7/23/2019 Scrutinul Majoritar Uninominal

http://slidepdf.com/reader/full/scrutinul-majoritar-uninominal 1/6

Scrutinul majoritar uninominal

Se vorbeste mult in ultima vreme despre necesitatea lansarii unei initiative de

inlocuire a actualului mod de scrutin din Romania cu scrutinul majoritar uninominal.Inainte de a incepe o discutie despre avantajele si dezavantajele fiecarui mod de

scrutin trebuie semnalat faptul ca se face o confuzie intre termenii de "vot" si "scrutin".

Desi aceasta nu afecteaza substanta discutiei, lucrurile trebuie lamurite. Votul este maidegraba o notiune teoretica, care reprezinta manifestarea optiunii unei persoane intr-o

anumita privinta (in general cand este vorba de alegerea unor reprezentanti atunci cand

are de ales intre mai multe variante. Votul poate fi desc!is, secret, prin corespondenta,obligatoriu, etc. insa nu poate fi uninominal, majoritar, etc. Scrutinul este o notiune ce

defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezinta diferite

modalitati de prelucrare(procesare a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind

rezultatele votului.

  Daca ar fi sa se utilizeze o comparatie din domeniul informaticii as zice cavoturile sunt datele introduse intr-un calculator, iar rezultatul unui vot este diferit in

functie de programul (modul de scrutin folosit pentru prelucrarea datelor. u trebuiedeci facuta o confuzie intre termenii de "scrutin" si "vot", lucru demonstrat si de faptul ca

si in alte limbi e#ista termeni diferiti pentru aceste doua notiuni. In engleza pentru scrutin

se folosesc cuvintele "poll" sau "ballot" iar in franceza "scrutin", pentru vot e#istind inambele limbi cuvintul "vote".

  $odul de scrutin adoptat de o tara nu este o garantie pentru o activitate politica

corecta si eficienta. %uterea unei tari (si bunastarea cetatenilor acesteia este data de ocombinatie intre o economie puternica si un sistem politic decent (nu ideal. In momentul

de fata se socoteste ca o economie puternica se bazeaza obligatoriu pe proprietate privata

asupra mijloacelor de productie si pe e#istenta unei piete libere de desfacere a produselor.In privinta sistemului politic se socoteste ca un sistem bazat pe alegeri libere a unor reprezentanti in parlament este un sistem politic decent, capabil sa raspunda nevoilor 

cetatenilor. &arile care sint socotite puternice au un sistem economic de tip capitalist si un

sistem politic de tip democratic (alegeri libere, multipartidism, majoritatea decide pentrutoata colectivitatea.

  'asind la o parte sistemele economice,putem spune ca sistemele politice in

vigoare in tarile dezvoltate, desi toate de tip democratic, difera mult in privinta alegeriireprezentantilor cetatenilor in parlamentele respective. In nici un caz nu se poate spune

ca,deoarece in S) este in vigoare scrutinul majoritar uninominal, acesta ar trebui

adoptat de toate celelalte tari care vor sa devina la fel de puternice ca S). Daca acest

lucru ar fi fost adevarat, atunci democratia ar fi fost asociata nu numai cu "economia de piata libera" ci si cu scrutinul majoritar uninominal. *eea ce merge bine in S) nu este

obligatoriu sa mearga bine in Romania sau in alta tara. Dovada este faptul ca +ermania,

aponia, lvetia si alte tari socotite dezvoltate nu copiaza sistemul de desemnare areprezentantilor in parlament folosit in S).

  De cele mai multe ori sistemul in vigoare intr-o anumita tara este mentinut in

functie numai de catre traditie si de faptul ca a dat rezultate multumitoare. ) incerca sa-lsc!imbi poate insemna, in cazul unei tari care merge bine, o initiativa care poate duce la

7/23/2019 Scrutinul Majoritar Uninominal

http://slidepdf.com/reader/full/scrutinul-majoritar-uninominal 2/6

dezastru sau la intarirea democratiei in tara respectiva. Deoarece rezultatul este incert, in

general se prefera sa se lase pe loc sistemul e#istent. In cazul unei tari care merge prost

(Romania sau care nu merge atit de bine pe cit ar trebui (de e#.ranta sau Italia se poatesc!imba modul de scrutin, pentru a vedea daca acesta era de vina pentru situatia tarii

respective. ranta a facut acest lucru si in ultimii /0 de ani a sc!imbat de doua ori modul

de scrutin, insa rezultatele intirzie sa apara, dovada ca altceva este de vina pentru faptulca ranta isi pierde in continuare influenta in uropa si in lume.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

 )ctualul mod de scrutin din Romania este de tip proportional, pe baza de liste,acest mod de scrutin avand avantajul ca asigura reprezentarea in parlament a principalelor 

curente de opinii din societatea romaneasca (cu conditia sa fie sprijinite de mai mult de

12 din cetatenii tarii si dezavantajul ca populatia trebuie sa voteze liste si nu persoane,liste care uneori propun persoane care nu au locuit niciodata in judetul pe care il vor 

reprezenta in parlament. *andidatii se sprijina in campania electorala pe programul partidului pe care il reprezinta, program care este de cele mai multe ori plin de

generalitati si care nu ia in calcul interesele cetatenilor dintr-o anumita regiune a tarii.In cazul adoptarii S$, candidatii ar trebui sa se bazeze in campania electorala

 pe un program propriu,alcatuit in jurul unor angajamente precise, conceput tocmai pentru

a veni in intampinarea intereselor cetatenilor din circumscriptia electorala in care au localegerile. $ai mult, in cazul votarii in %arlament a unor legi care vor influenta decisiv

conditiile de viata ale locuitorilor unei circumscriptii electorale, ar trebui ca

 parlamentarul ales in acea circumscriptie sa se consulte mai intii cu alegatorii sai si nu savoteze conform indicatiilor venite de la conducerea partidului din care face parte.

Scrutinul $ajoritar ninominal presupune declararea drept cistigator al unor 

alegeri, a candidatului care obtine numarul cel mai mare de voturi. S$ se bazeaza peconstituirea unor circumscriptii electorale avind un numar egal de alegatori (numarul este

furnizat de ultimul recensamint de la nivel national si local. *andidatul cu cele mai

multe voturi va reprezenta acea circumscriptie in parlament.

  #ista doua tipuri de S$,cu un singur tur de scrutin sau cu doua tururi descrutin. In cazul S$ cu un singur tur de scrutin (in vigoare in $area 3ritanie, S),

*anada, )ustralia daca intr-o circumscriptie candideaza patru persoane ), 3, *, D si

obtin rezultatele )4/125 34/625 *4/725 D4/82, candidatul * este declarat cistigator. Incazul S$ cu doua tururi de scrutin (in vigoare in ranta, daca luam tot e#emplul

 precedent si consideram ca la primul tur s-au obtinut procentele prezentate mai sus,

rezulta ca se va desfasura un al doilea tur de scrutin la care vor participa doar candidatii

cel mai bine plasati 3 si *. In general acestia incearca sa atraga de partea lor electoratulcandidatilor iesiti din cursa, eventual facind aliante cu acesti candidati. Daca aliantele in

cazul nostru sint de forma )93 si *9D rezulta ca este proclamat cistigator candidatul 3

cu 182 din voturi, fata de :;2 candidatul *.  <piniile ve!iculate pina acum in mass-media romaneasca nu prezinta nici un

dezavantaj al S$, ele sunt in general de un entuziasm nemarginit. nele persoane c!iar 

socotesc ca ar trebui sa se inceapa de urgenta o initiativa de sc!imbare a actualului modde scrutin, care ar purta toata vina pentru comportamentul politicienilor romani fata de

7/23/2019 Scrutinul Majoritar Uninominal

http://slidepdf.com/reader/full/scrutinul-majoritar-uninominal 3/6

cei carora ar trebui sa le reprezinte interesele. %robabil ca persoanele care sunt atat de

entuziaste in privinta S$ nu au aprofundat acest subiect sau au interesul de a impune in

constiinta publica acest mod de scrutin ca fiind unul ideal.  S$ apare intr-o lumina favorabila in opinia multora, pentru ca i-ar face pe

reprezentantii alesi in parlament sa raspunda prompt la cerintele electoratului lor.

&eoretic,un membru al parlamentului ($% ar trebui sa le fie recunoscator celor care l-auales si sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a le asigura o bunastare crescinda. 'ucrurile

nu stau c!iar asa, un $% este si va ramine,indiferent de modul de scrutin,loial in primul

rind partidului pe care il reprezinta. In c!estiunile cu adevarat importante el va votaintotdeauna asa cum a fost !otarit de conducerea partidului.

  n e#emplu este tentativa de demitere a lui 3ill *linton. Republicanii au votat

 pentru, iar democratii impotriva, si din aceasta cauza,desi voturile pentru au fost mai

multe decit cele impotriva, nu s-a atins cvorumul necesar pentru demitere. &eoretic ar fitrebuit ca o mare parte din $% republicani sa voteze impotriva demiterii, pentru ca 702

din populatia S) era impotriva acestei decizii si deci o parte importanta dintre cei care

voteaza de obicei cu republicanii nu erau de acord cu demiterea presedintelui (democrat.

)cest lucru i-a costat citeva locuri in parlament pe republicani la alegerile partiale care auavut loc la inceputul lui 8;;;. Insa acest lucru nu va sc!imba comportamentul $%, pentru

ca ei se tem mai mult de altceva, si anume de pierderea sprijinului partidului lor.%ierderea sprijinului partidului din care faci parte este privita de un $% ca o forma sigura

de sinucidere politica. In cazul in care un $% din S) pierde alegerile si nu mai este ales

in parlament (*amera Reprezentantilor sau Senat la un moment dat, el poate conta pesprijinul partidului pentru a-si redobindi postul la urmatoarele alegeri. Daca acesta a

incalcat disciplina de partid la un moment dat, el poate fi sigur ca la urmatoarele alegeri

 partidul va sprijini pe altcineva.

  )lta necunoscuta cu privire la comportamentul unui $% este mentinerealoialitatii fata de grupul cel mai important de alegatori care l-a propulsat in parlament. u

este sigur ca dupa patru ani acest grup va mai avea aceeasi influenta si de aceea $% au

tendinta sa-si ofere serviciile grupului care va avea cea mai mare influenta la alegerileurmatoare.

  Sa presupunem ca un $% este ales prin S$ cu sprijinul esential al

muncitorilor de la fabrica de confectii din localitate. l observa insa odata cu trecereatimpului ca fabrica de confectii merge din ce in ce mai prost, din cauza importurilor 

ieftine din *!ina, si observa ca in oras se dezvolta o industrie !oteliera cu mari

 perspective. In consecinta, el nu va interveni pentru alocarea de bani de la buget pentru

mentinerea fabricii de confectii, ci va interveni pentru acordarea de facilitati fiscaleinvestitorilor in domeniul !otelier. )cestia vor oferi si locuri de munca dar si bani pentru

campania sa electorala viitoare, bani pe care conducerea fabricii de confectii nu-i mai

 poate oferi. )ceasta politica nu-i va aduce poate o pierdere importanta de voturi de lamuncitorii din fabrica pentru ca o parte din acestia poate ca se gandesc deja sa se

angajeze in domeniul !otelier, sau sa desc!ida mici pensiuni pe langa !otel, pentru turistii

mai putin bogati.  *eea ce trebuie subliniat este faptul ca S$ nu va duce la disparitia grupurilor 

de presiune, dimpotriva, grupurile de presiune cu posibilitati financiare importante sau

care controleaza un numar mare de voturi vor avea in continuare cistig de cauza. %oate la

7/23/2019 Scrutinul Majoritar Uninominal

http://slidepdf.com/reader/full/scrutinul-majoritar-uninominal 4/6

fel de important este si faptul ca un grup de presiune trebuie sa fie activ in permanenta si

nu doar cu ocazia scrutinurilor electorale.

  S$ este un mod de scrutin injust din mai multe puncte de vedere, dintre carecel mai pregnant este acela ca este favorizata prezenta in parlament a unui numar foarte

mic de partide politice. Intr-o democratie,orice cetatean trebuie sa aiba convingerea ca

 poate sa fie ales in parlament daca este sprijinit de un numar suficient deconcetateni,indiferent cit de ciudate sint ideile sale.

  Daca un cetatean nu vrea sa intre in politica in mod direct el trebuie sa fie sigur 

ca poate gasi (sau fonda un partid care sa aiba idei similare cu ale sale, partid pe care sa-lsprijine in alegeri. )cest lucru asigura evolutia societatii umane si permite sa fie luate in

discutie si alte opinii decit cele care s-au impus deja. Dar pe de alta parte, prin intrarea in

 parlament a oricarei persoane care a strins un numar suficient de voturi, se incurajeaza

 prezenta in cel mai inalt for de decizie al tarii a "e#tremistilor". )cestia sint persoane alecaror pareri nu coincid cu parerile majoritatii populatiei si sint uneori radicale, desi este

 posibil ca aceste idei sa fie e#trem de corecte si uneori c!iar vizionare.

  &arile care aleg un scrutin de tip proportional (Romania, Italia, Israel, aponia,

<landa, ngaria, etc. pun pe primul plan diversitatea opiniilor din parlament, iar celecare aleg un scrutin de tip majoritar (S), ranta, $area 3ritanie, India pun pe primul

 plan stabilitatea politica a tarii prin prezenta in parlament doar a principalelor trei sau patru mari curente de opinii. Se poate obiecta insa ca tarile care au adoptat scrutinul

majoritar vor de fapt sa mentina la guvernare in mod indefinit o anumita elita, sufocind

vocea unor curente de opinii care nu convin actualei elite. Dar scrutinul proportional nueste sinonim cu instabilitatea politica (Romania e un e#emplu pozitiv in acest sens, tot

asa cum scrutinul majoritar nu garanteaza aceasta stabilitate (India de e#., unde este

aproape o regula ca alegerile sa fie anticipate.

  #ista insa si un grup de tari (de e#. +ermania si $e#ic care au un scrutin detip mi#t, care imbina scrutinul proportional cu scrutinul majoritar, o parte din locurile din

 parlament (jumatate in cazul +ermaniei fiind atribuite prin scrutin majoritar, iar cealalta

 parte prin scrutin proportional. u personal as favoriza un asemenea tip de scrutin pentruRomania.

  n efect nefast al S$ este folosirea lui pentru a reduce la tacere vocea unui

important numar de cetateni care sprijina un partid incomod. < astfel de procedura estefolosita in ranta pentru a bloca intrarea in parlament a rontului ational (, partid de

e#trema dreapta. )cest partid intruneste sufragiile a apro#./02 din cetatenii francezi,

totusi datorita S$ atunci cind un membru este pe cale de a cistiga un loc in

 parlament (e pe primul loc dupa primul tur de scrutin impotriva lui se coalizeaza (invederea celui de-al doilea tur de scrutin atit fortele de centru-dreapta (R%R si D cit si

cele de stinga si centru-stinga (%S, %*, ecologistii. %artidele de centru dreapta prefera sa

fie ales intr-o circumscriptie mai degraba un comunist decit un membru . )cestcomportament face ca in actualul parlament francez sa e#iste comunisti (care au mai

 putin de 812 din sufragiile electoratului si c!iar ecologisti, dar nici un membru . u

mai e nevoie sa subliniez ca in Romania o asemenea tactica ar fi folosita impotriva%artidului Romania $are, dar poate si impotriva %R. ste posibil ca in &ransilvania

(aceasta este doar o supozitie atunci cind ar fi posibil ca un membru %R sa fie ales in

 parlament, %&*D sa sprijine candidatul %DSR pentru ca sa fie ales acesta, intr-o situatie

identica %DSR urmind sa sprijine candidatul %&*D in dauna candidatului %R.

7/23/2019 Scrutinul Majoritar Uninominal

http://slidepdf.com/reader/full/scrutinul-majoritar-uninominal 5/6

  <ricum, S$ duce mai devreme sau mai tirziu la prezenta in parlament a doar 

trei sau patru partide. In Romania, in situatia de fata este sigura prezenta masiva in

 parlament (in cazul adoptarii S$ doar a %DSR-ului, celelalte partide fiind mult preaslabe pentru a cistiga un numar important de locuri. %arlamentul Romaniei ar cuprinde

doar deputati %DSR (cea mai mare parte, %&*D, %', %D, D$R (poate cu un

nr.sporit fata de prezent. )bsenta %R$ si a %R din parlament cred ca va nemultumi o parte importanta a populatiei Romaniei. %oate mai grav ar fi faptul ca un partid nou

constituit nu va avea sanse sa intre in parlament. In mod normal un partid nou constituit,

care are ceva de spus si gaseste sprijin pentru ideile sale poate intra in parlamentul uneitari dupa :-1 ani de la fondarea sa si poate ajunge la conducerea acesteia (intr-o coalitie

in 80-81 ani. *u adoptarea S$ acest lucru devine imposibil si romanii vor trebui sa se

obisnuiasca cu faptul ca actualele partide vor conduce Romania pentru eternitate sau pina

la o noua revolutie.  In S), modul de scrutin de tip S$ este de vina in parte pentru participarea

foarte slaba a populatiei la alegeri(:0-102, multi americani considerind ca nu isi

regasesc propriile idei in platformele politice ale republicanilor sau democratilor.

&entativele de constituire a unui nou partid politic cu impact national au fost infructuoase pina acum. De citiva ani a aparut %artidul Reformei, sprijinit financiar de catre

miliardarul Ross %erot, insa fata de sumele c!eltuite pentru promovarea partidului,rezultatele sint foarte slabe, acest partid reusind de-abia in acest an sa cistige un post de

guvernator si acest lucru mai degraba datorita personalitatii candidatului propus, un fost

"=restler",cu opinii mai degraba neortodo#e despre multe probleme sociale si politice.  n alt defect al sistemului S$ deriva din faptul ca populatia unei tari sau a

unui oras nu are aceeasi densitate in toate zonele si in plus este in continua miscare,

migrind dintr-o regiune in alta in cautare de locuri de munca mai bune, etc. Din aceasta

cauza este necesar ca o data stabilite granitele circumscriptiilor electorale, aceste granitesa fie redesenate periodic, pentru a tine cont de miscarea populatiei. )cest lucru a fost

folosit de multa vreme pentru un truc, numit "gerr>manderism" care asigura un numar 

sporit de parlamentari pentru partidul care traseaza granitele circumscriptiilor electorale.  Sa presupunem ca 10.000 de cetateni din orasul +atesti (oras

imaginar,asimilabil 3ucurestiului, avind o forma identica cu forma Romaniei trimit un

reprezentant intr-un parlament unicameral. +atestiul, avind 100.000 de locuitori ar trebuisa aiba astfel 80 circumscriptii electorale. Singura constringere pentru desemnarea

granitelor circumscriptiilor este ca acestea sa aiba un numar de locuitori cit mai aproape

de 10.0000. %artidul care se afla la putere poate desena o circumscriptie cu 10.000 de

locuitori care sa cuprinda teritoriul orasului reprezentat pe !arta Romaniei de judeteleIlfov, Dimbovita, &eleorman, %ra!ova si Ialomita. Insa in aceasta situatie reprezentantul

ales ar face parte din partidul de opozitie (acest lucru se bazeaza pe comportamentul

electoral al locuitorilor zonei la ultimele alegeri. De aceea el va desena o circumscriptiecare sa cuprinda teritoriul orasului reprezentat pe !arta Romaniei de judetele Ilfov,

Dimbovita, )rges, Vilcea si +orj. In acest fel el se va asigura ca in aceasta circumscriptie

va fi ales candidatul partidului sau. umele procedeului (dat in 878/ vine de la lbridge+err>, guvernator al $assac!usetts-ului. )cesta a desenat o circumscriptie electorala

(favorabila partidului sau cu o forma e#trem de ciudata, ceea ce a facut ca o persoana sa

observe asemanarea cu o salamandra. *ineva a replicat ca nu este vorba de o salamandra,

ci de o "gerr>mandra". Desi acest procedeu este vec!i, el este folosit si in zilele noastre in

7/23/2019 Scrutinul Majoritar Uninominal

http://slidepdf.com/reader/full/scrutinul-majoritar-uninominal 6/6

S), uneori pentru a impiedica minoritatile care sint grupate intr-o anumita regiune sa

aiba o putere prea mare, lucru care a facut necesara interventia unei decizii a *urtii

Supreme de ustitie in 8;76.

CONCLUZIE

%opulatia Romaniei este divizata asupra oportunitatii sc!imbarii actualului modde scrutin, unii preferind actualul sistem, altii preferind S$ iar altii preferind un sistemmi#t. %oliticienii actuali (cu citeva e#ceptii, indiferent de orientarea lor, nici nu vor sa

auda de sc!imbarea actualului sistem si trebuie tinut cont ca o parte importanta a

 populatiei Romaniei va asculta opinia politicienilor de profesie. )cestia nu vor ezita safoloseasca argumente cu impact emotional pentru a bloca orice discutie la nivel national

asupra S$.

De e#emplu, la o emisiune de dezbateri politice de pe un post de televiziune, undeputat a e#pediat in / minute intrebarea moderatorului despre oportunitatea S$ in

Romania. l a spus ca acest mod de scrutin nu se potriveste Romaniei (partial are

dreptate, dar a mai spus ca din cauza acestui mod de scrutin, la inceputul secolului unul

dintre 3ratienii importanti pentru istoria tarii a fost invins intr-un astfel de scrutin, la3raila, de catre un circiumar local.

  *u alte cuvinte, acest mod de scrutin va duce la prezenta in numar mare in

 parlament a "circiumarilor locali", adica a oamenilor de afaceri,care eventual isi"cumpara" electoratul prin oferirea de locuri de munca. Si aici, desi e#agereaza, s-ar 

 putea sa aiba ceva dreptate, mai ales ca doi senatori au propus deja un proiect legislativ

de introducere a S$. Desi este posibil ca acesti doi senatori sa doreasca o sc!imbare amodului de scrutin, care lor li se pare necesara si salutara, este totusi necesara precizarea

ca unul dintre ei este un prosper afacerist (lucru recunoscut de el insusi intr-o emisiune

&V in judetul pe care-l reprezinta in parlament, iar modul de scrutin de tip S$ il

avantajeaza, avind resursele financiare pentru a-si organiza propria campanie electorala,

fara a avea nevoie de sprijinul partidului sau, care il poate pune sau nu primul pe lista.  S$ este o inventie umana si poate fi folosit atit pentru scopuri nobile cat si

 pentru scopuri josnice. S$ nu este medicamentul minune pentru sistemul politicromanesc, atins grav de bolile numite incompetenta si coruptie. In el insusi, acest mod de

scrutin nu este ideal si nu trebuie privit ca salvatorul sistemului politic romanesc.