Scrisoarea - -cdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Ucigasul Abc Agatha... ·  · 2014-09-05t.lciSarul...

5
I Cuprins Cuvint-inainte / 9 l. Scrisoarea . -..... -.... l0 2. in afara povestirii c6pitanului Hastings . . . . . 3. Andover 4. Doamna Ascher ...,,..25 5. Mary Drower .........31 6. Scena crimei ........ .........38 7. Domorl Partridge qi domnul Riddell .......48 8. A doua'scrisoare ......54 i- Crima de la Bexhill-on-Sea ......63 10. Familia Barnard t7 18 73 79 85 89 o? 105 115 I 19 t26 I Jlt 143 153 159 t6s I l. Megan Bamard . . . . 12. Donald Fraser . . I 3. O gedin@ 14. Cea de-a treia scrisoare I5. Sir Carmichael Clarke . . 16. ln afara povestirii cipitanului Hastings . . . . 17. Trecerea timpului . 18. Poirot line un discurs 19. Via Suedia 20. Lady Clarke 21. Descrierea unei crime . 22. in afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 23. ll seplembrie. Doncaster 24. in afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 174 25. ln afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 177 26. in afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 180

Transcript of Scrisoarea - -cdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Ucigasul Abc Agatha... ·  · 2014-09-05t.lciSarul...

I

Cuprins

Cuvint-inainte / 9

l. Scrisoarea . -..... -.... l02. in afara povestirii c6pitanului Hastings . . . . .

3. Andover4. Doamna Ascher ...,,..255. Mary Drower .........316. Scena crimei ........ .........387. Domorl Partridge qi domnul Riddell .......488. A doua'scrisoare ......54i- Crima de la Bexhill-on-Sea ......6310. Familia Barnard

t718

73

79

85

89o?

105

115

I 19

t26I Jlt

143

153

159

t6s

I l. Megan Bamard . . . .

12. Donald Fraser . .

I 3. O gedin@

14. Cea de-a treia scrisoare

I5. Sir Carmichael Clarke . .

16. ln afara povestirii cipitanului Hastings . . . .

17. Trecerea timpului .

18. Poirot line un discurs19. Via Suedia

20. Lady Clarke21. Descrierea unei crime .

22. in afara povestirii cdpitanului Hastings . . . .

23. ll seplembrie. Doncaster24. in afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 174

25. ln afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 177

26. in afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 180

27. Crima de la Doncaster .........1E328. ln afara povestirii cdpitanului Hasrings . . . . 19029. La Scotland Yard ..... ..-....1gg30. ln afara povestirii cdpitanului Hastings . . . . 20331. Hercule Poirot pune intreberi ...........20532. gi prinde o vulpe . ............2t333. Alexander Bonaparte Cust . -...22034. Poirot explicd .......22715.Final . . . . . . . . . . . . . . 246

Cuvint-inainteal clpitanului Arthur Hastings, O.B.E.I

in prezenta istorisire a mea, am apelat la un procedeupe care l-am mai folosit, ;i anume acela de a pune inlegdturd numai intamplirile 9i scenele la care am fost

Irezent. IatI de ce anumite capitole sunt redate la per-

soana a III-a.Vreau sa-mi asigur cititorii ce pot garanta pentru

intimpldrile narate in aceste capitole. Daci mi-am per-

mis utilizarea unei anumite licenle poetice in descrierea

gindurilor ;i a sentimentelor anumitor persoane, este

pentru cd sunt de pirere ci mi-am notat toate detaliiledestul de minulios s,i pot adduga cd toate aceste date au

fost ,,validate" de insuqi prietenul meu, Hercule Poirot.

ln concluzie, weau sd precizez c5, dacd am insistat

F relaliile personale secundare care s-au dezvoltat dreptumare a acestei ciudate serii de crime, este pentru cd

elementul uman qi detaliile intime nu pot fi niciodatdignorate. Hercule Poirot mi-a demonstrat odate, intr-unmod foarte dramatic, ce o poveste de dragoste poate fi oconsecinld secundare a crimei.

in ceea ce prive$te elucidarea misterului ABC, nupot afirma decit cd, dupd pdrerea mea, Poirot a fost cuadevlrat genial in modul in care a pldnuit totul, pro-cedAnd altfel decdt toli cei care au incercat sd rezolvecazul inaintea lui.

I Order ofBritish Empire (n.tr.)

Capitolul I

SCRISOAREA

in iunie 1935. m-am inrors acasd de la ferma mea dinAmerica de Sud pentru o perioadd de aproximativ gaseluni. Trecusem prin momente dificile acolo gi, asemenearestului lumii, sufeream de pe urma crizei. Era necesarsi mi ocup de diverse afaceri in Anglia si sim{eam cd nuaveau si fie profitabile decet dace md implicam perso_nal. Solia mea a rdmas sd se ingrijeascd de fermi.

Unul dintre primele lucruri pe care le_am fecut candam sosit in Anglia a fost s6J caut pe vechiul meu pri_eten, Hercule Poirot_

L-am glsit instalat intr_un apaftament modern dinLondra gi l-am acazat (iar el n_a putut nega) cI aleseseacea clidire numai datoritl aspectului ei geometric 9i al- propo4iilor sale.

Da, prietene, dar nu ti se pare ci aceastd simetrie eextrem de pldcuti? mi-a replicat poirot.

I-am rispuns cd, in opinia med, exagereazd cu pd_tratele, dupl care, ficind aluzie la o glumd veche. l_amintrebat dace in aceastd construclie ultramodemi gdinileerau dresate se facd ouI pdtrale.

Poirot a rds din toatl inima.

^ ..- Cum de [i-ai amintit gluma asta? Ei bine, nu!

$tiinfa n-a reugit ince sd educe gdinile in a9a fel incit sisatisfaci gusturile epocii moderne; incd mai fac oud dediferite dimensiuni qi culori!

t.lciSarul ABC ll

Mi-am cercetat prietenul cu multd afecliune. Se lineaexfem de bine qi pirea ce nu imbitrenise decit cu o zifati de ultima oard cand ne vdzuserdm.

- Elti in formd, Poirot. i-am zis. N-ai imbdftanitdeloc. De fapt, daci aga ceva e posibil, aS putea spune cd

ai mai puline fire albe decdt la ultima noastri intilnire.Poirot mi privi zdmbind.

- $i de ce n-ar fi posibil? E chiar adevdrat.

- Vrei sI spui cd pdrul t6u devine din grizonat negrugi nu invers?

a - Exact!

- Dar, din punct de vedere qtiinlific, e imposibil!

- Ba nu.

- Totuqi, e foarte ciudat. E impotriva firii.- Ca de 'obicei, Hastings, ai o minte frumoasd gi

inoient5. $i vdd cd anii n-au schimbat acest lucru. Tuobservi un fapt gi ii oferi solulia in acelagi timp, fdrd s61idai seama de ceea ce faci!

L-am privit descumpdnit.Fdrd a spune un cuvint, merse in dormitor, de unde

se intoarse cu o sticli pe care mi-o inm6n6.Am luat-o, neinlelegind mare lucru. Pe sticle scria:

Ravivl - Penfru a reda pdrului nuanla lui naturald.

Revivit nu este o vopsea de pdr. Disponibild incinci nuanle: cenugiu, castaniu, roqcat, laten-inchis,negnr.

- Poirot, am strigat eu, -ti-ai vopsit pirul!

- in sf;irqit te-ai prins!

- Deci asta e cauza penFu care pirul tiu pare multmai negru decdt ultima oard cind ne-am vizut.

Exact!

t2 C.4""6"C|i'fr- O, Doamne, am exclamat eu revenindu-mi din goc.

Probabil ci data viitoare cdnd md voi intoarce acasd tevoi gdsi purtind mustatd false sau faci gi asta deja?

Poirot siri ca ars. Mustala fusese intotdeauna punc-tul lui sensibil $i era foarte mandru de ea. Cuvintelemele il atinseri undeJ durea mai tare.

- in nici un caz, mon omi! Md rog Domnului caziua aceea sd fie cAt mai indepirtati. Mustald falsd!

Quel horreur!$i ca sd mE asigure de autenticitatea indiscutabili a

mustdtii sale, o risuci cu putere.

- $i e inci $i foarte stufoasi, dupd cdte observ, amremarcat eu.

- N'est ce pas? in toati Londra nu existd mustalImai grozavi ca a mea.

,,$i nici o meserie ca a ta", am adiugat eu in g6nd,dar n-a; fi indriznit si-l rdnesc pe Poirot spunind astacu voce tare. in schimb, l-am intrebat dacd mai profesadin cind in cind.

- $tiu ci te-ai retras acum ceva timp...- C'est vrai. M-am retras sd pot cultiva dovlecei!

Dar exact atunci s-a petrecut o crimi, aga cd am trimisdovleceii la dracu'. Iar de atunci - qi gtiu foarte bine cevei crede despre asta - sunt ca o primadoni care iqi totrepeti spectacolul de adio la nesmr$it!

Am izbucnit in ris.- Cam aqa s-au petrecut lucrurile. De fiecare datd

ziceam: e ultima oard. Dar, imediat, se ivea ceval $i tre-buie sd recunosc, prietene, cd n-am nici cea mai micddorinfA sd mA retrag. Daci micile celule cenugii nu suntpuse la treabi, ruginesc.

- inleleg. Le pui la treabS, cu cumpltare.

- Exact. imi permit sA aleg. Lui Hercule Poirotnu-i revine decdt crema crimelor.

tErulABC 13

- $i a fost destuld cremi in ultima vreme?

- Pas mal. Cu pulin timp in urm6 am scipat ca pnn

uechile acului.

- De un eqec?

Poirot Piru s,ocat.

- Nu, nu. Numai cd, etr'' eu, Hercule Poirot' am fost

h un Pas si fiu doborAt'

Am fluierat surPrins'

- O crimd indrdznea!6!

- Nu atat indrdzneald' cat neglijente' precizi Poirot'

t5sta e cuvantul, neglijenti' Dar se trecem peste asta'

Hastings, sA ;tii ce, intr-un fel, te consider mascota mea'

- Chiar aqa? in ce sens?

Poirot nu-mi r6spunse direct, dar continui:

. - De inciata ce am auzit cd sosesti miam spus: se va

ivi ceva. Cred ce noi doi vom avea ocazia si vdndm

""u", au in vremurile bune' Iar dacl am dreptate' sigur

ou u" ft uo.tu a" "eva

obiqnuit' Poirot incepu si-gi agite

miinile incintat: Va fi ceva recherchi' delicat' iine "'Rosti ultimul cuvant savurendu-l din plin'

- Pe legea mea, Poirot! Oricine te-ar auzi' ar crede ci

tocmai comanzi cina la Ritz'

- Ce, o crimi nu poate fi comandate? Ba da! InsI eu

cred in soart6, in destin, dacd vrei' Iar destinul tdu este

,e-.i uui aldturi ;i sd md impiedici sd comit o greqeali

de neiertat.

- Ce inlelegi prin greqeald de neiertat?

- Si scaP din vedere ceva evident'

M-am gdndit la rispunsul lui, fErd si-i inleleg insi rostul'

- Deci am intrebat eu zambind' supercrima asta a

al'ut deja loc?

- Pas encore. Cel pu1in"' adic5 "

Cq"^Z"Ol4'&Ficu o pauzi ti o cutd d€ nedumerire i se increli pe

frunte. Miinile lui indreptari automat un obiect saudoui pe care le miqcasem fird sd-mi dau seama.

- Nu sunt sigur, gopti el.Era ceva atdt de straniu in tonul lui incat l-am privit

surprins. Cuta de pe frunte nu dispiruse. Deodatd, denddin cap foarte hotdrit, traversi camera pini la un biroude l6ngi fereastr5. Nu mai e nevoie sI spun cd toate har-tiile erau aranjate impecabil in sertare, astfel incit gdsiimediat ce ciuta.

inaintd cu pagi mdrunli cefte mine, cu o scrisoaredesficuti in mdnd. O citi, apoi mi-o intinse.

- Spune-mi, mon amL ce pirere ai?Am luat scrisoarea, curios. Era scrisi la magini, pe o

hdrtie groasd:

Domnule Hercule Poirot,Vd face o deosebitd plicere sd dezlegafi mistere

care sunt prea complicate pentru neindemanaticanoastre polife britanice, nu-i aqa? Dar e momentulsi v€dem, domnule Poirot cel Istel, cat de istelsunteti de fapt. Poate nu va fi foarte greu si dezle-gali acest mister. CAutali Andover, in data de 2l a

acestei luni.Cu sinceritate,ABC.

Am cercetat plicul, pe care era, de asemenea, un scrisde magini.

- $tampila poqtale WCl, zise Poirot in timp ce mduitam la timbru. Deci, ce pirere ai?

- Cred cd e opera weunui licnit.- Asta e tot ce ai de spus?

- Dar ,tie nu ti se pare cd ar fi vorba de un nebun?

Itrt4ulABC 15

- Aga Pare, Prietene'Voil=i* p"u. ton foarte serios' L-am privit intrigat'

- iu chiar iei chestia asta de bun6' Poirot'

-;;;;btt' mon ami, trebuie luat ln serios' pentru

ci ooate fi foarte Periculos'- 5;,^;t*t;;"';, e adevirat " la asta nu ma gandi-

rm... li"t cee; ce weau se spun e ce scrisoarea asta

il.J a"g*ua o gluma proasls Poate a scris-o vreun

'petr.car"1 cire a exagerat cu trasul la misea' - Commenl? Mdsea' care misea?

- f tt t"f de-a spune' E vorba de un tip {Ecut pul-

*ere, mai bine zis care a blut cam mult'

-^ :'i;;r, Hastings, dar sunt la curent cu intelesul

"ouurr^'lot.i -pttu"rei' Deci, ceea ce vrei tu sd spui este

ci nu poate fir vorba decit despre '* li"t a * "tezi

ce-i vorba de mai mult? am intre-

bat u\mit de dezamigirea tonului siu'"'';"tt";edu ;in cap, plin de dubii' firi si spund

nimic.*'-- Ca-"i fecut cu scrisoarea asta? l-am intrebat'

- io"q fi putut face? I-am arbtat-o lui Japp' care a

r""t aJ u""".si pfrere cu tine' 9i anume cd e vorba de o

ilil;;"#:il;;:"l"uii a' genur dsta in fiecare zi

i;;;J*"d Yard' $i chiar qi eu am po4ia mea de

glumite...- - Dar Pe asta o iei in serios?

Poirot imi respunse incet:

- H"rtingr, "

i"uu legat de scrisoatea asta care nu-ml

place...' Deqi n, mi agteptam, tonul vocii lui md impresioni'

- L^ ce le gindeqti?

Scutote Aii cap, in timp ce lud scrisoarea qi o puse

din nou in birou.-"'-ii i""e

" i.i intr-adevar in serios' ce poli face?