http://www.luju.ro/binomul-executat-in-instanta-exclusiv-actiune-in-contencios-administrativ-pentru-anularea-sinistrului-protocol-piccj-sri-incheiat-in-2009-de-maior-coldea-si-kovesi-procurorilor-le-era-interzis-de-lege-sa-fie-informatori-ai-serviciilor-secrete-in-orice-mat

 

BINOMUL, EXECUTAT IN INSTANTA – Exclusiv: actiune in contencios administrativ pentru anularea sinistruluiprotocol PICCJ-SRI, incheiat in 2009, de Maior, Coldea si Kovesi: “Procurorilor le era interzis de lege sa fieinformatori ai serviciilor secrete in orice materie... Procurorilor le este interzis sa acorde consultatii juridice...Textul adauga nepermis la lege... Incalcarea unei norme exprese si a normelor procesual penale conduce lavicierea actului si atrage nulitatea acestuia” (Document)

Scris de Valentin BUSUIOC | Data: 02.09.2018 12:50

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate o actiune depusa deja in instanta pentru anularea sinistrului ProtocolPICCJ-SRI, incheiat in 2009, de fostii sefi SRI George Maior si Florian Coldea si Procurorul General de la aceavreme, Laura Kovesi. Este vorba despre o actiune in contencios administrativ facuta de omul de afaceri SorinStrutinsky (foto), executat de “Binomul SRI-DNA” in mai multe dosare penale. Reprezentat in instantade avocata Ingrid Mocanu, Strutinsky cere anularea pe motive de nelegalitate a Protocolului PICCJ-SRI incheiatin februarie 2009, precum si anularea actelor subsecvente emise in temeiul respectivului protocol. In demersulsau, Strutinsky invoca nelegalitatea unor prevederi ale protocolului si ofera exemple de situatii concrete in careprocurorii si ofiterii SRI au actionat abuziv in trei dosare penale deschise de catre DNA pe numele lui.

 

Inainte de a prezenta actiunea omului de afaceri, trebuie sa amintim ca Strutinsky a provocat un adevarat tsunamiin luna aprilie a acestui an, cand a dezvaluit ca a fost supravegheat si interceptat din 2009 pana in 2018, ca subiectal patru mandate simultane, timp de 185.040 ore, care ar reprezenta practic 7.710 zile, adica 21 ani (click aici

page 1 / 17

pentru a citi).

Strutinsky, rezolvat de Binom pe baza Protocolului PICCJ-SRI

 

Astfel, in actiunea sa de anulare a Protocolului PICCJ-SRI din 2009, Sorin Strutinsky acuza faptul ca actelesubsecvente (mandatele de interceptare de siguranta nationala) emise in temeiul protocolului i-au produs ovatamare, omul de afaceri oferind exemple in acest sens din dosarele DNA cu numerele 964/P/2014, 9/P/2015 si2/P/2014:

- instituirea ca “beneficiari secundari” a doua unitati ale SRI cu prilejul punerii in executare a mandatelorde supraveghere tehnica, Serviciul intrand astfel in posesia datelor si informatiilor obtinute din interceptarisi avand posibilitatea sa culeaga informatii prin metode specifice si sa le puna la dispozitia Parchetuluipentru completarea urmaririi penale;

 

- identificarea faptelor cu pretins potential infractional, in baza art. 3 din Protocol, cu toate ca faptele vizatenu se incadrau in dispozitiile art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei;

 

- supravegherea operativa cu ocazia punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica constandin inregistrarea convorbirilor telefonice, inregistrari ambientale audio-video si prin fotografiere;

 

- selectarea aspectelor considerate relevante dintr-o inregistrare s-a facut la indicatia reprezentantului SRIin echipa operativa comuna, intrucat – spune Strutinsky – au aparut nume si calitati de persoane din cadrulunor institutii locale pe care ofiterul de politie nu avea de unde sa le cunoasca;

 

- determinarea unui martor denuntator sa depuna un denunt, in ciuda faptului ca acel martor era cunoscutca avand vulnerabilitati psihice; denuntul nu a fost coroborat cu alte probe din dosar;

 

- interventii tehnice asupra suportilor optici pe care s-au imprimat evenimentele inregistrate, care nuputeau fi facute decat de sau cu sprijinul SRI;

 

- mandatele de supraveghere tehnica s-au intemeiat pe legile sigurantei nationale, in conditiile in care incauza se efectuau cercetari pentru pretinse infractiuni de coruptie, in care Sorin Strutinsky sustine ca nu aavut niciodata vreo calitate si in care a fost supravegheat pe o durata de circa 6 ani aproape neintrerupt.

Nelegalitatea Protocolului PICCJ-SRI

 

In cererea depusa pe 17 aprilie 2018 la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajunsa ulterior la Curtea de ApelBucuresti (instanta care va judeca actiunea lui Strutinsky), omul de afaceri argumenteaza ca protocolul incalcaart. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii: ”OrganeleServiciului Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala”.

Totodata, omul de afaceri reclama faptul ca art. 9 din protocol, care prevede ca procurorii “asigura, lasolicitarea Serviciului, consultanta, prin specialistii proprii, in domeniile de cooperare”, incalca prevederilearticolului 10, alineatul 2 din Legea nr. 303/2004: “Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrisesau verbale in probleme litigioase”. 

In plus, Strutinsky evidentiaza nelegalitatea art. 22 din protocol, care prevede ca “in cauze complexe,cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor douainstitutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti”. “Imprecizia sintagmei 'cauza complexa', care nueste definita de legea penala, extindea aplicabilitatea acestor planuri comune la orice cauza”, subliniazaomul de afaceri.

Ororile Protocolului PICCJ-SRI

 

In aceeasi actiune, Sorin Strutinsky reclama aspecte atat de nelegalitate formala, cat si de nelegalitate materialaale protocolului SRI-PICCJ din 2009.

 

page 2 / 17

In prima categorie, Sorin Strutinsky include:

- secretizarea unor norme de procedura penala, adica acordarea unui nivel de clasificare extrem de ridicatunui act care nu continea elemente care sa justifice un astfel de nivel;

 

- faptul ca parchetele nu sunt autoritati de legiferare, ci de aplicare a legii, ele fiind exclusiv organe decercetare penala; cu alte cuvinte, parchetele nu pot emite norme cu caracter general, ci doar acteindividuale, de aplicare a normelor generale sau a normelor subsecvente;

 

- conceptul de ”protocol” nu este cunocut in legislatia romaneasca ca tip de act ce contine norme cucaracter general, direct aplicabile;

In a doua categorie, Strutinsky reclama:

- aspecte de nelegalitate care au condus la extinderea cadrului legal de efectuare a urmaririi penale pentrualte categorii de persoane/institutii, putand aparea in acest sens suspiciunea privind infractiunea de abuzin serviciu, precum si alte infractiuni contra infaptuirii justitiei;

 

- incalcarea art. 7, alin. 1 din Legea 303/2004, potrivit caruia “judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti,personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelorjudecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori aiserviciilor de informatii”.

Iata fragmente din actiunea omului de afaceri Sorin Strutinsky, aceasta fiind atasata integral la finalularticolului:

 

“Parcurgand continutul protocolului, am constatat ca acesta reglementeaza o asa-zisa colaborare a procurorilor cuangajati ai unui serviciu secret si a conducatorului Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cuseful unui serviciu secret in scopul instrumentarii unor dosare penale, adica pentru efectuarea unor acte decercetare penala. Mai mult, potrivit protocolului, se facea un 'schimb' de informatii, desi in domeniile care excedsigurantei nationale nu se putea face nicio informare, iar procurorilor le era interzis de lege sa fie informatori aiserviciilor secrete in orice materie. 

Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman deInformatii: 'Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala…'. 

  

Or, este evident ca o mare parte a protocolului reglementeaza modalitatea de efectuare a unor acte decercetare penala de catre alte organe decat cele de cercetare penala, exemple concrete in acest sens fiinddispozitiile din art. 14, art. 17 sau art. 22 se reglementeaza o alta modalitate de efectuare a cercetarii penaledecat cea reglementata de lege. Toate aceste proceduri reglementate de protocol sunt, in realitate, normecare adauga in mod nelegal la Codul de procedura penala in vigoare la acea data si contravin expresdispozitiilor art. 13 din Legea nr. 14/1992. 

Astfel, potrivit art.14 alin. (1) din Protocol: (Serviciul) 'Acorda sprijin, prin compartimentele specializate, pentrucompletarea informatiilor in cauzele complexe dintre cele prevazute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop incare desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa' iar potrivit alin. (2) 'Acorda sprijin tehnic, princompartimentele specializate pentru activitati necesare punerii in aplicare a prevederilor art. 91/1-91/5 si art.98 CodProcedura Penala, care implica utilizarea mijloacelor tehnice specifice.' La art. 91/1 - 91/5 din Codul penal anteriorsunt reglementate interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin oricemijloc electronic de comunicare, ceea ce reprezinta acte de cercetare penala. La fel si supravegherea operativa. 

  

Potrivit art.17 alin. (1) din Protocol: '(Serviciul) Acorda sprijin, in conditiile legii, la solicitarea scrisa a Parchetului,pentru clarificarea aspectelor referitoare la infractiunile prevazute in art.2, prin activitati specifice, potrivitcompetentei, precum si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico-stiintifice.' Practic, SRI acorda sprijinprin care clarifica niste aspecte referitoare la infractiuni si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico –stiintifice. Daca in legatura cu sprijinul in clarificarea unor aspecte textul este extrem de vag si adauga nepermis la

page 3 / 17

lege, expertizele si constatarile tehnico-stiintifice sunt in mod vadit acte de cercetare penala, fiind realizate asadarcu incalcare flagranta a legii. 

Incalcarea unei norme exprese, astfel cum este cea reglementata in art. 13 din Legea nr. 14/1992, dar si anormelor procesual penale, care in forma anterioara a codului de procedura penala nici macar incidentalnu permiteau efectuarea unor acte de cercetare penala de alte organe in afara celor expres si limitativprevazute de acest act normativ este de natura a conduce la vicierea actului si atrage nulitatea acestuia. 

Mai mult, la art. 9 se precizeaza ca procurorii 'asigura, la solicitarea Serviciului, consultanta, prin specialistii proprii,in domeniile de cooperare'. Si aceasta norma este de natura a infrange dispozitiile legale in vigoare,deoarece procurorilor le este interzis sa acorde consultatii juridice oricarei persoane fizice sau juridice, iaralte persoane angajate in cadrul parchetelor nu au dreptul, potrivit legii, sa efectueze niciun act cu privirela activitatea unor alte persoane juridice decat cele in cadrul carei sunt angajati si cu care au incheiatcontracte de munca. Astfel, pentru procurori se naste o incalcare a unei interdictii expres prevazute delege, iar pentru alti angajati ai parchetelor sunt incalcate normele care reglementeaza functia publica oricontractul de munca, adaugand nepermis la contractul de munca sau la actul de numire in functie. Siaceste norme sunt de natura a intruni elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu. 

  

Maniera profund nelegala de reglementare este consfintita de art. 22, care instituie 'planuri comune': 'Incauze complexe, cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerilecelor doua institutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti. 'Imprecizia sintagmei 'cauza complexa',care nu este definita de legea penala, extindea aplicabilitatea acestor planuri comune la orice cauza. 

In cauzele care ma vizeaza s-a procedat la constituirea de echipe operative comune care au procedat laurmatoarele activitati nelegale: 

  

a) Referitor la dosarul nr. 964/P/2014: 

  

- au fost identificati martori care au primit identitate protejata, inregistrarea convorbirii telefonice, prin sprijin acordatde SRI in sensul art. 17 si 39 Protocol, 

  

- au fost constituite echipe operative comune care au actionat in baza unor planuri de actiune pentru culegerea dedate si informatii in vederea documentarii anchetei penale, cauza fiind una considerata una complexa, 

  

- au fost instituite ca 'beneficiari secundari' doua unitati ale Serviciului cu prilejul punerii in executare a mandatelorde supraveghere tehnica, Serviciul intrand astfel in posesia datelor si informatiilor ascultate si avand posibilitateasa culeaga informatii prin metode specifice si sa le puna la dispozitia Parchetului pentru completarea urmaririipenale. 

  

b) Referitor la dosarul nr. 9/P/2015: 

  

- identificarea faptelor cu pretins potential infractional, in baza art. 3 din Protocol, cu toate ca faptele vizate nu seincadrau in dispozitiile art. 3 din Legea nr. 51/1991, fapt posibil in lumina art. 2 Teza ultima Protocol, 

  

- prin supraveghere operativa cu ocazia punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica constand ininregistrarea convorbirilor telefonice, inregistrari ambientale audio-video si prin fotografiere – activitate recunoscuta

page 4 / 17

chiar de Procurorul de caz prin adresa inaintata judecatorului fondului in dosarul 1231/118/2015 al TribunaluluiConstanta, 

  

- acordare de sprijin tehnic in conditiile art. 39 din Protocol si implicarea Serviciului in activitatea prevazuta de art.34 din intelegerea mentionata prin inregistrarea impreuna cu ofiterii DNA a evenimentelor ambientale din datele de11, 14 si 17 ianuarie 2015, respectiv 3 februarie 2015. Apreciem ca cel putin in cazul Procesului verbal de redaresuccinta din data de 11 ianuarie 2015, selectarea aspectelor considerate relevante s-a facut la indicatiareprezentantului Serviciului in echipa operativa comuna intrucat au aparut nume si calitati de persoane din cadrulunor institutii locale pe care ofiterul de politie nu avea de unde sa le cunoasca, 

  

- identificare pe baza activitatii informative a unor imprejurari care se constituie in vulnerabilitati psihice alemartorului denuntator LDM, in baza carora a fost determinat la depunerea denuntului si declaratiilor in acuzare cuprivire la fapte pretins a fi petrecute in anul 2009, presupunere rezonabila fata de imprejurarea ca in cauza nu s-aadministrat nici o alta proba care sa se coroboreze cu denuntul/declaratiile acestuia; 

  

- interventii tehnice asupra suportilor optici pe care s-au imprimat evenimentele inregistrate, constand in segmentarimultiple in secvente nejustificate logic si tehnic, cu durate foarte mici (unele si de o secunda) care nu pot fijustificate prin eliminarea unor parti ale evenimentelor inregistrate care nu serveau acuzarii. Aceste interventii nuputeau fi facute decat de sau cu sprijinul Serviciului intrucat acesta a fost partea din echipa operativa comuna.Serviciul era indrituit prin Protocol sa acorde sprijin si asistenta tehnica si sa participe ori chiar sa efectuezeinregistrarea evenimentelor de interes pe suportii pusi la dispozitie de procuror (art. 34 alin. 1 Protocol), ceea cedemonstreaza ca aparatura a fost pusa la dispozitie de Serviciu. 

  

c) Referitor la dosarul nr. 2/P/2014: 

  

- mandatele de supraveghere tehnica s-au intemeiat pe legile sigurantei nationale, in conditiile in care in cauza seefectuau cercetari pentru pretinse infractiuni de coruptie si in care eu nu am avut niciodata vreo calitate si in caream fost supus unei plaje de masuri de supraveghere care cuprindea aproape toata gama cuprinsa de legilesigurantei nationale (inclusiv cea cu privire la terorism) pe o durata de cca 6 ani aproape neintrerupt, 

  

- instituirea de 'beneficiari secundari' in aceleasi conditii si cu acelasi scop si finalitate ca in dosarul 964/P/2014. 

   

Motivele de nelegalitate ale protocolului: 

  

- Aspecte de forma, de nelegalitate formala a protocolului: 

  

a. Secretizarea unor norme de procedura penala, adica acordarea unui nivel de clasificare extreme deridicat unui act care nu continea elemente care sa justifice un astfel de nivel. Situatiile in care un documentpoate fi inclus in categoria informatiilor secrete de stat sunt enumerate la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privindprotectia informatiilor clasificate, iar continutul protocolului nu se circumscrie niciuneia dintre acesteia, deoarece nuvizeaza activitatea de informatii (tehnici, tactici de supraveghere ori de filaj, nici mijloace, metode, tehnica oriechipamentul de lucru, surse de informatii, etc). 

Mai mult, acest act nu se circumscrie definitiei date de art.15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 informatiilor

page 5 / 17

secrete de stat, care sunt definite ca 'informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgarese pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii'. Nu exista niciun argument pentru care publicareaunor informatii de tipul celor din protocol sa prejudicieze siguranta nationala ori apararea tarii. Motivulclasificarii apare ca fiind unul evident si este reglementat ca interdictie expresa la art. 24 alin. (5) dinacelasi act normativ: 'Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelorin scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interespublic, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoanesau lezarii altor intereselegitime.' Asadar, clasificarea Protocolului nu putea fi justificata de regulile incluse in cuprinsul sau siapare ca evident motivul secretizarii: normele sale adauga sau contravin legii si restrang exercitiul unordrepturi. 

b. In raport cu dispozitiile constitutionale si legale in vigoare Parchetele nu sunt autoritati de legiferare, ci deaplicare a legii, ele fiind exclusiv organe de cercetare penala. Asadar, parchetele nu pot emite norme cucaracter general, ci doar acte individuale, de aplicare a normelor generale sau norme subsecvente, emisein temeiul expres al unui act normative primar care sa ii acorde abilitare de a emite norme secundare, ceeace in cazul de fata nu s-a intamplat. Astfel fiind, chiar daca prin absurd s-ar fi apreciat ca se impuneincheierea unor 'protocoale' pentru aplicarea vreunor acte normative, cel care ar fi trebuit sa primeascalegitimare de legiferare subsecventa ar fi fost ministrul justitiei, autoritatea executiva care emite normepentru toate organele judiciare, eventual in colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, care poateprimi, la randul sau, prin lege, competente de legiferare subsidiara pentru chestiuni tehnice in domeniuljustitiei, fiind o autoritate administrativa care poate primi asemenea competente. Astfel, in afara faptului canu exista temei expres pentru emiterea de 'protocoale' nici macar prin lege parchetele nu ar putea astfel decompetente in mod constitutional, ci numai CSM si/sau ministrul justitiei. 

  

c. Conceptul de 'protocol' nu este cunocut in legislatia romaneasca ca tip de act ce contine norme cucaracter general, direct aplicabile, actele prin care se legifereaza fiind: legile, ordonantele, hotararile,ordinele sau instructiuni. Termenul de 'protocol' se utilizeaza in general pentru operatiuni individuale, de tipul'protocol de predare-primire', care se incheie la predarea unor bunuri fie intre mai multe persoane juridice de dreptpublic fie intre acestea si alte persoane juridice. Astfel, daca acest 'protocol' ar fi fost supus avizului de legalitate alentitatii care aviza toate actele normative din Romania din punct de vedere al legalitatii, Ministerul Justitiei, nu ar fiputut primi un astfel de aviz din chiar pricina titlului sau, care nu permitea incadrarea sa in niciuna din categoriilejuridice cunoscute la acea data. 

2. Referitor la aspecte de nelegalitate materiala, actul criticat cuprinde urmatoarele nereguli: 

  

a. Aspecte de nelegalitate care au condus la extinderea cadrului legal de efectuare a urmaririi penale pentru altecategorii de persoane/institutii: 

  

Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman deInformatii: 'Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala…'. 

  

Or, este evident ca o mare parte a protocolului reglementeaza modalitatea de efectuare a unor acte decercetare penala de catre alte organe decat cele de cercetare penala, exemple concrete in acest sens fiinddispozitiile din art. 14, art. 17 sau art. 22, ce reglementeaza o alta modalitate de efectuare a cercetariipenale decat cea reglementata de lege. 

Astfel, potrivit art.14 alin. (1) din Protocol: (Serviciul) 'Acorda sprijin, prin compartimentele specializate (…), scop incare desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa', iar potrivit alin. (2) acelasi serviciu 'Acordasprijin tehnic, prin compartimentele specializate pentru activitati necesare punerii in aplicare a prevederilor art.91/1-91/5 si art. 98 Cod Procedura Penala, care implica utilizarea mijloacelor tehnice specifice.' La art. 91/1-91/5din Codul de procedura penala anterior sunt reglementate interceptarea si inregistrarea convorbirilor saucomunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, ceea ce reprezinta acte de

page 6 / 17

cercetare penala. La fel si supravegherea operativa. 

  

Potrivit art.17 alin. (1) din Protocol: '(Serviciul) Acorda sprijin, in conditiile legii, la solicitarea scrisa a Parchetului,pentru clarificarea aspectelor referitoare la infractiunile prevazute in art.2, prin activitati specifice, potrivitcompetentei, precum si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico-stiintifice.' Practic, SRI acorda sprijinprin care clarifica niste aspecte referitoare la infractiuni si prin efectuarea de expertize sau constataritehnico – stiintifice. Daca in legatura cu sprijinul in clarificarea unor aspecte textul este extrem de vag siadauga nepermis la lege, expertizele si constatarile tehnico-stiintifice sunt in mod cert acte de cercetarepenala, fiind realizate, asadar, cu incalcarea flagranta a legii. 

La art. 22, se instituie elaborarea unor 'planuri comune' in cauze complexe, sintagma care nu este definitade legea penala si care extinde aplicabilitatea acestor planuri comune la orice cauza. 

  

Or, incalcarea unei norme exprese, astfel cum este cea reglementata in art. 13 din Legea nr. 14/1992, dar sia normelor procesual penale, care in forma anterioara a codului de procedura penala nici macar incidentalnu permiteau efectuarea unor acte de cercetare penala de alte organe in afara celor expres si limitativprevazute de acest act normativ poate intruni elementele constitutive al infractiunii de abuz in serviciu darsi de alte infractiuni contra infaptuirii justitiei. 

b. Mai mult, art. 31 extinde 'schimbul de informatii' la orice cauze, cu un acord verbal al sefilor celor doua institutii.In acest mod, desi legea interzicea expres procurorilor sa fie informatori/colaboratori ai serviciilor secrete,aceasta interdictie a fost infranta de dispozitiile acestui protocol, astfel ca declaratiile prevazute la Legeanr. 303/2004 au fost completate in mod fals, ceea ce poate atrage raspunderea penala, potrivit legii. 

  

In plus, potrivit art. 7 alin. (2) din Protocol se mentioneaza ca Parchetul 'pune la dispozitia Serviciului, datele siinformatiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariati civili ai acestuia in pregatirea sau savarsirea deinfractiuni (…)'. Asadar, cu nesocotirea grava a normelor procesual penale, care prevad clar care suntmodalitatile de actiune ale organelor de cercetare penala, atunci cand au indicii ca se pregateste savarsireaunor infractiuni, protocolul obliga procurorii ca, pentru anumite categorii de persoane, angajatii unuiserviciu de informatii, cu incalcare principiului egalitatii in fata legii, sa poata fi create premiselecompromiterii desfasurarii legale a cercetarii penale in faza de urmarire. 

Toate dispozitiile care au permis accesul altor persoane la actele din dosare pe parcursul efectuariiurmaririi penale sunt de natura a incalca principiul nepublicitatii cercetarii penale si, in consecinta, de aconduce la nulitatea actului semnat cu nesocotirea acestui principiu”.

Prezentam integral actiunea omului de afaceri Sorin Strutinsky: 

page 7 / 17

page 8 / 17

page 9 / 17

page 10 / 17

page 11 / 17

page 12 / 17

page 13 / 17

page 14 / 17

page 15 / 17

page 16 / 17

Sursa Foto: ziuaconstanta.ro

 

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

page 17 / 17