză într’un stadiu continuu dedezvoltare.

Civilizaţia spaniolă e spre declin,

după ce a creiat operele neperitoare ale marilor b'teraţi şi pictori spanioli. In orient se observă un mic început de abia în această direcţie.

Deci de jur împrejur se constată cam aceiaşi stare. Pe de altă parte ci­vilizaţia elenică nu va mai înflori ca în vechime şi chiar de va veni alta, va fl rezultatul influenţei tuturor civiiiza- ţiunilor strânse aici. Şi în această va­rietate infinită a dezvoltărei geniului european, găsim un ţinut în care e imortalizat curentul acesta nemuritor- urnan: e Italia. Un Michel Augelo, un Leonardo da Vine1 au imortalizat pen­tru totdeauna geniul italic. Dela înce­putul civilizaţiei italice până azi obser­văm acest simboi al nemurirei înlăun- trul acestui neam. Şi sunt atâtea exem­ple vii de influenţa Italiei asupra sui- ritului european ; astfel Albrecht Dürer marele pictor german, Goethe şi marele composiior R. Wagner, călătoresc în italia, ca să iacă cunoştinţă cu strălu­cirea cuîturei şi civilizaţiei italice. Mai târziu alături de Rossini străluceşte sub influenţa italiei şi Beethowen.

In felul acesta civilizaţia italică prin strălucirea ei perpetuă, supune, unifică, armonizează civilizaţia euro­peană.

E 1. D.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 155—1912.

Constantinopole, 25 Iulie. Poarta a transmis autorităţilor din Albania or- dinul de a face să înceteze toate opera­ţiunile militare îndreptate în contra Al­banezilor. S a u luat măsuri spre a asi­gura menţinerea ordinei.

Gonstantinopole, 25 Iulie. Consi­liu l de m in iş tr i a hotărât suspen­darea im ed ia tă a opera ţiun ilo r m ilita re în A lb a n ia ş i tr im ite rea u n e i co m isiu n i sub p rezid en ţia se ­n a to ru lu i albanez K eşid A k i f paşa, precum ş i suspendarea stârci de ased iu la Constantinopole, care d u ­rează de trei a n i de z ile ; în fine s’a hotărât o am nestie .

Gonstantinopole 25 Iulie. Circula­ra marelui vizir vestind autorităţilor din provincie numirea noului minister, relevează necesitatea de a întări uniu­nea neamurilor şi de a face să dom­nească justiţia şi egalitatea, de a asi­gura imunitatea străinilor, conform ca- pitulaţiunilor.

Episcopia gr. cat. maghiară.— 24 Iulie n. 1912.

Zilele trecute călătorind prin părţile sătmărene, de unde prin graţie mai înaltă s’au dat poclon molohului maghiarizâtor peste 60 mii români gr. cat., dorit-am să aflu, ce crede despre afacerea a- ceasta ţăranul român dela coar­nele plugului.

Din toate ispitirile făcute un lucru se poate statori că: poporul este foarte scârbit, când vede că în mod volnic să dispune a i-se răpi limba cultului; când tot prin volnicie i-se impune limba gre­ceasca în biserica lui română, când autorităţile supreme trec chiar peste porunca lui Cristos, care a dispus, ca învăţăturile de credinţă poporului să i se vestească în limba mamei sale.

Dorind să aflu la ce măsuri de apărare se gândesc şi vreau să recurgă, am consratat, că acele încă nu sunt deplin stabilite. Deocam­dată circulă cam următoarele pă­reri:

Vor lupta cu toată energia să nu fie rupţi dela diecesele ro­mâne. Această apărare tot pe ca­lea episcopatului gr. cat. român. Dacă n'ar isbuti, timp de trei ani se vor folosi de limba lor rituală adecă română, ia uiei un caz nu vor primi însă limba streină în biserica lor.

Mai mult se vorbeşte de tre­cerea la biserica gr. orientală ro­mâna, dar cu o teamă oarecare, că şi pentru gr. orientali este în ajun episcopia maghiarizătoare. De aci frica de trecere.

Este însă o părere radicală cu privire la trecerea religioasă la gr. orientali, dar sub Metropo- litul Ungro-Vlahiei din Bucureşti şi sub scutul Patriarhului din Constantinopol. Această părere şi aoest raţionament are mulţi adepţi şi pe aceasta răzimaţi cred a isbuti mai potrivit cu interesele lor.

Poporul dela ţara numai în forma aceasta să crede a fi deplin adăpostit şi sub scut cu limba lui română, când metropolitul din Bu­cureşti va lua sub scutul său bi­serica românească.

La observarea mea, că vor întimpina mari greutăţi au răspuns: un lucru ştim, că nu vom fi răs­tigniţi pe cruce, nici arşi de vii. Noi vom da împăratului feciori în cătane, iar ţârei dările, de aci în coio cu credinţa noastră noi ho­tărâm, noi suntem stăpâni pe ea. In ţara noastră lege este, că ori cine poate nrma în ale credinţei cum doreşte, chiar pocăiţi să ne facem.

S’ar putea zice, că noi nu putem avea capul bisericei în altă ţară, dar asta nu este nici o do­vadă, căci şi papa din Borna se află în Italia, tot ţară streină. Pentru ce oare n’am putea noi a- vea pe capul bisericei noastre în România?!

Din toate aceste se vede, că poporul român dela periferii se frământă mult, cum să-şi poată a- păra comoara sa scumpă moşte­nită dela părinţi.

De altfel între comunele ju­decate la moarto sunt unele chiar în stare înfloritoare, dintre cari merită deosebită atenţiune Sanis- lâul. Aci este o vieaţă culturală românească bine închegată ca în mijlocul Ardealului. Comuna are preoţi devotaţi deplin culturei ro­mâneşti; are şcoală cu 2 învăţă­tori, are bancă proprie, cor biseri­cesc etc. Aci este protopopul Pop A. cu soţia sa, cari sunt mândria culturei româneşti. S’ar putea ca această familie vrednică şi alţii de convingerea lor să se lase sugru­maţi?

Lupta e deschisă! Vorba stră­moşilor: Cine samănă vânt, va se­cera furtună.

Călătorul.

In jurul episcopieimaghiare.

Nu este destul, că guvernul şovi- nist prin înfiinţarea nouei episcopii ma­ghiare, ne-a dat una din cele mai crân­cene lovituri pe terenul bisericesc-na- ţional. Şovinismul pretinde mai mult. Vrea să încunjure şi pe teologii noştri cu un cordon, spre a-i împedeca să cerceteze şcoalele teologice superioare din străinătate, în special din Roma.

Cu aceasta temă se ocupă în Nr. de Miercuri, 24 Iulie n. şo'vinistul »Peşti Hiri«. Zice, că teologii gr. cat. români cari merg la Roma învaţă acolo cultul împăratului Traian şi cultul imperiului roman. Vin acasă convinşi, că Traian e urzitorul neamului românesc şi se silesc a câştiga şi pe seama poporului lor baremi câteva raze din gloria ve­che a poporului roman de odinioară. Aduce exemplu în privinţa aceasta pe Dr. Vasiie Lucaciuşipe episcopul Radu, care >a lucrat contra episcopiei ma­ghiare cu o patimă fanatică, şi intri- ghează şi azi«.

Ce este deci de făcut? Aci se face >P. Hiri.« »groisz« şi ne dă urmă­toarea recetă pentru salvarea răului:

«Gândindu-ne la aceasta, nu pu­tem aproba în general, ca tinerii no­ştri români să meargă la teologie în Borna, de unde nu aduc decât ură naţionalistă şi chemarea lor preoţească şi-o încep cu validitarea ideii, că Ma­ghiarii nu le sunt semeni de aproape. De aceea ne mirăm, că guvernele şi în special miniştri noştri de culte n-au făcut nimic spre a împedeca ca te­ologii români să studieze in Roma. Mă­car ce uşor o pot face aceasta? Nu trebuo să facă altceva, de cât să ac­centueze, că la facultatea de teologie din Budapesta să află profesori tot aşa de iscusiţi ca in Roma. Executarea a- cestei idei ar fi de folos, căci tinerii ro­mâni ar creşte în o atmosferă ma­ghiară şi ar învăţa să ştie, că deşi po­porul maghiar e suveran în patria sa, trăieşte bine şi cu cetăţenii de altă limbă.»

Reproşează apoi Românilor uniţi, că nu sunt buni uniţi. Uniunea există numai pe hârtie, nici azi nu este exe­cutată. Românii gr. cat. nu ţ?n serbă- torile după călindarul Gregorian, limba lor liturgică e roirână etc.

Toate aceste < Peşti Hirî.» ie con­sideră de abuzuri contra catolicismului şi — ciudat lucru — şi contra «naţiunii» maghiare, apoi continuă:

»Dar lucrul nu mai merge aşa! De odată cu episcopia maghiară trebue să facem ordine şi cu Românii. Aceas­tă ordine trebue să o facă ministrul de culte. Sâ nu zică contele Zichy că acesta e lucru greu. Să-şi bage mâna în cuibul de vespi. Interesul ma- ghiarimii este să creăm rapoarte ma­ghiar o-române politiceşte mai suţeribile şi să frângem separatismul român, în­văluit în haina bisericească, prin exe­cutarea reformei în direcţia designată de noi.

Ministrul de culte nu se poate subtrage dela aceasta datorinţâ urgentă şi cu urmări mari prin nici o scuză...

»Peşti Hiri.« îşi încheie articolul cu o ameninţare. Se teme că Românii gr. cat. să nu se sparie de aceasta re­formă bisericească împreunată cu ur­mări politice si să se rupă de la Roma. In acest caz, — zice »P. Hiri.« — vom pune mâna pe averile bisericeşti gr.-cat. şi le vom da acelora, cari vor fi cei mai mari soriiimtori ai viitorului splendid vl maghiarimii : episcopiei gr. cat. maghiare.

Perciunaţii de la «P. Hiri.» sunt foarte războinici. Vreau să creieze ra­porturi bune între Maghiari şi Români, dar prin zdrobirea acestora, prin lovirea şi nimicirea bisericii lor. Adecă frăţie­tate şi pace prin forţă, ceea-ce nu s-a creai nici odată şi nicăieri. Şi în cele din urmă se ştie, că forţei brutale vom şti sâ opunem şi noi forţă...

Concertul Mărcuş-Crişan-Barbu.Numai 2 zile ne mai despart

de concertul de Duminecă al dis­tinşilor noştri artişti: d-nii Ştefan Mărcuş (tenor) şi Ionel Crişan (bariton) absolvenţi ai Academiei ces. reg. de muzică din Viena, şi a d şoarei Aurora de Barbu, elevă al aceleiaşi Academii.

Sosiţi în mijlocul nostru dopa un turneu obositor prin toate ţi­nuturile locuite de Români, dar încărcaţi cu laurii câştigaţi prin munca lor de pioneri ai artei mu­zicale româneşti, artiştii noştri vor fi desigur primiţi cu aceiaşi dra­goste şi de publicul nostru din Braşov.

Cu deosebire apelăm la pu­blicul din România, care se află

m iffldriâ.Din prilejul înmormântărei preotesei

din Ghimbav, Elena Popoviciu.

Preoteasa Elena Fopoviciu, soţia fostului paroh din Ghimbav, Neculae Popoviciu, s-a născut la 28 Decemvrie 1818, din părinţii: preotul Ioan Popovi­ciu şi soţia Parasebiva n. Toma din Herman (Braşov). Rămasă orfană de mamă în etate abia de 10 ani. devine singura preocupaţiune şi mângâiere a văduvitului ei tată.

La anul 3839 se căsătoreşte cu fiul parohului din Ghimbav, Neculae Popoviciu, din care căsătorie s-au năs­cut 2 feciori şi 2 fete, şi anume: la 1 Decemvrie 1840 Neculae, regretatul profesor şi conrector al gim. rom. ort. din Braşov Dr. Nicolau Pop; la 12 Iu­nie, 1842, Ana — văduva Ana Zabarie Pop, din Cristian — mama preoţilor Romul şi Virgil Pop; la 21 Martie, 1846, Elena, soţia parohului şi protopp.

onorar Iosil Comanescu—Codlea, şi la 10 Iunie, 1854, Ioan f 1860 Nov. 21.

Incepându-şi vieaţa familiară în jurul anilor furtunoşi dela 48, — asu­pra tinerii familii încă s-au descărcat grozăviile acestor ani.

Pare că aud şi acum povestin- du-mi bunica, cum într-o dimineaţă, în spaima glasului de clopote, aşezându-şi familia în carul încărcat cu merinde, se înşiruesc şirag împreună cu sătenii, abătând spre găzduire la naşul lor, preotul Nan din Râşnov, — socrul de odinioară al actualului Metropolit; şi apoi împreună cu acest», după câteva zile, urcând spre ascunzişurile munţi­lor Râşnovului, spre a-şi pune la adă­post familiile din calea urgiei; — de unde apoi patriarhalii preoţi apărători de lege, de neam şi de moşie, — în fruntea lăneerilor constituiţi în căpita- nate, — coborau să-şi apere cu vieaţa, ce bruma îndelungatelor vremuri de amar le îngăduise a mai avea.

Dupăce valurile revoluţiei se mai potoliseră — rânduri—rânduri, coborau

familiile iarăşi la nemestiiie devastate şi puşti.

Decretarea libertăţii, egalităţii şi frăţiotăţii, dase teren liber de înaintare tuturor oamenilor harnici şi prevăzători — şi a fost fericită comuna, care avea în fruntea ei un preot sau un învăţător, care putea străluci, ca o pildă de hăr­nicie.

Astfel preotul Nicolae Popoviciu, prinzând din nou coarnele strămoşescu­lui plug, care până acum întorcea tot numai brazda străinului, —* încetul cu încetul începe a se bucura însuşi de rodul mancei sale. Cu toate piedecile, ce tot se mai puneau în cale, — pri­sosul hărniciei însă, ademenitoarea stră­lucire a aurului, setea neastâmpărată de a stăpâui pământ, puse baza unei frumoase înaintări economice, aşa în­cât în scurt timp începu să rivalizeze cu cei mai gospodari saşi din comună. Arareori se mai vedeau vite mai fru­moase şi pe hotar holde mai bine lu­crate, ca a preotului românesc. Eseoi- plul lui a atras cu mult succes atât

La l-a 0CT0MVRIE se deschide depozitul

grandios de mobile a fabricelor de m o b i l e din M a r o s v á s á r h e l y ............................................

a d-lor

în vilegiatură la Braşov, ca să nu piardă acest rar prilej, de-a auzi arta unor artişti tineri, cari la Academia de muzică din Viena au obţinut cele dintâi premii şi distinctiuni.j

Concertul va avea loc Dumi­necă în 28 Iulie n. la oarele 8 seara în sala cea mare a otelului „Europa“, (strada Vămii). Bilete se află de vânzare până Sâmbătă seara la librăria A. Mureşianu iar Duminecă după amiazi dela orele 6 seara în sala otelului „Eu­ropa'.

Preţul de întrare: Loc 1: 3 cor., Locul I I : 2 cor., Locul III. 1 coroană.

Programul concertului:1. a) I. CI. Iuga : «Tu te duci bade

sărace», (doină); b) T. Brediceanu: «Mândro de dragostea noastră», (doină) D-l Ştefan Mărcuş.

2 a) I. CI. Iuga: «Duce-m’aş cu luna ’n nor», (doină); b) T. Brediceanu: «Arde-mi-te ai codru des», (doină). D-l Ionel Crişan.

3. a) G. Dima : «Somnoroase pă­sărele»; b) G. Dima: «Curcile»; c) G. Meyerbeer: Aria lui Urban d. op. «U- genoţii». D-şoara Aurora de Barbu. ,

4. C. Verdi: Duett d. op. «Don Carlos». D-nii St. Mărcuş — 1. Grisan.

5. a) I. Scarlatescu : «Glas de clo­pote»; b) G. Dima: «Cerul meu»; c) R. Wagner : Romanţa lui Wolfram d. op. «Tannhâuser». D-l Ionel Crişan.

6. Ua număr la pian: d-şoara Au­rora de Barbu.

7. a) I. Scarlatescu: «Spune-mi codrule vecine»; b) G. Dima : «Seguidilla»; c) R Leoncavallo : Aria lui Canio d. op. «Bajazzo». D l Ştefan Mărcuş.

8. a) G. Donizetti: «L’Addio» (Duet). D-şoara Aurora de Barbu — d-l 1. Crişian. b) G. Verdi : Terzett din opera «II Trovatore». (Act. I.) D-şoara A. de Barbu — d-nii St. Mărcuş şi l. Crişian.

O T I R I- 13 Iulie v. 1912.

Un suflet lOflil- Marele comer- sant din Bucureşti d-l Dim. Ma- rinescu Bragadiru — cu ocaziunea jubileului de 70 de ani 'de vieaţă şi 50 de muncă prestată în inie• resul industriei române — a tri­mis prin Albina din Sibiiu suma de 1000 Iei pentru augmentarea fondului ziariştilor români din Ungaria.

Dorim mărinimosului dona­tor încă mulţi ani în deplină vi­goare, ca să se poată bucura de-o cât mai deplină izbândă a progre­sului industriei românei

Pentru fondul ziariştilor. Cuprilejul festivalului Bariţ din Zârneşti s-a adunat, pentru fon­dul ziariştilor, dela d-nii

D-l Dr. Ilarie Hoadrea, advocat Cor. 100.—

D 1 Ioan Vodă, notar comunal Cor. 50.—

Dr. Ei gen Sâmpetrean advocat Cor. 15.—

Gheorghe Cutean, farmacist Cor. 10.—

Dr. Pompiliu Nistor, medic Cor. 10.—

Dr. Niţu Maior, când. de adv. Cor. o.-l

Beniamin Clococean, cassier de bancă Cor. 4-

Iuliu Dan, candidat de advocat Cor. 3.-

Ioan Wbny, silvi­cultor Cor. 5-

D-na Gheorghe Mo- şoiu, soţie de comerc. Cor. S

Nicolae Sperchez, în­văţător Cor. S

Interese din 9 Iunie până la 25 Iulie Cor. 1.11

laolaltă Cor. 207.1Suma aceasta însemnată i f

fost depusă astăzi la administraţii ziarului nostru de d-l medic Dr, Pompiliu Nistor. Exprimăm mari' ni moşilor contribuenţi şi pe aceas tă cale profunde mulţumiţi.

Cu poşta de azi am trimii d-lui 1. Lăpâdatu, membru al epi tropiei fuadaţiunei Dr. Mihu, sama de 307 cor. 38 fiieri, care a întră! până astăzi ca contribuiri la fonf dul ziariştilor.

Tinerimea academică română di? Câmpie invită la Petrecerea de vară, ce o va aranja la 11 August st. o, 1912, în »Hotelul Central« din Mociu, cu ocaziunea adunării generale a des­părţământului XV. Mociu al »Asocia- ţiunii pentru literatura română şi cul­tura poporului român«.

Venitul curat este destinat pentra »Fondul ziariştilor«.

Deputaţi congresuali au fost aleila alegerile supletorii din dieceza Ca ransebeşului: d-l Dr. Iosif Gali la Ca­ransebeş şi d-l Dr. Cornel Cornean li Bocşa.

Sfinţire de biserică- Actul sfinţiri Jbisericii gr. orientale din Miheşul I Câmpie, (protopresbit. Turdei) se va si- vârşi prin mandatarul lnaitpreasflnţltu> lui Domn Arhiepiscop şi Metropolit, Dr, Eusebiu R. Roşea protosincel şi direc­tor seminarial în 29 Iulie (11 Auguste.) 1912 la oarele 8 a. m. După sfinţire, la oara 1 p. m. se va da banchet, co­verta 5 cor., iar seara concert din par­tea corului din Agârbiciu. — Comitetul parochial gr. or.

Despre înmormântarea vicarului lacofa Macaveiu ni se scriu următoatfcW. Duminecă în 21 1. c. a avut loc In Făgă­raş înmormântarea regretatului vicar Iacob Macaveiu. Prohodul pontificat t canonicul Dr. Suciu, asistat 36 depreoju s-a început la 3 ore d. p. în biserica» difleată de Constantin Brancoveani Vre-o trei mii de oameni în frunte cs autorităţile, între cari şi corniţele suprea Széli au însoţit pe cel plecat din viijr la locul de vecinică odihnă. Au cipat toţi preoţii tuturor confesiunilor io fruntea credincioşilor lor, afară de topopul gr.-or. al Făgăraşului. Cuvân­tări funebrale au ţinut canonicul Sucii şi părintele M. Recean din Recea.

;L

Í

D-l inginer Aurei Diaconovicl, ori­ginar din Bocşa-montană, trecând îna­inte de vre-o 20 de ani în serviciul statului român, ca inginer-şef al j ţelor Gorj, Vâlcea şi Constanţa, câştigat astfel de merite pe terenul specialităţii sale, deosebit ca construc­tor de poduri şi de şosele, încât, li propunerea consiliului de miniştri, M,S Regele Carol In decursul anilor Iad» corat dearândul cu toate trei graduiii ordinului: »Coroana României“, (m‘i întâi cu rangul de cavaler, apoi de Ci cer şi in fine de Comtur) — iar aci

pe parohienii lui cât şi pe cei din co­munele vecine.

<Să şti măi băiete, că sasul nu'şi ia pălăria de tine, de ai fi măcar şi popă, de nvti h mai bogat şi mai vred­nic de cât el — atunci, se şti că Vai biruih — era povaţa lui de predilecţie şi acasă şi în biserică şi în câmp.

Pe lângă setea neastâmpărată de pământ a acestei famifii, — mai nutriau o ambiţie, de a da fiului lor Necuilţă, atâta învăţătură, ca atuuci, când va fi mare, să poată sta de vorbă nesilit şi neumiiit, chiar cu popa cel învăţat ai saşilor. După-ce şi-a golit de câte-va ori punga umplută din aurul grâului, hambarele de bucate şi grajdul de vite, — căci ce să zici, satul era şi mic şi sărac şi cu o uliţă de rude, — iată-i ficiorul, cu diploma de doctor, dat gata cu în­văţătura, chiar în oraşul împăratului şi chiar cu numele Lui iscălită.

«Vedeţi măi — zicea adesea — eu am întrecut şi pe saşii şi şi pe popa lor>.

Repausând la 25 Ianuarie, 1892,

preotul Nicolae Popoviciu, în 75 ani, — grija trebilor familiare cadîla sarcina parohului Iosif Comanescu#- lea şi a soţiei sale Elena n. Popoviciu.

Frumoasele holde cucerite de har­nicii bătrâni şi înmulţite prin o strl duinţâ de oţel de familia Comanesti,— în potriva tuturor piedecilor diij- mănoase puse în cale de streini, ţii cheltuelilor cu creşterea copiilor, cu prilejul comasării sunt adunate într’un complecs — care astăzi se remarci a cea mai mare moşie românească câşti­gată prin hărnicie în inima ţării Bâm

Şi dacă călătorul român va trece vre-o dată prin ţara Bârsei, cu trenul sau trăsura, pe drumul Braşov-Făgăraş— şi pornind dela gara Braşov (Bar- tolomei) îşi va întoarce îndată privirea la dreapta, va observa desigur un foişor înalt împrejmuit cu olate economice,- să ştia că acolo se află o moşie mfc neased sfinţită de munca şi udată I sudoarea a trei generaţii de preoţi n mâni, — iar dacă seara îl va ajung— nu va trace, ca sufletul să nu-1 i

zel y şi Kétifîn Braşov, Strada Porţi Nr. 60.

Nr. 155—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

de curând, după cum cetim în foile din regat, a fost de nou decorat cu crucea de cavrler al ordinului »Steaua Ro­mâniei î ca recunoştinţă onorifică pen* tru repedea şi solida reconstruare a mij­loacelor de comunicaţiune din Moldova de sus, cari au fost în mare parte ruinate şi nimicite prin apele torenţiale din anul trecut, continuându-şi misiunea actual în judeţul Suceava cu centrul Fălticeni. Gratulăm cu plăcere auzind şi aceea, că ministrul român pentru lucrări publice a acordat d-lui Diacono- vici unele fonduri pentru lucrări, cari privesc, direct pe Rege.

Birou agricol în Sebeş. Ni se tri­mite spre publicare următorul aviz, a- supra căruia atragem atenţia cetitorilor noştri:

Am onoare a Vă face cunoscut, că cu ziua de 1 August st. u., am des­chis în piaţa Sebeşului-săsesc un Birou agricol, în cadrele căruia mă voi ocupa cu: valorizarea (cumpărare-vânzare, im- port-export) a tot felul de produse a- gricole, viticole, horticole şi forestiere;— vânzarea maşinilor agricole şi a di­feritelor îngrăşăminte chemice; — mij­locirea vânzărei şi cumpărărei de moşii şi alte realităţi; — arendări şi parce­lări de moşii; consultaţiuni şi expertize în afaceri agricole etc. etc.

Totodată Vă anunţ, că pentru des­facerea îa detail a cerealelor, seminţe­lor agricole şi horticole, făinilor etc., am deschis în piaţa mare (casele Hen- ning») şi o prăvălie, al cărei conducător va sta sub nemijlocita supraveghiere a subsemnatului.

In nădejdea, că intelectualii noştri vor aprecia nizuinţele mele şi vor spri­jini cea dintâi întreprindere românească de acest fel în Ungaria, semnez cu deo­sebită stimă. — Constantin Băilă, a- gronom.

Regele Angliei la împăratul Germa­niei. »Lokalanzeiger« anunţă, că pere­chea regala engleză va face câteva vi­zite oficiale familiei împărăteşti ger­mane. Cu această ocaziune principele de Walles încă va fi oaspele împăratu­lui Wilhelm. Moştenitorul tronului en­glez se va înscrie la o universitate ger­mană pentru complectarea studiilor sale

Răscoală din cauza scumpetel lo­cuinţelor O telegramă din Sofia anunţă, că clasa mai săracă a oraşului, ne mai putând suporta greul chiriilor prea mari, a părăsit zilele acestea oraşul şi a în­ceput să-şi clădească locuinţe noui pe un teren, care este proprietatea acestui oraş, fără a avea însă concesiune din partea autorităţilor. Din cauza aceasta autorităţile au trimis jandarmi şi pcm- pieri ca să-i împedece. Poporul înfuriat însă s-a repezit asupra lor, rănind pe mai mulţi jandarmi. Io cele din urmă jandarmii căpătând trupe de ajutor, au împrăştiat pe demonstranţi, nimicindu-le tot ce au clădit. Sfârşitul demonstraţiei— se înţelege ; mai mulţi dintre demon­stranţi au fost arestaţi.

Dsscoperiîoral filoxerei a m uritDin Bazei se anunţă că în localitatea Neuenburg din Elveţia a încetat din vieaţă Gustav Gauthier în etate de 73 aoi. Gauthier s-a făcut cunoscut lumii întregi în anul 1878, când în viile din cantonul în care trăea, el a descoperit filoxera. Dar a plătit amar această des­coperire, căci cetăţenii iui l-au urât şi nu i*au mai putut ierta nici odată că a descoperit acele insecte, pentru stâr- pirea cărora au trebuit nimicite teri­torii întregi de viţă de viie. Cu pre­miul de 500 franci, ce l-a primit din partea statului pentru această desco­perire, Gauthier a plecat în Tunis, unde

, s*a ocupat cu negoţul de vinuri. Mai târ- 1 ziu apucându-1 dorul de patrie s-a re- » Întors iarăşi în ţara sa la locul naşte­

rii. Nu s-a mai reîntors însă ca elve­

ţian ci ca musulman, căci şi în patria sa Gauthier purta haine arabe şi ţinea toate obiceiurile musul mano. Alungat din nou de răutatpa omenească, Gau­thier a luat din nou băţul pribegiei, a trecut în Argintinia, mai târziu s-a a- şezat în Tunis, de unde dorul de pa­trie l-a adus iarăşi acasă.

Acum şi-a aflat locul de odihnă, unde răutatea omului nu mai poate pă­trunde, a trecut Ja vieaţa vecinică. De­cedatul a scris mai multe cărţi despre cultivarea viţei de viie.

Un nou imperiu. Ziarul francez »Journal« scrie următoarele: America­nul Charles Mayer, care s-a reîntors zilele acestea din călătoria întreprinsă în A~ merica, povesteşte că individul Fran- cesco Zuarez şi-a creat un adevărat imperiu pe marginile Amazonului. El posede acolo întinse păduri, bogate in copaci valoroşi şi cauciuc. Vre-o două sute de indieni băştinaşi îi sunt supuşii lui, pe cari Zuarez, ca un stăpân atot­puternic, îi foloseşte pentru esploatarea bogăţiilor din pădurile sale. Aceştia sunt adevăraţi sclavi. Zuarez a intro­dus aşa numita pedeapsă progresivă : dacă vreunul dintre supuşii iui nu-şi face partea prescrisă de lucru, e pedep­sit cu aceea că i se tae un membru, bunăoară un deget. în caz că acelaşi lucru se repetă, i se tae un braţ, mai apoi un picior, până când în sfârşit rândul ajunge la cap. O mulţime de femei şi copii au fost îngropaţi de vii de acest om fără milă, sau au fost lă­saţi să piară de foame. In acest fel Zuarez şi-a câştigat o avere fabu­loasă. Pe însăşi sora sa a osândit-o la moarte acest om bestial, din cauză că nenorocita se împotrivea brutalită­ţilor şi sălbătăciilor ce le comitea. Zua­rez e vecinie înarmat şi păzit de oa­menii lui de încredere, cari ţin cu tot sufletul la el. Frica indigenilor de acest stăpân al lor, e atât de mare, încât nici chiar cu jalbe nu îndrăznesc să se prezinte înaintea lui.

Victime ale gazului. Dulgherul io- sif Korompan din Caşovia avea în curte o fântână, pe care o acoperise şi o ţi­nuse închisă mai bine de un an şi ju­mătate. Zilele acestea a trimis pe un servitor să deschidă şi să-i aducă apă din acea fântână. Văzând, că servitorul nu se mai reîntoarce, a plecat după el. Nenorocitul zăcea ia pământ lângă fân­tână. Apropiindu-se de el, avu aceeaşi soarte. Gazurile, isvorâte din fântâna care stase atâta vreme închisă, îl omo- râră şi pe el. Un fiu de 16 ani al lui Korompan, cercă să-i sară în ajutor tatălui său, dar simţind mirosul greu şi insuportabil de gaz, trebui să se re­tragă şi să ceară ajutorul vecinilor. Timp de 12 ore Insă nirne nu s-a pu­tut apropia de fântână, când apoi ca­davrele celor doi nenorociţi au fost ri­dicate.

Turnul aplecat din Pisa a dat locIa numeroase cercetări. Canavari, de la universitatea din Pisa a constatat, că temelia n-are o adâncime mai mare de 3 metri şi 6 şi că e numai cu puţin mai groasă de cât zidurile turnuiui. Pământul, pe care e aşezată, e format din nisip; îa vecinătatea turnului sânt cursuri de apă, cari sânt cauza devie- rei lui. Pentru a le combate, s-a săpat un şanţ circular de ciment în jurul turnului la anul 1573 şi de atunci s-au propus diverse măsuri.

• După cercetările recente ale lui Goodgeor, se pare că Înclinarea a în­ceput chiar In timpul construirei tur­nului (de la 1174 până la 1350), ' că architecţii de atunci şi-au dat seaaia de acest lucru şi că au socotit că te­melia este, totuşi, destul de solidă. A- devârul e că înclinarea a rămas stator­nică până în 1846, când un cutremur de pământ, a sporit-o.

Acuma turnul a deviat cu 3 me­tri 26 de la verticală, la o înălţime to­tală de vre o 55 metri, iar dacă mă­surile înregistrate sunt exacte, înclina­rea a sporit cu 20 de centimetri de ia 1829 şi cu 7 de la 1859.

Tiptil... tiptil. Aşa călătoreşte con­tele Tisza. Se vede că nu-i mai place alaiul, sau că se teme de alaiuri, căci abia acum se ştie despre călătoria, pe care contele a făcut-o Luni noaptea. Nu se ştie unde a plecat ci numai atât că cu trenul de Pesta a trecut peste Zsolna în spre Oderberg. Despre această călă- toric n-au fost încunoştiinţate decât nu­mai autorităţile, cari — din precauţiune — au ţinut totul în secret.

— Modest s-a mai făcut d-1 conte ?!

Ştiri mărunte- Din Irsefstadt se anunţă că în momentul când aviatorul Fiedler voia să-şi pună aparatul în funcţiune, a sărit o schintee dela motor, care i-a aprins şi distrus monoplanul.

— Hoţi necunoscuţi au pătruns înti’un otel din Ostanda unde descinsese principesa Margareta Thurn-Taxis şi i au furat juvare şi alte obiecte în va­loare de un milion şi jumătate franci. Au fost arestate mai multe persoane, bănuite fiind ca autori ai furtului.

— Podul Pont Charenton din Paris a fost aruncat alaltaeri în aier. Cineva a aruncat un chibrit aprins pe pod, care ajungând în cana!, a făcut ca ga­gurile adunate acolo să se aprindă şi se esplodeze. in câteva minute podul a fost în flăcări, prabuşindu-se astfel în apă.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului: Sze- lzely ş i H eti, fabrică de mobile.

Din Braşoy şi fara-B ârsei.Alergări de cai. Regimentul 2 de

husari va ţinea în 4 August la 2 oare 30 minute după prânz obicinuitul con­curs hipic pe locul de alergări de ia Râşnov. In ziua cursei de cai va pleca dela gara Braşov-Bartolomeiu un tren special la 1 oară şi 17 minute d. p., care se opreşte lângă locul de alergări. La reîntoarcere trenul va sosi în gara Hartolomeiu ia 7 ore 28 minute seara.

Lovit de trăsnet. Alaltaeri pe la orele 6 după amiazi s’a descărcat o mare furtună asupra comunei Codlea. Flăcăul Georg Paul, care supraveghea pe o llvadie caii tatălui sau, refugiio- du-se sub un pom, a fost lovit de trăsnet.

O biciclistă fără diplomă. Nusuntem contrarii damelor, cari se înde­letnicesc cu sportul. Nu putem aproba însă încercările, pe cari le fac unele domni­şoare încălecând bicicleta, fără a-şi fi câştigat «di pl oma» de bicicliste, par­curgând străzile cele mai populate ale oraşului şi făcând evoluţii, cari te bagă în groază. Astfel eri pe la oarele 6 seara domnişoara S. trecând cu bi­cicleta prin strada Vămii a căzut îm­preună cu bicicleta în mijlocul drumu­lui alegându-se cu răni destul de grave la cap şi picioare. Avis biciclistelor braşovene.

Muzică la promenadă. Orchestra oraşului va cânta mâne Sâmbătă la o- rele 5 şi jum. ia promenada de jos.

Urania-Kino. Programul de Sâm­bătă, Duminecă şi Luni este deosebit de bogat: Journalul Pathé cu noută­ţile săptămânilor trecute, o dramă co­lorată, o alergare de cai în Viena. Ta­blouri după natură pe lângă punctele humoristice obişnuite.

Azi şi în fiecare zi concertează în cafeneaua »Drechsler — urmaş« de aici Albert Roth, solist şi primaş şi fratele Iui Wilhelm, virtuos in »tárogató« cu întreaga lor capelă de muzică.

înştiinţare pentru anul viitor.Anul şcolar 1912—13 se va începe

în 1 Septemvrie st. v. 1911, adecă în 14 Septemvrie st. n. Părinţii, cari do­resc să-şi dea copiii la aceste şcoale, sunt poftiţi a se prezenta cu fiii sau cu fiicele lor în cancelaria direcţiunilor respective în zilele de 3, 4 şi 5 Sep­temvrie v., adecă în 16, 17 şi 18 Sep­temvrie st. n. pentru înmatriculare. Şcolarii, cari se înmatriculează pentru primadată la şcoaleie noastre medii, vor aduce testimoniu şcolar, certificat de naştere şi certificat de revaccinare. Testimoniul şcolar de pe clasa prece­dentă au să-l prezinte toţi şcolarii, cari vin a se înmatricula, aşadar şi şcolarii cari au absolvat clasa precedentă la şcoaleie noastre.

Din 31 August şi până în 4 Sept. v, dela 8—12 oare a. m. se vor ţinea examenele private, supletorii, de dife­renţă si de corigenţă. Ceice s5âr pre­zenta mai târziu, au să petiţioneze la direcţiune, dovedind cu atestat valabil cauza întârzierii.

Not ă . — Şcolarii, cari vin dela un institut, unde în gimnaziul superior na au învăţat limba grecească, vor fi supuşi unui examen de primire din limba grecească.

Didactrui în gimnaziul inferior şi şi şcoala reală este de 24 coroane pe an, iar în gimnaziul superior (cl, V.-VIII.) de 40 coroane pe an. — Cei înmatri­culaţi pentru primadată mai plătesc o- dată pentru totdeauna o taxă de pri­mire de 8 coroane. Şcolarii neromâni plătesc didactrui, taxa de primire şi taxa pentru fondul de penziune duplu. Taxa pentru fondul de penziune este în gimnaziul superior 10 cor, iar în gim­naziul inferior şi şcoala reală 6. cor.; taxa pentru testimoniu (Fond. Coresi) 3 coroane, taxa pentru anuar 1 cor., taxa edilă 6 coroane (în clasele de jos) şi de 10 cor. în clasele de sus ; taxa pentru miji. de învăţ, şi mobiliar este de 2, resp. 4 cor.; — taxa de patinat este de 30 bani, resp. 50 bani; taxa pentru bibliotecă e de 1 cor.; taxa de membru la societatea de lectură a stu­denţilor este pentru cl. V. şi VI. gimn. 1 cor., pentru cl. VII. şi VIII. gimna­zială 2 coroane.

Didactrui se poate plăti în 3 rate după dispoziţiile stabilite în normativul Eforiei şcol.

Şcolarii, cari vor să fie scutiţi de didactru trebue să-şi înainteze petiţi* unile ior până în 30 Septemvrie st. v .: la cancelaria Eforiei şcolare.

1) îndreptăţiţi a petiţiona sunt a- acei şcolari săraci, cari au moralitate bun şi nota generală din studii foarte bine sau bine.

Cu nota suficient pot fi scutiţi nu­mai acei elevi, cari sunt din Braşov şi cercetează clasa I. şi II. gimnazială sau reală.

2) La petiţiune se aclude atesta­tul de paupertate dat de oficiul comunal, dar vidimat de parohul local.

3) Toţi petenţii au să acludă şi testimoniul ultim de claaă.

Scutiri se acordă numai la didac­tru, — celelalte taxe trebue plătite de toţi şcolarii.

Teatru, concerte şi petreceri.In Tâmpăhaza.

Inteligenţa româuă din Tâmpăhaza şi jur învită la Producţiunea teatrală ur­mată de petrecere cu dans ce o dă diB prilejul adunării generale a despărţă­mântului Aiud-Teiuş al Asociaţiunii Du­minecă în 11 August n. în pavilonul

ridicat spre scopul acesta în curtea dlui M. Radu din Tâmpăhaza.

Venitul curat se destinează pentru noua biserică română din Aiud şi pen­tru despărţământul Asociaţiunii.

Urania-Kino.Programul pentru Sâmbătă Du­

minecă şi Luni 27, 28, 29 Iulie este următorul:

1. Pathd Journal, (întâmplările săptămânilor trecute). 2. Umbrela ca samsar de mariage, (cnmic): 3. Zidurile mănăstirei, (dramă colorată). 4. Cum se păstrează colorile naturale la fluturi, (stienţific). 5. Alergarea de cai în Freu­denau Viena, (sport). 6. Uidul fermecat, (feerie, colorat). 7. Munţi de ghiaţă şi schimbul norilor, (după natură). La ce­rerea generală: Little Hans se face şcolar la detectivul Nick Winter, (hu- moristic).

ULTIME ŞTIRI.Constantinopol, 26 Iulie. Noul

cabinet va urmări în politica ex­ternă o cât mai strânsă apropiere de politica engleză şi se va stră­dui ca Turcia să între între într’o combinaţiune europeană. Noul gu­vern nu are intenţia să ceară di- solvarea Camerei, dar va deschide probabil anchete, cari să cerceteze nelegalităţile comise la alegerile electorale şi sa se anuleze man­datele căpătate prin ilegalităţi. Cabinetul se va prezenta înaintea Camerei peste câteva zile şi-şi va expune programul, după care va face toate sforţările ca să ajungă la un acord cu puterea legiuitoare. Cabinetul va evita dizolvarea Ca­merei, căci aceasta s’ar putea in­terpreta ca o măsură represivă. Agenţia otomană anunţă, că Fe- rid paşa care se află în Lausanne a refuzat să primească portofoliul ministerului de interne.

Constantinopol, 26 iulie. —Ziarul „Tanin“ află, că scufundă- torii escadrei turceşti au observat în adâncul Strâmtorii Dardanelelor un torpitor italian scufundat cu prilejul atacului de acum câteva zile.

Constantinopol, 26 Iulie. Dela forturile Dardanelelor s-a observat o vie mişcare în flota italiană. Vase de războia spionează conti­nuu mişcările din strâmtoare. —

Proprietar:Tip. A . Mureşianu : Branisc e & Comp

Redactor responzabil : loan Brotea,

• • O O O O O O O O O O O O O O O O O M

ooooooooo0ooo

oo

HotelCONTINENTAL

B R A S O VProprietar: Petru A. PopOVlci.

Hotel de primul rang, la cea mai plăcută poziţie din oraş, iluminat electric, confort mo­dern. Automobil la dispoziţie.

PREŢUR I RED USE. —

8

0O0oooo0o

• o o o o o o o o o o o o o o o o

oo

o o « t

mişcat de răsunetul doinei, care îşi re­varsă povara pe amândoi ţărmurii râu­lui Ghimbăşelului, care strătaie moşia mai bine de un klm. — iar dacă luarea aminte o vor atrage razele de lumină, ce trec prin ferestrile locuinţei, aşezată la mijlocul hotarului, sâ se ştie, că la una din aceste lumini, doi preoţi de legea românească, şi tată şi fiu, — fără a-şi uita altarul — zi de zi pun la cale admi­nistrarea moşiei în cele mai bune con- diţiuni de cultură economică-raţională — mai mult prin munca ostenitoare a braţelor, decât prin puterea banului.

Una dintre jertfele mai însemnate pentru acest avut românesc, este vene­rabila preoteasă Elena Popoviciu, care în 8/21 luliu a. .c. în frumoasa vârstă de ani 94, care nu şi-a uitat nici de altarul soţului şi nepotului său — lă­sând parohiei o modestă fundaţiune — a fost petrecută la odihna de veci, dela lo­cuinţa parohului-nepot, losif Comanescu,

de o asistenţă distinsă şi numeroasă a consângenilor săi, ginere, nepoţi, străne­poţi — cu familiile ior — tot atâţia protopopi şi parohi în parohiile din ţara Bârsii şi împrejurimi; anume : I. Hamsea protopop Zerneşti, I. Comanescu Codlea protopop onorar şi paroh, I. Te* culescu protopop A.-Iulia, C. Proca Râş­nov protop. onor., losif Maximilian pa­roh Braşov-v., fancu Maximilian paroh Stupini, P. Debu capelan Braşov-v., losif Comanescu Ghimbav; Elvira Navrea n. Dr. Nicolae Pop, Cornel Comanescu in­giner C. F. R, Bucureşti, Emil Coma­nescu funcţionar la Albina Sibiiu, — de o mulţime de strănepoţi — încunjuraţi de o mare adunare de public din co­mună şi vecinătate, români şi străini, sub lacrimile de jale a unei ploi căzute din ceriul binefăcător.

*Le-am scris acestea ca un semn

de pioasă aducere aminte, pentru urzito-

rii acestui avut românesc : parohul Ne- culae Popoviciu şi soţia sa preoteasa Elena — cari acum odihnesc alăturea în cripta familiară din faţa sf. biserici din Ghimbav.

Fie-le memoria eternă I Moşia: Viorica 1912 luliu.

Pr. I C.

I.Foaie verde foaie lată Aşi dori să cânt odată, Pentru ochii tăi vecină Nicăiri nu am hodină.Pentru zimbetele tale Bat mereu aceiaşi cale,

Pentru focul tău nebun Bat de mult acelaşi drum.

II.Când m’am dus asară’n sus Liniştit şi gânditor Fetişcana din vecini Mi-a zimbit fermecător.

Mi-a făcut un semn, domol, Ochii dulce i-a închis M-a’ntrebat apoi încet:„Ai venit“ ? „Vezi, nu mi-ai scris“.

III.Nu te-am mai văzut de-o lufiă Şi mă prinde-aşa un dor Să te iau de subsuoară Şi să-ţi spun eâ te ador

Şi să-mi razim de-a ta tâmplă Capul trist şi obosit

Povestindu-ţi toată jalea Sufletului năcăjit.

Iar’ lipindu-te la peptu-mi Cu surâs nevinovat Sărutări să pun frumoaso In potirul fermecat.

IV.Mi-ai făcut un semn, eu mâna Ştii tu unde, ştii tu când,Vezi de-atunei în toată clipa Ca pe-un dor te port în gând.

Când pe cer se urcă luna Mă întreb adeseori:Ce*a voit să-mi spună mândra Cea eu ochi fermecători?

(Ş o n a). Vasile Stoicanea.

M . N E U M A N N Fondat Ia 1845.

T A I L L E U R .

Vestminte pentru domni, băeţi

şi fete, gata şi la comandă

F u rn is o ru l c u r ţ i i im p . re g a le şi c a m e ria le

Pagi»* A. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 155— 1912.Avis. Din cauza sesonului înaintat se vinde, asortimentul bogat de pălării de

Dame, Fetiţe şi Băeţiî—in,

cu preţ foarte ieftin

loh an n a S c h m id t ,Salon de mode de Dame, Strada Prundului Nr. 9.

m96*ti«tifa

A v i s !Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. Dame că lucre

C ostum e ş i ro c h i de dam e după cel mai nou şi mc dern fason cu preţ foarte ieftin.

Garantez croi inexcepfionabil. cu toată stima

G d s t a v B e e r ,c r o ito r d e d a m e S tr . S p ita lu lu i 33 .

Avis!Pmnmiln!

Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. muşierit că in-am reîntors din călătoria de studii de 6 săptămâni pentru câştigarea do cunoşţinţe în ce

priveşte branşa mea atât în praxă ca şi în teorie. După sistemul renumit «Le Grand Chic» ofer ce este mai perfect.

Rugându-mă şi mai departe pentru sprijinire semnezcu toată stima

GEE.GELY SAmm,atelier de mode pentru dame Piaţa mare Nr. 28.

» " T O ia s B s a s a s s s p

® S * r a a P o r ţ i i Jir. 51.

Nu scăpaţi oeazia!Pentru sărbătorile de Paşti, Rusali, sezonul de vară,

a Yă aprovisiona cu haine de dame şi bărbaţi dela firma

F ra ţii F ischerB r a şo v , Strada Porţii Nr. 51.

Se pot cumpăra cele mai frumoase, moderne parde*tiuri de dame d e la ..............................14 coroane în sus.Pardesiuri elegante de fetiţe . . . 10 „ n „Pardesiu fin modern de bărbaţi Raglan 20 „ „ „Costume m o d e m e ..................................18 r „ „Costume pentru băeţi ............................. 12 „ „ „Costume pentru c o p i i ...............................4 „ „ „

Atragem ; tenţia On. public asupra firmei.166,3-50.

® S t r a d a JP o r ţ 1 1 * r . 51. @

nsa9)*9»?

3»?

Tot locul cu umezeală se poate usca folosindW atproofCel mai perfect preservativ a isolărei apei suterane, usca­

rea zidurilor şi a fasadelor.Garantăm pentru oricare lucrare.Procedeu iute, sigur şi cel mai ieftin.Vânzare de Watproof numai la

Duşoiu & LeucăA r h ite c ţi, a n tr e p r e n o r i de zid iri.

Braşov, Târgul Cailor 4. Telefon 238.

mmmmmfitimtó

A V I S .Cu onoare aduc la cunoştinţa On. pnblic că am deschis o

Prăvălie cu ciasorniceşi articole de g"©,lara.terie

în Strada Porţii Ir« 35«Ciasornice de buzunar şi părete cumpărate din cel mai ieftin izvor, le vând cu preţ moderat, asemenea reparaturi de ciasor-

nice execut cu garanţie.Cu toată stima GANTZ IOZSEF.

TELMÂNN BÉLAsalon de m odă* I lr a ş o v , p ia ţa Fran* cisc lo s if, C o lţu l de la T â rg u l ca i­lor; d ea su p ra mag* S cherg . e t] I,

Confecţionează cu lucrători de rangul pr. din stofe moderne

haine bărbăteşti3Mantale engleze de dame şi costume.

Comande din provincie se esecută cu garanţie, fără probă şi defect.

T o t o m u l c u m s e c a d eîşi poate procura ZUl © ,1 2 3 . © S 1 ©. 1 TO 1 1 "Vi UT X

cu înlesnire de a le plăti lunar sau Ia săptămânădela cea mai veche şi solidă firmă

R O N A I H E N R IK , Strada Mihail Weiss 22.

fe.-1ËÜ i£.i aa ,lăn U S ra iy a îM n ait5 T B ^

SISI%iÂlSimSISIilmr l1feli l

Cea dintâi şî mare Văpsitorie artistică şi spălătorie chemică cn abur si motor precum curăţirea de pufW ilhelm K ö rn er

Fabrica: strada năsipului de jos 1 a); Filiala strada Hirşer 3.Localităţi de primire în Feidioara la Domnii Stenner & fiu

comersnnt, E.öpatak la domnul Mühl bä - her, croitor de bărbaţi, Tuşnad la Domnul Meggeri cro'tor bărbătesc, Szabö Potek-Vila, şi la toate localităţile din împrejurime.

Curăţire hemică de haine băibăteşii, dame şi copii, uniforme, costume broderii, pânzături, ph pome, stofe de mobile şi deco­raţii, perdele, cop .-rte covoare se curăţa radical, devine ca nouă.

Specialităţi: Curăţire de pene de struţ, menţionate se vapsesc iară.i în acea colcare, sau înalte colori,

Toate obiectele sus în negru aşa că apar ca noua Comande din afară cu posta se execută promt.

m.

it i

Iü

ÜS

Ii1

GEORGE FOITH & Ciecea mai mare fabrică de tricotaj cu 120 lucrători.

Magazinul: B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 24. — Telefon 353-

Specialităţi: ciorapi, tricouri, ar­ticole de sport.

Pentru sezon recomandăm asortimentul bo­gat de cămăşi pentru turişti, brâne, cra­

vate, ciorapi de turişti.

Cu o c a s ia sesonu!??i d e v o ia ­ju r i ş i v a c a n ţe r e c o m a n d ă

l a i c a n a ţ i o n a l ăsoc. pe acţii B R A Ş O V .

Compartimented in casa de fier p a n c e ra tăpentru păstrare sigură

de losiiri, hârti de va­loare, documente im­portante, ginvaerL

— cale etc. —Preţul după mărimea compar­timentului dela 3 coroane — în sus ne ‘‘A de an. —

Cuptor do închiria t.Casa cu ouptordecopt a vecinie

a V din Str. Prundului Nr. 19 este dela Sf. Mihai 29 Sept. a. c. în colo de închiriat. Infarmaţiuni se pot lua dela tataidé vecin G. Na- vrea Str. Prundului 4. Ofertele în chise sunt de a se înaintâ tatălui de vecinpână la sfârşitul lui Iu­lie st. n.

A n u n ţ ele l ic i ta ţ ie .tn 12 şi 13 Angust st. n. 1912 3?

vor vinde cu licitaţie obiectele ce sau amanetat din 15Maiu 1911 pănă incluşive în 8 Iulie 1911 şi a- nume: sub numărul 6598 —1911, pană inclusive cu Nr. 9376 —1911 al căror termin a espirat şi nu s’au reseumpărat.

Licitaţia va avea loc In lo calul Casei de zâloage, dela 8 oare pană ia 11 oare a. m şi în cas de lipsă dela 2 până la 4 oare p. m.

Obiectele, cari se vor vinde, suit: Giuvaerieale, Ciasornice de aur şi argint şi alte scule de aramă, Cioaie, Cositor’ flanele, haine bărbăteşti şi femeiesci, Cisme, Ghete şi altele.

Vânzarea se face în bani gata.Rescumpărarea sau inoirea a-

manetelor se poate face numai până^ cu o zi înainte de licitaţie.

în ziua vânzării cu licitaţie nu se permite nici într’un chip a prelungi amanetarea.

Brassó, 18 Iulie 1912.

I a„Orientul1Institut de credit) şi de economii, so­

cietate pe. acţiuni, H. Dobra.

ConcursPentru ocuparea unui post

de funcţionar la institutul nostru, să publica concurs cu termin până la 15. Augnst st. n, a. c.

Reflectanţilor li să oferă salar anual începător de K 1000 tantiemă statutară, eventual şi cortel în lo­calul institutului.Să recere dela dânşii, sădovedeasoă, că au absolvat şcoala comercială şi că auavvt purtare morală bună, Cei cu praxă şi cu cunoştinţe de limbi sunt preferiţi.

Postul să poate ocupa numai decât.

H-Dobr a , 25. Iulie 1912.Direcţiunea.

| loan Âpfelbach| BRAŞOV, 8trada Porţii 18.li (La regele gulerllor.)

Vă recomand manazinul meu mare ^ de ciorapi de bărbaţi, dame şi copii Sî şi ciorapi de turist, cămăşi albe şi M colorate de turist. Ismene lungi şi ^ scurte până la genunchi. Gulere $ manjete şi cravate moderne.H Umbrele, Toilet şi Parfumerie.j| Vă servesc solid şi sigur.

a a s » ^ BaEBKaB^5SEagaB

•€>-€>-€>0"€>-©-€>-€>0-€>©-

Atelier tehnic dantistic

I. S O L EBRAŞOV, Strada Vămii Nr. 19

Execută toate lucrările ce ocad în branşa dantisticăl ids şi cu preţ moderat. — Spe­cialist în coroană şi pop.Pacienţii din provincie săser- vesc în 24 oare. 102(!)• O ö O O O O O O O O O ö O O

o(!)(!)(!)<3999(!)9î

1-31. Casă de amanetare o .ä p e a ic ä .

Se cântă 2 calfeunui de branşa ferăriei şi unul de branşa băcăniei, Consum Societate comercială pe acţii Blaj.

Publicatiune.Se «duce la cunoştinţa generală

că so ţine licitaţie publică la Pul­berăria Armatei „Dudeşti“ pentru furnizarea materialelor următoare:

In ziua de 1 august 1912 — oara 10 dimineaţa.

Pentru furnizarea & 293.000 kilograme salpetru de Kili.

In ziua de 3 august 1912 — oara 10 dimineaţa.

Pentru furnizarea a 63.000 kilofirame bumbac pentru fabrica­rea fulmicotonului.

Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 72-83 din legea contabi- lităţei publiceîn ofertă se va arăta preţul pe suta de kilograme, cu sau fără vamă.

Condiţiunile technice ce trebue să îndeplinească aceate materiale cum şi probele la cari vor fi su­puse Ja recepţionarea lor, sunt cele publicate în Monitorul Oficial No. 72 din 1/14 iulie 1912.

Directorul PulberărieiLk Colonel, Afbu

A vis.Am onoarea a aduce la cu­

noştinţa On, public că am deschis unAtelier de ras şi frisâtmodern aranjat. Braşov Târgul boilor Nr. 7.

Rog sprijinul On. public- cu toata Stima

Puţin Zsinga.

• A A A A A A A A A A A A.A A A A I

. . . .

unea On. 1Subscrisul atrag atenţiunea On. public românesc din loc şi dela ) sate cu deosebire apelez la ] sprijinul inteligenţei române a

\ mă îucuraja în meseria mea \ de văpsitor de mobile şi zidiri.\ Stau la dispoziţia On. public cu cele mai< nouă şi moderne modele.

Pentru înlesnire pot fi avizat printr'o ^ carte poştală la adresa:

< Nicolaie Benei,măestru văpsitor. (1—52.)

Braşov, Pe Coastă Nr. 19. J• v w w w w w w v i

fr

TIPARUL TIPO G R A FIE I A. M UREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.