SCULPTORUL

270. - U N I V E R S U L LITERAR

S C U L P T O R U L CONSTANTIN BRANCUS Puţine de tot sunt numele româ­

neşti care se bucură azi de celebrita­tea lui Brâncuşi- Şi celebritate în ca­zul acesta e prea puţin. Acest mare sculptor este literalmente idolatrizat. 1 se dedică poeme, i se închina în străinătate numere speciale de re­vistă.

E considerat de către germani şi englezi mai ales drept creatorul sculp­turii moderniste.

La noi Brâncuşi e foarte puţin cu­noscut. Dacă în cercurile artistice e preţuit cum se cuoine, marele pu­blic nu cunoaşte mai nimic din o-pera acestui celebru sculptor

La asia contribue poate şi opera lui de atâtea ori tiranie. Brâncuşi e un fanatic, un iluminat inter,or.

Nici o convenţie nu exislî pentru el, nici o prejudecată decât cât visul lui de artă.

Căci opera lui Brâncuşi are o pu­ritate absolută de vis. Un tors al lui e dematerializat şi real în acelaş timp ; un sbor de pasăre e tradus în forma lui cea mai deshrăcata de orice vestmânt de prisos, dar şi de conţi­nut.

Puţini oameni au urmărit idea în sensul ei absolut cu atâta înverşunare ca el.

Alături de atâtea nume de mare va­loare, cari au fod înfăţişate publi­cului nostru la această rubrică, Brân­cuşi înseamnă un nou aspect al aces­tui suflet românesc, nesfârşit mai complicat de cât o coaje de ou vopsi­tă sau de cât o mobilă pirograoata, suflet cu zeci de rădăcini şi cu ne­sfârşite posibilităţi. Şi poate că dacă ar fi să definim „specificul românesc" aşa cum s'a încercat de către u n . i scri­itori nu de mult, noi l-am defini toc­mai prin această realitate profundă, tocmai prin aceste infinite posibilităţi ale lui. CAMIL P E T R E S C U

In faţa ope re i lui Brâncuş , spec ta toru l r ă m â n e u lu i t în tocmai ca si p r imi i fii ai o m e n i r e i în faţa c rea ţ i i un iversa le .

Cu aceaş n e d u m e r i r e se toasă de cu­r ioz i t a te p r ivesc suf le te le c u r a t e c rea­ţia m a e s t r u l u i care , î n t r ' o m u n c i con­t inuă şi u u d e s t ă îşi împ l ineş t e ope ra cu ace laş sen t imen t d e re l igiozi ta te , cu aceaş a r d o a r e p e c a r e credincioşi o pun în r u g a lor .

B r â n c u ş e un mist ic şi u n gând i to r , î n t r u c â t c r ea ţ i a ope re i <le a r t ă este cont i­n u i t a t e a legi lor ta in ice a le firei ma t e r i a ­l izate , v ia ţa m a t e r i e i îşi găseş te în-ţ r ' înea o r a ţ i u n e d e a fi, dacă sp i r i tu l formei îşi află o logică p r o p r i e şi p u t e r e d e e x p r i m a r e , a t unc i , d e b u n ă scamă, toa tă o p e r a lu i B râncuş este o a d e v ă r a t ă c r ea ţ i e .

O c rea ţ i e t r an spusă , în ca r e m ă r e ţ i a cosmosului îşi găseş te imagina r e d u s ă d a r p u t e r n i c condensa t ă cu aceaş forţă de e x p r i m a r e t ang ib i l ă a sp i r i tu lu i per fec t ech i l ib ra t , cu ace laş s en t imen t p ro fund şi e t e rn , cu ace iaş con t inuă ac t iv i t a t e e-ne rge t i că şi i nven t ivă pe ca r e e re ievea-ză n u m a i d u m n e z e i r e a .

B r â n c u ş c r eează sub imper iu l ace le iaş fa ta l i tă ţ i c a r e a zidit un ive r su l , l u m i n a t d e aceaş in te l igen ţă , p o n d e r a t d e aceaş î n ţ e l epc iune .

Este un gândi to r , fi indcă îşi d ă scama că ope ra de a r t ă n u vie{ueşte d a c ă n u a r e în a fa ră scân te ia ţ â şn i t ă d i n a s c u n s u r i l e subconş t i en tu lu i şi acea c l a r i t a t e p e r m a ­n e n t ă a ideii , pe ca r e n u m a i concepţ ia a-vu t ă de sp re un ive r sa l i t a t e ne-o poa t e da .

El nu es te un t eo re t i c i an care-ş i fo rmu­lează an t ic ipa t un p r o g r a m este t ic .

Concomi ten t a c ţ i une şi gând i r e se nasc şi co laborează la r ea l i z a r ea def in i t ivă a o p e r e i sa le .

Din ea se pot d e s p r i n d e apoi p r inc ip i i c a r i , pot a lcă tu i u n sistem.

S p r e a p u t e a în ţ e l ege sensu l c rea ţ i e i sale ue t r e b u e pe l ângă o l a r g ă a p e r -c e p ţ i u n e şi o b u n ă doză de cinste şi d i s ­c e r n ă m â n t pe ca r e n u m a i ap t i tud in i p ro ­p r i i şi p r e g ă t i r e a ni le pot p ro cu ra .

Ne s p u n e deci , B râncuş : „Cu mul t îna ­i n t e re l ig ia d ă d e a o m u l u i o concepţ ie des ­p re forţele an t ropomorf ice , c rea to r i i şi oameni i r eve l au p r in a r t ă pe r son i f i ca rea aces tor d iv in i tă ţ i . Astăzi filozofia n e face să p r i c e p e m un ac t gene ra t iv unic , o lege u n i v e r s a l ă impersona lă , nedef in i tă d in c a r e e m a n ă tot ce exis tă .

Es te aceas t ă lege un ive r sa l ă p e c a r e t r e b u e să o mani fes teze a r t a , confo rmân-du-ş i pr inc ip i i le , p r inc ip i i lor acestei legi , r u p â n d u - s e de convenţ i i as tăz i inu t i l e şi d e z o r i e n t a t e .

Să da i senzaţ i i le rea l i t ă ţe i astfel c u m ni le p r o c u r ă n a t u r a , fără a r e p r o d u c e sau imi ta es te as tăz i cea mai vas tă p r o b l e m ă a a r t e i .

A c reea un obiect ca re - ţ i dă p r i n p r o ­p r iu l său o r g a n i s m ceace n a t u r a face p u n p rop r iu l său organism, ceeace n a t u r a face p r i n e t e r n a ei m i n u n e es te ceace a j -

C O R N E L I U MICIIAILF.SCD

ta do reş t e . Şi a r ea l i za aceas t a înseamH a i n t r a în sp i r i tu l un ive r s a l a l lucrurile şi a nu le l imi ta la i m i t a r e a imaginei щ

O o p e r ă de a r i ă astfel concepuţii tintj c ă t r e ech i l ib ru l abso lu t şi echilibrul i solut es te pe r fec ta e x p r e s i e a frumosul!

Sau, vo rb ind mai d e p a r t e despre mm r ie ca c l e m e n t d e e x p r e s i u n e , zice : „ f l t e r i a t r e b u e să-şi con t i nue viaja ei nalţ ra lă , ch i a r modif ica tă d e m â n a sculpti)n| lui . Rolul p las t ic pe care-1 realizează i tu ra l , t r e b u e descoper i t şi păst ra t .

Să da i m a t e r i e i a l t rol decât acela | care-1 v r e a n a t u r a es te a o nimici"... t e r ia s i n g u r ă să d e t e r m i n e subiectul"!

. . . „Scu lp tu ra es te o e x p r e s i u n e un a ac t iune i n a t u r e i ' .

P r imi t iv i i c reş t in i ca şi negru • r e spec t a t via{a m a t e r i e i în sculpturii lor. Ei a u p r o c e d a t n u m a i d i n сгесіішш ins t inc t p e c â n d a r t i s t u l m o d e r n proaf d e a z ă p r in ins t inct con t ro la t de raţiunefl

... „Astăzi a r t a deschide poar ta pol c a r e vor p ă t r u n d e pr inc ip i i le creatoJ f rumosul abso lu t a l legei universale 1 '. I

Aces tea sun t în esen ţă idei le care Щ zidă la b a z a ce ra ţ i e i ope re i lui lJrânee

Nu ne m i r ă deci , dece, p r iv ind lucrării în esenja lor, le concepe în р г о Г і ш Л r ea l i zându- l e în acel spir i t d e sinteză, M c a r e acc iden tu l d i s p a r e .

D e z b r ă c â n d u - l e de р а г и с и 1 а г и а ( і 1 е е и t e r i o a r e a le rase i sa le şi a l e liiiipoţ dozând apoi î n t r o fer ic i tă proporjiede m e n t ü l a b s t r a c t e x p r i m a t , cu cel conoff c a r e e x p r i m ă , p r in ace l inst inct alesfl p o n d e r e şi ech i l ib ru , le a s i g u r ă acel M r ac t e r d e p e r m a n e n t ă universalitate, I

C a şi a r t a g reacă , ca re , — în afarăl concepţ i i le t impulu i , — a a j u n s la forţă d e e x p r i m a r e , a r t a lui Bnîiicuj I t r ecu t d e m u l t ho ta re l e , cucer ind timp] şi spa ţ iu l .

Dacă de p red i l ec ţ i e se serveş te de I me geomet r i ce p reu in : ova lu l , elipsa,J l i n d r u l etc . în ca r e îşi exteriorizează A t i m e n t e p u t e r n i c e şi condensează emof v izua lă p â n ă la o s impl i f icare totală [ lor, o face p e n t r u c ă n u m a i în abstracţi n e a lor poa t e găsi ace l l imbaj care| ves tească c u c e r i r e a „frumosului a l legei un ive r s a l e " .

Că lăuz i ţ i d e a l t e s en t imen te 'mûtrk p ă t r u n ş i însă de ace laş ins t inc t prim dia l , a r t i ş t i i g rec i a i epocei mitice şi[ a rc lmice a j u n s e s e r ă Ia aceleaşi solupï

„ag ro l i t he l e " , „aerol i thele" ' şi „sil n o n - u r i l e " lor în ca r e d ivini tă ţ i le nu | veau t ipu l lor specific cu a t r ibute şi ai c a r ac t e r i s t i c e anedo t i ce , ci reprezettj i dea c rea ţ ie i p r in t r ;o fer ic i tă î m perei r e a s e n t i m e n t u l u i mis.tic cu acela al fi mei p las t ice .

C a şi la ei car i , nu din neputinji I c u m cu m u l t ă u ş u r i n ţ ă se pronunjă11 r i i le i s tor ice cu ren t e , — cău tăm exprii I r ea în s imbo lu r i în cari abstracţii) I j oacă un rol în semna t , găs im în ок I lui B râncuş aceiaş i t e n d i n ţ ă spre o ifi Ü t ua l i za re a formei p â n ă la metaforă,! mai ca p r in e l i m i n a r e a jjitorescului

C . B R Â N C U Ş I Ş l S T R Ă I N Ă T A T E A Paul Morand, cunoscut sc r i i to r francez,

Ктіе despre Brâncuşi u r m ă t o a r e l e : Atelierul unui sculptor es te — cum

ji-1 închipuie publicul — un „campo janto' ' împănat cu d r a m a t i c e s t a tu i d in M n n o r ă de Carrara , a l b a s t r e şi v ine te fa moartea, înveselit ici-colo de d i v a n u r i ,

i - u r i , luene, veder i şi a m i n t i r i din l lâ to r ie . Rodim însuşi c ă r u i a ii p lăcea i a u d ă cu este o forjă a n a t u r i i a cont i­nuat uceastă tradiţie. Inii amin t e sc că

r ă t ă c i t adeseori, în cop i lă r i e p r in a-fclierul l u i din rue de 1 Univers i té . Îmi nintesc unele din piesele lui ca Po r t e

Unter, făcute a n u m e p e n t r u a uimi, plţitiica întreagă de tecl inicieni , de

anine elegante şi de e levi ce-1 încon-jtrau c u m desigur va fi lost î n c o n j u r a t mare maestru ul Renaş te r i i . In acest jtspect, Rodiu era la r ând cu Şcoala, cu M i t u l u i .

Brâncuşi, dimpotrivă, este m o d e r n u l , Mptorul zilei de mâine . Să i n t r ă m în

jj t l ierul lui. Atelier '< Aceas t ă c a r i e r ă piatră? Lude sunt g rand ioase l e su-

iecte declamatorii a ş t ep t ând n u m a i să instalate într 'un t o r u m o a r e c a r e ?

kde este lutul p i toresc? Nimic d in toa-j i ce s t ea . Aci doar b locur i m a r i d e pia-p de construcţie, bâ rne , t r u n c h i u r i d e

pietre şi stânci şi ici-colo s t ră -«jrea bronzului lus t ru i t . Una d in ace -I loruie princiare se desface d e cele-

klle şi viue către noi — masivă . E pneuşi . Ü bărbie cenuş ie amint i i idu-1 fWalt Witlituiau : ochiul l i m p e d e al

Insului, înfăţişarea p r i e t enoasă , î nd ră s -a |ă sigură—astfel ne a p a r e Brâncuş i .

Brâncuşi este născut meşter . LI nu ştie [ s u n t elevii, a jutoarele , c iopl i tor i i , lus-

b i t o r i i , tăietjrii. Îşi lace s ingur to tul . Ptierialele i-au fost î n t o t d e a u n a c red in-

lase, S a apropiat de ele diu toa te pr i -| i i | e l e . A lucrat in toate meş te şugur i l e ,

pincuşi, o ştim, este român din vechea de ţărani ai acestei ţ ă r i f rumoase ,

tz ice c ă , mânat de d i avo lu l scu lp tur i i , h e n i t pe jos la Par is . [Şcoala d e iicuux-urts î i i iâşi n'a pu tu t

•fă lăsa c u r s liber dezvo l t ă r e i fireşti a l o r pur plastice, s ingure capab i l e d e

hrahilă ş i absolută rea l izare , i r e d e m c ă nu e nepu t in ţă , — a tunc i | d sculptura greacă ca re p r imise pe p e mărilor rodul e x p e r i m e n t e l o r a r t e i • l e n e şi a celorlalte popoare as ia t i ce I« veche civilizaţie, r idica la Spa r t a , ptnribr Castor şi Pofux un m o n u m e n t I care se simboliza un i r ea f ra te rnă , ex-

tată prin două pu te rn ice gr inzi înf ipte lendicubir în sol şi l ega te î n t r e e le cu

i e d e dimensiuni mai mici. Iredem de asemenea că nu e î n t â m -

! sau neştiinţă când Brâncuş compu-[Jmbrăţişarea'' de la Pére-Laclmise , !,Cuminţenia pămân tu lu i " , sau „ F r a g -

Itnl de capitol'' or i , „ P a s ă r e a m ă i a s -, «Coloana fără sfâ rşi t" etc .

placă nu-i găsim un p r e m e r g ă t o r , d a c ă Iputem clasifica, d a c ă î n v ă ţ ă m â n t u l

Ieste ezoteric, nu t r e b u e să ne descu-jtze şi nici să ne î n d e p ă r t e z e d e a - i iempla şi i u b i opera .

Brâncuş e un creator şi ca a t a r e t r e b u e l i e ridicăm noi c u t oa te p u t e r i l e , c u

• să-i s u p u n ă n a t u r a d e ne îmblânz i t . C a l m şi fără t eamă , B râncuş luc rează . Lucrea­ză fă ră profesor i sau e levi , f ă r ă gălă­gie, fără să l inguşească cri t ici i de a r t ă . L i b e r t a t e a e x t r e m ă a P a r i s u l u i i-a îngă­du i t să r ă m â n ă cel ma i pu ţ i n pa r i z i an d i n t r e a r t i ş t i şi — mai r a r încă — cel mai p u ţ i n pa r i z i an d i n t r e român i . Pu­bl icul c a r e îl cunoş te şi îl i u b e ş t e pe Brâncuş i es te ace ia c a r e a descoper i t şi ap rec i a t pe „ V a m e ş u l " Rousseau , pe De­r a i a sau Mutisse cu m u l t î n a i n t e d e a fi fost ce lebr i .

B râncuş i a l nos t ru l u c r e a z ă fă ră g rabă . N u m a i p r i n aceas t a nu a p a r ţ i n e vremii noas t re . În t r ' o epocă în ca r e to tu l se r i ­s ipeşte , el a în ţe les că s i n g u r u l l u x es te să nu se g răbească . LI co l abo rează cu t impul . Preferinţa sa p e n t r u s i n g u r ă t a t e , conşt i in ţa , r e spec tu l său p e n t r u mate r i a l , b u c u r i a d e a t r ă i şi c rea , r ă b d a r e a tem­p e r a m e n t u l u i său pas iona t , v io len ţa sa nu sun t n i c ioda tă e x p r i m a t e la s u p r a f a ţ ă ; aceas tă s u p r a f a ţ ă r ă m â n e a t â t d e d u r ă şi de l u s t r u i t ă cum n u m a i el o poa te face.

Brâncuş i nu se r e p e t ă n ic ioda tă Nicio­d a t ă fă ră motiv nu t r a d u c e o t e m ă pen­t r u u n m a t e r i a l în a l tu l .

R e s p e c t â n d ind iv idua l i t a t ea m a t e r i a l u ­lui el t r a n s p u n e . Ceeace a t â ţ i a al ţ i i nu şt iu, e l o ştie : un l uc ru gând i t în l emn sau p ia t r ă , n u poa t e fi e x e c u t a t fură s c h i m b a r e în b ronz . Brâncuş i se cu fundă în v ia ţa p r imi t ivă , s e mişcă în ea fără a p ierde n imic d in forţa vi ta lă , d in p u t e r e genet ică , d in facul tăţ i c r e a t o a r e . O r i c e l uc ru î n rud i t cu n a t u r a îl insp i ră . In aceas t ă p r i v i n ţ ă se î n r u d e ş t e cu poezia cea mai m o d e r n ă . Peşt i i lui a l u n e c ă în-meteor i i . P ă s ă r i l e c ân t ă şi s b o a r ă în spa­ţiu. L e m n u l vorbeş te d e fe r ic i rea vieţ i i lui nouă . Socra tes a l său n e i m p r e s i o n e a ­ză ca un post d e T. F . F . c a r e emi te . G r a ­ţ ia f igur i lor femeilor sa le n e î n c â n t ă ca o muz ică subt i lă .

„P r iveş t e aceas t ă o p e r ă a lui Brâncuş i , dacii ar li fost d e s g i o p a t ă d i n t r e l u i n e , s a r fi r ecunoscu t în ea o m i n u n e " , a r e -

toa tă d u r e r e a sacr i f ic iu lui p e n t r u î n ţ e l e ­ge re , p â n ă la î nă l ţ imea c rea ţ ie i sale .

De t r ac to r i i inconş t ien ţ i d e va loa r ea a-ces tu i m i n u n a t da r , îl acuză că, duce îna­poi s c u l p t u r a cu mileni i , fără a - ş i d a s e a -m a că e poa t e un icu l în epoca de faţă, c a r e p r in d a r u l său, p r in m u n c a sa in te ­l i gen tă şi fă ră răgaz , a ţ â ţ â n d m e r e u for­ţe le p r i m a r e a le c rea ţ ie i , va d u c e a r t a sp re p r a g u l a d e v ă r a t e i sale men i r i .

B r â n c u ş nu e un popu la r şi aceas ta es te o fer ic i re . A r e însă p e tot globul a d m i r a ­to r i fanat ic i .

Sunt poa te pu ţ in i la n u m ă r , ca şi cei ca r i s 'au insp i ra t de la dânsu l , d a r toc­mai aceas ta îi in tensi f ică v a l o a r e a , îi cu­ce reş t e p res t ig iu l .

Copi l a l p l a iu r i l o r noas t r e , fiu de ( ă r a n d in in ima une i p rov inc i i p l ină de sen-sua l i t a t e şi de via ţă , ne în ţ e l e s la noi, c u m e şi firesc, s p r e a împl in i c u v â n t u l : „nemo profe ta in . p a t r i a ' , ne poa r t ă glo­r ia gen iu lu i nos t ru pes te m ă r i şi ţ ă r i , u m p l â n d d e promis i i şi d e in te res cur io­z i ta tea popoa re lo r î n a i n t a t e p e n t r u a r t a r o m â n e a s c ă d e mâ ine .

U N I V E R S U L L I T E R A R . _ 271

NOTE BIOGRAFICE C o n s t a n t i n Brâncuş i , fiu d e {ăran

d in j u d e ţ u l Gor j , s'a născu t în a n u l 1875. Veni t Ia Bucureş t i , s'a înscr is la şcoala de a r t e şi meser i i , d u p ă t e r m i n a r e a că­re ia a u r m a t cu r su r i l e şcoalei de be l le -a r t e . In a n u l 1906 a plecat la Pa r i s , u n d e şi-a con t inua t s tudi i le . Acolo, în a te l i e ­rul său d in c a r t i e r u l Vau gira rd a d a t le ivea lă t o t a l i t a t ea ope re lo r saie . La P a ­ris a r ă m a s p â n ă în p r e z e n t .

Un recen t voiaj îu A m e r i c a i-a a d u s g lor ia t r ansocean ică .

m a r c a t oda tă J a c q u e s Doncet d e s p r e „Muza a d o r m i t ă ' , pe c a r e Brâncuş i a şt iut cum să o aşeze pe ţ ă r â n ă , ca u n c a p p e o p e r n ă sau ue ou de s t ru ţ în nis ip.

Să l uăm ope re l e cele mai a b s t r a c t e a le lui b r â n c u ş i sau mai b ine zis ce le ma i rea l i s t e căci, după el ceeace e s t e rea l , nu este forma e x t e r n ă , ci e sen ţa l u c r u r i ­lor. P l e c â n d d e l à acest a d e v ă r , n imeni n u va p u t e a e x p r i m a ceva cu a d e v ă r a t rea l , imi t ând u-i s u p r a f a ţ a e x t e r i o a r ă . F o r m e l e ovoide, c i l indr i i lus t ru i ţ i , geo­m e t r i a p las t i ca i n c o r p o r a t ă în co loana lu i fără sfârşi t , t r e b u i e s c a d m i r a t e deşi — cuin ni s e î n t â m p l ă adeseor i — nu le p u t e m în ţe l ege pe depl in .

Mâini le l u a s t r e au î n t â r z i a t p r e a mul t p e b r o n z u r i l e Renaş t e r i i i t a l i ene , pe me­da l ioane l e d in Syracuza , p e Kora Acro ­polei şi ch ipu r i l e iui Budim. E v r e m e a să c ă u t ă m con tac te mai d i rec te , p lăce r i mai complexe . Cu Brâncuş i s u n t e m la l i­mi t a e x t r e m ă a pur i t ă ţ i i . M u l ţ u m i r e a p e c a r e o î n c e r c ă m î n a i n t e a a r t e i salej es te d e o e sen ţă a t â t d e ma te r i a l ă , încâ t deşi o d a t o r i m s imţu r i l o r , l a u d e l e le a d u c e m sp i r i tu lu i .

P A U L M O R A N D

D i n t r ' u n a l b u m ded ica t lu i Brâncuş i în oa re s e m n e a z ă p ă r e r i cr i t ice şi v e r s u r i î n c h i n a t e m a r e l u i scu lp to r , o m u l ţ i m e d e scr i i tor i , p ic tor i şi sculp tor i , e x t r a g e m câ teva pasagi i :

— Mie Brâncuş i îmi a p a r e tot a t â t d e p u r a r t i s t ca Bacii şi Pouss in . Şi dacă mi se c e r e să prec izez c a r e sun t ca l i t ă ţ i l e p e c a r e le socot e sen ţ i a l e aces tu i sculp­tor, voi r ă s p u n d e : un u imi tor d e s igur s imţ al r a p o r t u r i l o r şi cea m a i de l ica tă s imţ i re .

CLEVE BELL Vogue

— D e o p a r t e s tă Brâncuş i , u n u l c a r e poa te să m e a r g ă a c u m pe d r u m u l lui , c ă r u i a îi zace în sânge o in t ens i t a t e sculp­tu ra lă , c a r e poa te î n d r ă s n i or ice şi c a r e în t r ' o l ungă v ia ţă de scu lp to r a î nd ră sn i t câ t eva l u c r u r i f rumoase .

P A U L W E R T H E I M D a s Kuns tb l a t t

— D e an i d e zile, el p ă s t r a în ochii lui o r â s u c i t u r ă d e s te ja r , ceeace şt ia d i n t r u casă d ă r â m a t ă , sau v reo s t â n c ă p r ă b u ş i t ă în râu , t r ă i n d cu e le . El se s imţi în s t a r e să se a p r o p i e d e e le fără să le p ro faneze f rumuse ţ ea lor n a t u r a l ă , cu re t r e b u i a î m p ă m â n t e n i t ă în l uc ru l lui .

W A L T E R P A C H T h e Mas te r s s of M o d e r n Ar t .

272. U N I V E R S U L L I T E R A R

Л7. DAVIDESCU

C Î N T E C E D E L E A G Ă N P E N T R U C O A N A L A N C A

Tăcerea îmbrăcase armură de cuvânt, Cuvântul ridicase armură de tăcere, Prăpastia pusese al muntelui vestmânt, Şi muntele vestmântul prăpastiei severe.

Zăpada-şi aşternuse culcuş de jar aprins, Şi jarul în zăpadă de aur se culcase, Şi sângele, cu flăcări, strigase'n noi, încins,

Iar strigătul lui aspru prin noapte sângerase

II

Nori ! închipuiţii rochii Pe trupul ei cald ;

Flori ! împrospătaţi ochii Ei de smarald !

Gând ! înfăşur'o'n linii Semeţe de nea,

Ca să-şi caute crinii Graţia'n ea î

III

Se'nchide noaptea cu zăvoare In pivniţa-i întunecată, Şi soarele'n azur cu toată Aurăria lui răsare.

O'nfrigurare caldă vine Şi'n sevă proaspătă se'mbracă, Albinele'n polen se'neacă Şi trupul tău pîndeşte'n mine.

IV

Te-ai plămădit în mine, puternică, din [rîndul

Imaginilor puse de inimă'n mişcare, Şi-ai început făptura de răsărit, cu care Şi a 'mpodobit pământul fiinţa lui şi

[gândul

A tremurat, atuncea, văzduhul în lumină Şi fructele'n seminţe au tresărit confuze ; Eu ţi-nm aprins polenul neliniştei pe

[buze. Cu sbor suit pe floarea azurului, de-albină,

Primăvara'a'ncins colinele Şi şi-a desfăşurat culorile ; Tu ţi-ai lăsat în flori albinele, Eu în albine ţi-am strâns florile.

Primăvara-a rîs cn fetele Şi şi-a descătuşat izvoarele ; Tu ţi-ai desprins în soare pletele, Eu ti-am aprins în plete soavele.

MIHAIL SEBASTIAN

D E C L I N Eu mă gândesc de-aici nedumerit şi singur In despărţirea, care acum deabea se 'ntâmplă, ca un răspuns târziu in censul ăsta când în amintire pierd un ocliiu, o stea şi-o tâmplă.

De-ar stărui acum aceleaşi ceruri vechi, şi drumul cunoscând în care parte duce, neîndurat şi aspru, eu te-aşi opri în cale, să nu mai vii să tulburi tăcerea mea de cruce.

Dar dacă trebuia în sinea mea să arzi pe ruguri, să te lepezi de tine, pământeană, de ce nu pot acum călugăresc să uit şi să ma regäsest , cucernic, în sutană ?

RADU GYR

P A R C T R I S T Parc trist, în care—amurgul s'a desfăcut ca un palmier pe rondu'n formă de inimă în floare... Alei le se plimbă, încet printre răzoare, şi în amurg, havuzul : O coadă de păun...

Stă Caragea în piatră şi-ascultă apa, şi adorm prin ronduri crinii uitaţi de or'ce mână. In chioşc fanfara — odată cel mult, pe săptămâ cu soarele călare pe cai de lemn, copii...

...Parfum care te face să plângi întotdeauna, la şapte grădinarul pofteşte lumea-afară, şi'n parcul trist, pe urmă, o seară funerară în care brazi se'nalţă ca să mângâie luna.

V ALE

G Â N D U R I S T I N S E E un timp afară neprietenos Şi un vânt adie rece şi sfios Ce par'că şopteşte prin suspinul lui, La urechea lumii vestea nu ştiu cui. D'u.i crâmpei de aţă toate par'că ţin. Valuri mari de grije peste lume vin Ziua e o clipă, noaptea un abis Omu-şi toarce viaţa între gând şi vis. Viaţa 'ndurerată n'o poţi s'o atingi Căi i c'o adiere focul ei îl stingi.

Lu ui ea se păleşte la un gând sfios Şi-i un t imp afară neprietenos !

U N I V E R S U L LITERAR. — 273

I N T E R I O R Aureliu Cornea

Dintre toţi începătorii de azi, nu e poate nici-unul care să aducă o atât de dură şi realizată viaţă.

E adevărat că pentru moment această viaţă e luată numai dintr'o lume, prea mult exploatată în artă. Să sperăm că însuşirile excep­ţionale de scriitor ale d-lui Aureliu Cornea vor găsi aspecte mai inedite.

In încăperea mică de s cândur i , făcută ca pentru păsări, R ichard şi cu nevas t ă -й stăteau ghemuiţi şi f rânţ i ca n i ş te ""li ascunşi şi îndesaţ i cu p ic ioa re le de imeva într'o ladă, în pa tu l s t r â m t şi Ш ajustat anume aşa, p e n t r u a c e a în­gere. El era la m a r g i n e şi p r i v e a cu l|a tămănjită de u r m e de fard şi d e a-malu sufletească, ga lbenu l spa te lu i ei (ol şi slab cu căma.şa a l u n e c a t ă de p e *№. Pentru că s tă tea încovoia tă ca o

artă de oală, cu genunch i i Ia gură , listele ei se proeminau şi ma i m u l t în afară.

0 şuviţă <lin păru l l ung şi n e g r u i se •prise pe şira spinări i eş i tă ca un l a n t • se shătea să alunece, căci odaia de scân Juri ii zdruncina şi-i l e g ă n a ca o si tă •iasă a unei mori. La un sal t ma i m a r e ипі|а scăpată a lă tur i . ptele acesta îi lua minţ i le , îl t u rba . Йсеа să sară în mi j locul odăe i j u c ă u -

i ú se apuce cu mâin i l e d e pu r să le si să se izbească de pă re ţ i i scâr jâ i -ri. Scrâşni din dinţ i şi luă p r iv i r i l e cu

silă şi durere de pe el. o măsuţă pr insă 'n eue d e p e r e t e l e

lopsit cu ulei gri, un cuţi t , două l ingur i , bucată de pâine, o far fur ie goală şi a l t a Snă cu mâncare j ucau vesel . D e a s u p r a printr'un geam p ă t r a t si mic se mişca

pră un fund cârpit de p a n t a l o n a u n u i a pocnea din bici si hu idu ia . F ă r â m ă ­

turile de miez şi coajă <le p â i n e se zbă­tuţi ca nişte muşte cu a r in i l e smulse air se căznesc să zboare . Cu ţ i t u l şi Un­irile, zăngăneau ciocnimdu-se când de o ifrjrie, când ele alta. Cea p l i nă din c a r e indicau aburi, pa rcă v ă r s a p e fata lu i •ţinutul fierbinte nu p e masă , că; j : Ri-Ы privind-o. sc râşnea şi ma i înciudlat lucind şi mai mult cu te le ca r e înfăţ i -и durerea. Luă pr iv i r i le de p e m a s ă ca de pe spatele nevest i-s i . S imţea că ! trebue mult p â n ă să se r e p e a d ă şi zvârle acea farfurie, c a r e se vă r sa , de

ijtimelele sbârnăitoare, ca p e o pă l ă r i e , poi să o ia şi pe nevas tă - sa cu aceiaş i forintă, să deschidă uşa şi să o a r u n c e loapte pe şoseaua pe ca r e îi t r a n s p o r t a pi aceia ambulantă. „Cop i t e l e cai lor

lte odăi pe roa t e c a r e a l e r g a u în ha lor, să îndepl inească ceeace i s e mea''.,. i l un picior îndoit în sus i a r cu celă-1 alunecat a lă turea de pat , a l că ru i lai pe duşumele săl ta cu aceiaşi vese-cn care-i juca şi ghe te l e p o r n i t e d in

|ll lor prin odae, el p r i v e a a c u m a-it un euer. Hainele ponos i te a g ă ţ a t e îl, se bălăbăneau f recându-se de pă­

li când smimeit, când lin. P r i n t r e e le ilalonii lui de mire , cu m a n ş e t e l e

m â n c a t e de că lcâe şi cu genunch i i ca­ragh ios d e m u l t ieşi ţ i în a fară , p a r c ă vo iau să p r i n d ă o fustă v e r d e a neves te i c a r e s 'ar fi p u t u t s p u n e că se fe reş te ru ­ş ina tă . F l a c ă r a g a l b e n ă a l a t e r n i zbu­c i u m a t ă ca în m â n a u n u i ceferist , s e ve­dea î n ă u n t r u p r i n s t ic la m u r d a r ă , ca l imba în g u r a u n u i be ţ i v ca r e lă lăeş te .

î nch i se ochii cum a r fi lovi t de-o amin t i r e î n t r i s t ă t o a r e şi s t r â n s e pumni i . R â n ­j e a şi i s e v e d e a u d in ţ i i a lb i şi la ţ i , nu ­mai cu u n u l în ş i rul d e jos s t r ica t şi ne ­gru . G e n e l e î m p r e u n a t e , cu pe r i i înc le ia­ţi de r ă m ă ş i ţ e l e fa rdu lu i , f o r m a u d o u ă a r c u r i n e g r e p r e a l a rg i şi t e făceau să crezi că daeă - i va deschide , te va priva cu nişte ochi de cal n u d e om.

Mai p ă r e a u d o u ă t e r m i n a ţ i u n i de u n g h i cu m u r d ă r i e dedesub t , ga ta să zgâr ie . î n ­furiat , izbi o m â n ă în l ă tu r i , l ov ind u n scaun , pe spe teaza c ă r u i a e r a a svâ r l i t tot aşa de răsuc i t şi boţi t ca şi R icha rd , cos­tumul Iui de c lown, s t r iden t mul t icolor , Coiful a lb , cu s te le roşii , căzu d e p e s caun şi a l e r g ă p e d u ş u m e l e î m p r e j u r u l p ic ioru lu i lu i p e ca r e e r a încă p r o a s p ă t i m p r i m a t u r m e l e u n u i c io rap rup t . D e o ­d a t ă lăsă buze le înapo i p e d in ţ i , acope ­rind u-i, desch ise ochi i neg r i u imi to r d e mar i , m a i per icu loş i acum decâ t când a v e a u p l e o a p e l e î m p r e u n a t e ca n i ş te unghi i ga t a să zgâ r i e şi să r i în p i c ioa re în mi j locu l odăe i p e r o a t e ca r e să l t a hâ -r â i n d şi r on ţ ă ind p e t r e l e d r u m u l u i . Miş-cându- se şch iop tând , d in cauza une i turn be greş i te în a r e n ă , cu faţa c r i s p a t ă d e c iudă şi î n c ă p ă ţ â n a r e s t r i g ă femeie i :

— Mănâncă , — t rec i şi m ă n â n c ă . — Nu v re i ?

Ea î n t o a r s e o faţă sup t ă d e boa lă , d a r încă .destul de f rumoasă şi îng r i j i t ă , cu frică, p e n t r u că ştia că în a s e m e n e a cl ipe e în s t a r e să facă or ice , îl î n f r u n t ă pu ţ i n î n c r u n t a t ă :

— Ce ai ? C e vre i de la mine ? N u mi-i foame»

C lovnu l d e v e n i joământ iu la faţă ; în­chise ochii şi r id ică în sus capul . E r a s igură că n u m a i decâ t se va î n t â m p l a ceva n e s p u s de n e p l ă c u t şi se p e r g ă t i a să s a r ă d in pa t . î ş i î nch ipu i a că va p u n e m â n a pe l a n t e r n a a că re i l imbă anemică l ă l ăea m e r e u m u t ă şi i-o va izbi în cap . Insă cu to tu l î m p o t r i v a c redin ţ i i sa le Ri­c h a r d se s t ă p â n i şi nemişca t , to t în ace laş loc, puse b ă r b i a în p i ep t i m p u n â n d u - ş i j u d e c a t ă r ece şi cu o m â n ă în şold cău t ă л h o t ă r â r e . O d a i a sub ca r e roa te le sche-l ă l ă e a u ca n iş te câini şontorogi ţ i se p r ă ­văl i din cauza d r u m u l u i înc l ina t î n t r ' o p a r t e şi el a r fi t r e b u i t să ia m â n a din şold şi s ă se sp r i j i ne cu a m â n d o u ă d e un p ă r e t e . D a r n'o făcu. Cu u n d r a m a t i s m

a p r o a p e r idicol se lăsă p r ăvă l i t să i se ia ech i l ib ru l şi să fie izbit cu ceafa d e un ş u r u b . Scânci scur t , duse fu lgeră tor mâ in i l e la ceafă şi se îndoi de şale, b ă ­gând capu l î n t r e genunch i . F e m e i a ţ ipă s p e r i a t ă şi se zvârcol i să s a r ă d in pa t , să v a d ă ce-a pă ţ i t . Muţen ia şi l in i ş tea lui însă o o p r i locului î n c r e m e n i t ă cu u n pi­cior p e d u ş u m e l e şi cu dinţ i i înf ipţ i în b u z a d e jos . Ochi i ei ro tun j i ţ i îi e r a u p l in i d e m i r a r e , fr ică şi d u r e r e . Lui , us tu­r i m e a l a ceafă îi e r a p r e a înrţepătoare, p r e a a scu ţ i t ă şi d a c ă a r fi fost s ingur Ri­c h a r d a r fi b ă t u t pe loc r e p e d e din pic ioa­r e ca u n copil, gemând , or i ş i-ar fi a p ă s a t ги p a l m a locul lovit . Lăsându- se în voia h u r d u c ă t u i e i e l însă voise să-i a r a t e r e ­n u n ţ a r e a la toa te p â n ă şi l a v i a ţ ă şi-i e r a ru ş ine să se vae t e şi să s e f r ă m â n t e nu­mai p e n t r u a t â t .

Ştia că în c u r â n d i se va r id ica un cu­cui şi-i va înce ta u s t u r i m e a î n ţ e p ă t o a r e . C â n d se desdoi r i d i cându- se în sus , b u z a de j o s îi e r a r ă suc i t ă şi î ncă l eca t ă p e cea l a l t ă sch i ţ ând n e p ă s a r e şi d ispre ţ , îşi zicea că d u p ă cele p e t r e c u t e , m â n ­d r i a şi d e m n i t a t e a lu i de b ă r b a t nu-1 vor lăsa cu nici u n chip să accepote o împăca ­re. R u p t u r a e r a deci def ini t ivă , v ia ţa lu i î n t r e a g ă c u r m a t ă . II m i r a î n să un luc ru : nu s imţea nici o d u r e r e suf le tească şi 'bănuia că faţa- i e r a cu vo in ţă sch imono­si tă d u r e r o s , p e n t r u a o ch inu i p e ea.

Insă o g r e u t a t e a r z ă t o a r e avea în tot t r u p u l .

D a r nu-ş i exp l i ca p e n t r u ce nu-1 d o a r e suf le tu l când mot ive le sun t a t â t d e m a r i . G â n d i că în t oa t e e clovn p â n ă şi în mo­m e n t e l e cele m a i i n t ime şi m a i d u r e r o a ­se d in v ia ţa lui . Socot indu-se nesimţi t ,— din c iudă p e el şi pe toa te — cu p a t i m ă voia să a r a t e c ruz ime . O b r a j i i îi e r a u ca împie t r i ţ i în r ă s u c i r e a lor şi n u m a i pu ­tea să-i î n d r e p t e ; n u ma i e r a s t ă p â n p e ei. V ib rau , a p r o a p e j u c a u ca toa t e din odae şi îl d u r e a u . Nici n u voia să- i stă­pânească . El cu să lbăt ic ie , a v e a p l ă c e r e a să a r a t e cât ma i a sp ru , cât ma i crud, dis­p r e ţ u l şi r e n u n ţ a r e a ca acei d i n p r a g u l si-nuc idere i . S imţea o nemi loasă d o r i n ţ ă să-i cadă umi l i t ă la p ic ioa re le lui , p l ân ­gând şi rugându-1 să nu mai fie a t â t d e în t r i s ta t . A r u n c ă ochii să v a d ă ce face. Ea r id icase înapoi p ic iorul , se ghemui se în pa t la locul ei şi p r i v e a t r i s t ă şi gândi­t o a r e u n s ingur punc t . P e n t r u că nu-1 pr ivea , e x p r e s i a şi pozi ţ ia lui d e răs t ign i t s e s c h i m b a r ă b r u s c şi î n c e p u să-şi sfâşie cămaşa , g e m â n d m a i m u l t de c iudă că nu-1 d o a r e suf le tul şi dc a ţ â ţ ă t o a r e a greu t ä t e a r z ă t o a r e d in t r u p . O m a i sfâşia şi p e n t r u că-şi vedea femeia nenoroc i tă , ne­put inc ioasă şi zăpăc i t ă ca şi el. O s l a b ă -

274. — UNIVERSUL LITERAR

noagă ca r e nu şt ie să a ju t e la însen ina­rea vie(ii lor, ci ca o frunză p u r t a t ă d e vânt se lăsă dusă d e v â r t e j u l c e r t u r i ­lor fără n se împot r iv i şi a-i a ju t a să gă-senscă d r u m u l ca re duce la pace , la d r a ­goste l inişt i tă , la fer ic i re . O r b şi mut se repezi la pan t a lonu l lui d e m i r e care izbut ise să p r i n d ă fusta v e r d e şi să stea ca lipit pe ea. îl smuci din euer şi pr inse a-1 î m b r ă c a r e p e d e cu mişcăr i scu r t e şi iut i ca niş te convu l s iun i .

Voia să p lece or ice s 'ar î n t â m p l a , în l umea lui . Mai voise d e m u l t e ori să facă aceas ta în n e n u m ă r a t e l e lor ce r tu r i , d a r ă ca î n t o t d e a u n a reuş ise să-i înmone in ima şi să-1 facă să r e n u n ţ e . De as tă d a t ă însă, e ra h o t ă r î t să nu r ă m â e îndup leca t cu nici un chip. E r a şi ca ragh ioasă r epe t a ­rea fără sfârşit a acestei scene. P e u r m ă de când începuse ce r tu r i l e , Iada aceia în ca r e t ră ia ca sub t o r t u r a u n u i veşnic cu­t r e m u r d e p ă m â n t , i se p ă r e a mul t mai s t r â m t ă şi m a i î n ă b u ş i t o a r e .

N 'avea un pic d e mila în ace le mo­m e n t e p e n t r u ea şi dacă l 'nr fi a t ins cu m â n a să-1 m â n g â e s 'ar fi în to r s şi a r fi s u g r u m a t - o cu lăcomia şi pofta cu c a r e sorb im a p ă când sun tem arş i de se te ; inr d a c ă i-ar fi spus un s ingu r cuvân t a r fi u r l a t ; ş i-ar fi p i e rdu t minţ i le . C r u z i ­mea care -o s imţea în el. nu-i p lăcea însă, cum nu-i p l ăcuse când cons ta tase că nu-1 doa re suf le tul . Se cons idera ned rep t , crud, nesimfit şi cu cât se vedea mai ne -gru, cu a t â t se în ră ia , cu toa t e că-i pă­rea rău .

Neşt i ind ce se va mai î n t âmp la . î m b r ă ­ca c iorapi i a lbaş t r i şi run t i aşezat pe mar­ginea p a t u l u i . Auz ind -o mişcându-se lângă el îi veni în m i n t e spa te le acela ga lben şi s lab , cu coate le eşi te a fa ră des­pre c a r e el î n t o t d e a u n a la cea r t ă îi spu ­nea că se poa t e spăla cămăşi pe e le . Şi scapără în sufletul lui , un fulger de mi l ă ; da r gându l că n u m a i ea e de v ină p e n t r u că se cea r t ă în t impul mesei şi nu ma i vrea să m ă n â n c e când ştie p rea b ine că avor tu r i l e - i băbeş t i îi varsă m e r e u sân­gele , îi r e a d u s e b r u s c u r a . C â n d i : . .până când va suferi să o v»dS d o r m i n d din în­c ă p ă ţ â n a r e subon t" . T e a m a să nu cadă pe p a n t a p răpăs t ionsă a duioşiei iz-vorî tă din d ragos tea ce-o avea p e n t r u ea şi să r e n u n ţ e i a răş cn î n t o t d e a u n a la p leca rea lui îi făcu u r a încă şi mai p u t e r ­nică. D e aceea când ea se u rn i mai aproa­pe de el şi-1 î n t r ebă u imi tă şi ne l in i ş t i t ă :

— C e t e 'mbrac i ? ! u n d e pleci ?... el desch ise pur» яа dea d r mul Ъ toa­tă mân ia c locot i toare . Se op r i însă la t imp, î n s p ă i m â n t a t de el însuşi . Ц mai fmpăeă p ă r e r e a că mu ţen i a lui a r e s'o u s tu re mai mid t . d a r nu p u t e a să o su­fere în ap rop i e r ea lui şi se d e p ă r t a d e ea p e chinrrn pa tu lu i . F e m e i a însă ştia n ă r a v u l ca lu lu i şi e ra s t ăpână p e hă ţu r i . Totus , p ă r u l desl ipi t şi ciufulit, f runtea ca re se mişca nel in iş t i tă , ochii înroşi ţ i de m i r a r e şi frică, n u m a i aceas ta nu spu­neau . Si nu se prefăcea ; ea suferea , sim­ţea. D a r ă tocmai p e n t r u aceas ta s t ă p â ­nea b ine hă ţu r i l e şi i zbândea . Ştia că nu poa te rezis ta d i s p e r ă r e i sa le s i nce r e , ţ â şn i t ă din iub i re . Se t emea să-1 a t ingă şi nici nu găsea că e de t r e b u i n ţ ă . Nel i ­n iş tea to tuş o făcu să î n g â n e :

— Mănânc , i a r t ă -mă , nu pleca.. . R ichard găsi că t ă c e r e a lui poa te fi

l ua t ă d r e p t po to l i re şi î n d u p l e c a r e . Mu­ţen ia - ! de a s t ă d a t ă p u t e a s'o î n c u r a j e z e

şi se î n toa r se b r u s c s'o loveacă. D a r e r a p r e a d e p a r t e . Se mul ţumi s'o p i ronească a m e n i n ţ ă t o r cu ochii aceia e x t r e m d e mar i şi in jec ta ţ i . N e î n d u r a r e a şi c ruz i ­mea n e s t r ă m u t a t ă din ei, o puse cu fata în p e r n ă . Făcu aceas t ă mişcare , nu pen­t ru ca să p lângă , ci p e n t r u ca să nu vadă el că în niş te m o m e n t e a tâ t de g re le p e n t r u ea, n ' a r e l ac r imi în ochi .

Şi n ' avea p e n t r u că scena fiind r epe ta ­tă nu o î n s p ă i m â n t a p rea mult , nu o zgu­du i a ca cele d intâ i . î nc iuda t ă de insen-zibi l i ta tea ei îşi impuse să p lângă . Nu izbut i însă. Schiolălă ia ca roa te le de sub duşume le . Voia să fie lovită p e n t r u ca m ă c a r d u r e r e a fizică să-i aducă l ac r imi ; p e n t r u ca el să a ibă că in ţă şi rugamin{e-le ei să p r i n d ă mai b ine .

— Am să t e z u g r u m , u r l ă el în sfârşit , am să te strivesc.. .

In locul fundului de pan ta lon , ca re se vedea p r in fe res t ru ica p ă t r a t ă de d e a ­s u p r a mesei , zbSnţui t ca şi ha ine le din euer , se ivi o fa tă s p â n ă şi zbâ rc i t ă ca de scapet .

— Mai încet „ C h i b r i t " că t e - a u d e d i ­rec to ru l , s t r igă ea. Când tăcea se s t r â m ­ba la ei. Buzele le s t r â n g e a c re te ca o smochină , pe când ochii ro tunz i şi b u l ­buca ţ i îi holba comic mi ra ţ i şi î n t r e b ă ­tor i . „Nu te f rământa p r e a mul t c 'a re să ti se a p r i n d ă cut ia" . Nimeni n 'o auzi şi în locul ei c u r â n d se ivi i a r ă ş fundul cela d e pan ta lon necuvi inc ios şi ba to j co -r i tor . Femeia , izbut ind cu chiu cu vai pr in f recare să i se umezească ochii , avu c u r a j u l să r id ice fata. S'ar fi p u t u t spu­ne că a făcut aceas tă mişca re n u m a i pen ­t r u ca să-i a r a t e l ac rămi . Se mai r id icase şi p e n t r u ca să fie lovi tă . T r e b u i a să-1 în­d u p l e c e căci ştia că el o iubeş te m ă c a r că o p ă r ă s e t e şi v ia ta ei pus t i e şi goală o înfiora. Groaza de v i i torul nesufer i t , de nenoroc i r e . îi făcea scânce tu l fot ma i iscuti t , mai sâsâit . S e m ă n a cu sune tu l cela insupor tab i l al vâr fu lu i d e cuţi t în-pins apăsa t p e o b u c a t ă p l a n ă de sticlă.

î n d u i o ş a r e a nu-i venea şi nici b ă r b a t u l ei n-o lovea. Se repezi deci cu mâin i l e să-1 oprească . Atunci , dor in ţa nu în t â rz i e să i se înp l inească şi lov i tur i le lui n ă p r a s n i c e o învese l i r ă în sfârşit . Deşi o u s t u r a u , a d u r e a u , ea fină cu lac r imi poa t e ma i mul t i zvorâ te din bucu r i e . Cu mâ in i l e ţ i n u t e în sus ca l abe le unu i câ ine c a r e face . .s luj ' ' , b â lbâ i a :

— Nu mă lăsa Richard , nu mă părăsi. . . . — S'au sfârşi t toa te , răcni el. Ai în ţe les?

mai s t r igă şi se ap lecă gâfâind furios să a p u c e o ghintă care . juca b ă t u t a l â n g ă el. d u p ă t imha lu l l ingur i lo r şi a cu ţ i tu ­lui de pe masă şi d u p ă con t r abasu l du­şumele lor . D a r a tunc i se pe t r ece ceva cu totul neaş t ep t a t p e n t r u R ichard . Feme ia se a r u n c ă a s u p r a lui cu un s ' r igă t care-1 î n s p ă i m â n t ă ea o c ăd e re în t r ' o p r ă p a s t i e л cuiva. II î n s p ă i m â n t ă astfel nu n u m a i ţ i pă tu l ascufit, ci şi modul cum se a g ă ţ ă J e el şi groaza din ochii ro tun j i ţ i de u i -Kiire, c ă ro r a nu le veneau să c readă şi ^дгі î n t r e b a u copilăreşjte cu s p r â n c e n e l e .

— Mă laşi ? !... Se poa t e să mă laşi ? !... Şi astfel deşi g r e u t a t e a a r z ă t o a r e d in

t rup , p r e c u m şi gândur i l e c a r e î n c e p u r ă să-i năvă l ea scă în c re ie ru l pust i i t îl for­jau să nu r e n u n ţ e d e a se îmbrăca , miş ­că r i l e lui se mu ia se ră şi începu să geamă. Le l ipsea energ ia vie, h o t ă r â r e a aspră , n e î n d u p l e c a r e a c r u d ă d e mai îna ­in te .

R ă m â n e a câ te o d a t ă în n e m i ş c a r e să

audă" ropo tu l cuv in te lo r ferbinfi... I p u n d e a p r i n t r ' u n zâmbe t ironic iii (ui gurii . . . o fixa mi ra t , se іпсгишіГ mul t s imulând u ra . .

Nu izbu tea să a l u n g e gândurile] i ub i r ea s ă lba t ecă şi pu tern ică peu. vedea . Măgul i t d e acea iubire, peiţl doua o a r ă in ima îi s capă ră îndtiii Mâini le ei îl s t r â n g e a u puternicşita r ă t o a r e ca l abe le unn i an imal caretei v re i să-1 îneci ; ochii îl întrebau iij şi uzi de p lâns ia r glasul îl mângâiai încâ t îşi a n u n ţ i d e l ipsa durerii lij c ruz imea l acomă cu c a r e ar fi mat -o , de lov i tu r i l e b r u t a l e pe canl d ă d u s e şi mângâi r id-o pe faţă şi f-l î ngă imă cu a s p r i m e voi tă :

— Mă duc , mă d u c Lila în lumea| Viaţa n o a s t r ă e un chin. Tu ştii, m e n t u l meu e t e r m i n a t şi pot. Vrej sfârşesc.

Lila însă e r a în al noulea cer, t e l e lui nici nu le a u z e a pentrucij gâier i le- i e r au din ce în ce mai aJ şi mai dulc i . Să ru t a recunoscătoarei ne le u d e d e lncr imele ei, când tif p r in d r e p t u l gur i i şi îl strângeali | I egănându-1 . El se înpotrivea pu ţ in .

Nu o ma i u ra , d a r c r edea că ebi mai rezis te încă, m ă c a r d e formă. |

— Lasă R icha rd că de acum ol f rumos. Să vezi ce p lăcut ani t ră im. Eu a m să mă fac voinică şi.J vezi...

El lăsă gh ia ta din m â n ă şi ochii i a r ă ş pes te farfur ia care se j mereu , susp ină :

— Trec i şi m ă n â n c ă . Uite, uite a les din m â n c a r e a ta.

— Mai a m şi mezelur i . . . Cu g r e u t a t e se d ă d u jos din)

păş ind d e s c u m p ă n i t ă ca p e o punte tă p â n ă la mesu tă . luă loc pe uij P r i n s e o l i ngu ră d in hora dintrel şi î ncepu să soa rbă l ichidul doctor ie . Odnea p r in se a alerga i asurz i to r . Pantof i i femeii eşise [ sub pa t şi acum dansau cu gheiel Coiful a lb , cu s te le roşii îi paro l e r g â n d d i n t r ' u n p ă r e t e în altul t u mu l de pe spe teaza scaunului,\ tea ca ragh ios mân ice l e roşii unad în tocmai cum a p l a u d a stăpânu-s-r e n ă : numni nu u r l a „bravo" ca el. La un salt m a r e 6e lungi p sume le cu scaun cu tot.

Ae ru l îl umf lase şi credeai cS ! R ichard ca r e a s imula t o căderee p e n t r u a provoca râs .

Ea aven ceva cald. în suflet cai să iasă. T r u p u l înv ine ţ i t în mai locuri d e lovi tur i o d u r e a . Nn tase să izbutească a t â t d e curând binfeala ceia din sifflet era plani căru i f lăcări d e a b e a a ţâ ţa te pea bu i s e să le a c o p e r e d e teamă î n t ă r â t e din nou. fiind înăduşite.i a p ă s a u şi a r fi voit să p lângă cui cu ca r e voise el s'o sugrume.

S'ar p u t e a s p u n e că nu înghite d u l din lingniră ci pa la la ia lor. tă m u n c a ei, două d â r e fierbinţi i | n i r ă d in ochi şi se pre l inse rene obra j i . în f io ra tă se u i tă cu spaimil ş t e rgându- ş i - l e de frică să nu-1 af d in nou cu p lânsu l .

D a r R ach a rd se afla cu ochii i în t ins p e pa t , înv ins .

UNIVERSUL LITERAR, 275

\ Mergea repede m â n g â i n d şalul ieftin \.ne (•<•'• tu niâiivle lui îl va p u n e pe iiâ-IIn] Linei. Nu era un d a r p r e a i m p u n ă t o r , fsaiul rie optzeci de parafe . i — Ce nerozie să-mi înch ipu i că L ina o Li-mi sară do păi p e n t r u asta.. . [ 0 mâhnire neaş tep ta tă îl opr i în loc

brasul se şterse şi o t e a m ă i se ivi pc I obraz. ! Căută să-şi recapete î n c r e d e r e a în şal,

pândind că nici florile nu cos tă s c u m p fftoluşi sunt un d a r ' f o a r t e pref i i ' ţ d e Hemei. îndoiala asta n ' avea să-1 mai^ ch i -|«ue peste câteva minu te , c â n d o a l t ă j a l e ! se pregătea să-1 încerce . I Ajuns în fata casei, p r iv i mişcat fe-i restrele. Un tânc se a r ă t ă în u ş ă rân-[ jind.

Lina e-neasă, pu to iu l e ? - Sănit-mâna, acasă şi a r e musaf i r ,

: Râmniceanid boer Stroe.. . ! Anton se opri în t indă , cu săsuf la rea '•• «iată. I Un svon de cuvinte m a i a j u g e a p â n ă ; h dânsul şi în r ă s t impur i d e t ă c e r e s ' a u . Im câte-un sărut sgomotos, d u p ă c a r e iară urina tăcere şi i a r ă ş apoi un hohot .

! Anton cunoştea b ine aces t hohot , cum jitia aroma purii iubi te c a r e hoho tea â lă -rtnri.Oarneteală rece şi o s u d o a r e g r e a î l iproniră pe divanul din t i ndă şi o în tu -teiime umedă i se p u s e p e ochi . Se a u -

ttea acum desluşit, g lasu l R â m n i c e n n n -[lui, şontind măscări dulc i î n t r e r u p t e d e [râsul Linei, mai t a r e . mai a n r o a n e m a i jb) inimă. Un leşin d e fată îl moleşi , d a r Continua să strângă şalul c u d e s n ă d e j d e . [Trecu un ceas, poa te mai mul t . ; Uşa se deschise r e p e d e şi Rf imniceanul bibi ferit spre s t radă . Zărindu-1 pe An­ii, ii zâmbi cu o î n g ă d u i n ţ ă r ău tăc ioa -& puţin întrebător, puf in s u r p r i n s . ] Anton nu mai avea p e n t r u ce î n t â r z i a itolo. [Numai avea cui da şalul . Nu m a i a v e a •ici re căuta in casa aceea , cum nici în Meiul Linei nu m a i găsea n imic pen -ko el. insera. Prin dugheni şi p r i n cu r ţ i se prinseră lămpi şi corul se l u m i n ă c u Ibipile lui reci. Ir i-colo, onmeni i t r e -bustrada cu priviri s p ă i m â n t a t e , a r g a -I duceau coşuri mari de m e r i n d e . O Kare ciudată şi o p a n i c ă se s imţea pretutindeni. Femei s ă r ace a l e r g a u cu •topâine mare în b r a ţ e , eonii î m b r ă c a ţ i Ihaine prea largi şi încovoiaţ i sub c a ­pi freie, avenu în s p i n a r e dăsag i pl ini • făină sau mălai, iar pe b r a t e funii іпгі île usturoi. Zadarn ic covr igar i i îşi lipn pe Ia coifuri marfa loc cu susan , • dulcele tahân. sau ha lvaua cu fisti-irî sau salepul f ierbinte . Aceşt i vânză ­ri de hună taţi r ă m â n e a u s i n g u r i în iea convoiului care se ap rop ia . (Delà o cotitură s'a ivit o c ă r u ţ ă l ungă , ftsă de patru boi m â n a ţ i de o c ea t ă de

ciieflii ca r i efintan. An ton P a n n s'a o-pr i t să p r ivească . D r u m u l pus t iu , por­ţile sun t zăvor i t e . Ala iu l î n a i n t e a z ă în­cet şi î nceoe să se deosebească b ine cân­tecul cioclilor de vae tn l ce lor r e s ' ă t enn unul pe s t e a l t u l în pae l c căruj i i . D in loc în Ioc boii se op resc şi unu l d i n t r e cio­cli se î n t i n d e pes te ga rd şi trasre zăvo­rul . P ă t r u n s în cu r t e , se 'mple t î ceş te p â n ă la uşa c reş t inu lu i , u n d e o d a t ă a j u n s r ăc ­neş te :

- S roa t e a f a ră cornii să vedem de-e sănătoşi. . .

Din l ă u n t r u nu se a u d e n imic . Caxn e moar t ă , oameni i s'au a scuns ca gângă-niile. N insoa rea cade cu l in i ş tea .

— Tle.i, n 'nu7iţ i ?.. N imen i n ' ande . Cioclul iese bleste­

mând , se a p r o p i e de c ă r u ţ a u n d " ciu­maţ i s e î nghesnesc unu l î n r ' a l t u l d e frig. s fâş ie h a i n a celui ma i d e d e a s u p r a şi a r u n c ă sd rean ţ a pes te ga rd în cu r t e . O f rmee g e m e în că ru ţ ă şi l ân^n ea bă r ­b a t u l r ă m a s gol în n insoa re . Cioclu! r.-pucă fusta d e s t a m b ă a femeii , c a r e n u mai ş t ie ce se p e t r e c e cu ea si v rea s'o sfâşie. S ă l b i î n t r ' u n cot, bo lnavu l des -golit a r e t imn să огчісе o mnni işe d e s t e i a r a că ru t î i şi s'o r e p e a d ă în capu l c ioclului c a r e code lac de sânge .

Un al t be ţ iv ce m e r g e a p e І апга boi, urcă în c ă r u ţ ă şi s fa rmă cu po tcoava gherii Tui capul c i u m a t u l u i şi al femeii. Anton ca r e a văzu t t oa t e aces tea se în ­china şi p leacă mai d e n a r t e . Un eus t a-m a r îl îneacă . La capu l podu lu i îl în t îm-p ină un toboşar . L u m e din t o a t e s t r ă ­zile a l e a r g ă î n s n r e el . E r a u covr iga r i , bă ie ţ i de b ă c ă n i e cu sor tu l ve rde , ţ i ­gani cu u r su l în Innf, femei î m b r o b o d i t e şi re le de gu ră . ha lv i ţ a r i şi flaşnetarii cu p a p a g a l şi cu p l a n e t e . Tn bă ta ia d^asă a tobii s e s t r e c u r a gin sul s u b ţ i r e al vre­unei ţ igănci cu . .floricele c a l d e " sau ş u e . e r fn l p i f i să ia t al une i m a i m u f e î rnhră-ca iă în ve rde , c a r e tonă ia pe c a l d a r â m şi p e n t r u o firf ir ică „făcea ca fata m a r e "

O m u l s t ănân i r e i începând eă'nrrin rtui-se cu clas t a r e că in Bucureş t i s'a iscat o mol imă ce v ine rb'n Asia. Nimeni să nu mai m ă n â n c e la h o n u r i . Or i c ine vo afla că c ineva a r e ameţe l i , v ă r s ă t u r i , în-tnrcccare la l umin i l e ochi lor , s o m n năuc . sau b u b e n e g r e p e t r u p să dea de ş t i r e pr in j a l b ă san v o r b i r e s t ăpân i r e i . Boala a r e m o r e u ş u r i n ţ ă lo eonii, car i t r e b n e s c o n i ' i i d e a mai m â n c a bigi-bigi s a u a l te aer dele .

I urnea se r i s ipea . F e m e i l e cu m â n a la g u r ă in d r u m sp re casă mai c u l e g e a u câ te o su rcea .

A n t o n P a n n se a p r o p i e d e un ţ igan sc r ipca r , ce t r e m u r a şi c a r e văzându-1, î n c e p u s e a cân ta pe cele două c o a r d e ce-i mai r ă m ă s ă s e r ă :

Ah, amor, amoraş, Vedea-te-aş eăîugăraş...

— Hai cu mine , ţ igane , la c â r c iuma lui Desl iu, în Scaune .

Bă ia tu l se ap lecă să r id ice un m u c d e j iga ră p e care-1 a p r i n s e la a m n a r , apoi tot î n t r ' u n cân tec u r m ă p e Anton Ia doi paşi , u r l â n d răguş i t să se a u d ă în tot t â rgu l :

Raţa ici, raţa co lea Raţa paşte papura...

Din când în când Pann se în to rcea , şi p o r u n c e a cu glas mânios ţ i ganu lu i :

— Sch imbă cântarea . . . Ţ iganu l scu ipa şi-o lua de là capă t :

Cine Ia amor nu crede N'ar mai călca iarba verde...

Când a j u n s e r ă la Desl iu . se î n t u n e c a ­se deab ine l ea . In c â rc iumă îi î n t â m p i ­na ră , doi c ân t ă r e ţ i d e s t r ană p e car i îi cunoscuse cu o s ă p t ă m â n ă îna in te . Un-ghiur l iu şi Chiosea-f iu l . amândo i pe j u ­m ă t a t e bet i . La masa lor mai e r a u doi ţ igani , unul cu scr ipcă . a l t u l cu ţi m bal , ca r i i-au sa lu t a t a p a r i ţ i a cu un c ân t ec foa r te la m o d ă :

Foae verde semenicu Denlu Spirii şi Belicu, Scuipă către Ţarigrndu Ca să-audă şi'mpăratu : Huo, neamţu Metternicu...

D u c e l e \ f e t t e r n i c h e r a ba t jocor i t t n tot felul de cup le t e p e n t r u c ă se ştia că sp r i j in i se v e n i r e a la d o m n i a lu i Ion H Ca ragea .

La b a n d a lor se a d ă u g a s e ţ i ganu l nou sosit, c a r e neş t i ind cân tecu l , se m u l ţ u ­m e a să-i improv izeze un a c o m p a n i a m e n t sumar , făcând d in g u r ă : bâzzz, bâzzz. E de m i r a r e că aces t cuple t nu e ra cân­ta t p e melodia t r i s tă ob ic inu i t ă b les te ­me lo r şi câî i tecelor p o p u l a r e , ci în r i t­mul g r a v al . .Marşului lui Napoleon ' ' .

O a l e m a r i de vin se d e ş e r t a u r epede . U n g h i u r l i u şi Chiosea j u r a s e r ă să sfâr­şească tot v inul c â r c i u m a r u l u i , socot ind că es te p r e f e r ab i l să m o a r ă in beţ ia cea mai desmet ică , decâ t în t r e j i a înfr icoşă­t o a r e a c iumei .

Anton nu se lăsa mai p re jos , d u c â n d cana Ia g u r ă şi so rb ind cu ochii închiş i ca a tunc i când s ' aude un cân tec . Dacă ceilal ţ i doi se l ă sau în voie acestei a m e ­ţeli g r e l e d e t eama molimei , în s ch imb Anton cău t a să-şi înece jalea" p r i c inu i t ă d e î n ş e l a r e a Linei .

(continuă în n-rul viitor)

276. — UNIVERSUL LITERAR

GIß I. M I H A E S C U : «La Grand if Jora»

E x i s t ă m a i m u l t e t r e p t e a le s c r i su lu i c u m s u n t m a i m u l t e t r e p t e a le p i c t a ­t u l u i . • E m a i î n t â i s c r i s u l ca l ig ra f ic ca r e se î n v a ţ ă î n cae te le l i n i a t e şi se c o n t i n u ă c u p r e c a u ţ i a t r a n s p a r e n t u l u i s u b t coa l a de h â r t i e a lbă .

D a c ă a r fi s c r i i to r i toţ i cei c a r e scr iu cal igraf ic în ţ a r a r o m â n e a s c ă , a m avea a s t ăz i , a p r o x i m a t i v , 542.000 d e sc r i i to r i .

A d o u a t r e a p t ă este aceea a s c r i s u l u i co rec t ca g r a m a t i c ă . Ev iden t , că î n ca­zul a c e s t a a v e m n u m a i 60 de mi i de scr i i to r i , s o c o t i n d aici n u m e r o ş i elevi de l iceu .şi p rofesor i i d e l i m b a r o m â n ă d i n î n t r e a g a ţ a ră , ch ia r şi d i n acei c a r e nu cu­nosc g r a m a t i c a , d i n m o t i v e ca re n u in­t e r e s e a z ă a/cum.

U r c â n d , d ă m pes te elevii de l iceu a-m o r e z a ţ i s a u c h i n u i ţ i de m e l a n c o l i a c re ş t e r i i . Se ş t ie , că a c e a s t ă c r e ş t e r e a c o r p u l u i se t r a d u c e p r i n v ise în c a r e t â n ă r u l a r e i m p r e s i a c ă s b o a r ă , p r i n nefer ic i re şi p a s i u n e p e n t r u l e c t u r ă s a u spor t .

C a m pe la a c e a s t ă v â r s t ă t â n ă r u l c a u t ă s ă se facă i n t e r e s a n t , a r ă t â n d u - s e c a p a b i l de s e n t i m e n t e excep ţ iona l e şi foloseşte u n e t i l p l in de e x c l a m a ţ i e şi dinbol ism e n u m e r â n d «a la i n v e n t a r .

, ,Eu de-aibia l ' a m ( l -am N. R.) î n t r e z ă r i t a i e v e a . O ! In­t r u î n c e p u t n ' a r e n i m i c r e s ­p i n g ă t o r s a u în f r i coşă to r , în f igură . D i m p o t r i v ă . C a r a c t e ­r i s t i c a lu i g r o z a v ă e că r â d e . R â d e cu h o h o t e u n e o r i sau a b i a r â n j e ş t e : cu d in ţ i p u ­t e r n i c i s a u ş t i r b ca b ă t r â n u l de ad ineaor i . . . Te a t i n g e n u ­m a i în t r e a c ă t şi t r ece îna ­i n t e ( in t r e a c ă t e a ic i cel

pufin d e pr i sos ca „ b ă t r â n ă " în b a b ă b ă t r â n ă . N. R.) cu r â s u l şi v e s e l i a l u i pe jos, î n t r ă s u r ă , în au tomobi l . . . ş i te l a s ă în u r m ă c u s c r â ş n e t u l n e p u t i n ţ e i şi cu pus t iu l . . .

Ai v r e a s ă te duc i cu el. s ă fii în el, s ă fii el... s ă te r ă s f r â n g i a s u p r a altora. Dar te r e sp inge , ş i se î n d e p ă r t e a ­ză cu r â s u l lui t r i umfă to r . . .

G ro z a V a lu i c a r a et e r i s t ic ă e t r i u m f u l (!)..."

(Dăm a c e s t c i t a t d i n v o l u m u l d-lui Gib Mithăescu. „ G r a n d i f l o r a " căci îl

a v e m la î n d e m â n ă şi c u p r i n d e zeci de pag in i , de aces t fel.)

Aţi o b s e r v a t a b u n d e n ţ a de p u n c t e ; punc te . . . s u b l i n i e r i ca re d e s p a r t . O ! , g rozav , r e s p i n g ă t o r , în f r i coşă to r h o h o t — pe jos , î n t r e n u r i , în a u t o m o b i l — „ C a r a c t e r i s t i c a lu i g r o z a v ă " î n t â i şi pe u r m ă , t r e i r â n d u r i m a i jos , v a r i a t pu ­ţ i n : „g rozava lu i c a r ac t e r i s t i c ă ' " .

S ă soco t im l a 40 de m i i ( ad ică elevii de l iceu d i n c u r s u l s u p e r i o r , c u p r i n z â n d aic i şi şcoale le s u p e r i o a r e de comer ţ ) n u m ă r u l aces to r „ sc r i i to r i " .

Mu l ţ i d i n ace ş t i d o m n i , o d a t ă pe r ioa ­d a c r e ş t e r i i t r e c u t ă , d e v i n t ine r i s ă n ă ­toşi , b u n i de a r m a t ă , f u n c ţ i o n a r i d e m e r i t , inginer i i s a u s imp l i c o n d u c ă t o r i de î n t r e p r i n d e r i r e n t a b i l e — u i t â n d cu to tu l g r o z ă v i i l e s t i l i s t ice a le ado les ­cenţe i .

Ce l puf in zece mii d i n t r e aceşt i t iner i , r ămân i î n s ă cu c o n v i n g e r e a că a u „da­r u l s c r i s u l u i ' ' ş i a ş t e r n la n e s f â r ş i t pe h â r t i e , mic i şi m a r i poeme 1 în p r o z ă :

„Şi h o t ă r â r e a a s t a c re ş t ea . C h o t ă r î r e a " e p r i n c i p i a l î n t r e ghilemeile N . R.). O v e d e a m c u m c reş te zi d o zi, c u m se r a m i f i c ă si1 se î m p l e t e ş t e , c u m u m p l e g â n d u l şi sufle­t u l ca u n copăcel , u n clopot de s t ic lă . O î n g r i j e a m c a pe u n o l e a n d r u , îi s t r o p e a m pă ­m â n t u l d i n v a d r ă , îi № p e a m f runze le u sca t e şi r a -m u r e l e ga lbene . Şi a ş t e p t a m să - i d e a florile, f loare cu f loare , u n b u c h e t d e fapte

ca re s ă - m i î n c u n u n e î n c e p u ­tu l a d e v ă r a t e i vie ţ i , s ă go­n e a s c ă u r â t u l .

P l a n t a a s t a c a r e se r a m i ­fica î n t r ' u n a şi l'ua p ropo r ­ţi i d e c o p a c m a r e , e r a s e ­c r e tu l şi m â n g â i e r e a vieţi i m e l e . L a u m b r a ei t r ă i a m o v i a ţ ă c u to tu l a l t a O ! ce d e p a r t e m ă s i m ţ e a m d e per­cep ţ i a c i r c u m s c r i p ţ i e i a XXIX

de o d ă i ţ a m e a , de p r o p r i e t ă -r e a s a obeză şi c h i a r de pe­r i n a pe ca r e m i se o d i h n e a c a p u l c â n d c o n t e m p l a m , de pe ea , a c e a m i n u n a t ă , a r o ­m i t o a r e m a g i c ă p l a n t ă a spi­r i t u l u i m e u ! Câte flori, cât

die f r u m o a s e ş i de m i r o s i t o a ­re ! P e c r ă n g i l e ei, î n c e p u r ă de l a u n t i m p s ă c r e a s c ă a l t e p l a n t e şi m a l f a n t a s t i c e şi m a i a m e ţ i t o a r e ; şi apoi d in a c e s t e a a l te le . Se a l t o i a u u n a pe a l t a , c r e scând , u m p l â n d s e n i n u l , î n ă l ţ â n d u - m ă în p a r f u m n e m a i s i m ţ i t şi 'n c â n t e c d e p a s ă r i sp r e c u l m i nebănu i t e " . . .

(Am d a t şi a c e s t p a s a g i u , i l iz ibi l pen ­t r u c ine e ob i c inu i t s ă c i t ească , t o t d in v o l u m u l „Grand i f lo ra ' ' c a r e m a i cu­p r i n d e î ncă vre -o pa t ruzec i d e pag in i la fel).

E un l i r ism g rand i locven t pe ca r e l -am p r e s c u r t a t aci n u m a i d in neces i ta te teh­nică.

N u vă î n c h i p u i ţ i c â t ă p r o z ă de -a s t a . gen „ p o e m ă în p roză" se f a b r i c ă pe tot c u p r i n s u l ţ ă r i i r o m â n e ş t i . Nouă , l a r e ­v i s tă , p o ş t a n e a d u c e de d o u ă o r i pe zi m a l d ă r e î n t r eg i . N u m a i ca s ă le c i t im şi a r t r e b u i să ne t r e c e m v i a ţ a as ta ,

s i n g u r ă d a t ă de D u m n e z e u . Noroc n u m a i o a r u n c ă t u r ă de ochi e suficit tă . Nu. m a i t r e b u e d e c â t r e v i z i a unuit leg de r e d a c ţ i e , p e n t r u c a maldărul! fie d e c l a r a t î n î n t r e g i m e , bun pi t r u coş.

E v i d e n t că u n as t fe l de a u t o r de po m e îm proză , r e s p i n s d e revistele t e r a r e , d e v i n e d u p ă s f o r ţ ă r i corectori g a z e t ă şi s c r i e c a t â n ă r u l Sevastost t r e n e n e f e r i c i t e :

Când urmăreiştii lector simpatic Pe carte şiruri vii de gânduri Nu simţii că şerpuind sălbatic Un suflet plânge printre rânduri ?

Al c ă r o r s i n g u r r ă s p u n s e : ba simţ S a u d e c l a m ă d i s p e r a t şi convins:

n o a p t e pe créer" . . . (Vezi „Rime spri tc'iie'').

R ă m a s î n s ă l a el î n t â r g , trimet« zece-douăzec i - t re izec i de ori la gazele r ev i s t e a s t f e l de p o e m e , p â n ă când ui Boriitor i se face m i l ă şi-1 răspund „T ine re , î n loc s ă m a i descr i i atâtea? zăvii şi s u f e r i n ţ e i m a g i n a r e , mai Щ ai o b s e r v a în j u r u l d- ta le viaţa adaf r a t ă ' .

Şi pes te c â t v a t i m p r e v i s t a a şi d i n o r ă ş e l u l de p r o v i n c i e o nuvelí,I c a r e p e l â n g ă f r u m u s e ţ i l e pateticei sosu l de m a i suis, m a i s u n t ici şi colo| „ l u c r u r i d i n v i a t ă " : c u m se cin târgoveit i i l a c r â s m a r u l d i n colţ. i m e r g e l a s l u jbă d o m Pav'Keă arhivaţi etc . Lec tur i din că r ţ i l e aflate în 1 l a n t a r e l e p r ă f u i t e a l e reşedinţelorI p l a să , s u n t p u s e s â r g u i t o r la щ b u ţ i e :

„ C â n d t r e b u i a să n o a p t e a ,,de serviciu" n u l T a k e , b i r j a r u l . îşi ta cop i la a fa ră , pe bancal l a n o a r t ă , mâripăindu-sif voriiţ 'i r a r i si cărunţi, ni .şoara L a e t i t i a vecea d e a u n a f ă ră cea mai î n t â r z i e r e de là magaiii de pe L i p s c a n i unde Ochii lui s lăb i ţ i o deshis| d e s o r i n z â n d u - s e în soa re lu i , ce se topia atoni v i a t ă (!) în nour i i rositil a s f i n ţ i t u l u i ; o măsuraţii

m e z ! de m â n d r i e în înaiif rea ei sveltă. şi graţioasa;| poi c â n d e r a anroane. ! c r u n t a u deodată. , cau'ândl ceaso rn i cu l câ t o tartari p e c a r e m â n a Ini uscatţ sco tea n u m a î decâ t dini ro«u al un i fo rme i de Nici o d a t ă n 'o primeai c n - s o r n i c u l acesta", 167), etc .

S a u desc r i e r e s t a u r a n t e , orgii, o r i n u m a i c a l e a Vic tor ie i , toate cu a cedee de i n v e n t a r ca faimosul Paalij la 1882.

, , S e a r ă de Augus t în t o a r e ş i s e n i n ă . Calea Щ r i e i î n p l i n ă sărbătoare, if c a l u r i l e g e m d e lume j r u n c ă văpăi , p r i n ferai u r i a ş e . T r o p o t u l regulat| ca i lo r , ş u e t u l lung al i mob i l e lo r , s t r igă tul tjjj l o r cu gaze te , rumoareaI ţ ime i de l à o r a nouă, ol t r e a g ă pol i fonie sgomoi ( s igur N. R.), stridenta f

U N I V E R S U L LITERAR. - 277 bară, p ă t r u n d e a d â n c în auzul d-rei Le t i ţ i a " , (etc. pag 173).

Dacă are să descr ie o femee f r u m o a s ă , o descrie, cu de ta l i i ş i cu lo r i de c a r t e poştală :

„ E r a f r u m o a s ă , g r o z a v de f rumoasă, a s t a e ! P ă r u l ne ­gru — t ă i a t î n t r ' o p a r t e de o şuvi ţă a r g i n t i e ca de-o că ra ­re albia p e r c e p t i b i l ă — cu vârfur i le î n c â r l i o n ţ a t e în toate c h i p u r i l e ş i s t r â n s în g r a b ă î n t r ' u n coc d e s t r ă m a t . F igu ra n © p u d r a t ă p ă s t r a o a lbeaţă m a i m a t ă , m a i i n t i ­mă, i a r 'umer i i ob ra j i l o r lu ­ceau de l à s i n e cu r o z u l lor a p r i n s d e c ă r b u n e (!) g u l e ­rul c a p o t u l u i , eu d e s e n u r i vişinii, se î n c h i d e a t o c m a i când î n c e p e a ş ă n ţ u l e ţ u l sâ­nilor, t ă i n d pe p i e p t u l p u ­ternic u n t r i u n g h i u a lb" , (pag. 65).

Sunt cel puţ in 415 „ s c r i i t o r i " r o m â n i fce scriu astăzi aşa . u n i i p u b l i c â n d în pw'ele şii ziarele d e proviinc'e.. m u l ţ i

Rfebătând până în r e d a c ţ i i l e p r i n c i p a l e , wcotindu-se pe r secu t a ţ i si n e î n ţ e l e ş i cum s; cât li se c u v i n e . Un i i d i n t r e ei mi norocoşi.ajunp p â n ă l a p r e m i i l e A-fciemifi. Sunt p r e ţ u i ţ i d e c ă t r e soc ie tă­ţile cui tu IM Ie. Se n u m e s c -p roza to ru l X" rm apreciatul p r o z a t o r Y".

• Sunt insă alţii i n f in i t m a i no rocoş i .

Aceştia, datorită î n t â m p l ă r i i , c a r e p o a t e fi de orice soiu ( î n t â l n i r e la m i l i t ă ­rii, însurătoare, servic i i a d u s e untul p r o ­fesor, corecturi n i m e r i t e b ine , ş a n s ă de a fi secretar-uşier al u n u i om pol i t ic rare primeşte pe cei doi- t re i s c r i i t o r i de talent, sau s impla î n t â l n i r e l a cafenea , etc.). au cunoscut s c r i s u l Iui T u d o r Ar-ittti, poetul s t r ă l u c i t c a r é a s c h i m b a t •taraf ia noastră l i t e r a r ă .

Acum tânărul nostim, g ă s e ş t e ( m i m a i l i alţii că la el n u le vede) pasagi i ' le ci­ne mai sus . .plate", „ fade ca m ă d u v a de soc", de un r e a l i s m p r e a co t id i an Bre, rte Din a t i t u d i n e a r e v o l u ţ i o n a r ă I pi Anghezi, t â n ă r u l nos t ru a f l ă că „mi mai merge a ş a " şi î n c e p e s ă scr ie vârtos si colorat c a m în m o d u l aces ta , parodiind pe m a e s t r u :

..Când s'a crăpat , d e z iuă, mi-am înf ip t c apu l în p lă -veala d i m i n e ţ i i " , (pag. 112).

,»Gazda m e a — de m u l t bă ­gasem de s e a m ă — m ă p r i ­m e a cu z â m b e t şi coche t ă r i i de mastodont" . (Cred şi eu că a s e m e n e a l u c r u r i „se b a g ă de s e a m ă ' , nu ? N. R.).

Mai ales compara ţ i i l e zoologice s u n t considerate de u n efect dec is iv . E l e r e -rln cu o î nve r şuna t ă a b u n d e n t ă , i a r o ipercepţie, a XXXIX, d e v i n e o m e n a j e r i e pentru stilistul n o s t r u .

„ î n d a t ă t o a t ă m é n a g e r i e as ta t r e b u e s ă necheze , să mugească , s ă behăe , s ă c h e ­lul ăe. M a i m u ţ o i u l d i n fa­tă-mi să u r l e ş i t r u p u l d e p les iosaur a l d o m n u l u i şef,

«ă p l e s n e a s c ă d i n cele d o u ă cozi p r e f ă c u t e 'n p i c ioa re" . (Cum vede ţ i e c h i a r m a i mult decâ t v r e a a u t o r u l , face şi geologie. N. R.).

Doamne, D u m n e z e u l e , u n d e m'ai a d u s ? A h ! i a t ă ! A în­ceput purcelul. . . . Mi se a d r e ­sează mie , d e s i g u r . M ă pre fac că n 'aud . . M ' a m a d â n c i t cu totul î n r e g i s t r e . P u r c e l u l pleacă s u p ă r a t . G u i ţ ă i t u l s 'a

t r a n s f o r m a t în g r o h ă i t . — Da ce, n u m a i a u z i ? Şi a t u n c i h o h o t u l se r id i ­

căm E um i a d î n t r e g . Auzi с ш ц p l â n g e c o r n u t u l cel m a r e , c u m se r e p e d e ber­becu l , cum. m ă c ă n e r a ţ a " , (pag . 135 şi ce le la l te ) .

Căc i c o n t i n u ă aşa i n v e n t a r zoologic p a g i n ă d u p ă p a g i n ă (exact şaizeci d e pagin i ) .

F. toit u n fel de p o e m ă în p r o z ă d a r „ n u maii e p l a t ' ' f i reş te . A a u z i t t â n ă r u l n o s t r u oă n u e b ine s ă fii p l a t şii m a i d ă de l à el... n u m a i să n u m a i a u d ă g u r i l e re le :

„ P i c i o a r e l e lu i g r o a s e , cât s t â l p u l d e c o l o a n ă . în p a n ­t a lon i i l a r g i cu t u r u l jos , pă­r e a u a c u m t r u p u r i d e ce ta ­te eu".

R e v i n e m e r e u , b ine î n ţ e l e s , la s t i lu l „ d r a m a t i c al e l evu lu i ' d e l iceu, cu excla­m a ţ i i şi p u n c t e p u n c t e :

„Vorbeş t e . A s p u s ceva.... U n c u v â n t . . . mai) mul te . . . S p u n e încă. . . N u p r i c e p n i ­mic. . . N ' a m auzi t . . . d a r a v o r b i t c u g r a i u de d n h sfânt . . . R e p t i l ă cu d u h s f â n t !....

D u m n e z e u l e , vo rbeş t e (ia­răş i sau poa te că repetă'".

Sunt în vo lum zeci d e pag in i d e d ia-iojg de aces ta , bâ lbâ i t d r a m a t i c .

Fie că e d. G ib Mihăescu s a u sun t con-fraţ i i de là G â n d i r e a , fie că se c h i a m ă să zicem Ionel D u m i t r e s c u „pamfletar '* s t i lul e a c e l a ş : s t i l de b o x e u r p ros t . B o x e u r u l p r o s t se în fur ie , loveş te m u l t , se r e p e d e să cadă 'm n a s , î n c h i d e och i i şi face ba le la g u r ă . Isfbiturile lu i s u n t a p r o x i m a t i v e , f u r i b u n d e şi p r o a s t e ca î n c i t a t e l e de m a i sus .

To tu l e năc lă i t şl fals : „Bie te le f iare ! Ei n u e r a u

ele f a p t d e c â t n i ş t e s i m p l i o a m e n i . Vai , , n i ş t e b ie ţ i săr ­m a n i oameni i ! ( R e m a r c a ţ i ca ş i î n „a a t i n g e î n t r e a c ă t şi ,a t r ece î n a i n t e " acei „b ie ţ i s ă r m a n i " oamen i . D e al tfel a p r o a p e t o a t ă c a r t e a e u n for­

midab i l p l eonasm sti l is t ic N.R.) C h i a r c â n d n u m a i a r e i n t e n ţ i a de

a-şi i n s u l t a ob iec tu l , ,„,stilislJul'" n o s t r u a p r o x i m a t i v v a scr ie în m o d u l u r m ă t o r (ea s ă t r e c e m la a l t ă b u c a t ă ) :

. ,Ea p r i v e a e x t a s i a t ă m a ­gica sp l endoa re , u r m ă r i n d c u m u l t ă l u a r e a m i n t e jocu l l i g h i o a n e l o r d e foc, c a r e , p a r e a t â t de a s e m ă n ă t o r cu a l l i g h i o a n e l o r pământu lu i '* , .

(Aţi î n ţ e l e s , e v o r b a de s te le N . R.).

U n d r u m p r i n p ă d u r e : „ Ş i r ă m a s e m u l t ă v r e m e

cu ochi i a ţ i n t i ţ i î n î n t u n e r i ­c u l p u t e r n i c , l a copac i i car i , ca n i ş t e u r i a ş i d i n m i t u r i

p ă r e a u g a t a să-1 p r i m e a s c ă î n s u t e l e lo r d e braiîe în t in se , s f â r ş i t e î n m u l t i p l e ş i s t r a n i i a r t icula / ţ i i " ' ' .

L u m i n a de l u n ă : „ L u m i n a u m p l e a tot m a i

m u l t s l e a h u l ca ş i c â n d a r fi v ă r s a t - o c i n e v a c u gă­l e a t a " .

S a u . ca s ă l u ă m d i n p r i m a b u c a t ă d i n Gramdif lora (ce t i tor i i n o ş t r i a u î n ţ e ­l e s d e s i g u r c ă t oa t e ed i t a t e l e n o a s t r e a b ­so lu t t oa t e , s u n t l u a t e d i n v o l u m u l O r a n d i f l o r a a l d - lu i Gib M i h ă e s c u ) :

„ R ă m a s ă s i n g u r ă , d o a m n a I g n ă t e s c u fu s g u d u i t ă d e - u n t e r ib i l a c c e s d e lăcrămai cu t r o m b e de fur ie (!), ce fu po­

tolit ins tantaneu, ba c h i a r t r a n s f o r m a t într'un a d e v ă r a t • t r anspor t de b u c u r i i d iv i ­n e (!) cânld se p o m e n i cu M i ş u I g n ă t e s c u , n ă v ă l i n d pe uşe , ca a d u s de v â r t e j u r i l e c r i v ă ţ u l u i s t â r n i t pe n e a ş ­t e p t a t e afară . (pag. 39).

(S'a în ţe les , nu- i aşa ? că punc t e l e d e î n t r e b a r e şi e x c l a m a r e s u n t a le n o a s ­t re N. R.)

E un p a s a j c a r e a r face invidios ch iar pe d. Ionel D u m i t r e s c u .

A s e m e n e a e x e m p l e de stilfism s 'a r p u ­t e a m u l t i p l i c a or icâ t . F r a z e de a c e s t soi d a u a u t o r i l o r i l u z i a că n u s u n t p l a ţ i , d a r fi 'reşte c ă b u c u r i a le e z a d a r n i c ă în­t o c m a i ca a l ă u t a r i l o r , ca re p u n accen t ca s ă n u fie „ f ă r ă i n i m ă " . Căci ei n u ş t i u c ă e ş i î n exces o p l a t i t u d i n e .

A l t ă obsesie a g e n e r a ţ i e i no i , es te ob­se s i a noutăţ i îv ea n o u t a t e , în s ine . Or i ­c u m o fi ea. P e ca l ea a s t a a j u n g l a ver ­s u r i l e n o u i (sau, n o u i . p â n i ă m a i a c u m c â t v a t i m p , c ă c i cei m a i t i n e r i a u fă­c u t , ş i m a i nou i" ) a l e d- lui I . Ѵіпеа, I-l a r i e Voronea , S t e p h a n Rol l , e tc . Un i i reouirg n u m a i la „ s u b i e c t e " n o u i , s a u a p r o a p e , căci s u n t to t cele vechi', a l e l iceeni lor , sc r i se a c u m c u l i t e r ă m a r e . U n poe t d e s p r e ca r e n u se m a i vo r ­beş te a p r o a p e d e loc, d a r d e s p r e oa r e l a u n m o m e n t d a t a m i c i i s p u n e a u c ă „a a r u n c a t o g h i r l a n d ă de p o e m e d inco lo de v e a c " d. All. P h i l i p i d e , t r a n s c r i s e s e a-p r o a p e to t d i c ţ i o n a r u l , cu l i t e r ă m a r e : Golul , V â n t u l , V eş n i c i a . N e a n t u l , Dru ­mul. M o a r t e a etc., convins c ă d ă un s e n s m a i p r o f u n d (p rocedeu r ă s u f l a t de al t fe l a l u n o r p s e u d o d r a m a t u r g i s a u a u t o r i de ope re t e c a r e c r e d e a u că s u n t g r o z a v i , c â n d sc r i am El c u l i t e r ă m a r e ) .

D .Gib M i h ă e s c u de p i ldă , v a a v e a d o u ă n u v e l e i n v o l u m : u n a F r i g u l , a l t a Urâtul î n ca r e aces t e c u v i n t e f o r m e a z ă „ t e m e " şi a p a r de zeci d e o r i ca le i t mo t iv , c â n d sc r i se cu l i t e r ă m a r e , c â n d n u m a i s u b l i n i a t e . Ce s ă m a i s p u i de a-Cfst m o d p u e r i l d e a fi p r o f u n d şi nou , î . i t r ' u n s t i l a n e m i c şi ş c o l ă r e s c ?

E ac i locu l u n e i n e c e s a r e p r e c i z ă r i . I n t r a t ă p r i n suges t i e şi î n t â m p l ă t o a r e ş a n s ă în v ia ţa l i t e r a r ă , aceas t ă ge-mora ţ ie u r m ă r e ş t e foar te d e a p r o a p e s c r i s u l s t r ă i n .

O p a r t e , cei c a r e ş t iu n e m ţ e ş t e , p e cel n e m ţ e s c ş i cei m a i m u l ţ i pe cei f r a n ţ u ­zesc. E p l i n ă de u r m ă r i a c e a s t ă r ă s fo i r e a c ă r ţ i l o r şi r e v i s t e l o r s t r ă i n e . A s t a se ş t i e n u d e azi d e er i , c ă c i î n c ă d e l à 1787, sc r i i to ru l Sénac în . .Considéra t ion* s u r l ' E s p r i t e t l e s M o e u r s " f o r m u l a în m o d g e n i a l a c e s t a d e v ă r :

— Л А d e v e n i t u ş o r s ă scr i i î n or ice gen . R ă s p â n d i r e a c u l t u r i i , m u l ţ i m e a n e ­n u m ă r a t ă a sc r ie r i lo r , z i a re le , c o m e n t a ­r i i l e d e s p r e m a r i i sc r i i to r i , e x t r a s e l e , di­s e r t a ţ i i l e c r i t i ce a u f o r m a t u n d i c ţ i o n a r g e n e r a l d e idei , de r e z u l t a t e , de j u d e ­că ţ i î n c a r e f iecare poa t e să g ă s e a s c ă şi să s c o a t ă m a t e r i a l p e n t r u o l u c r a r e , s c h i m b â n d . d e s c o m p u n â n d , d i l u â n d . F ă r ă i n t e l i g e n ţ ă s e poa t e face o c a r t e

de sp re a d m i n i s t r a ţ i e , d e s p r e m o r a l ă , se po t face v e r s u r i , cup le te , c o m e d i i . Toată, lumea. în m a t e r i e d e „ s p i r i t " p a r e să a i b ă n e c e s a r u l , d a r s u n t p u ţ i n e ave r i m a i " .

(Ci ta t d e Le S é n a t e u r P o c o c u r a n t e " . R a r e o r i s 'a f o r m u l a t u n a d e v ă r , de a-

t â t a v a l o a r e de c i r cu l a ţ i e , cu m a i mul tă , p e r s p i c a c i t a t e şi p r o f u n z i m e . N u m a i p e n t r u a t â t şi S é n a c a r m e r i t a s ă n u fie u i t a t .

C a s ă r e v e n i m la g e n e r a ţ i a a c t u a l ă , s ă a r ă t ă m c ă de là ră,zboi încoace l i t e r a ­

t u r a f r anceză ca şi cea g e r m a n ă a u fo­los i t e x t r e m de m u l t m e t a f o r a şi com­

p a r a ţ i a . E în aceas ta un rea l şi m a r c p r o g r e s t ehn i c .

371. - U N I V B R S U L LITERAR

DIN OPERA LUI BRÀNCUSI » —

TORS DE FATA

I n deosebi , tot p r o z ă m a i n r a l t s a u m a i pu ţ i n t iner i i scr i i tor i J. G i r a u d o u x , P a u l M o r a n d . F r . V a u d é r e m , Ed. R a d i -gue t , Coc teau M o n t h e r l a n t etc., a u d u s c o m p a r a ţ i a şi m e t a f o r a l a m a r e s t r ă ­luc i r e .

L a noi cei d i n t â i c a r e a u folos ' t -o a u fost : u n poet d. D e m o s t e n e Botez şi u n p r o z a t o r d. Ione l T e o d o r e a n u ( inf luen­ţa t m a i a l e s de J u l e s R e n a r d ) .

Cel d i n t â i a r e f ă ră î n d o i a l ă , cea m a i f r u m o a s ă colecţ ie de i m a g i n i d i n l i t e r a ­t u r a r o m â n e a s c ă . F i i n d î n s ă t o a t e g re fa te pe u n t e m p e r a m e n t a n e m ' c de poet, a u r ă m a s s i m p l ă co lec ţ ie .Cel de-al doi lea, ş i -a p l a s a t mi j loace le î n t r ' u n ro ­m a n d e s p r e ca r e v o m vorbi c â n d v a pe l a rg .

D . . G i b M i h ă e s c u e d i n t r e cei ,,1a cu­r e n t " cu l i t e r a t u r a n o u ă . In zecile de p a g i n i d e p o e m în p roză a p r o x i m a t i v ă şî de sti l excesiv, a r e u n e o r i i m a g i n i foar te f r u m o a s e , m i n u n a t n i m e r i t e .

Un b ă r b a t îri icornorat b ă n u e ş t e c ă e r id i cu l şi î n c e a r c ă z a d a r n i c s ă c i tească asta în p r iv i r i l e comensen i lo r :

,.,Apoi se î n t o a r s e s p r e m e s e l e d in j u r şi o b s e r v ă c u m la to ţ i . r â n d pe rând, , o-ch i i le s ă r e a u î n l ă t u r i ca

b r o a ş t e l e în iaz , la a p r o p i e ­r ea p r i v i r i i lu i s c r u t ă t o a r e " .

Şi î n c ă a l t e le , c â n d n u s u n t anu­l a te d e c a r a c t e r u l năc lă i t a l s t i lu lui .

V e n i n d l a sub iec te înseş i şi l ă s â n d la o p a r t e cele d o u ă a m b i ţ i o a s e şi şcolă­reş t i : „ U r â t u l " şi „F r i g u l " , t r e c â n d pes te p r e ţ i o a s a şi b a n a l a „In g o a n ă " (un t a t ă b i r j a r îşi c o n d u c e fiica la F l o r a fără să şt ie) a r r ă m â n e . î n t â m p l a r e " al c ă r u i sub iec t şi a t i t u d i n e au ' fost folo­si te, p r e a m u l t folosite. S i m ţ i m i n f e l e pe ca r e Ie î ncea rcă a m a n t u l u n e i femei si­lu i te d e c ă t r e band i ţ i au fost an a l i z a t e de Andreev în p u t e r n i c a n u v e l ă „ I n C e a ţ ă " şi m a i a l e s d e Al. C u p r i n în „Violul" , (cu care b u c a t a d-lui Gib Mi­h ă e s c u a r e u i m i t o a r e a s e m ă n a r e de a n a ­liză). La noi, d e d. I l a w n r d î n t r ' o p iesă d e t e a t r u r e p r e z e n t a t ă la C h i ş i n ă u şi p u ­b l i c a t ă în C o n v o r b i r i l e L i t e r a r e . Ev i ­d e n t că a s t a n ' a r a v e a nicî o i m p o r t a n ­ţ ă , căc i p o a t e că d. Gib M i h ă e s c u n ic i nu - ş i c u n o a ş t e p r edeceso r i i .

E s e n ţ i a l u l e c ă , I n t â m p l a r e " , e m u l t i n f e r i o a r ă t u t u r o r c a r e a u p r e c e d a t - o şi dec i i n u t i l ă .

R ă m â n e . .Grnndif lora" , p r i m a b u r a t ă , al că ru i subiec t e i n t e r e san t şi cu u n e l e m o m e n t e de gelozie p u t e r n i c ana l i za -

. te, c â n d n u s u n t î n e c a t e î n sti l , dar în o r i ce caz e l i p s i t ă de substan p a u p e r ă p â n ă la r i d i c u l î n monr de c u c e r i r e , a l e e r o u l u i

Mai concen t ra t , cu ma i mult au tocr i t i c , a u t o r u l a r fi isbuti t or i c u m c â t e v a p a g i n i remarc D a r d e s p r e d. Gib M i h ă e s c u , un gm p r i e t e n i m a i m u l t d e v o t a ţ i de cât puiţi, a u sc r i s î n t e r m e n i car i ami ceeace, tot în aceeaş i rev is tă în ca a p ă r u t ce le m a i m u l t e d i n t r e nuv sa le , s 'a s c r i e d e s p r e d. Al. Phiilip de ca re s p u n e a u că ,,a a r u n c a t o l a n d ă de p o e m e d inco lo de veac'1,

A s e m e n e a e logi i fac r id icu l pe g e n e r a ţ i i . D. Gib M i h ă e s c u autor p o e m e în p r o z ă , m a r e proza tor? t a ţ i în g â n d n u m a i , n u m e l e a câ m a r i s c r i i t o r i şi ve ţ i s i m ţ i cât d« n a n t e s u n t a n u m i t e devotament«,

D e a l t i m i n t e r i p r o c e s u l d-lui Ci Mihăescu e p rocesu l une i întregi ra ţ i i c a r e d u p ă î n c e p u t u r i supri de p r o m i ţ ă t o a r e (de ca r e nu e d~ exp l i ca ţ i a lui Sénac) a naufragiat cea c ă l d u ţ ă şi m a i au tent ică m c r i t a te , ca niş te p r e m i a ţ i strălu ' l iceului , a junş i no ta r i comunali , ат d e t â r g sau gaze ta r i înăcr i ţ i .

CAMIL PETRES

UNIVERSUL LITERAR. _ 179

PREMIILE SALONULUI OFICIAL Şi anul acesta. î n p a r t e , j u r i u l ş i -a

făcut datoria. T a c ă j u d e c a t a lu i a fost pe alocuri s t r â m b ă , a c e a s t a se d a t o r e ş t e unor elemente p e r m a n e n t i z a t e î n de s ­tinele salonului ca şi în comis i i l e de l a Ministerul Artelor, ca re c a u t ă î n t o t d e a ­una să-şi a ran jeze i n t e r e se l e p e r s o n a l e ari cele de clică. A l ă t u r i s t a u î n c ă vre-o câţiva , ,numiţi ' ' cu a c t i v i t a t e de f igu­ranţi, fără a-şi p u t e a fo rma v r e o d a t ă o părere precisă şi m a i a l e s f ă r ă a a v e a tăria să o sus ţ ie .

Datorită casăr i i j u r i u l u i a les a n u l t re ­cut, am asis ta t î n t r e a l t e l e p â n ă şi la numirea d-Iuî O. B ă n c i l ă .

In expoziţia air.oială a s t a t u l u i , t ine­retul are ma jo r i t a t ea . S ă s p e r ă m că de acum înainte v o i n ţ a lui n u v a m a i fi stânjenită cap r i c io s şii r e p r e z e n t a n ţ i i aleşi vor fi r e c u n o s c u ţ i

l*wAr~ C<r-*£— ^ICoWCU«,

CORNELIU MICHAILESCU

Înainte de a n e o c u p a de c e r c e t a r e a tuturor operelor expuse , c r e d e m n i m e r i t să închinăm c ron ica a c e a s t a p r e m i a ţ i ­lor. Ne ocupăm de ei, b ine în ţ e l e s , în « l t â ordine decâ t cea a l is te i of iciale .

Vom începe deci cu C o r n e l i a M i c h ă i -lescu. De mi r a r e că a fost r ă s p l ă t i t şi cu unul din p remi i l e m i c i . Căci o p e r a

P i u i nu este d in t r ' a ce l e ca r e po t c h e m a o convingere i m e d i a t ă şi a t r a g e i n t e r e ­sul uşor ca o r i ca re c r o m o l i t o g r a f i e de la Reşiţa ori BaLcic. A r t i s t u l a c e s t a ѳ

í nn singuratec în p i c t u r a l u i . El m e r g e tu lncăpăţinare pe u n d r u m î n t o r t o -ehiat şi greu ca să a d u c ă î n t r ' o zi v ic­toria unei lumi a p a r t e . Se a p r o p i e d e artă, se îndepă r t ează — n a r e irxnpor-Ur.iţă; rămâne o s p e r a n ţ ă şi u n cxem-

; plu. De va reuşi s ă c reeze o s i n g u r ă l u m i n ă ne mai î n t â l n i t ă o s i n g u r ă a r ­m o n i e de culoare or i o s i n g u r ă î m b i ­n a r e de linii r a r ă , cu n e a ş t e p t a t suf le-

Elesc va pieţui m a i m u l t aces t . Corne ­li» Michăilescu de câ t a t â ţ . a a l ţ i i , ca r i obişnuindu-se de la o v r e m e cu o m a ­nieră, o speculează d e a l u n g u l v ie ţ i i .

Căci în artă nu in t e r e sează n u m a i decât să te afli f ă c â n d fu rna le , t u r c i ori mahoane, ci s ă ş t i i s ă t r ă e ş t i ca

nimeni a l t u l în fa ţa lor , s m u l g â n d a l t a spec t d i n t a i n a î ncă m a r e a n a t u r e i .

Nu m a i d e p a r t e d e c â t a c u m c â t e v a s ă p t ă m â n i s c r i a m d e s p r e D e m i a n : „Când d e s e n a t o r u l a ce s t a v a l o r o s v a a-j u n g e s ă şi a p r o p i e c u l o a r e a c a şi căr ­b u n e l e , v a u i m i p r i n de l i c a t e ţ ă şi n a i ­v i t a t e a u n i c ă , c a r e e a su f l e tu lu i r o m â ­nesc , c u m as t ăz i u i m e ş t e p r i n acele a ş a de l iber şi d i r ec t e x p r i m a t e î m b i n ă r i de a l b şi n e g r u " . A c u m , în p â n z a de l a sa lon , D e m i a n d ă d o v a d ă de a p t i t u d i n i de m o d e l a j p i c t u r a l . î n v a ţ ă să c u n o a s c ă c u l o a r e a şi v o l u m u l . E o g a r a n ţ i e pen ­t r u ceeace v a p u t e a s ă ne a d u c ă m â i n e .

Papatr iandaf i l a l u a t b u r s a d e vo ia j cu u n p r e a f r u m o s p o r t r e t . A s c e n s i u n e a a c e s t u i t â n ă r a r t i s t s 'a p r o d u s c u fie­c a r e a n , n e î n t r e r u p t şi d e s i g u r d a c ă va ş t i să-ş i conso l ideze o a r e c u m c u n o ş ­t in ţe le a s e m ă n a t e cu s t i l i ză r i l e neo cla­s ice de a i u r e a , v a a j u n g e s ă î n d r e p t ă ­ţ e a s c ă s p e r a n ţ e l e p u s e î n t a l e n t u l lu i .

Bacalu a a d u s d o u ă d i n pe i sag i i l e s a l e c u ace le r a r e c a l i t ă ţ i pe ca r e i l e - a m c u n o s c u t la expoz i ţ i a d i n i a r n a t r e c u t ă . Au c e v a d in t r i s t e ţ e a b l â n d ă a une i lu­m i n i de a p u s , c a r e e f ă ră î n d o i a l ă con­s t a n t ă s t a r e de cuflet a ace lu i ce se ex­p r i m ă s i n c e r c u m p u ţ i n i po t s'o facă l a no i .

Lucia Demetr iade-Bălăcescu a i z b u t i t în f ine s ă a t r a g ă def in i t iv a t e n ţ i a şi astfel să i se r e c u n o a s c ă m e r i t e l e ş! s ă ob ţ i e u n u l d i n cele m a i i m p o r t a n t e p r e ­m i i . E r a şi t i m p u l , căci m e r i t a a c e a s t ă o n o a r e î n c ă de m u l t . N ' a l ips i t c u b u ­că ţ i r e m a r c a b i l e de l a nic i u n s a lon . Are î n c l i n a ţ i e p e n t r u m a t e r i a l u l d e l i c a t c u m e a q u a r e l a şi p a s t e l u l în ca r e p o a t e

LUCIA DEMETRIADE-BALACESCU

să-ş i t r a n s p u e r e p e d e tot j u c ă u ş u l i m a ­g i n a ţ i e i . P o s e d ă în to t ce face o s u r s ă i n e p u i z a b i l ă de a î n c â n t a şi de a d i s t r a ; ceva d i n jocu l u n u i cop i l deş tep t , ceva d i n f a r m e c u l r e v e r e n ţ i i u n u i d r a c de f a t ă

Aurel Ciupe a făcu t m a r e p r o g r e s . Ş i -a m a i l i m p e z i t c u l o a r e a şi a t r e c u t la compoz i ţ i e . Ma i a r e d e s i g u r d r u m p â n ă s ă a j u n g ă la ş t i i n ţ a va lo r i lo r . To tuş i a m e r i t a t p r e m i u l m a i a l e s pen ­t r u î n c e r c a r e a de a se d e s p r i n d e p e r ­sona l în c o n c e p ţ i e .

P e n t r u i n t e l i g e n ţ a p l a s t i că , n e d e s m i n -ţ i tă , cu c a r e ş t ie s ă c o m p u e u n p e i s a j

şi să coboare în f iecare n u a n ţ ă vioi­c iune şi e x u b e r a n ţ ă , lu i Petre Jorgu-lescu i s 'a r e ţ i n u t „ U ş a d e s c h i s ă " p e n ­t r u colecţ i i le s t a t u l u i .

, .Tovarăş i i de p l a j ă " a i lu i Ştefan DI-mitrescu t r ec în ace l a ş p a t r i m o n i u , c u ca l i t ă ţ i l e d e p a s t ă a r m o n i z a t ă c a l d şi v i b r a n t .

S'a m a i c u m p ă r a t de la Ionescu-Sin u n de l i c a t ch ip de f a t ă p i c t a t cu d r a g o s t e ; de l à Vas i le Popescu u n p e i s a j ; de la Lu-

P. IORGULESCU

c ian Grigorescu a l t u l — a m â n d o u ă bu­căţ i de v a l o a r e .

I a r lu i Minai Onofrei, u n bust cu m o ­dela j de se r ios s t u d i u , d in ca r e ţ â ş n e ş t e

MIHAIL ONOFREI

v i a ţ ă m u l t ă , v o r b i t o a r e de a n i m a ţ i i in­t e r i o a r e — c o n v i n g ă t o a r e .

A u m a i l u a t şi a l ţ i i p r e m i i şi n u n u ­m a i cu ope re l e de m a i s u s s 'a î m b o g ă ­ţ i t r e c e n t p i n a c o t e c a . L i s t a s 'a p u b l i c a t în t oa t e co t id iane le , în f r u n t e cu î n c u ­n u n a t u l n a ţ i o n a l d-1 Ş te fan P o p e s c u .

T A K E S O R O C E A N U Notă : D e s e n e l e d e p e a c e a s t ă p a g i n ă

sun t a u t o p o r t r e t e .

280. UNIVERSUL LITERAR

• • « « • • • • « « c i . . . ÎNŢELEGERE CORDIALA T R I S T A N BERNARD

„nu"

So d i scu ta Ia Capsa — cu p a s i u n e e v i ­d e n t — d e s p r e v i i to ru l t e a t r u „Mar ia V e n t u r a " . Un t â n ă r p r í m a m o r e z al Na­ţ iona lu lu i e î n t r e b a t d a c ă va demis iona de la acest t e a t r u ca să i n t r e în noua for­maţie , , p rec izează cu ce r t i t ud ine :

— D e ce'? R ă m â n l a Na ţ iona l şi joc la „Mar ia Ventura '* în reprezen ta ţ i e . . . Iau două; lefi, în loc de u n a .

D a r z â m b e t u l t r i umfă to r îi e b r u s c tă ia t d e ges tu l s impa t i cu lu i şi tă iosulu i socie tar C. S tăncescu :

— C â n d voi fi d i r ec to r a l Na ţ iona lu lu i , nici u n ac to r de l a acest t e a t r u n u va mai j u c a la a l to tea t re . . .

Scur t . O undă de î n g r i j o r a r e t r e c e pes t e ac ­

torii , d e faţă. Cu s ch imbă r i l e a s t ea d e ,guvern, m a i ştii... ?.

Când u n u l ma i cu ra jos î n t r e a b ă t imid : — „E vorba să vii la Na ţ iona l n e n e

S tanc iu le ? — ,,Nu, p rec izează f i resc exce len tu l

i n t e r p r e t a l lu i B. Shaw.. . Nu" . Ca şi când nici o d a t ă n u s 'ar fi gândi t şi n ' a r Fi fost v o r b a d e s p r e as ta .

Şi feţele ac tor i lo r se l u m i n e a z ă din nou.

„nu exista"

C ă ac idu l Al. C a z a b a n n u p r e a dă pace confraţ i lor lui , a ţ i văzu t -o ch ia r la aceas tă rub r i că . N u e d e m i r a r e ca şi ei c au t ă să se r ă z b u n e cum pot. D o v a d ă ,ur» m ă t o a r e a î n t â m p l a r e :

Acum câ tva t imp, u n t â n ă r cu înfăţ i ­ş a r e p rov inc i a l ă c au t ă pe umor i s tu l nos­t ru la u n a d in redac ţ i i l e d in Cap i t a l ă . Nu e r a acolo şi n imen i nu - i ş t ia ad re sa , când tocmai i n t r ă p e uşe AI. S tamat iad . T â n ă r u l nos t ru p rov inc ia l e î n d r e p t a t să î n t r e b e p e nou l veni t :

— „Vă rog, d o m n u l e , nu şt i ţ i d -voas t r ă u n d e s t ă sc r i i to ru l C a z a b a n ?"

Şi m i r a t a u t o r u l „Pa rabo le lo r lu i Sta­m a t i a d " :

— „Scr i i toru l C a z a b a n ? Scr i i toru l Ca ­z a b a n ? Nu ex i s t ă ' ' !

T â n ă r u l r ă m â n e t r ăzn i t : — „ D o m n u l e vă rog... Şi S t a m a t i a d c ă u t â n d m e r e u pe gân­

d u r i : — C a z a b a n ai zis ? Scr i i to ru l C a z a b a n ?

Nu ex i s t ă . — D o m n u l e eu sunt v ă r u l lui... Cum

să nu ex i s t e ? — V ă r u l lui ? oi fi v ă r u l lui , d a r n u

exis tă . C e a ma i n e a g r ă d i s p e r a r e a r fi cupr ins

pe t â n ă r u l vă r d a c ă n ' a r fi fost l ă m u r i t d e c ă t r e ce i la l ţ i Йіп redacţii?, ' d e s p r e micile m a n e v r e l i t e r a re .

" ~ SCENA I

Autorul, Directorul (In cab ine tu l d i rec toru lu i )

A U T O R U L . — Ştii, sun t amăr î t , după repe t i ţ i a de e r i . Sunt convins că O m e r uu ştie d e loc rolul .

D I R E C T O R U L . — Nenişoru le , oa re nu eşt i tu ace la ca r e l-ai c e r u t ?

Şti, că t e -am p r e v e n i t aşa că nu- i vina mea. Pub l i cu lu i îi p l ace mul t O m e r . O să ţie şi a s ta p â n ă o t rece . D eo camd a t ă , as ta ţ ine încă şi O m e r , se h i zue p e as ta . Şi e om c ă r u i a nu- i poţ i s p u n e ceva. Ai v r u t să-1 ai , îl ai ; el n ' a r e decâ t să încaseze, acum.. .

Ui te ce-i d r ă g u ţ u l e a m să pu i eu p e cineva. T e a j u n g p e scenă !

SCENA II

Autorul, Omer (Pe scenă)

AUTORUL. — Ascul tă , nu-mi p lace tocmai ce ţi-a ce ru t p a t r o n u l să faci eri.. .

OMER. — T r e b u i a să-i spui , nen i cu l e ! Mie îmi spui ? T u ţ i -ai făcut p iesa . Tu ai d r e p t u l s ă o faci să j o a c e cum vrei .

A U T O R U L . — E a t â t d e pl ic t is i tor ! Ce a r fi dacă i-ai s p u n e tu că nu simţi scena aşa ?...

OMER. — Atunc i o să a ibă pică pe mine . Nu mă duc .

A U T O R U L ( resemnat ) . — Va schimba poa te d u p ă sfatul t ău .

OMER. — In tot cazul ma i s igur dacă i se face cea mai mică obse rva ţ i e .

S C E N A III

Omer, Directorul

(In a v a n s c e n ă pe c â n d a u t o r u l convor­b e ş t e cu o mică i n t e r p r e t ă , în fundu l scenei) .

OMER. — Ce-i curios, nici la în tâ ia repe t i ţ i e , nici Ia a doua , nici la a t re ia , nu ma i r egăsesc i m p r e s i a b u n ă ce a m avu t Ia l ec tu ră .

E sec, e banal . . . I s 'ar p u t e a s p u n e poate să-şi p r e l u c r e z e ac tu l a l doilea. .

D I R E C T O R U L . — Mai mul t o să-1 s t r i ­ce. Şt iu eu ce poa t e să facă, acum. E în s t a r e să a d u c ă o c iornă, c a r e să nu p r e a a ibă rost . D a r dacă i se va s p u n e să mo­difice, n 'o să v a d ă ma i l impede şi v a fade pros t i i . J u c ă m piesa aşa cum e. Ce-o fi să fie !

OMER. — Şi a tunc i , cum rămâne indicaţ i i le c a r i ni le-a t r imi s . Şi când t gândeş t i că t r e b u i e să te prefaci că « cul ţ i a şa ceva !

D I R E C T O R U L . — El n ' a avut nid i d a t ă cea ma i mică ide ie de lucrul avai scenei . D in fer ic i re , în faţa mea, nu i d r ă z n e ş t e să se ames tece .

SCENA IV

( D u p ă r epe t i ţ i a gene ra l ă . Aplauze 1

tu l d e î m b e l ş u g a t e s a l u t ă numele ani ru lu i . Şi fe l ic i tăr i le de s tu l de numero se a u p ă r u t s incere . P e scenă, se cred des tu l în i sbândă . A u t o r u l crede pod cam p r e a mul t ) .

A U T O R U L ( îmbră ţ i ş ind în mod solei pe d i r ec to r ) . — I a t ă p e m a r e l e om t ea t ru că ru i a îi d a t o r e s c succesul mei| (Lui O m e r , c a r e se l a să îmbrăţişat). '. u i şoru le , ai fost genia l . M'ai făcut câşt ig încă o i z b â n d ă f rumoasă .

OMER. — C p astfel de p iesă ! N'ai serj n imic mai f rumos ! Ia r acum, nu \ î mic.

EPILOG

A 4 o u a zi> p r e s a es te rece , vânzarealj cassă cam s labă . A u t o r u l rugându-i 1 suflet să n u des t ă inu i a scă cuvintele, c r ed in ţ ează r â n d pe r â n d l a vreo sp rezece amici , şi cu aceeaş eincenffl că a fost înşe la t d e î n t r e p r e t a r e şi ce lă r i t d e regisor .

T r a d . de P A U L B. MARIA

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 281

e r a r a c u m i n t e

Se ş t i e că înainte de a se consacra li-l erature i , Pierre Mac O r l a n se o c u p a cu d e s e n m u l pentru a-şi câşt iga ce le nece­sare existentei. în t r ' o zi el p r i m i clin pâ r ­lea unui industriaş foa r te zgârc i t o co-mamdă : trebuia să facă un desen suges­tiv şi patru a l e x a n d r i n , car i să se rvească unei reclame.

- Iti voi da cincizeci d e franci p e n t r u desen, dacă va fi foar te m a r e . Câ t des ­pre ce i patru a l exand r in i , î ţ i voi d a do­uăzeci ş i cinci de franci , dacă....

- Aveţi înc redere în mine , îl î n t r e ­rupse M a c Orlan, î i voi face foar te lungi . I lipsi

Ganzért, pe v r e m u r i d i rec to r admin i s ­trativ a l Teatrului Rega l d i n S tu t tga r t , refuza incontinu l u i W a g n e r d e a - i r e ­prezenta operele sale, pe mot iv că d u r a t a lor îngreuna buge tu l admin i s t r a ţ i e i , r e ­prezentaţiile prea lung i neces i t ând o con­sumaţie neobişnuită d e gaz. To tuş a sa l t a t de reclamatiile pub l icu lu i , G u n z e r t se hotărî să reprezinte „ T r i s t a n şi Lsol-l a \ d a c ă Wagner va r e d u c e d i n o p e r a

sa „o jumătate de o r ă d e muzică ' ' . Econo­mia d e gaz astfel rea l iza tă , s p u n e a el, îi va permite să p lă tească d r e p t u r i l e d e au ­tor, p e cari le r ec lama W a g n e r .

•Imi este cu desăvârilre imposibi l , ob­servă maestrul. Nu numa i că n u voi face nici o tăietura, dar vă in te rz ic să omite{i o,singură notă din ope ra mea .

Şi pentru ce ? s t r igă G u n z e r t . Să rămână numa i î n t r e noi doi

scumpul meu domn, r ă s p u n s e confiden­ţial Wagner. Sunt ac ţ ionar al companie i J"' gaz.

In anii cari p r e c e d a r ă m o a r t e a sa, Oe-• k«5v — căruia îi p l ă c e a u foar te mul t orgele de Barbaria — îşi da regu la t obo­lul său unui bă t rân f laşnetar , c a r e v e n e a

• In fiecare Duminică sub fe res t re le lu i să-i cânte vre-un menue t , s a u vre -o ro ­mánja învechită. El sfârşi p r i n a d e v e n i confidentul nenoroci r i lor aces tu i ce r şe ­tor, care, ştiind că a r e d e a face c u u n muzician, nu îşi numea „p r i e t enu l ' ' decâ t . domnul coleg.

Acesta îl făcea pe D e b u s s y să zică su­râzând : - Era cu s iguran ţă mul t m a i s incer

decât toţi ce mă n u m e a u respec tuos : scumpe maestre !

într'o audientă, papa Leon XIII decla­ra lui Jean de Bonnefon, înc l ina t r es ­pectuos în fata lui :

l - Fiule, fericirea suf le tu lu i t ău şi ne -I norocirea liniştei ta le , e s te c ă a i r e s -I periat dogmele şi a i a t aca t pe r soane l e , i Şi totuş dogmele car i s u n t e t e r n e nu a u ' nevoie să se răzbune , pe când oamen i i uri sunt trecăeori, fac acest l uc ru d in loite puterile l o r .

b a i z c i r

C E T A T E A C I N E M A T O G R A F U L U I

D i n t r ' u n r a p o r t oficial a l „ C e n t r a l Cas t i ng A g e n c y d 'Uo lywood" af lăm u r ­m ă t o a r e l e : „Din 6000 de f igu ran te a l e ce tă ţe i c inematogra fu lu i , u n a s ingură luc rează , în mij locie , cinci zile p e săp tă ­mână . P e n t r u aceas t ă m u n c ă ea p r i m e ş t e cam 40 de do l a r i , s a l a r iu l z i lnic a l unei f i gu ran te fiind d e 8,32 do la r i . O p t d in aceste; 6000 d e f igu ran te găsesc d e luc ru p a t r u zile pe s ă p t ă m â n ă , douăzec i şi u n a sun t o c u p a t e t re i zile d i n şcase.

Ce le la l t e , ad ică 5970 de f iguran te , gă-srsc d e lucru p e n t r u d o u ă zile, o zi sau ch ia r d e l o c ' .

U n a semenea soma j ar t r e b u i să descu­ra jeze şi p e cei m a i î n d â r j i ţ i pos tu lan ţ i şi to tuş t r e n u r i l e car i sosesc l a Hol ly ­wood a d u c în f iecare zi câ te o î ncă rcă ­tu ră impozan t e d e aces te „ex t r a -g i r l s " .

UN F R U M O S R A I D T R A N S A F R I C A N

Avia tor i i f rancezi C o m i l l o n şi G i r a r -dot a u î n t r e p r i n s pe d e - a s u p r a con t inen­tului afr ican un ra id magnif ic . P leca ţ i clin Bou rge t în p l i n ă noap te , a u a j u n s d i n t r ' u n s ingur zbor la Co lomb-Becha r , dousp ivzece o re m a i tâ rz iu .

D u p ă ce s 'au ap rov iz iona t cu cele ne ­cesa re şi s 'au r e p a u z a t c â t e v a o re , a u t r a v e r s a t în pl ină n o a p t e S a h a r a , a t e r i ­zând la Tombuc tu , d u p ă douăzec i şi pa­t ru d e ceasur i de la p ă r ă s i r e a Pa r i su lu i . D e acolo au p leca t la B a m a k o şi apoi la D o k a r .

In tot t impu l zboru lu i , cei doi av ia ­tor i n u s 'au d i r i j a t decâ t d u p ă unde le T. F. F-uluJ.

FILMUL IN STATELE-UNITE

Di rec to r i i să l i lor d e c inema indepen­d e n t e s tud iază pos ib i l i t a t ea d e se g r u p a sub un reg im coopera t iv , p e n t r u a rezista con t r a t r u s t u r i l o r .

Se a n u n ţ ă că o su tă de săli d e c inema­tograf de pe coasta d e r ă să r i t a u fost a-r a n j a t e în v e d e r e a u n o r r e p r e z e n t a t u l u i cu f i lme vo rb i toa re .

Şi tot în S ta t e l e -Uni t e se a n u n ţ ă o e x p e r i e n ţ ă foar te i m p o r t a n t ă în domeniu l c inema tog ra fu lu i . Irnir'uni l a b o r a t o r d in H o r t a d a l e se l u c r e a z ă la un a p a r a t , c a r e să r e p r o d u c ă la d i s t a n ţ ă p r in T. F . F., imagin i a n i m a t e p r i n s e de un „ o c h i ' e-lect r ic .

P e d e a l tă p a r t e j u r n a l u l corpora t iv F i l m - D a i l y a n u n ţ ă că n u poa t e să se p r e v a d ă încă r e a l i z a r e a ciocmaitografu-lu i la domic i l iu p r in T. F. F. Aceasta ar fi pentru anul 1933.

c a r i c a t u r a z i le i

MÂNDRIE

CLIENTUL .- Noul che lne r p a r e foar te m â n d r u azi...

MAITRE d ' H ü T E L - U L : C r e d şi eu ! A făcut azi cea d in tâ iu greşea lă l a soco­teală.

( P a s s i n g S h o w )

SA SALVAM A P A R E N Ţ E L E

— Nu le da a t â t a l u s t ru ! F i d r ă c i a dracului . . . sunt c and ida t socialist .

UN DEBUT

BOXEURUL L O V I T : Laşule. . . m 'a i lo­vit tocmai u n d e m'a pocni t n e v a s t ă - m e a eri .

(Comoedia)

282. — UNIVERSUL LITERAR

earîi reœieafe in e i l r a s r SFÂRŞITUL lui GUY de M AUPASSANT Georges Normandy

S'a srris mult despre viaţa nuvelistului şi romancierului atât de celebru, Guy de Maupassant. lată însă o carte — ledată mai jos în extrase — în care, cu un larg spirit documentar şi bogăţie de izvoare, ni se înfăţişează sfârşitul tiagic, mai puţin cunoscut, al lui Mau/ assant. O serie întreagă de generaţii, stigmatizate de semnele unei necruţătoare maladii, a păstrat ascuns filonul eredităţii.

In Guy de Maupassant acest filon izbucneşte, cauzând durerosul lui sfârşit.

t Guy de Maupassant la 28 de ani

G e o r g e s N o r m a n d y poves t ind şi încer ­când să n e exp l i ce t r ag icu l sfârş i t a l m a r e l u i scri i tor , c a r e a fost G u y de Maupassan t , î n t r e p r i n d e o o p e r ă de l ica­tă, a t â t p r i n t r ag icu l ei subiect , cât şi p r in i nce r t i t ud inea ş t i in ţe i med ica le de atunci .

MISTERUL ATAVISMULUI

P o s e d ă m p u ţ i n e l ă m u r i r i p r ec i s e des­p r e s t a r e a ps ih ică şi m o r a l ă a s t r ăbu ­ni lor lui Maupassan t .

Bunicu l lu i d u p ă ta tă , Louis de Mau­passan t e r a p r o p r i e t a r u l unui d o m e n i u agr icol la „Neuv i l l e -Champ-d 'O i se l (Sei-ne- Infè r ieure )" . S'a î n s u r a t cu o c reo lă din insu la Bourbon D-ra M u r r a y , a că re i a d m i r a b i l ă f rumuse ţe e r a mai ales c a r a c ­ter iza tă , p r i n ochii ei s u p e r b i p e c a r i îi r egăs im în tocmai în f igura lui G u y d e Maupassan t .

Din p a r t e a mamei , c u n o ş t e a n doar o bun ică d-na Bér igny , c o n t i m p o r a n a d-nei Deshou l i è r e s . A lăsa t câ t eva ver ­sur i e l egan te , sp i r i tua le , şi fusese în co re sponden ţă cu cei m a i i n t e l i gen ţ i oamen i a i t impu lu i ace lu ia .

P a u l de Po i t t ev in bun ic d u p ă m a m ă , s'a î n s u r a t cu o d - ră T h u r i n , fiica unu i a r m a t o r , a cărei f rumuse ţe a fost mul t t imp ce lebră . Din aceas t ă căsă to r ie s'a născut Pau l -AUred Le Po i t t ev in şi Lau ­

ra Le Poi t tev in , m a m a lu i G u y şi Her ­ne de Maupassan t .

Şi acum sunt nevoi t să deviu b r u t a l — ca şi a d e v ă r u l .

Evident , în p r i v i n ţ a e r ed i t ă ţ e i , a t â t ca în or i şi c a r e a l ta , t r e b u e să te fereşti de or ice s is tem de or ice m a n i e şti inţifi­că. Specia l iş t i i cei m a i competen ţ i , r ecu­nosc în aces t domen iu mi s t e ru l — şi p r o b a b i l că va ex i s t a veşnic. Cu toa te că legile lui sun t a p r o a p e necunoscu te , —• e r e d i t a t e a nu es te o bază p r e a fragilă când es te vorba d e G u y de Maupassan t . Ea n e furn izează a p r o a p e toa te compo­nen te l e aces te i „forţe* 1 i n t e l e c t u a l e şi fizice şi ind ica ţ ia ge rmen i lo r de s t ruc t i v i ce p u r t a în ea însăşi delà or ig ină .

Vom încerca să vedem aceas ta , ma i de лргоаре . Se cu n o aş t e c a m a r a d e r i a lu i F l a u b e r t şi a sorea lui Ca ro l i na cu Al­fred şi L a u r a d e Poi t tev in .

Alfred e r a cel mai m a r e d in g r u p . Sclipitor d e ve rvă in te l igen tă şi spir i t , e l avea a s u p r a formaţ ie i in te lec tua le a ce­lor trei c a m a r a z i ai săi o in f luen ţă con­s ide rab i l ă .

T ine r i i îşi p e t r e c e a u t i m p u l în l 'Hôte l de Dieu ' ' din R o u e n u n d e locuia doc to ru l F l a u b e r t .

C o r i d o a r e l e în tunecoase , s in i s t re , a l e acestei vech i case , spec tacolu l c o n t i n u u al d u r e r e i şi a l boalei , au p r o d u s fa ta l un e ţec t t r i s t a s u p r a sp i r i tu lu i şi ne rv i ­lor celor p a t r u c a m a r a z i , înc l inându- i sp re pes imism.

E î n t r ' a d e v ă r mişcă to r d e cons ta ta t , când s tud i ind în de ta l iu v ia ţa lu i Alfred de Poi t tev in , o b s e r v ă m că toa te p reocu ­pă r i l e , t o a t e d o r i n ţ e l e , toa te ne l i n i ş t i t e se regăsesc în tocmai la nepo tu l său, a şa d u p ă cum se r egăseş t e imensu l lui o rgo­liu, sp lend id defect c a r e a fost şi a l Laure i şi a l î n t r ege i familiL

Mai m u l t ă încă — via ţa o b s c u r ă a lui Alfred de Poi t t ev in a p a r e ca o sch i ţa fidelă, a vieţei »lor ioase a lui Mau p as ­san t c a r e s e m ă n a şi fizic dea l t fe l , u imi­tor u n c h i u l u i său.

T r e b u e să ne o c u p ă m şi d e s t a r e a fi­zică şi m e n t a l ă a Laure i d e M a u p a s s a n t , femee i lus t ră , m a m ă e x e m p l a r ă , m e r i ­tând să î m p ă r t ă ş e a s c ă g lor ia f iului sau, că ru ia i-a dezvol ta t şi format in t e l igen ţa aşa c u m fra te le s ă u Alfred, o fo rmase şi dezvo l t a se pe a ed.

I a 12 D e c e m b r i e 1873 G u s t a v e F l a u ­ber t , c red inc iosu l ei c a m a r a d d in copilă­rie îi scr ie : „...Mă nel in iş teş t i cu s lăb i -c i r n e a şi a n e m i a de ca re îmi vo rbeş t i . . ' ' Şi ia răş i d i fe r i te d o c u m e n t e din a n u l 1877 na a r a t ă c ă d-na d e Maupas san t sufe­

r ea g r a v de o a f ec ţ iune a c ă re i manifei-ta r i atât de d ive r se d e r u t a u Facnltalei de med ic ină . C â ţ i v a p rac t i c i en i ai fa» liei, a u c rezu t că poa te fi vo rba de „Se­ni» 1 ' (Expl ica ţ i e a că re i va loa re vom cu­noaş te mai t â r z iu ) . In anu l 187S Guy scr ie lu i F l a u b e r t „...Marna se simte foar te r ău şi nu poa t e pă ră s i Etretat..' ma> d e p a r t e „...e c o n d a m n a t ă să stea tu­rna' în în tune r i c , l u m i n a o face să |ipf de d u r e r e .

Şi doc toru l CroLsset scr ie lui Ctij „. . .regret ceeace îmi spune ţ i despre bia­ta d-s t ră m a m ă . Nu a r fi mai simplu să-i găsifi o casă d e s ă n ă t a t e ?

La 6 F e b r u a r i e 1879 a u t o r u l lui ,& l ambo ' ' scr ie i a răş i Iui G u y de Maupas­sant „. .Ceeace îmi spu i d e s p r e mama la, m ă îng r i j e ş t e , mă în t r i s tează , te plan; din toa tă inima... ' ' Şi la 27 a le aceleaşi lun i îl î n t r e a b ă cum se mai simte bia­ta ta m a m ă ' ' . A n u l vi i tor el scr ie nepU tei sa le C a r o l i n e : „Ceeace es te siguri că G u y suferă foar te mult . A r e probat aceeaş i n e v r o z ă ca şi mama lui ' ' .

O s c r i s o a r e ined i t ă — document de i i m p o r t a n ţ ă cap i t a l ă — scr isă d e doctoral A u b é (locuia în Rouen) ne desluşeşte D-na d e M a u p a s s a n t a sufer i t întreaji v ia ţa d e boală n u m i t ă „de Graves" , cele­b r u l doctor d in Dub l in .

NELINIŞTI...

F r a n ç o i s Tas sa r t , c red inc iosu l valeţii lu i G u y d e Maupas san t ş t ia să obeent şi să re ţ ină . Ştia să şi tacă or i decâteJii m e m o r i a nu- i e r a p r e a s igură sau да ştiimţa î-o dicta . Aceas ta face „Amintiri l e " lui a t â t d e i n t e r e san t e . Intr 'o zi poves teş te e l — s t ă p â n u l său, constatai că p ă l ă r i a îi e r a d e m o d a t ă îi spuse :

„— . . .Trebue să-mi comand alta, cai în a f a ră d e p ă l ă r i i l e d e pâs lă , celelal sun t obl iga t să le fac p e măsură. A capu l a t â t de ro tund , că nu mai pot ф nimic gata . C a p u l aces ta perfect şi ah» lu t r o t u n d pe c a r e îl a v e m fratele rat şi cu mine , n e vine , d u p ă cele ce ne poves t i t m a m a , de là b ă t r â n u l doct! al casei , c a r e la sos i rea noas t ră pe li me, ne-a lua t pe genuch i , iăcându-nei bun masa j i u capu lu i ,

T e r m i n â n d p r i n ges tu l cu care oii m l îşi r o t u n j e ş t e pe r fec t oala, îi spu m a m e i :

„— Vedeţ i d o a m n ă , i-a m făcut un Л ro tund ca u n măr , fiţi s igură , mai Iii ziu. va a v e a un c r é e r foar te activ şi o l te l igenţă d e p r i m u l ordin.... Şi mă M t r e b d e m u l t e ori , d a c ă masa ju l bunul!

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 283

,}i bătrânului doctor, a s u p r a t â n ă r u l u i i meu crcer, frământat de o a n u m i t ă ma­riiéra, îmi permite să dau azi , cu a t â t a •trinţă, lucrări ap roape b u n e " .

Intensul iicestui fapt s e m n a l a t e m a r e , Guy, vorbind astfel, înce rca să se a m ă -fească singur — căci vom vedea , că e r a

de atunci p r a d ă mu l to r g r a v e ne ­linişti. Opt luni după aceas ta la 13 N o e m b r i e

1889, află moartea f ra te lui său , d u p ă ce •sistase la internarea lui , scenă e c u r t ă pe un tragic neuitat, şi p a t r u a n i mai ;târziu, atunci când se c r ede în p l i nă pferţă moare în casa de s ă n ă t a t e a doc­torului Blanche. Tinereţea lui Mau passant a fost e x ­

ilai de activă. Isprăvi le lui la E t r e t a t , ducea pe mare via(a pescar i lo r îm-

părţind toate pericolele, sun t poves t i t e [In toate memoriile sa le .

In vârstă de douăzeci de an i , în t impu l ifizboiului, după ce a l e r g a s e şi u m b l a s e jjoaptea întreagă, face a doua zi ciuci-iprezece leghe pe jos, d o a r m e pe o pia­tră, in frigul unei peş ter i , şi a p r o a p e de iii prins de inamic, e sa lvat g ra ţ i e fugei • rezistentei sale. F u n c ţ i o n a r la un mi­nister, locuia afară din Pa r i s , se scula înainte de a se face ziuă, vâs lea pe Sena, era in Paris înainte de zece d iminea ja , •c închidea într 'un b i rou u n d e luc ru l

aal terminat, scria ve r sur i , nuve le , ro­dii pentru a nu-şi u i t a „meş te şugu l ' '

-scara vâslea iarăşi, şi asta nu-1 împie-fca, ca până târziu noap tea în P a r i s şi la afară de Paris să se d e d e a la ce l eb re nenumărate aventur i d e d ragos t e a câ­tor povestire foarte l iberă făcea b u n u l u i Haubert atâta bucurie. Or i , cel mai vi­foros lopătr.r din Cambr ige , nu e obli-

să lucreze într 'un b i rou, şi dacă Ca -unova şi-a risipit şi el v igoarea , nu a hceput să scrie decât la vâ r s t a când s'a vazur obligat să t r ăească în t r ' o c u m i n -

mie definitivă.

Suntem în anul 1888. G u y d e M a u p a s -at lucrează la romanul s ă u „For t com-

pela Mort". N u e mare s c h i m b a r e în s ta­ta ochilor săi. Refracţia v izuală nu a triat. Bolnavul e acum incapab i l d e a servi de ochelari. P r e f e r ă să c i tească

•ochii deschişi deşi vecie foar te s lab cu linii stâng. Iar în „For t connue la Mort ' ' perâ. care ca şi toate ce le la l te , con ţ ine üt de mult clin g â n d u r i l e şi senza ţ i i l e

Maupassant (autorul ce mai mul t ca ti care altul, .şi-a scris căr ţ i le , cu însăşi (mea, sufletul şi inima Ini sfâşiată) s t r i -jtalde groază atât d e mul t t imp î n ă b u -Iizbucneşte Mă î n t r e b dacă nu sun t

foarte bolnav, mi-e a t â t d e bilă (ceeace făceam îna in te cu a t â t a p la ­tte.... Nu mai am nimic în créer , n imic schi, nimic în mână.. . Acest efort i -il spre muncă este e x a s p e r a n t ,

h anul 1889, an în ca r e d u p ă c u m spu-I doctorul Soflicr, Maupassan t i n t r a în lalizia generală, nici o s c h i m b a r e în 14 ochilor. Şi mai tâ rz iu s t ran i i l e fe­mme de autoscopie e x t e r n ă es te u n

halucinaţie din cauza că re i a t e ai in faţa ta însuţi, ca şi c u m ai fi la persoane identice. G o e t h e şi Musset suferit şi e i aceste fenomene .

Spre sfârşitul anului , d u r e r i l e d e cap it mereu mai dese. Sfătuit da p r i e t e n i I n d u s de doctorul Caza l i s în E lve ţ ia de întâlneşte pe sc r i i to ru l A u g u s t e nchain venit şi el să-şi od ihnească o leală nervoasă, dobând i t ă în Pa r i s ,

şopti lui Dorcha in :

„L 'am a d u s aci p e n t r u a-1 face să crea­dă, că nu a r e decât o n e u r a s t e n i e tot ca şi d-ta. D in neno roc i r e , boa la lui , nu es te

• a d- ta le , e foar te g r a v ă , deal t fe l , ve i ve­dea-o s ingu r .

A u g u s t e D o r c h a i n a pub l i ca t în „An­nales"' d i n 3 Iun i e 1900 de ta l i i i n t e r e s a n t e din t i m p u l p e t r e c u t acolo.

„... Au fost p e n t r u m i n e zi le or ib i le , căci din cauza obosele i n e r v o a s e ce a-veam de îngr i j i t , îmi e r a d u r e r o s de g reu ба supor t a t â t fizic cât şi mora l , con t inua vo lub i l i t a te a lui Maupas san t c a r e nu n e p ă r ă s e a a p r o a p e d e loc. S t a r e a lui de ne­b u n i e nu ma i p r e z e n t a niai o îndoia lă . Se manifes ta ma i a les p e n t r u forma do r in ţ e i d e m ă r i r i .

Mi se l ăudă , de a fi a v u t în G e n e v a

dacă n u a r a v e a familie, t a t ă b ă t r â n , o b i a t ă m a m ă b ă t r â n ă .

T u r b u r a r e a lui se mani fes ta , câ te oda­tă şi pub l i c : î n t r ' o zi a v e a î n t â l n i r e cu u n negus to r , la o r a şase. P e la o ra două , v e d e p e Maupassan t , i n t r â n d . Mira t îl î n t r e b ă ce î n s e a m n ă as ta . F o a r t e calm Maupas san t îi r ă s p u n d e :

— Na ! e curios . La ceasul m e u e şap­te şi c r e d e a m că am în tâ rz ia t .

C â t e v a a n e c d o t e în felul aces ta şi tot P a r i s u l vo rbeş t e cu f renez ie şi or ib i lă la­ş i ta te de n e b u n i a lui . Şi, vai , ea n u în­târz ie , î n t r ' o d i m i n e a ţ ă Maupas san t des­ch ide u n j u r n a l . Şi cu în ţ e l ea să groază , c i teş te că e n e b u n .

...„Ese d in casă", ne s p u n e Louis G a n -d e r a x , „şi, nu mai ştiu în ce v i t r ină , vede

Plaja delà Etretat In 1886

(unde a s ta t n u m a i u n ceas) o p r i m i r e somp tuoasă şi a p r o a p e r eg eas că la d. de Ro thsch i ld .

Sau, a r ă t â n d u - m i u m b r e l a lu i r u p t ă şi c o m u n ă s p u n e a :

— „Acest gen e x t r a o r d i n a r d e u m b r e ­le, n u s e vând decâ t în t r ' o a n u m i t ă p r ă ­văl ie în c a r t i e r u l Sa in t -Honore şi reco-m a n d â n d u - l e a n t u r a j u l u i p r in ţ e se i Mp-tilda, a u c u m p ă r a t pes te cincizecL

Şi a d o u a zi, a r ă t â n d u - m i bas tonu l : —• Cu bas tonu l ăs ta m 'am a p ă r a t în t r ' o

zi con t r a a t re i hofi ce m ' a u a t aca t în fa(ă, şi t re i câ in i t u rba ţ i în s p a t e ' .

Doctor i i s a n a t o r i u l u i d in C h a m p e l d â n -du-şi s e a m a de ce n a t u r ă es te ne rvoz i t a ­tea lui, l-au forjat p r i n mici n e p l ă c e r i şi persecu ţ i i să p ă r ă s e a s c ă Elveţ ia .

— „Măr tu r i s e sc că şi p e n t r u m i n e în­s u m i " s p u n e D o r c h a i n „p leca rea lui a fost o u ş u r a r e , r epe t îmi e r a g reu să su ­p o r t fizic ceeace m o r a l s u p o r t a m cu a t â t d e d u r e r o a s ă cu r ioz i t a t e : a cea s t ă vo rbă ­r i e con t inuă şi d e m e n t ă .

î n t o r s la Pa r i s , c â t e v a lun i ma i t â rz iu î n t r e b ă p e doc to ru l F r e n u y :

— Nu crezi că m e r g sp re n e b u n i e ?.... Dacă es te aşa, a r t r e b u i să mă înş t i in ţa ţ i . I n t r e n e b u n i e şi m o a r t e nu ezit : a l ege rea m e a c făcută .

Totuş i , nu voia să sufere . Mai mul t ca nici odată , c e r e a j u t o r e t e ru lu i , f ă ră să se p r e o c u p e d e u r m ă r i l e aces tu i abuz . C o r p u l , c r e e r u l mai a les , dev in maş in i d e t r a c a t e , s u r m e n a t e d e n e b u n i e . Oh I

afişat u n b u l e t i n : A g r a v a r e a s t ă re i d-lui Maupas san t ! A p r o p i a t a lu i i n t e r n a r e în­t r 'o casă de s ă n ă t a t e .

L u ă t r e n u l şi a l e r g ă să-şi l in iş tească mama .

D u p ă c â t e v a zile î n t o r c â n d u - s e în P a ­ris, îşi a r a n j a hâ r t i i l e şi scrise ul t i ­mele dor in ţ i . Unu i p r i e t e n scr ie : „Adio, nu ai să ma i m ă v e z i ' .

E r a exac t . La 5 D e c e m b r i e , î n t r ' a d e v ă r , sc r ie a-

voca tu lu i său, c a r e d u p ă m o a r t e i-a ad­m i n i s t r a t a v e r e a : „...Sunt a t â t d e bo lnav , mi-e t e a m ă că voi m u r i în câ t eva zile !

„.. .Timp d e c inc i sprezece zile, u r m e a z ă Louis G a n d e r a x , ez i t ă : se gândeş t e la du ­r e r e a m a m e i , p e c a r e o a d o r ă .

Şi t imp de c inc isprezece zile, casa îi es te a sa l t a t ă , d e d i fe r i ţ i oamen i , r epor ­t e r i sau nu, ce v in din c u r i o z i t a t e şi d u p ă informaţ i i .

T i m p de c inc isprezece zile, p r i m e ş t e j u r n a l e (p r imeş te ci l iar e x p e d i a t e în plic r ecomanda t ) ; în p r i m a pag ină , la u l t ime­le nou tă ţ i , se d i scu tă n e b u n i a lu i . C ineva îi s p u n e :

— „Ce i m p o r t ă ? d in m o m e n t ce nu es te aşa .

„El r ă s p u n d e s implu . — „Nu es te aşa , da r aşa va fi'*. Şi el cât v ro i a d e mul t , ca aceas t a să

nu fie. A veni t C r ă c i u n u l , şi i a tă şi mis te ru l

nop ţ i din 24 sp re 25 D e c e m b r i e . François., a t â i d e do rn i c în de ta l i i in-

ш. U N I V E R S U L L I T E R A R

teresante, de câ te or i c rede el, că poa te vorbi , p ă s t r e a z ă de da t a aceas ta o l ă u d a ­b i l ă d iscre j ie .

î n t r e b a t , c red inc iosu l serv i tor , mi-a r ă s p u n s c u m a i p u t i n ă s p o n t a n e i t a t e ca d e obicei :

„ . . .Asupra l egende i d e s p r e p l i m b a r e a făcută n o a p t e a p e m a r e cu două d o a m n e , es te abso lu t fals... dea l t f e l ca t o a t e l e ­gende le .

î n t r ' o zi, a v r u t să facă s ingur o p l im­b a r e s p r e Gras se . D u p ă câ tva t imp se în ­toarce , ştii chemându- ş i s e r v i t o r u l î ncepe să-i s p u n ă s t r i g â n d : că a în t â ln i t pe d ru ­mul c imi t i ru lu i , o u m b r ă o fan tomă, şi c ă îi es te frică, foar te frică.

C o n t i n u a să abuzeze de e ter , p e n t r u a nu suferi , p e n t r u a u i t a p e n t r u a se a m ă ­ra poa te . î n t r ' o d i m i n e a ţ ă a eşit gol, în cu r t ea vilei sale, c e r â n d în u r l e t e , e t e ru l , pe c a r e a i casei îl a scunsese ră .

C e d r a m ă î ng roz i t oa r e se p e t r e c e a în suf le tu l aces tu i om d e geniu , c a r e a jun ­sese să u r a s c ă d a r u r i l e sa le şi „să viseze, î n to rcea la o s t a r e an imal ică , în c a t e t răeş t i , te bucu r i , f ă ră să s u f e r i ' .

D -na de M a u p a s s a n t n e poves t e ş t e : „ In mi j locu l u n u i p r â n z l a vi la Ravene l ­les în Nissa u n d e locuiam, G u y a începu t să a iu r eze . V o r b e a d e s p r e o p i l u l a c a r e a înghi t i t -o şi c a r e 1-a p r e v e n i t d e u n e v e ­n iment e x t r a o r d i n a r . In fata u imi re i ge­ne ra le , tăcu. î n c e p u să fie t r i s t şi p r â n ­zul se s fârş i î n t r ' o t ă c e r e a p ă s ă t o a r e . C u toa te l ac rămi le , i m p l o r ă r i l e mele , în loc să se culce , v ro ia să se î n t o a r c ă dlmediat la Cannes. . . închisă , ţ i n tu i t ă în casă, d e boa la m e a :

— „Nu pleca fiul meu ! l -am rugat , nu [deca !

„M'am agă ţa t d e el, l-am i m p l o r a t p l ân ­gând, m i - a m t â r â t fa p i c ioa re l e lui, bă ­t r â n e ţ e a m e a nepu t inc ioasă .

Şi-a u r m a t veden ia l u i î n c ă p ă ţ â n a t ă . Şi l - am văzut a fundându - se în noap t e , exa l t a t , n e b u n , a i u r ând , ducflndu-se, nu ştia u n d e , b i e tu l m e u copil.

Să u r m ă m . T r a g e d i a va a v e a loc. G u y de Maupassan t , ne rvos foar te t ă ­

cut, s e î n toa r se la C a n n e s . Se p l â n g e c re ­dinciosului se rv i tor , de d u r e r i v io len te in spa te . P e la unsp rezece d u r e r e a p a r e c a l m a t ă şi F r a n c o i s se r e t r a g e . Mai t â r ­ziu, a u z i n d zgomot în c a m e r a s t ă p â n u l u i său, a l e a r g ă :

— „ l a t ă ce a m făcut F ranco i s ! Mi -am tă ia t gâtul. . . E un caz absolu t s igur d e n e b u n i e !".

Doc to ru l c h e m a t în g r a b ă i-a făcut cu­să tu r i l e necesa re . Ochi i lui m a r i se fixa­se a s u p r a nos t ră , c e r â n d u - n e câ t eva vor­be de m â n g â e r e , d e spe ran ţ ă . L ' am con­su l ta t cu cuv in te l e ce le ma i l i n i ş t i t oa re ce l e -am p u t u t găsi. In fine, c a p u l îi se încl ină, p loape l e s e închiiseră, adormi i " .

RUINA

Maupassant nebun ! „Even imen t foar­te p a r i z i a n !''

Socie ta tea şi m a r i l e co t id iane , zbâr -nă iau , ca u n s tup c lă t ina t . Feme i l e sup ra exc i t a t e , snobi fer ici ţ i d e a a v e a u n b u n subiect de conve r sa ţ i e , r e p o r t e r i lacomi de nou tă ţ i s enza ţ i ona l e , geloşi în fine, a că ro r a t i t u d i n e a fost de sgus t ă toa r e , toa­tă a c e a s t ă l ume , a sp ionat , a ins inua t , a i nven ta t , d u p ă b u n u l lor p lac .

Se d ă d e a pub l i cu lu i de ta l i i p a s i o n a n t e : vagonu l în c a r e a fost t r a n s p o r t a t a u ­to ru l r o m a n u l u i : „ O v ia ţă" , a v e a No. 4-21

Aflau, că m a r e l e scr i i tor , p u r t a la sed-b o r â r e a d in tretn o b a z m a în j u r u l gâ tu­lui, i a r c u v e r t u r a şi pa l t onu l , n u r e u ş e a să-i a s c u n d ă în î n t r eg ime c ă m a ş a d e forţă. Maupassan t , gen iu l c r e a t o r a a tâ ­tor capo d ' ope re da t în m â n a aces tor b r u t e , ce d u r e r o s spectacol .

C a s a de s ă n ă t a t e a doc to ru lu i B lanche e r a s i t ua t ă în s t r . Ber tou , a p r o a p e d e ves t i ta s t r a d ă R a y n o u r d , p l ină de a m i n ­t ir i , l i t e r a r e şi a r t i s t ice , u n d e cu 7 an i î na in t e G u y de Maupassan t , t r ă i a fru­moase ceasu r i .

La 7 I a n u a r i e 1892, G u y de Maupas ­sant , t r e c u p r a g u l , u n d e op t sp rezece lunii ma i t â rz iu , m u r i .

Louis G a n d e r a x , a c ă r u i p r i e t e n i e a fost d i s c r e t ă şi î n ţ e l eap tă , ne-a lăsa t câ­t eva a m ă n u n t e . E i nd igna t d e toa te co­m e n t ă r i l e m u r d a r e ce s 'au făcut în j a r u l

ţ D - п а Hervé de Maupassant

boalei lui Maupassan t , de ind i sc re ţ i a n e ­de l ica tă a pub l i cu lu i . A da t o r d i n e s e ­v e r e să n u i se mai dea j u r n a l e l e în ca r e se c o m e n t a u n e b u n i a luai, şi să se in te rz ică pe r soane lo r s t r ă i n e de a-1 vizita.

E r a u zi le c â n d c e r e a să luc reze , să scr ie — să scr ie ges tu l pe ca re de a t â t e a or i 1-a făcut şri, c u a t â t succes, s p u n e a : „. . .vreau să scr iu, cum a m sc r i s şi cri.... Acesf* , ,eri ' ' a t â t de î ndepă r t a t , şi când i se a d u c e a p e n t r u scris, nu p u t e a şi a i u r e a l a con t inua

„ F r a t e l e meu î n g r o p a t de zece an i , s 'a în tors azi d iminea ţă , Şi s'a îneca t în Sena... mi s'a da t o doc tor ie c a r e mi-a zăpăc i t min tea , n u ma i a m in imă, nu mai a m c r c e r , nu m a i a m ficat. A făcut o g a u r ă în p i a t r ă , şi El a veni t azi d i ­m i n e a ţ ă să m ă assas ineze în pat....

„Cu s i g u r a n ţ ă mi -au a r s casa din Paris. . . .

„Mă. a scu l ţ i î m p ă r a t e ? Sun t a t â t e a c r ime , a t â t e a crime.. . .

La 29 I a n u a r i e vo rb ind cu c ineva ima­g inar îi s t r igă :

— „Minţi , minfi ! Nu es te adevărat . . . . Eu nu m ă n â n c , aii m ă î m p ă r t ă ş e s c !"

Mai t â r z iu se spe r i e : — „E imposib i l . Vinul a l b es te vop­

sea şi F r a n ç o i s a mur i t . A mur i t î m p u ş ­ca t cu mor f ină !....''

Vo rbea foar te des f ra te lu i său, îii vor ­b e a ceasu r i în t reg i în p ic ioare , l â n g ă zid. Din când în când ascu l t a r ă s p u n ­sur i ce p ă r e a că i se fac. H a l u c i n a t se în f ie rbân ta :

— „ T r e b u e să s t ingi toiate focurile, mănăs t i r i lo r» . Hervé , H e r v é ! Toţ i vor să mă omoare . Să a r d ă hâ r t i i l e . O m o a ­r ă j anda rmul . . . lmpiedică-1 să scrie.. . e tc .

La 31 I a n u a r i e , c o m a n d ă u n d e j u n p e n t r u m a m a , cumna ta , n e p o a t a şi f ra­

te le său Care sun t aci, d a r nu ;ii uşa s ă p o a t ă in t r a ' ' . (Amint i rea fam sale, n u s'a ş t e r s n ic ioda tă câmpiei min te ) .

Dim zi în zi, nenoroc i tu l , se învârte) se zba te , î m p r e s u r a t de nebun ia la d o a r m e d e loc nop ţ i d e a r â n d u l , saai or i foar te p ros t .

Şi p r ă b u ş i r e a u r m e a z ă , oribilă, di roasă , monotonă. . .

L a 1 4 A p r i l i e î ncepe să fie indifei Ia tot ce se pe t r ece . In fine, sfârşiţi nu mai e r a decâ t o u m b r ă .

P R Ă B U Ş I R E A

S'a sfârş i t . Gen iu l , p r i n a că ru i p r i m e căr|

ceau f io rur i d e s ănă t a t e , vigoare, t r e i ţ e , c a r e cău t a b u c u r i a de a trăii i u i o p e r ă î n t r e a g ă a fost numai Iu in te l igen tă , agoniza în primăvara lui 1 8 9 2 p r i n t r e pomi, flori şi orbiiii î n t r ' u n p a r c tăcut . Aceas tă dezagrç a u n u i co rp h e r c u l e a n u rma tă de buş i r ea u n u i suflet de eli tă, a durai t r u s p r e z e c e lun i .

C â t e oda tă becur i l e scur te însă cum, rev in , v io lent d a r calmâlj l e p e d e .

In O c t o m b r i e n u ma i voia să se b r a c e . In D e c e m b r i e cu mpltă jre înce rca să m ă n â n c e .

In Mai, în u r m a dese lor accese Ц vuls iuni ap i l ep t i ce G u y de Mau] nu mai p u t e a sta în picioare.

La 1 4 Iun ie , noi c r ize , chinuesc t r u p . In s ea r a zilei dè 2 8 crizei n u â n d v io len te , toţ i spe rau , că u l t imele ceasu r i .

E ra a b i a agonia . A pe r s i s t a t p â n ă la 2 Iulie. „Las a l t o r a " închee au toru l

N o r m a n d y ' ' g r i j a d e a face un s u p r a a t â t o r ches t iun i filozofice, liiice şi l i t e r a r e . F ă r ă a eşi din n o a s t r ă d e b ie ţ i oamen i , lipsiţi di p u t e m to tuş i inv id ia şi p lânge toi aces t m a r e om c a r e a t ingând îna l t e cu lmi a l e glor iei , a fost de nemi loasă zei ţă N e m e r i s în s! rea p r ă p a s t i e a în tuner icu lu i ni scufundat cu ges tu r i şi strigăte ш

(edit. Albin Michel,

OGCïïJVDTi WS. v a v a s p u i M i

LAGBEHE S H I C I U S C A T A , Л І С І В І Ш

n u fardează, dar fiind uneuroaiH i pătrunde Intradevăr In pom pielii k Înviorează epiderma, o mkidiaiil

' el avantajează luciul natural • ' al tenului D v . Ea menţine '

Pudra D v . P U D R A SIMON

TIP, ZIARULUI . .UNIVERSUL", STR. BREZOIANU Nr. 1 1