SDRA(Sindromul de dresa respiratorie a adultului)

SDRA si functionalitatea plamanilorPentru a intelege SDRA, trebuie sa se cunoasca modul in care functioneaza plamanii. Atunci cand

respiram, aerul trece prin nas, gura, trahee si apoi catre alveolele pulmonare. Peretii saculetilor cu aer sunt strabatuti de mici vase sanguine numite capilare. Oxigenul circula prin capilarele alveolelor pulmonare si apoi in fluxul sanguin. Sangele transporta oxigenul catre toate partile corpului, inclusiv la organele acestuia. In SDRA, infectiile, leziunile sau alte conditii determina scurgerea din capilarele pulmonare in saculetii cu aer, a unei cantitati mai mari de lichid decat cea normala. Acest lucru impiedica plamanii sa se umple cu aer si sa transporte suficient oxigen in sistemul circulator. Atunci cand se intampla acest lucru organele corpului nu primesc oxigenul necesar, iar fara oxigen, acestea nu pot functiona corect sau functioneaza incomplet. Majoritatea persoanelor care dezvolta SDRA sunt spitalizate. Rareori cei care nu se afla in spital, sufera de alte boli grave de sanatate care determina aparitia SRDA, cum ar fi pneumonia severa. Important este ca orice persoana care sufera de probleme de respiratie sa sune la serviciul medical de urgenta. Alte sinonime ale SDRA sunt: prejudiciu pulmonar acut, sindrom de detresa respiratorie a adultului, edem pulmonar prin cresterea permeabilitatii, edem pulmonar non-cardiac.

Cauza

Multe afectiuni sau factori pot afecta direct sau indirect plamanii si pot duce la dezvoltarea SDRA.

Printre acestea s-ar putea enumera: - sepsisul - afectiune caracterizata prin infectia bacteriana a fluxului sangun - penumonie - infectie a plamanilor - sangerare grava cauzata de o leziune la nivelul corpului - traumatism in zona toracelui sau capului in urma unei lovituri severe - inspirarea de vapori sau fum nociv - inhalarea continutului gastric in urma varsaturilor.

Nu este foarte clar de ce unii oameni grav bolnavi sau raniti manifesta SDRA, iar altii nu. Cercetatorii inca incearca sa afle cauzele dezvoltarii SDRA si incearca sa descopere noi metode de tratament.

Factori de riscPersoanele care au un risc crescut de a manifesta SDRA, sufera de o boala sau conditie care le poate

afecta plamanii intr-un mod direct sau indirect. - Leziuni directe ale plamanilor - Printre bolile care pot afecta plamanii in mod direct se enumera:

inspirarea de vapori sau fum nociv inhalarea de continut gastric in urma varsaturilor utilizarea unui ventilator care sustine respiratia (presiunea acestuia uneori poate afecta plamanii). situatia in care o persoana se ineaca cu un aliment, lichid sau cu un obiect.

- Leziunile indirecte care pot afecta plamanii sunt:

sangerari grave - cauzate de leziuni la nivelul corpului sau in urma a mai multor transfuzii de sange traumatism la nivelul toracelui sau capului cum ar fi o lovitura severa

pancreatita - afectiune in care pancreasul devine iritat sau infectat (pancreasul este o glanda care elibereaza enzime si hormoni).

embolie grasa - afectiune in care are grasimea blocheaza o artera. Aceasta poate fi declansata de un prejudiciu fizic, cum ar fi un os rupt.

reactie la droguri.

SimptomePrimele semne si simptome ale SDRA ar fi insuficienta aerului care ajunge in plamani, respiratie rapida si

un nivel scazut de oxigen in sange. Alte semne si simptome depind de cauza SDRA. Acestea pot sa apara inainte sa se dezvolte SDRA. De exemplu, daca pneumonia este cauza SDRA, este posibil ca bolnavul sa manifeste tuse si febra inainte de a prezenta respiratia rapida. Unii oameni care dezvolta SDRA au si alte semne si simptome cum ar fi scaderea tensiunii arteriale, confuzie si oboseala extrema. Acest lucru poate insemna ca organele corpului, cum ar fi rinichii si inima, nu sunt suficient de irigate cu sange bogat in oxigen.

ComplicatiiDaca o persoana este diagnosticata cu SDRA poate suferi si de alte probleme medicale pe parcursul

spitalizarii. Cel mai frecvent pot sa apara: - infectiile - fiind in spital o lunga perioada de timp, exista riscul contactarii unor infectii, cum ar fi pneumonia. Utilizarea unui ventilator pentru respiratie creste riscul infectiilor. - pneumotoraxul - infectie in cazul careia aerul sau gazul sunt colectate in spatiul din jurul plamanilor, fapt ce ar putea determina disfunctia unui plaman sau a amandurora. Presiunea aerului dintr-un ventilator pentru respiratie poate provoca aceasta conditie. - cicatrici pulmonare - SDRA cauzeaza rigiditatea (cicatrizarea) plamanilor. In aceasta situatie va fi dificil pentru plamani sa se extinda si sa se umple cu aer. Utilizarea unui ventilator poate provoca cicatrici pulmonare. - cheaguri de sange - pozitia orizontala, mentinuta perioade lungi de timp, poate provoca formarea de cheaguri de sange in corpul unei persoane. Un cheag de sange care se formeaza intr-o vena profunda a organismului se numestetromboza venoasa profunda. Acest tip de cheag de sange se poate desprinde, va circula spre plamani si va bloca fluxul de sange. Aceasta conditie se numeste embolie pulmonara.

DiagnosticMedicul va diangostica SDRA pe baza istoricului medical, examenului fizic si a rezultatelor investigatilor.

Istoricul medical - medicul va intreba pacientul daca sufera sau a suferit recent de conditii care ar putea duce la dezvoltarea SDRA. De asemenea, ar putea solicita informatii legate de prezenta unor probleme cardiace, cum ar fiinsuficienta cardiaca. Insuficienta cardiaca poate provoca acumularea de lichid in plamani. Examenul fizic - SDRA poate provoca sunete anormale in timpul respiratiei, asemanatoare cu tronsniturile. Medicul va asculta plamanii cu un stetoscop pentru a depista aceste sunete. De asemenea, specialistul va incerca sa depisteze semnele specifice acumularii de lichide in diverse parti ale corpului. Medicul va observa daca bolnavul are buzele sau pielea de culoare albastruie. Acest lucru inseamna ca sangele are un nivel scazut de oxigen, iar aceasta manifestare este un posibil semn de SDRA.

InvestigatiiEste posibil ca simptomele pe care le manifesta o persoana, sa apartina atat SDRA dar si altor conditii

medicale, astfel ca medicul ar putea recomanda unul sau mai multe dintre urmatoarele teste: - Teste initiale - Masurarea gazelor arteriale - acest test masoara nivelul de oxigen din sange, dintr-un esantion de

sange prelevat dintr-o artera. Un nivel scazut de oxigen in sange ar putea fi un semn de SDRA. - Radiografie cu raze X - in urma acestei investigaii rezulta imagini ale structurilor de la nivelul toracelui, inimii, plamanilor si vaselor de sange. In urma unei radiografii se poate constata daca este prezent fluid in exces in plamani. - Analize de sange - hemoleucograma completa, biochimia si culturile de sange ajuta la gasirea cauzelor de SDRA, cum ar fi o infectie. - O cultura de sputa - acest test este folosit pentru analiza sputei din plamani rezultate in urma tusei. O cultura de sputa poate ajuta la identificarea cauzei unei infectii. Alte investigatii ar putea include: - Tomografie computerizata toracica, scanare sau CT toracica - aceasta utilizeaza un calculator care va reda imagini detaliate ale pamanilor. Un CT toracic poate prezenta eventualele probleme pulmonare cum ar fi lichid in plamani, semne de pneumonie, o tumora. - Teste ale inimii - cu ajutorul acestora se incearca depistarea eventualelor semne de insuficienta cardiaca (o afectiune in cadrul careia inima nu poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile organismului). Aceasta conditie poate provoca acumularea de lichid in plamani.

TratamentSDRA este tratata intr-o unitate spitaliceasca, la sectia de terapie intensiva. Abordarile actuale de

tratament se concentreaza aupra imbunatatirii nivelului de oxigen din sange si acordarea de masuri de ingrijire. Medicii vor incerca sa identifice si sa trateze principala cauza a bolii. Terapia cu oxigen - Unul dintre principalele obiective ale tratamentului SRDA este de a furniza oxigen la plamani si alte organe (cum ar fi creier si rinichi). Organele au nevoie de oxigen pentru a functiona corect. De obicei oxigenul se administreaza fie prin tuburi nazale sau prin intermediul unei masti care va fi aplicata peste nas si gura. Cu toate acestea, in cazul in care nivelul oxigenului nu se ridica sau bolnavul respira cu dificultate, medicul va furniza oxigen prin intermediul unui tub de respiratie, inserand tubul flexibil in interiorul gurii sau nasului si apoi in trahee. Inainte de introducerea tubului, medicul va aplica un anestezic local, la nivelul gatului bolnavului si ii va oferi pe cale intravenoasa un medicament care il va relaxa. Tubul de respiratie va fi conectat la un aparat (ventilator) care va umple plamanii cu aer bogat in oxigen. Medicul va ajusta ventilatorul in functie de necesitati pentru a ajuta plamanii sa obtina cantitatea necesara de oxigen. Daca bolnavul necesita utilizarea ventilatorului pe termen lung, medicul ii va face acestuia o traheotomie. Tubul de respiratie va fi introdus direct in trahee si apoi va fi conectat la ventilator.

Tratament de sustinereTratamentul de sustinere se refera la tratamentul care ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor, previne

complicatiile sau imbunatateste calitatea vietii. Printre abordarile de sustinere utilizate in tratarea SRDA se enumera: - medicamentele care ajuta la relaxare, ameliorarea disconfortului si tratamentul durerii - monitorizarea continua a inimii si a functiei pulmonare - suplimente nutritive - cei care au SDRA de multe ori sufera de malnutritie. De aceea li se vor administra suplimente nutritive prin tubul prin care sunt alimentati. - tratament pentru infectii - cei care manifesta SDRA au un risc crescut de a dezvolta infectii, cum ar fi pneumonia. Utilizarea unui ventilator, creste, de asemenea, riscul de infecti. Doctorii folosesc antibiotice atat pentru tratarea pneumoniei cat si a altor infectii - prevenirea formarii cheagurilor de sange - mentinerea pozitiei intinse a corpului o perioada indelungata de timp poate determina formarea ce cheaguri in venele profunde ale corpului. Aceste cheaguri se pot desprinde, pot ajunge la plamani si pot bloca fluxul sanguin. Medicamentele anticoagulante si alte tipuri de tratamente cum ar fi

aplicarea de ciorapi cu rol de compresie sunt folosite pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange. - prevenirea sangerarii intestinale - bolnavii care utilizeaza pe termen lung ventilatorul pentru sustinerea respiratiei au un risc crescut de sangerare intestinala. Tratamentul medicamentos poate reduce acest risc. - administrarea de fluide - pentru imbunatatirea fluxului sanguin, hidratare si in scop nutritiv, bolnavului i se vor administra fluide, intravenos.

Conditii de viata cu SDRAIn urma tratamentului, unii oameni se vindeca total de SDRA, dar altii continua sa aiba probleme de

sanatate pe termen lung. Dupa ce bolnavul va fi externat, la domiciliu poate manifesta una sau mai multe din urmatoarele probleme: - dificultati de respiratie - dupa tratament, functia pulmonara se recupereaza in totalitate dupa 6 luni. Pentru unii, acest lucru poate dura mai mult. In unele cazuri, problemele de respiratie pot persista toata viata. - oboseala si slabiciune musculara - utilizarea ventilatorului in timpul spitalizarii, poate determina slabirea muschilor. Oboseala poate sa ma apara si in urma tratamentului. - depresie - multi oameni care au suferit de SDRA se simt deprimati o perioada de timp dupa tratament. - dificultati de memorie si afectarea claritatii gandirii - anumite medicamente si un nivel scazut de oxigen din sange pot provoca aceste probleme. Toate aceste manifestari neplacute pot sa dispara in cateva saptamani sau intr-o perioada mai lunga de timp.