Scopurile Constitutiei UE

12

Click here to load reader

description

in plan comparativ Structura Tratatului constitutional este una quatripatrida (cele patru parti fiind precedate de un preambul), la care se adauga o serie de protocoale.De asemenea, Carta drepturilor fundamentale, care a fost inclusa ca a doua parte a Tratatului, are un preambul propriu. Astfel, Partea I reglementeaza aspectele fundamentale ale UE: definitie, obiective,structura,component,Partea a II-a inglobeaza Carta drepturilor fundamentale,adoptata la Nisa in 2000, Partea a III-a reglementeaza politicile si functionarea Uniunii Europene, in timp ce Partea IV-a contine dispozitiile finale a Tratatului. S-a pus in discutie faptul daca exista diferenta de regim juridic intre cele patru parti,mai exact daca prima parte- dispozitii fundamentale si a doua parte-privitoare la drepturile fundamentale nu ar trebui considerate “adevarata Constitutie UE’,bucurandu-se de un statut juridic special. Chiar daca, din punct de vedere juridic, cu siguranta nu exista diferente de regim intre cele patru parti, in mod evident , primele doua parti reunesc dispozitii fundamentale. Criteriile reunirii acestora au fost, in primul rand, necesitatea stabilirii corpului principiilor de referinta ale sistemului juridic comunitar si, in al doilea rand, criteriul lizibilitatii ai al accesibilitatii. Chiar daca Tratatul constitutional nu este o “constitutie de buzunar”, chiar daca Cnventia privind viitorul Europei si C.I.G nu au fost o noua “Philadelphia”, cetateanul European regaseste in partile I si II un set de dispozitii care pot contura, pe intelesul sau, o imagine relative, complete a constructiei comunitare. Acesta este motivul pentru care, chiar daca s-a convenit o numeratoare continua a articolelor Constitutiei, s-a mentinut notarea partilor cu cifre romane- pentru a deosebi, din punctual de vedere al accesibilitatii, acele parti care reprezinta corpul fundamental al normelor si lizibilitate maxima. Bineinteles, s-au ridicat intrebari in legatura cu motivele pentru care unele dispozitii din Partea I nu au fost incluse in Partea a III-a si reciproc. Desi critici pot aparea, este, totusi, o realitate faptul ca o diferentiere exista-nu din punct de vedere al fortei juridice, ci din punct de vedere al importantei “politice” a regulilor.

Transcript of Scopurile Constitutiei UE

Scopurile Constitutiei UE si Tratatului de la Lisabona in plan comparativ Structura Tratatului constitutional este una quatripatrida (cele patru parti fiind precedate de un preambul), la care se adauga o serie de protocoale.De asemenea, Carta drepturilor fundamentale, care a fost inclusa ca a doua parte a Tratatului, are un preambul propriu. Astfel, Partea I reglementeaza aspectele fundamentale ale UE: definitie, obiective,structura,component,Partea a II-a inglobeaza Carta drepturilor fundamentale,adoptata la Nisa in 2000, Partea a III-a reglementeaza politicile si functionarea Uniunii Europene, in timp ce Partea IV-a contine dispozitiile finale a Tratatului. S-a pus in discutie faptul daca exista diferenta de regim juridic intre cele patru parti,mai exact daca prima parte- dispozitii fundamentale si a doua parte-privitoare la drepturile fundamentale nu ar trebui considerate adevarata Constitutie UE,bucurandu-se de un statut juridic special. Chiar daca, din punct de vedere juridic, cu siguranta nu exista diferente de regim intre cele patru parti, in mod evident , primele doua parti reunesc dispozitii fundamentale. Criteriile reunirii acestora au fost, in primul rand, necesitatea stabilirii corpului principiilor de referinta ale sistemului juridic comunitar si, in al doilea rand, criteriul lizibilitatii ai al accesibilitatii. Chiar daca Tratatul constitutional nu este o constitutie de buzunar, chiar daca Cnventia privind viitorul Europei si C.I.G nu au fost o noua Philadelphia, cetateanul European regaseste in partile I si II un set de dispozitii care pot contura, pe intelesul sau, o imagine relative, complete a constructiei comunitare. Acesta este motivul pentru care, chiar daca s-a convenit o numeratoare continua a articolelor Constitutiei, s-a mentinut notarea partilor cu cifre romane- pentru a deosebi, din punctual de vedere al accesibilitatii, acele parti care reprezinta corpul fundamental al normelor si lizibilitate maxima. Bineinteles, s-au ridicat intrebari in legatura cu motivele pentru care unele dispozitii din Partea I nu au fost incluse in Partea a III-a si reciproc. Desi critici pot aparea, este, totusi, o realitate faptul ca o diferentiere exista-nu din punct de vedere al fortei juridice, ci din punct de vedere al importantei politice a regulilor. Ceea se remarca, in primul rand, este titlul noului Tratat retinut in proiectul prezentat: :Tratat instituind o Constitutie pentru Europa( un alttitlu, avut in vedere initial, a fost Constitutia UE- in proiectul Penelope, prezentat de Comisie). Acest consens in privinta statutului constitutional pe care il are noul Tratat traduce in realitate o dorinta mai veche manifestata in sanul Uniunii Europene. Interesant de remarcat este faptul ca sintagma din titlu este Constitutie pentru Europa si nu Constitutia pentru UE- din aceasta perspectiva ridicandu-se intrebari referitoare la semnificatia acestei formulary. In primul rand, apreciem ca este vorba despre vocatia juridical a UE de a cuprinde totalitatea statelor continentului, in conditiile art.57 din partea I:Uniunea este deschisa tuturor statelor europene care respecta valorile prevazute in art.1-2 si care se angajeaza sa le promoveze in comun. Pe de alta parte, sintagma poate avea semnificatii simbolice din punctual de vedere al fundamentarii unor valori europene commune tuturor statelor, member sau nemembre ale UE- sens in care UE promoveaza politica vecinatatii apropiate reglementata de art.1-58 al Partii I. Un aspect important care trebuie remarcat este faptul ca Tratatul constitutional ofera, pentru prima data, un instrument juridic unic,mult mai usor de utilizat decat multitudinea de tratate constitutive si modificatoare existenta in prezent. Atribuirea in mod expres a unui statut constitutional noului Tratat reprezinta un element de noutate,subliniind tendinta catre o integrare din ce in ce mai accentuala nu numai in domeniul economic(punct de plecare pentru constituirea Comunitatilor), cat mai ales in plan politic (dorinta realizarii unei uniuni politice a existat inca de la inceput,dar nu a putut fi tradusa in realitate mult timp; schimbarea contextului international dupa 1990 face posibile evolutii in acets sens).[footnoteRef:1] [1: Tratatul Instituind o Constitutie pentru Europa/ Ion Galea, Mihaela Augustina Dumintrascu, Cristina Morariu- Bucuresti:Editura ALL, Beck,2005,pag:8-10]

Cu ocazia Consiliului European de la Laeken, sefii de state si de guverne au luat decizia de a constitui o Conventie al carei rol a fost Acela de a gasi solutii pentru a face fata noilor provocari cu care UE se confrunta. Noile circumstante ce trebuiau luate in considerare se situau atat pe plan international (fenomenul globalizarii, in principal). Sarcina esentiala a acestei Conventii a fost aceea de a redefine UE, in sensul cresterii rolului sau atat fata de cetatenii sai(in sensul apropierii fata de acestia), cat sip e plan mondial. Conventia si-a inceput activitatea in martie 2002 si reprezinta o metoda noua(a mai fost utilizata cu ocazia elaborarii cartei drepturilor fundamentale a UE) de revizuire a tratatelor, metoda mai deschisa si mai transparenta. Au fst constituite zece grupuri de lucru, fiecare avand de dezbatut o anumita tema considerate importanta pentru clarificarea viitorului Uniunii Europene. Pe parcursul anului 2002, toate acetse grupuri de lucru si-au prezentat, in fata adunarilor in plen ale Conventiei,raporturile finale- sinteze ale concluziilor la care s-s ajuns.[footnoteRef:2] [2: Declaratia de la Laeken, Viitorul Uniunii Europene.]

Tratatul de la Lisabona, cunoscut n faza de proiect sub numele de Tratatul de Reform este un tratat destinat s nlocuiasc tratatul constitutional european, proiect abandonat ca urmare a respingerii, prin referendum, de ctre Olanda i Franta. Denumirea sa oficial este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea European i a Tratatului de instituire a Comunittii Europene. Tratatul a fost semnat la 13 decembrie 2007 i ratificat de Romnia n anul 2008 (prin Legea nr.13/2008), aceasta fiind al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a ncheiat procedura de ratificare parlamentar, dup finalizarea acestui proces n Ungaria, Slovenia i Malta. Dup ratificarea celorlalte state membre, rezultat al vointei comune i a demersurilor conjugate ale actorilor politici, documentul a intrat n vigoare la 01 decembrie 2009, fiind menit s asigure rspunsul Uniunii Europene la noile provocri globale i la problemele care conteaz cel mai mult pentru cetteni, aducnd Europa mai aproape de acetia.[footnoteRef:3] [3: Art.10 din Tratatul privind Uniunea European Orice cettean are dreptul de a participa la viata democratic a Uniunii. Deciziile se iau n mod deschis i la un nivel ct mai apropiat posibil de cettean.]

Potrivit prevederilor art.1 alin.(4) din acest Tratat[footnoteRef:4] , obiectivele acestuia urmresc: - formarea unei Uniuni mai democratice i mai transparente; - crearea unei Uniuni mai eficiente, cu metode de lucru i reguli de vot simplificate, cu institutii moderne pentru o Uniune European cu 27 de membri, capabil s actioneze mai bine n domenii de prioritate major; - construirea unei Europe a drepturilor, liberttii, solidarittii i sigurantei, care promoveaz valorile Uniunii, introduce Carta Drepturilor Fundamentale n dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate i asigur o mai bun protectie a cettenilor europeni; - promovarea Europei ca actor pe scena international instrumentele de politic extern de care dispune Europa vor fi regrupate att n ceea ce privete elaborarea, ct i adoptarea noilor politici; [4: 2 Tratatul de la Lisabona]

Din analiza obiectivelor Tratatului, rezult faptul c, pentru prima oar, Uniunea European i-a stabilit ca obiectiv protectia cettenilor fat de efectele globalizrii , iar competitivitatea nu mai reprezint un obiectiv n sine, ci devine un instrument n strategiile de dezvoltare ale mediului economic. De asemenea, prin utilizarea termenului valori: Uniunea se ntemeiaz pe valorile respectrii demnittii umane, liberttii, democratiei, egalittii, statului de drept n locul termenului principii (preambulul Tratatului privind Uniunea European), este oferit o viziune mai larg asupra obiectivelor Uniunii, aceasta conturndu-se att din punctul de vedere al nuantrii i al preciziei acestora n raport cu drepturile omului, ct si n context global, n raport cu dreptul international . Accentul se mut de pe componenta economic i social pe valori, pace si bunstare, reprezentnd, astfel, noua viziune asupra constructiei europene a statelor Tratatul de la Lisabona, care dorete s dea Uniunii legitimitatea democratic, aa cum reiese att din rolul parlamentelor nationale n Uniune, ct i din rolul sporit al Parlamentului European i din legtura dintre cele dou nivele de reprezentare. Astfel, se poate considera c Tratatul de la Lisabona constituie fundamentul noilor dimensiuni europene, de natur s conduc la creterea semnificativ a eficientei abordrii problematicilor de interes pentru toti cettenii, ncepnd de la dimensiunea socio-economic a Strategiei Lisabona i continund cu cele privind mediul i energia, terorismul international, crima organizat transfrontalier, azilul i imigratia, precum i la creterea influentei Uniunii Europene ca actor international major, n contextul globalizrii. O dat cu intrarea sa n vigoare, prin elementele de inovatie aduse, Tratatul contribuie, ntr-o msur semnificativ, la ntrirea legitimittii democratice a Uniunii i a procesului decizional european, la consolidarea rolului de actor international, parlamentele nationale devenind, la rndul lor, actori importanti pentru consolidarea constructiei comunitare, iar cettenilor oferindu-li-se posibilitatea implicrii n deciziile care i privesc.[footnoteRef:5] [5: Tratatul de la lisabona i influena sa asupra construciei europene,pag.8-14]

Institutiile U.E.Numrul institutiilor se ridic acum la apte: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia European, Curtea European de Justitie, Banca Central European i Curtea de Conturi . Fiecare institutie actioneaz n limitele atributiilor care i sunt conferite prin tratate, n conformitate cu procedurile, conditiile i scopurile prevzute de acestea, coopernd ntre ele n mod loial. Parlamentul European (art.14 TUE) i reprezint pe cettenii Uniunii Europene. Aa cum s-a mentionat, Tratatul consolideaz rolul Parlamentului European i implicit caracterul democratic al Uniunii, ndeosebi datorit extinderii procedurii co-deciziei (procedura decizional ordinar/comun) la noi arii de competenta Uniunii. Prin urmare, Parlamentul European devine co-legislator n domenii precum imigratia ilegal, cooperarea judiciar n materie penal, cooperarea politieneasc, fondurile structurale, transporturi, protectia datelor personale sau drepturile de proprietate intelectual. Cele mai importante domenii sunt considerate securitatea energetic, precum i politicile comercial i agricol comun. De asemenea, Parlamentul capt puterea de a se pronunta asupra proiectului de buget multianual al UE, dar i asupra bugetelor anuale. Parlamentul European va avea de asemenea un rol sporit n: - procedura de revizuire a tratatelor; - desemnarea persoanelor pentru pozitiile decizionale importante ale UE; - ncheierea acordurilor internationale n general i ndeosebi ncheierea acordurilor de asociere i a acelor acorduri care au implicatii bugetare sau institutionale; - procedura de delegare a competentelor de adoptare a actelor fr caracter legislativ de ctre Comisia European, n cadrul creia Consiliul i Parlamentul European vor avea puteri egale n a decide modalitatea de control al delegrii; de asemenea, aceste institutii stabilesc mecanismele de control, de ctre statele membre, a actelor de implementare a legislatiei europene (procedura de comitologie); - adoptarea actiunilor de combatere a discriminrii i de consolidare a drepturilor cettenilor Uniunii sunt conditionate de obtinerea aprobrii Parlamentul European. Consiliul European( art.17 TUE) este compus din efii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum i din preedintele su i preedintele Comisiei. naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate particip la lucrrile Consiliului European. Consiliul European se ntrunete de dou ori pe semestru la convocarea preedintelui su. Atunci cnd ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide s fie asistat de un ministru i, n ceea ce l privete pe preedintele Comisiei, de un membru al Comisiei. Atunci cnd situatia o impune, preedintele convoac o reuniune extraordinar a Consiliului European. Consiliul European se pronunt prin consens, cu exceptia cazului n care prin tratate se dispune altfel. n acelai timp, Consiliul European(art.15 TUE) este definit cai misiunea noii institutii, n sensul c aceasta ofer Uniunii impulsurile necesare dezvoltrii acesteia i i definete orientrile i priorittile politice generale. Consiliul European nu exercit functii legislative.Comisia Europeana este compus dintr-un numr de membri, incluznd preedintele i naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, care reprezint dou treimi din numrul statelor membre, att timp ct Consiliul European nu decide modificarea acestui numr, hotrnd n unanimitate . Membrii Comisiei sunt alei dintre resortisantii statelor membre n conformitate cu un sistem de rotatie strict egal ntre statele membre care s reflecte diversitatea demografic si geografic a tuturor statelor membre. Potrivit acestui sistem, membrii Comisiei sunt alei printr-un sistem de rotatie, stabilit n unanimitate de ctre Consiliul European, iar diferenta dintre numrul total de mandate detinute de resortisantii a dou state membre date nu poate fi niciodat mai mare de unu. Practic, la fiecare al treilea mandat (15 ani) oricare stat membru nu va avea reprezentant n Comisie timp de un mandat (5 ani).Curtea de Justitie a Uniunii Europene (art.19 TUE), aceasta fiind compus din trei instante: Curtea de Justitie, Tribunalul i Tribunalul Functiei Publice.Competenta CJUE acoper dreptul Uniunii Europene, cu exceptia cazului n care Tratatele prevd contrariul. Astfel, CJUE dobndete competent preliminar general n domeniul spatiului de libertate, securitate i justitie, n urma disparitiei pilonilor i a eliminrii a dispozitiilor care prevedeau restrngeri ale competentei. Totodat CJUE se poate pronunta i asupra nclcrii drepturilor prevzute n Carta drepturilor fundamentale.. CJUE nu se pronunt asupra cauzelor privind Politica extern i de securitate comun (PESC), cu exceptia a dou cazuri: - Curtea este competent s controleze delimitarea dintre competentele Uniunii i PESC, a crei punere n aplicare nu trebuie s aduc atingere exercitrii competentelor Uniunii i atributiilor institutiilor n vederea exercitrii competentelor exclusive i partajate ale Uniunii; ----Curtea este competent s se pronunte n ceea ce privete actiunile n anulare ndreptate mpotriva deciziilor care prevd msuri restrictive mpotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu, de exemplu, n cadrul luptei mpotriva terorismului (nghetarea fondurilor).Banca Centrala Europeana (art.282-283 TUE) confer statutul de institutie comunitar acestui organism, precum i puteri sporite de a adopta msuri privind aspecte internationale legate de uniunea monetar. Banca Central European este responsabil, printre altele, pentru definirea i aplicarea politicii monetare a statelor membre care au adoptat moneda euro (state ce apartin aadar zonei euro). Astfel, aceasta are dreptul exclusiv de autorizare a emiterii de bancnote n zona euro.Membrii Curtii de Conturi (art.285 TUE) sint alesi dintre persoaner care far parte, sau au facut parte din institutiile de control extern din tarile lor, sau care au o califiacare speciala pentru aceasta functie. Ei trebuie sa ofere toate garantiile de independenta.[footnoteRef:6] [6: Documente de baza ale Comuniatii si Uniunii Europene/ed.ingrijita de Valentin Constantin. Iasi: Polirom,1999, pag.107-138.]

Principiile dreptului secundar al U.E. Principiile generale ale UE po fi stabilite atit de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, cit si de Tratatele constitutive. Principiile generale sunt o component importanta a oricarei ordinii juridice, iar functionarea practica a acestora are menirea de a solution disputele pentru care nu exista reguli juridice scrise. In ordinea juridical a UE, Curtea de Justitie si Tratatele de instituire au identificat un numar de principia generale,printre care putem mentiona cele mai importante: protectia drepturilor fundamentale ale cetatenilor UE, certitudinea legala si protectia asteptarilor legitime, care, de exemplu , include interzicerea caracterului retroactive, interzicerea discriminarii, principiul proportionalitatii etc. Nu exista o lista exhaustive a unor astfel de principia dezvoltate de jurisprudenta Curtii de justitie sau stipulate in Tratatele Constitutive.In continuare exista 4 exemple de principii:Principiul suprematiei dreptului UE inseamna ca dreptul UE prevaleaza asupra oricarui act de drept national, al oricarui stat membru, dispozitiile caruia contravin reglementarilor UE. In anul 1964,hotararea judiciara Costa vsENEL a stabilit suprematia dreptului comuniatre in raport cu legislatia nationala. In acest sens, o instanta de judecata sin Italia a cerut Curtii Supreme de justitie sa se pronunte asupra cazului in care legea italiana de nationalizare a producerii si distribuirii energiei electrice era sau nu compatibila cu anumite cerinte ale Tratatului CEE. Curtea a introdus doctrina de suprematie a dreptului comunitar, bazandu-se pe natura specifica si sui generis a ordinii juridice a Comunitatii, care urmeaza a fi uniform aplicata in toate statele membre.Principiul proportionalitatii- masurile legislative ale UE trebuie sa se conformeze cu acest principiu in scopul asigurarii faptului ca efectul restictiv este proportional si justificat de continut prin respectarea a 3 criterii principale: Masura legislative trebuie sa fie:a)adecvata pentru a realiza scopul urmarit; b)necesara pentru a realiza scopul urmarit; c) corespunzatoare scopului urmarit. Efectul direct al dreptului UE- prin jurisprudenta sa (incepind cu Van Gend&Loos in 1963), curtea a introdus principiul efectului direct al legislatiei comunitare in statele mebre, care in prezent le permite cetatenilor UE sa aplice direct legislatia UE in fata instantelor nationale. Responsabilitatea statelor membre ale UE- In anul 1991 Curtea a elaborate principiul responsabilitatii statului membru in fata indivizilor pentru prejudicial cauzat acestora prin incalcarea legislatiei comunitare de catre statut in cauza. Incepand cu anul 1991, cetatenii UE au avut posibilitatea de a actiona impotriva statului care incalca legislatia comunitara. [footnoteRef:7] [7: Metodologia de armonizare a legislatiei in Republica Moldova,Chisinau 2010,pag.27-29.]

4