Scrisoare deschisd cdtre noua gi din limba Aurora Marcu Psihoterapiei - Irvin D. Yalom.pdf · de...
Transcript of Scrisoare deschisd cdtre noua gi din limba Aurora Marcu Psihoterapiei - Irvin D. Yalom.pdf · de...
Scrisoare deschisd cdtre noua generafiede psihoterapeufi gi pacienfii lor
Traducere din limba englez6,de Aurora Gal Marcu
IRVIN D.YALOM,MD
Darulpsihoterapiei
W,ro^*,cAnli 1a5grar,r4TE.
Cuprins
Introducere
Mulfumiri
Capitolul t. intatura obstacolele din calea dezvoltdriipersonale ..... .
Capitolul 2.. Evill diagnosticele(Cu excepfia celor pentrucipmpaniile de asigurdri)
Capitolul 3. Psihoterapeutul gi pacientul ca ,,tovardgide drum"
Capitolul 4. Implicdpacientul .
Capitolul5.Fiiincurajator ... .... :..Capitolul 6. Empatia: privegte pe fereastra pacientului . . . . .
Capitolul 7. invald-l pe pacient si fie empatic
Capitolul 8. Pacienhrl trebuie sd conteze pentru tine : . . . . . .
Capitolul 9. Recunoagte-fi gregelile
Capitolul 7A. Creeazd. o terapie noud pentru fiecare
pacient
Capitotut L1.. Actul terapeutic, nu cuvAntul terapeutic . . . ,. . .
Capitolul 12. Participd la programe de terapie personald . . . .
Capitolul 1.3. Psihoterapeutul are mulgi pacienfi, pacientufun singur psihoterapeut. . . . . .
Capitolul 1.4. Conceptul de aici-pi-acum - folosegte-I,
folosegte-l, f olosegte-l
Capitolul 15. De ce sd folosirn concep tul de aici-gi-acum? . . . .
7
15
L7
22
26
28
32
J/
39
43
55
57
58
45
49
52
Capitolul 16. Cum sE te folosegti de aici-9i-acum: ciulegte
urechile
Capitolul 17. Cautd echivalente Pentru aici-1i-acum
Capitolul 18. Analizeazd problemele aici-1i-acum
Capitolut 19. Conceptul aici-gi-acum invioreazd terapia . . . .
Capitolul 20. Folosegte-fi propriile sentimente ca sursd de
informafii
Capitolul 21. Formuleazd cu gt11d. comentariile despre
aici-gi-acum ...:...Capitolul 22.TotrtI este in folosul conceptului de
aici-gi-acum
Capitolul 23. Re-adu totul aici-gi-acumla hecare gedinld ' . . .
Capitolul 24. Ce minciuni mi-ai spus? .
Capitolul 25. Ecranul gol? Uitd de el! Fii real ' .
Capitolul 26.Treitipuri de autodezvdluire a terapeutului . . .
Capitolul 27. Mecanismulterapiei. Fiitransparent! ...... '. '
Capitolul 28. Dezvdluirea sentimentelor despre aici-Vi-acum.
Fd-o cu discrelie!
Capitolul 29. Dezvdluirea vielii personale a terapeutului.
Fd-o cu prudenld
Capitolul 30. Dezvdluirea viefii personale a terapeutului.
Avertismente
Capitolul 31. Transparenla gi universalitatea terapeutului . .
Capitolul 32. Pacienlii se vor impotrivi autodezvdluirii
tale ...Capitolul 33. Fii congtient de vindecarea irgeldtoare
Capitolul 34. Despre facilitarea parcursului pacientului
dincolo de limitele la care ai ajuns tu . . . .
Capitolul 35. Despre ajutorul Pe care ji-l dd pacientul . . . . ' .
Capitolul36. incurajeazd autodezvdluire pacientului . . . . . . .
Capitolul 37. Feedbackul ir psihoterapie . . .
Capitolul 38. Oferd feedback irn mod eficient gi cudelicatele
Capitolul 39. Intensificd receptivitatea la feedback folosind.Pdr|1" 121
Capitolul 40. Feedback: Bate fierul cdnd e rece . . I2gCapitolul 41. Vorbepte despre moarte I2S
Capitolul 42. Moartea ne face viala mai bogatd 127
115
118
60
63
68
71
78
80
82
83
90
91
Capitolul 43. Cum sd vorbim despre moarte
Capitolul 44. Vorbepte despre sensul viefii
Capitolul 45. Libertatea
Capitolul 46. Ajutdpacienfii sd ipi asume responsabilitatea . .
Capitolul 47. Niciodatd (aproape niciodatd) nu lua deciziiin locul pacientului
Capitolul 48. Deciziile: o via regia spre principiile existenfialedebazd
Capitolul 49. Concentreazd-te asuprarezistenlei ir a luadecizii
Capitolul 50. Facilitarea congtientizdrii prin sfaturi
Capitolul 51. Facilitarea deciziilor. Alte metode
Capitolul 52. Condu terapia ca pe o gedinfd continud
130
133
136
138
141.
L44
146
148
152
155
96
100
103
104
106
108
110
113
Capitolul 53. Fd insemndri despre fiecare gedinld lST
Capitolul SL.incurajeazd automonitorjzarea 15g
Capitolul 55. CAnd pacientul plAnge 1.Sg
Capitolul 56. Ia o pauzdintre pacienfi 160
Capitolul ST.Exprimd-li dilemele in mod deschis 161,
Capitolul 58. Fd vizite la domiciliu 164
Capitolul 59. Nu lua explicafia prea in serios . 1,57
Capitolul 60. Tehnici de accelerare a terapiei 171,
Capitolul 61. Terapia ca repetifie generald pentru viald ' ' ' ' '
Capitolul 52. Folosegte nemulgumirea iniliald ca pdrghie ' ' ' '
Capitolul 63. Nu-fi fie teamd sd ifi atingi pacientul
Capitolul 54. Nu crea inuedo sexual cu pacienfii
Capitolul 65. Urmdregte activ aspecte legate de aniversdri
sau subiecte legate de etapele viefii .
Capitolul 65. Nu ignora niciodatd ,,anxietatea produsi
de terapie"
Capitolul 67.Doctore, scapd-md de anxietate
Capitolul 58. Despre cum sd fii cdldul dragostei
Capitolul 69.Anamneza .... .:...."""'Capitolul 70. Investigarea programului zilrric al
pacientului
Capitolul 71. Cu cine este populatd viala pacientului? ' ' ' ' ' '
Capitolul 72. Stai de vorbd cu cealaltd jumdtate
Capitolul 73. Exploteazd terapia anterioard
Capitolul 74. Despre cum sd imparfi spafiul din umbrd
Capitolul 75. Freud a mai ar,rrt 9i dreptate
Capitolul 76.TCC nu este ceea ce se ridicd in sldvi"'
Sau nu te teme de ,,omul negru" TVE - .
Capitolul 77 . Y isele - folose9te-le, folosegte-le,
folosegte-le!
Capitolul 78. Interpretarea completd a viselor? Uitd de ea! ' '
Capitolul 79. Folosegte visele in mod pragmatic: jefuie;te
gi pradd tot ce se Poate .
Capitolul 80. StXpAnegte cateva metode de abordare
a viselor
Capitolul 81. tnvatd despre viafa pacientului din vise ' ' ' ' ' '
Capitolul 82. Acordd atenlie primului vis
Capitolul 83. Ocupd-te cu toatd atenfia de visele despre
terapeut
Capitolul 84. Atenfie la riscurile profesionale
Capitolul 85. Prefuiegte privilegiile profesionale
Note ..
P.S. Interviuri & altele
Note ..
174
176
179
183
187
188
L91.
192
197
198
200
201.
203
204
206
211.
214
2L5
216
223
225
230
233
237
242
245
249
285
Caprrorur 1
lnllturi obstacolele din caleadezvoltirii personale
Pe vremea cAnd mi-am inceput drumul ca tAndr psiho-terapeut, cea mai utild carte Pe care am citit-o a fostNearozn pi dezaoltarea umand, de Karen Homey. $i cel mai utilconcept pe care l-am gdsit i:r carte este cd fiinfa umand areo inclinafie inndscutd spre autorealizarc. Homey considerdcd dac5 obstacolele sunt inliturate, individul se va trans-forma firtr-un adult matur, complet realizat, exact aga cumghinda se transformX fir stejar.
,,Exacta9a cum ghinda se transformd tr stejar..." Ce ima-gine minunat de eliberatoare gi clarificatoare!Mi-a schim-bat pentru totdeauna modul de abordare a psihoterapiei,oferindu-mi o noud viziune asupra muncii: sarcina mea este
sd frrldtur obstacolele care leblocheazdpacienplor calea. Nueu trebuie sd fac totuL nu trebuie sd-i insuflu pacientuluidorinla de dezvoltare, curiozitatea, voinfa, bucuria de a trdlgrija, devotamentul sau oricare dintre miriadele de irsugiricare ne fac si fim pe de-a-ntregul umani. Nu, ceea ce trebuiesd fac este si identific Ai si inl5tur obstacolele. Restul va vmide la sine, prin forfele autorealizdrii, existente in pacient.
imi amintesc de o tAnird vdduvd care avea, curn sPuneaea, ,,inima zdrobTtd": incapacitatea de a mai iubi vreodatd.M-a speriat gAndul ci trebuie sd md ocup de incapacitateade a iubi. Nu gtiam cum sd fac acest lucru. Dar ce-ar fi sd mddedic identificdrii gi smulgerii din rdddcini a numeroaselorpiedici care nu o mai lasd sd iubeascd? Ap putea face asta.
CurAnd am aflat cd iubirea i se pdrea o trddare. A iubipe altul insemna a-gi trida soful morf i se pdrea ca gi cum
18 InvnvD.Yerou.M.D.
ar bate ultimele cuie in sicriul sofului ei. A iubi pe altul lafel de profund cum igi iubise soful (mai pufin nici nu ar_fi
accepiat) insemna cd iubirea pentru soful ei nu fusese sufi-cienf de mare/ sau avusese vreun cusur. Iubind pe altul s-ar
autodistruge pentru cd pierderea gi durerea mistuitoare a
pierderii erau inevitabile. A iubi din nou insemna iresponsa-bilitate din partea ei: era maleficd giblestematd,iar sdrutulei era sirutul morfii.
Am muncit multe luni pentru a identifica toate aceste
obstacole. Luni intregi ne-am luptat cu fiecare obstacol ira-
fional in parte. Dar dupi ce am terminat, procesele interioare ale pacientei au preluat totul: a intahdt un bdrbat,s-a indrigostit, s-a recisdtorit. Nu a fost nevoie s-o invif sd
caute, si ddruiasci, sd prefuiascd, si iubeascd - nici n-ap
fi ptiut cum.CAteva cuvinte despre Karen Homey. Majoritatea tineri-
lor psihoterapeufi nu ii cunosc numele. Deoarece termenulde valabilitate al ideilor teoreticienilor eminenfi din dome-niul nostru de activitate s-a scurtat foarte mult, din cAnd ilrcAnd ii voi mai aminti, nu doar pentru a le aduce un oma-giu, ci gi pentru a sublinia faptul cd domeniul nostru are o
lungn istorie, cu oameni remarcabili care au Pus bazele acti-vitifii terapeutice de astdzi.
O contribulie americani unicd la teoria psihodinamicdeste reprezentati de migcarea ,,neofreudiani": un grup de
clinicieni gi teoreticieni care au reaclionat impotrivaaccentului pus inifial de Freud pe teoria determindrii,conform cdieia dezvoltarea individului este determinatiin mare parte de succedarea aparifiei gi manifestiriiinstinctelor primare.
Neofreudienii in schimb subliniazd ci trebuie sd se ia inconsiderare influenla vasti a mediului interpersonal alindividuluf care ii modeleazi caracterul de-a lungul htregiiviefi. Cei mai renumifi teoreticieni ai acestui concept,Harqr Stack Sullivan, Erich Fromm pi Karen Homey, au fostatdt de profund integrafi pi asimilafi in limbajul 9i practicaterapeuticd incAt suntem cu tofii, fird si 9tim, neofreudieni'
Darul psihoterapiei 19
Acest lucru imi amintegte de Monsieur ]ourdain din piesaBurghezul gentilom a lui Molidre, care, La aflarea definilieicuvAntului ,,ptozd" exclamd plin de uimire: ,,Ca sd vezi,toati viafa am vorbit inprozd gi nici n-am ptiut."
Caprrorur 2
Eviti diagnosticele(Cu excepfia celor peintru
companiile de asigurdri)
Astdzi se dd prea multi importanli diagnosticdrii inpsihoterapie. Cei care conduc sistemul de sindtate cer ca
psihoterapeufii si ajungd rapid la un diagnostic precis, iaripoi sd inceapd o terapie concentrati, de scurtd duratd,conform acelui diagnostic. Sund bine. Sund logic ai eficient.Dar are extrem de mici legiturd cu realitatea. Reprezintdincercarea iluzorie de a conferi precizie gtiinlifici fiinfdriiumane, lucru care nu este nici posibil, nici oportun.
Diagnosticul este fdrd indoiald crucial pentru stabilireatratamentului cazurilor grave cu substrat biologic (de
exemplu schizofrenie, tulburiri bipolare, tulburdri afectivemajore, epilepsia lobului temporal, toxicitate cauzati de
droguri, boli organice sau ale creierului cauzate de toxine,cauie degenerative sau agenfl infecfio9i), dar in psihoterapiade fiecare ziapacienltlor care suferd de afecfiuni mai pufingrave este adesea contraproductirt.
De ce? Dintr-un singur motiv, psihoterapia consti intr-unproces gradat de dezvdluire in timpul cdruia terapeutulincearcf si-l cunoascd cAt mai bine pe pacient. Diagnosticullimiteazi vizittnea, diminueazi capacitatea de a te raportala celdlalt ca persoand. Odatd formulat un diagnostic, avemtendinfa sd ignordm acele aspecte care nu i se integreazi 9isd ne ocupdm prea mult de particularitdfile minore care Parsd-l confirme. Ba mai mult, un diagnostic poate funcfiona ca
o profefie. Relafionarea cu un pacient clasificat ca fiind,,bbrderline" sau ,,isteric" poate tezulta irr stimularea 9i
Darul psihoterapiei 2l
perpetuarea chiar acelor calitd;i. intr-adevdr, existd o lungiistorie a influenlei iatrogene asupra diverselor entitiliclinice, inclusiv controversa actuali despre personalitateamultipld sau amintirile reprimate despre abrzul sexual.Ar trebui privitd cu precaulie inclusiv definirea tulburdrilorde personalitate din Manualul de diagnostic statistic alafecfiunilor mintale (acegtia fiind exact pacienlii care seangajeazd. in psihoterapie de lungd durati).
Care terapeut nu a fost uimit de faptul ci este multmai upor sd pui un diagnostic DSM-IV dupd primulinterviu decAt mai tdrzi;.t, sd zicem dupd a zecea gedinli,cAnd cunogtinlele despre individ sunt mai multe? Nu-i apacd este o ptiinfd ciudatd? Un coleg al meu ridicd problemaaceasta in fala rezidenfilor de la psihiatrie punAndu-leintrebarea: ,,Dacd. ai firceput sau egti pe cale si ftrcepi opsihoterapie personali, ce diagnostic DSM-IV crezi cd arputea folosi terapeutul pentru a descrie o persoani atAt decomplicatd ca tine?"
In psihoterapie trebuie sd urmdm linia subtili dintre oirnumitd dozd de obiectivitate gi nu prea multd obiectivitate;dacd ludm prea fir serios sistemul de diagnostic DSM, dacdchiar credem in clasificiri, atunci este posibil si punem inpericol natura umand, spontand, creativd gi incerti a aven-turii terapeutice. Trebuie doar si ne amintim de clinicieniicare au formulat sistemele anterioare de diagnosticare,acum abandonate, care au fost la fel de competenli, mAndrigi convingi de rezultatele lor ca gi membrii actuali ai comi-tetelor DSM. Cu siguranfd va veni vremea cAnd formatul demeniu dintr-un restaurant chinezesc DSM li se va pdrearidicol profesioniptilor din domeniul sdndtdtii mintale.
Ceprrolur 3
Psihoterapeutul 9i pacientulca ,,tovarigi de drum"
Scriitorul francez Andr6 Malraux descrie un preot de
far| care, dupd ce a ascultat confesiuni timp de multedecenii, rezumd ceea ce a invifat despre natura umand cu
aceste cuvinte: ,,in primul rAnd, oamenii sunt mult mainefericili decAt s-ar crede ... 9i nu existd Persoane cu
adevdrat mature." Toatd lumea - 9i asta ii include pe
terapeufi gi pe pacienfi deopotrivi - este predestinatd sd
cunoasci nu doar partea frumoasd a vielii, ci, inevitabil, pi
partea ei intunecati : deziltui,bdtrAnefe, boald, singurdtate,pierderea celor dragi, sentimentul cX viala nu are sens,
alegeri dureroase gi moarte.Nimeni nu a descris aceste aspecte mai pregnant, dar 9i
mai sumbru decAt filosoful german Arthur Schopenhauer:
La tinerele, cAnd contempldm viafa ce va sd vind,
suntem asemeni unor copii la teatru inainte de a se ri-dica cortina, stAnd acolo veseli 9i apteptAnd cunerdbdare
sd inceapd spectacolul. Este o binecuv6ntare faptul cd nugtim ce se va intAmpla cu exactitate. Dacd am putea
prevedea asta, sunt momente cAnd copiii ar putea
pdrea nigte condamnafi, nu la moarte, ci la viald, fircd
ignordnd semnificalia sentinfei care le-a fost datd.
in altd parte spune:
Suntem ca mieii Pe un cAmp, zburdAnd sub ochiimdcelarului, care ii ia unul cAte unul, prada lui. La fel
se intAmpld gi cu noi, itr zilele bune nu suntem conptierrli
Darul psihoterapiei 23
de rdul pe care Soarta s-ar putea sd ni-l tezele - boald,,
sdrdcie, mutilare, pierderea vederii sau a raliunii.
Chiar dacd viziunea lui Schopenhauer este influenlatdPutcrnic de propria sa nefericire, este dificil de negattlisperarea inndscutd din viafa fiecdrui individ cu congtiinldrlt. sine. Eu pi sofia mea ne amuzdm uneori planificAndJrt'treceri imaginare pentru grupuri de oameni cuinclinaliisirrrilare - de exemplu o petrecere pentru persoanele care,rrr tcndinla de a monopoliza, alta pentru infldcdraliirr.rrcisigti, alta pentru pirelii pasiv-agresivi pe care ii cu-rroir;tem sau, dimpotrivd, o petrecere ,,feticitd",Ia careirrvitdm doar oamenii cu adevdrat fericili pe care i-amrrrtalnit. Degi nu am avut nicio dificultate in a aduna lumel)('ntru tot felul de mese ciudate, nu am reugit niciodatd sdrrnrplem locurile din jurul mesei pentru petrecerea cu.,rr.rrneni fericili". De fiecare dati cAnd identificdm cAfivao,rrncni cu un caracter vesel pi ii punem pe o listi de,rptt'ptare pAnd reupim si completim masa, afldm cd unulr;irtr altul din oaspelii nogtri fericili este lovit de vreorrcnrrrocire majord, adesea o boald gravd a sa, a unui copilr;ir rr ir solului/soliei.
Aceastd viziune tragicd dar realistd asupra vielii imirrrl.luenfeazd de mult timp relafia cu cei care imi cer ajutorul.I )t';i existd multe expresii pentru relalia terapeuticd (paci-r.r r t / terapeut, client/consilier, analizat / analist, client/l.rtrilitator gi cea, mai recentd - pi de departe cea mairt'pulsivd, - beneficiar/frrnizor, niciuna nu redd cucrat:titate sensul meu de relafie terapeuticd. Prefer sd mdliirrrdesc la pacienfii mei gi la mine ca la nigte toaardpi de
'lrttnt, expresie care elimind diferenfele dintre ,,e7" (ceirir rf'crinzi) qi ,,noi" (vindecdtorii). In perioada de studii am,rrrzit deseori ideea de terapeut complet psihanalizat, dar perrriisurd ce am inaintat in vArstS, am inceput sd am relafii.rpropiate cu mul1i dintre colegii mei, am cunoscut per-r;orrirlitdfile din domeniu, am fost solicitat de fogtii meilr'rapeufi pi profesori si ii ajut, am devenit pi eu profesor gi
24 IwnvD.Yerov,M.D.
coleg mai mare, am itrceput sd infeleg natura miticd a acestei
idei. Suntem tovarigi in cildtoria vielii impreund pi nu existd
terapeut gi nicio persoand imund la tragediile inerente ale
existenfei.Una dintre poveptile mele preferate despre vindecare, pe
care am gdsit-o in cartea Mngister Ludi a lui Hermann Hesse,
este despre foseph pi Dion, doi vindecdtori vestifi care autrdit in vremurile biblice. AmAndoi erau foarte eficienfi, darmodul lor de lucru era diferit. Vindecdtorul mai tAndr,
|oseph, vindeca prin ascultare tdcutd, inspiratd. Peleriniiurrein trcredere in foseph. Suferinlele 9i nelinigtile peni-tenfilor dispdreau ca apa in degert gi plecau de la el descdr-
cafl gi linigtili. Diory vindecitorul mai bdtren ii infrunta activpe cei care ii cereau ajutorul. Le ghicea pdcatele nem5r-^turisite.
Vindeca prin interv-enfie activi: ii judeca, ii dojenea,
ii pedepsea, ii ins-dndtopea. ii trata ca pe nigte-copii, le dddea
sfituri, ii pedepsea dAndu-le penitenfe, ordona pelerinajegi cdsdtorii pi ii silea pe dugmani si se impace.
Cei doi vindecdtori nu se cunopteau, au lucrat mul,ti anica rivali, pAnd cAnd ]oseph s-a imbolndvit sufletepte,a ajuns
la o disperare cumplitn gi a fost coplepit de gAnduri de
autodistrugere. NeputAnd sd se vindece singur, a polnit inpelerinaj spre sud, pentru a cduta ajutor la Dion. Intr-onoapte Joseph s-a odihnit i:rtr-o oaz6, unde a intrat in vorbicu rln cildior mai bdtrAn. CAnd ]oseph i-a spus despredestinafia gi scopul pelerinajului sdu, cdldtorul s-a oferit si-lajute si-l
'caute pe Oion. Mai tdrziu, in toiul lungii-lor
caHtorii, cdldtorui bdtr6n gi-a dezviluit identitatea. Mirabiledictu: era Dion, chiar omul pe care il cduta ]oseph.
Fird sd ezite, Dion l-a invitat pe tAndrul sdu rival disperatin casa sa, unde au triit gi au muncit impreund mul1i ani'La inceput Dion i-a cerut lui Joseph si-i fie servitor, uPoj 1-.1
ridicat ia statutul de elev, iar in final la cel de coleg. Mulfiani mai tdrziu, Dion s-a imbolndvit pi, pe patul de moarte,
l-a chemat pe tAnirul sdu coleg pentru a i se spovedi' I-a
vorbit despre cumplita boal5 pe care o avusese joseph 9idespre cdldtoria lui Ia bitrAnul Dion ca sd ceard ajutor.
Darul psihoterapiei 25
l-a vorbit despre miracolul pe care l-a simfit Joseph cAndtovardgul lui de drum s-a dovedit a fi chiar Dion.
Acum, cAnd era pe moarte, i-a spus Dion lui Joseph,a sosit timpul sd rupi tdcerea despre acel miracol. Diona mdrturisit ci atunci pi lui i se pdruse un miracol pentru cdgi el ajunsese la disperare. $i el se simlea gol pi mort spiritualgi neputAnd sd se ajute singur, pornise intr-o cdldtorie ca sdcaute ajutor. tr noaptea cAnd se intAlniserd in oazd era fur
pelerinaj spre un vindecdtor vestit numit ]oseph.
Povestea lui Hesse m-a migcat intotdeauna firtr-un modneobignuit. Md uimegte ca relatare profund iluminatoaredespre a da gi a primi ajutor, despre onestitate gi duplicitategi despre relafia dintre vindecdtor gi pacient. Cei doi auprimit un ajutor imens, dar intr-un mod foarte diferit. Vin-decitorul mai tAndr a primit ircurajare, ingrijire, invdldturi,un mentor gi un pirinte. Vindecdtorul mai bitrAn a fostarjutat servind pe altul, oblinAnd un discipol de la carea primit iubire filiald, respect gi alinarea singurdtdfii.
Dar gAndindu-mi din nou la poveste md intreb daciacegti doi vindecdtori indurerafi sufletegte nu gi-ar fi pututfi de gi mai mare folos unul altuia. Poate cd au scdpat ocaziapentru ceva mai profund, rnai autentic, care ar fi pufutproduce o gi mai mareschimbare. Probabilcdadeadratul actterapeutic are loc fir scena cu patul de moarte, cAnd ajungla onestitate, avAnd revelafia ci au fost tovardpi de drum,simple fiinle umane, prea umane. Cei doudzeci de ani detdinuire, chiar dacd au fost de folos, au impiedicat probabilun ajutor mai profund. Ce s-ar fi intAmplat dacd mirtu-risirea ficutd de Dion pe patul de moarte ar fi avut loc cudoudzeci de ani inainte, dacd vindecdtorul pi ciutdtorul s-arfi unit pentru a infrunta intrebdrile fdrd rdspuns?
Toate acestea imi amintesc de scrisorile lui Rilke cdtre untdndr poet, pe care il sfituiepte: ,,Ai rdbdare cu tot ce nu esterezolvat gi incearcd sd iubegti chiar intrebdrlle." Eu apadduga: ,,Incearcd si ii iubegti gi pe cei care firtreabd."
Ceprrorur 4
Implici pacientul
O mare sursi de conflict o reprezinti, pentru mullipacienfr, intimitatea 9i ajutorul le vine prin experimentareaielafiei intime cu psihoterapeutul in timpul gedinlelor.Unora le este teamd de intimitate deoarece cred cd au ceva
inacceptabil, ceva respingdtor gi de neiertat. Dat fiind acest
lucru, mijlocul terapeutic major poate fi actul de a se
dezvdlui altei persoane, iar apoi sd fie totugi acceptafi. Alfiipot evita intimitatea pentru cd le este teami sd
ionvieluiascd cu cineva, le este teami cd ar putea fiamigili sau pirdsifi; gi pentru aceptia relafia terapeuticdintimd, plind de griji, care nu are ca rezultat catastrofaanticipati, devine o experienfi emolionald corectivi.
De aceea, nimic nu este mai important decAt grija 9ipistrarea relafiei cu pacientul, iar eu md ocup cu mare aten-
lie de fiecare nuanli a modului itr care ne vedem unul pe
celilalt. Astdzi pacientul pare distant? Competitiv? Este
neatent la comentariile mele? Folosepte ce ii spun, dar refuzi,si recunoasci deschis ajutorul Pe care i-l dau? Este exagerat
de respectuos? Docil? Se intAmpli Prea rar si facd obiecliisau sd nu fie de acord cu mine? Este detapat sau suspicios?Fac parte din visele sau reveriile lui? Ce cuvinte folosegte
in conversafiile imaginare cu mine? Vreau sd gtiu toateaceste lucruri, pi chiar mai multe. Niciodatd nu las sd treacd
o ori fdrd sd verific stadiul relaliei noastre, uneori cu osimpli irtrebare de genul: ,,Cum ne simlim noi doi astdzi?"
sau ,,Cum fi se pare astdzi spaliul dintre noi?{' lJneori rogpacientul si se transpund ir viitor: ,,ImagineazdJi cd epti
peste o jumdtate de ord - conduci spre casd, gAndindu-te
Darul psihaterapiei 27
la pedinla noastrd. Ce crezi ci o sd simfi despre relafia dintrenoi? Care vor fi lucrurile nespuse sau intrebdrile nepusedespre relafia noastri de astdzi?"