1 Scopul justificarea şi calităţile unui studiu medical

Scopul unui studiu de cercetare este de a da răspuns la icircntrebări cu privire la

bull cauzalitate la documentarea unei relaţii stracircnse icircntre unul sau mai mulţi factori

de risc şi boală

bull istoria naturală a unei boli sau dinamica acesteia icircncepacircnd cu momentul

impactului factorului de risc (inclusiv a factorilor de natură biologică) cu

macroorganismul urmacircnd apoi fazele incubaţia bolii perioada de stare şi faza

finală urmată de vindecare imunitate cronicizare sau deces Dacă pentru

bolile infecţioase aceste faze cu precădere primele două sunt mai bine

definite icircn bolile neinfecțioase debutul este imprecis iar perioada de latenţă

este de obicei asimptomatică deci mai greu se poate depista boala icircn aceste

faze

bull prognosticul bolii aprecierea cacirct mai aproape de certitudine a evoluţiei unei

boli Factorii prognostici sunt apreciaţi prin studii epidemiologice de cohortă icircn

care se pot evalua indicatori ca supravieţuirea unui bolnav la 5 ani după un

anumit moment cheie din istoria naturală a bolii rata de fatalitate rata de

răspuns la tratament ratele de recidive şi remisii ale bolii

bull tratamentul eficienţa şi eficacitatea unui tratament sunt frecvente subiecte de

cercetare pentru abordarea lor se apelează la trialuri clinice controlaterandomizate

Se pot analiza de asemenea scheme noi de tratament eficienţa

unor preparate sau scheme de aplicare a preparatelor profilactice (vaccinuri

dezinfectanţi etc)

bull profilaxia icircmbolnăvirilor include totalitatea măsurilor care pot influenţa cauzele

modificabile ale unei boli şi se efectuează icircn patru trepte profilaxia primordială

primară secundară şi terţiară

Justificarea studiului clinic

Justificarea studiului pleacă de la informaţiile existente legate de subiectul pe care cercetarea intenţionează să icircl dezbată informaţii existente icircn literatura de specialitate

Cercetarea bibliografică permite identificarea unor lipsuri icircn legătură cu problema luată icircn studiu inexistenţa de date referitoare la o icircmbolnăvire dintr-o zonă geografică (ţară judeţ comunitate) explicarea şi emiterea unor soluţii de remediu Toate acestea ar putea fi elemente care justifică iniţierea şi derularea unui studiu

Icircn justificarea studiului se poate insista pe

bull caracterul nou actual inedit al problemei

bull un nivel ridicat al morbidităţii sau mortalităţii unui fenomen de sănătate

bull gravitatea evenimentului

Calităţile studiului de cercetare

Un bun studiu de cercetare trebuie să fie pertinent nou fezabil să respecte etica medicală

Un studiu este pertinent cacircnd are repercusiuni asupra viitorului clinic al unui

fenomen de sănătate pertinența practică icircnsemnacircnd o mai bună cunoaştere a bolii a prognosticului ei ameliorarea tehnicilor de diagnostic şi de tratament etc

O altă cerinţă se referă la ineditul studiului faptul de a fi nou icircn sensul de a aduce informaţii noi să nu repete un studiu deja finalizat şi cu concluzii ferme

Cercetătorul trebuie icircnainte de a demara studiul icircnainte de a investi timp bani

energie să estimeze dacă studiul este fezabil Icircn acest sens trebuie să se asigure că

bull are un număr suficient de subiecţi determinări de laborator etc pentru a putea

trage concluzii adecvate

bull nu există constracircngeri tehnologice sau financiare

bull studiul este accesibil şi acceptat de populaţie

bull nu are costuri de timp dar mai ales financiare mari

bull nu are scopuri prea ambiţioase sau scopuri multiple icircn general un studiu ar

trebui să aibă un singur scop să găsească rezolvarea la o singură icircntrebare

Studiul medical trebuie să respecte etica medicală cele patru principii

bull interesul şi beneficiul cercetării

bull inocuitatea (nevătămarea cercetării)

bull respectul faţă de persoanele incluse icircn studiu (respectul intimităţii persoanelor

confidenţialitatea datelor)

bull păstrarea echităţii şi respectul valorilor moral

In efectuarea unui studiu este necesară parcurgerea urătoarelor etape

1 Pregătirea studiului

2 Elaborarea protocolului

3 Culegerea informaţiilor (datelor)

4 Prelucrarea datelor

5 Analiza şi interpretarea rezultatelor

6 Prezentarea rezultatelor

7 Redactarea studiului

2 Etapele unui studiu de cercetare

21 Pregătirea studiului de cercetare

Pregătirea studiului de cercetare comportă mai multe subetape

bull Documentarea bibliografică

bull Definirea fenomenului

bull Formularea temei de cercetare

bull Aspecte manageriale

Documentarea bibliografică

Cercetarea bibliografică are misiunea de a realiza un compromis icircntre excesul de

documente (anual se publică icircn icircntreaga lume peste 20000 de reviste cu caracter medical) şi pierderea de informaţii pertinente

Revista literaturii permite medicului să fie la curent cu actualităţile şi tendinţele

medicale condiţie necesară pentru menţinerea competenţei profesionale Icircn același timp pentru realizarea unui bun proiect de cercetare revista literaturii permite eventual și formularea temei

Cercetarea bibliografică necesită o selectare şi o evaluare a literaturii de

specialitate pe o anumită problemă şi se realizează prin parcurgerea a trei etape

a) Prima etapă este cercetarea bibliografică propriu zisă adică identificarea publicaţiilor care se referă la subiectul icircn discuţie

Selectarea informaţiei alegerea acelor articole care corespund temei de cercetare se realizează trecacircnd icircn revistă icircn primul racircnd titlul articolului Dacă titlul este util se va verifica relevanţa studiului parcurgacircnd rezumatul pentru a aprecia dacă rezultatele sunt utile icircn sensul de a putea fi aplicate icircn practica pacienţilor proprii respectiv dacă metodele

folosite sunt apropiate sau identice cu cele care se vor utiliza icircn studiul propriu

Dacă aceste criterii corespund aşteptărilor cititorului va evaluarea articolul icircn

detaliu icircn caz contrar se va trece la articolul următor

Etapele documentării bibliografice sunt

bull Definirea şi delimitarea precisă a subiectului de cercetat

bull Stabilirea unei liste de bdquocuvinte cheierdquo prin lectura referinţelor bibliografice

bull Traducerea icircn limbi de circulaţie internaţională

bull Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat

bull Consultarea unor tratate sau cărţi de referinţă

bull Consultarea publicaţiilor primare

bull Redactarea fişelor bibliografice şi aranjarea lor icircn ordine alfabetică

bull Introducerea referinţelor bibliografice icircn textul propriu-zis

Literatura primară de specialitate

Reprezintă toate materialele scrise care conţin studii originale

Articole ştiinţifice Au calitatea esenţială că informaţiile publicate sunt recente

intervalul de timp scurs de la scriere la publicare fiind icircn general foarte scurt

Teze de doctorat licenţă Se pot găsi icircn bibliotecile instituţiilor de icircnvăţămacircnt

superior Sunt utile pentru că icircn general tratează pe larg o anumită problemă care poate fi de interes avacircnd şi o bibliografie recentă

Brevete şi mărci Sunt acele sisteme de protecţie a produselor şi tehnologiilor Sunt utile icircn general icircn cercetarea experimentală (wwwosimro)

Literatura secundară de specialitate

Tratate de specialitate Sunt foarte importante icircn faza incipieintă a unui studiu

pentru aprofundarea problemei de cercetat Informaţiile prezente icircn astfel de publicaţii sunt ordonate cu noţiuni de bază definiţii teorii posibile etc

Cărţi de referinţă Sunt monografii care studiază pe larg un fenomen putacircnd fi

foarte utile atacirct cercetătorilor debutanţi cacirct şi celor iniţiaţi

Literatura terţiară de specialitate este reprezentată de indexuri reviste cu extrase

de articole şi rezumate

Cercetarea bibliografică bdquoon-linerdquo permite accesul la nenumărate surse de informare utilizacircnd icircn acest scop motoare de căutare

Modalitatea de căutare presupune cunoaşterea utilizării acestor utilitare care permit căutarea şi găsirea informaţiilor cerute Modul de interogare icircn cercetarea ştiinţifică are o latură generală şi una specifică medicală

Latura generală se referă la

bull Utilizarea unor utilitare de navigare Windows Explorer Netscape etc

bull Folosirea unor motoare de căutare goolge altavista yahoo infoseek

alltheweb etc

bull Cunoaşterea sistemelor de căutare avansată specifică fiecărui motor de căutare ca formă dar universală ca principiu

bull Utilizarea corectă a cuvintelor cheie predefinite

bull Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre cuvintele cheie

Latura specifică medicală se referă la

bull Utilizarea surselor de date medicale medline pubmed old medline etc

bull Folosirea termenilor cheie icircn conformitate cu termenii medicali de căutare

predefiniţi icircn baza de date a motorului termenii MeSH

Ca metodă de căutare este indicat ca primele bdquosăpăturirdquo să fie realizate cu ajutorul unui motor nespecializat (google) pentru a se reuşi formarea unei idei despre amploarea problemei de studiat Baza de date icircn care aceste utilitare caută este mult mai vastă nefiind limitată la studii medicale După orientarea generală este necesară documentare icircn baze de date medicale urmărind să se obţină articolele necesare

Trebuie menţionată existenţa de site-uri care permit accesarea de articole din

jurnale sau articole comunicate sau chiar cărţi icircn format electronic gratuit

Organizarea informaţiilor colectate este obligatorie Pot fi 3 moduri de organizare a referinţelor bibliografice

Caiet de bibliografie Consemnează culegerea informaţiilor icircn ordine cronologică

Pe baza acestui caiet se poate analiza stadiul unui studiu

Fişele bibliografice Conţin informaţii complexe despre referinţa bibliografică sursa acesteia cota de revistă sau carte precum şi pagina din caietul de bibliografie unde se află rezumatul sau conspectul articolului

Fişele bibliografice icircn format electronic Sunt icircn general sisteme de gestiune a

bazelor de date unde se folosesc programe speciale pentru organizarea bibliografiei sau sunt simple tabele realizate de cercetător Există utilitare speciale pentru organizareareferinţelor bibliografice care nu numai că ţin o evidenţă clară a titlurilor culese dar pot şi să realizeze citarea corectă icircn textul final a acestora (Reference Manager)

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de pertinenţa rezultatelor publicate

Evaluarea corectă critică a unui articol va permite cititorului să aprecieze dacă

publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii (validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

Lectura critică a literaturii medicale se bazează pe folosirea unei grile de lectură

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Justificarea studiului clinic

Justificarea studiului pleacă de la informaţiile existente legate de subiectul pe care cercetarea intenţionează să icircl dezbată informaţii existente icircn literatura de specialitate

Cercetarea bibliografică permite identificarea unor lipsuri icircn legătură cu problema luată icircn studiu inexistenţa de date referitoare la o icircmbolnăvire dintr-o zonă geografică (ţară judeţ comunitate) explicarea şi emiterea unor soluţii de remediu Toate acestea ar putea fi elemente care justifică iniţierea şi derularea unui studiu

Icircn justificarea studiului se poate insista pe

bull caracterul nou actual inedit al problemei

bull un nivel ridicat al morbidităţii sau mortalităţii unui fenomen de sănătate

bull gravitatea evenimentului

Calităţile studiului de cercetare

Un bun studiu de cercetare trebuie să fie pertinent nou fezabil să respecte etica medicală

Un studiu este pertinent cacircnd are repercusiuni asupra viitorului clinic al unui

fenomen de sănătate pertinența practică icircnsemnacircnd o mai bună cunoaştere a bolii a prognosticului ei ameliorarea tehnicilor de diagnostic şi de tratament etc

O altă cerinţă se referă la ineditul studiului faptul de a fi nou icircn sensul de a aduce informaţii noi să nu repete un studiu deja finalizat şi cu concluzii ferme

Cercetătorul trebuie icircnainte de a demara studiul icircnainte de a investi timp bani

energie să estimeze dacă studiul este fezabil Icircn acest sens trebuie să se asigure că

bull are un număr suficient de subiecţi determinări de laborator etc pentru a putea

trage concluzii adecvate

bull nu există constracircngeri tehnologice sau financiare

bull studiul este accesibil şi acceptat de populaţie

bull nu are costuri de timp dar mai ales financiare mari

bull nu are scopuri prea ambiţioase sau scopuri multiple icircn general un studiu ar

trebui să aibă un singur scop să găsească rezolvarea la o singură icircntrebare

Studiul medical trebuie să respecte etica medicală cele patru principii

bull interesul şi beneficiul cercetării

bull inocuitatea (nevătămarea cercetării)

bull respectul faţă de persoanele incluse icircn studiu (respectul intimităţii persoanelor

confidenţialitatea datelor)

bull păstrarea echităţii şi respectul valorilor moral

In efectuarea unui studiu este necesară parcurgerea urătoarelor etape

1 Pregătirea studiului

2 Elaborarea protocolului

3 Culegerea informaţiilor (datelor)

4 Prelucrarea datelor

5 Analiza şi interpretarea rezultatelor

6 Prezentarea rezultatelor

7 Redactarea studiului

2 Etapele unui studiu de cercetare

21 Pregătirea studiului de cercetare

Pregătirea studiului de cercetare comportă mai multe subetape

bull Documentarea bibliografică

bull Definirea fenomenului

bull Formularea temei de cercetare

bull Aspecte manageriale

Documentarea bibliografică

Cercetarea bibliografică are misiunea de a realiza un compromis icircntre excesul de

documente (anual se publică icircn icircntreaga lume peste 20000 de reviste cu caracter medical) şi pierderea de informaţii pertinente

Revista literaturii permite medicului să fie la curent cu actualităţile şi tendinţele

medicale condiţie necesară pentru menţinerea competenţei profesionale Icircn același timp pentru realizarea unui bun proiect de cercetare revista literaturii permite eventual și formularea temei

Cercetarea bibliografică necesită o selectare şi o evaluare a literaturii de

specialitate pe o anumită problemă şi se realizează prin parcurgerea a trei etape

a) Prima etapă este cercetarea bibliografică propriu zisă adică identificarea publicaţiilor care se referă la subiectul icircn discuţie

Selectarea informaţiei alegerea acelor articole care corespund temei de cercetare se realizează trecacircnd icircn revistă icircn primul racircnd titlul articolului Dacă titlul este util se va verifica relevanţa studiului parcurgacircnd rezumatul pentru a aprecia dacă rezultatele sunt utile icircn sensul de a putea fi aplicate icircn practica pacienţilor proprii respectiv dacă metodele

folosite sunt apropiate sau identice cu cele care se vor utiliza icircn studiul propriu

Dacă aceste criterii corespund aşteptărilor cititorului va evaluarea articolul icircn

detaliu icircn caz contrar se va trece la articolul următor

Etapele documentării bibliografice sunt

bull Definirea şi delimitarea precisă a subiectului de cercetat

bull Stabilirea unei liste de bdquocuvinte cheierdquo prin lectura referinţelor bibliografice

bull Traducerea icircn limbi de circulaţie internaţională

bull Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat

bull Consultarea unor tratate sau cărţi de referinţă

bull Consultarea publicaţiilor primare

bull Redactarea fişelor bibliografice şi aranjarea lor icircn ordine alfabetică

bull Introducerea referinţelor bibliografice icircn textul propriu-zis

Literatura primară de specialitate

Reprezintă toate materialele scrise care conţin studii originale

Articole ştiinţifice Au calitatea esenţială că informaţiile publicate sunt recente

intervalul de timp scurs de la scriere la publicare fiind icircn general foarte scurt

Teze de doctorat licenţă Se pot găsi icircn bibliotecile instituţiilor de icircnvăţămacircnt

superior Sunt utile pentru că icircn general tratează pe larg o anumită problemă care poate fi de interes avacircnd şi o bibliografie recentă

Brevete şi mărci Sunt acele sisteme de protecţie a produselor şi tehnologiilor Sunt utile icircn general icircn cercetarea experimentală (wwwosimro)

Literatura secundară de specialitate

Tratate de specialitate Sunt foarte importante icircn faza incipieintă a unui studiu

pentru aprofundarea problemei de cercetat Informaţiile prezente icircn astfel de publicaţii sunt ordonate cu noţiuni de bază definiţii teorii posibile etc

Cărţi de referinţă Sunt monografii care studiază pe larg un fenomen putacircnd fi

foarte utile atacirct cercetătorilor debutanţi cacirct şi celor iniţiaţi

Literatura terţiară de specialitate este reprezentată de indexuri reviste cu extrase

de articole şi rezumate

Cercetarea bibliografică bdquoon-linerdquo permite accesul la nenumărate surse de informare utilizacircnd icircn acest scop motoare de căutare

Modalitatea de căutare presupune cunoaşterea utilizării acestor utilitare care permit căutarea şi găsirea informaţiilor cerute Modul de interogare icircn cercetarea ştiinţifică are o latură generală şi una specifică medicală

Latura generală se referă la

bull Utilizarea unor utilitare de navigare Windows Explorer Netscape etc

bull Folosirea unor motoare de căutare goolge altavista yahoo infoseek

alltheweb etc

bull Cunoaşterea sistemelor de căutare avansată specifică fiecărui motor de căutare ca formă dar universală ca principiu

bull Utilizarea corectă a cuvintelor cheie predefinite

bull Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre cuvintele cheie

Latura specifică medicală se referă la

bull Utilizarea surselor de date medicale medline pubmed old medline etc

bull Folosirea termenilor cheie icircn conformitate cu termenii medicali de căutare

predefiniţi icircn baza de date a motorului termenii MeSH

Ca metodă de căutare este indicat ca primele bdquosăpăturirdquo să fie realizate cu ajutorul unui motor nespecializat (google) pentru a se reuşi formarea unei idei despre amploarea problemei de studiat Baza de date icircn care aceste utilitare caută este mult mai vastă nefiind limitată la studii medicale După orientarea generală este necesară documentare icircn baze de date medicale urmărind să se obţină articolele necesare

Trebuie menţionată existenţa de site-uri care permit accesarea de articole din

jurnale sau articole comunicate sau chiar cărţi icircn format electronic gratuit

Organizarea informaţiilor colectate este obligatorie Pot fi 3 moduri de organizare a referinţelor bibliografice

Caiet de bibliografie Consemnează culegerea informaţiilor icircn ordine cronologică

Pe baza acestui caiet se poate analiza stadiul unui studiu

Fişele bibliografice Conţin informaţii complexe despre referinţa bibliografică sursa acesteia cota de revistă sau carte precum şi pagina din caietul de bibliografie unde se află rezumatul sau conspectul articolului

Fişele bibliografice icircn format electronic Sunt icircn general sisteme de gestiune a

bazelor de date unde se folosesc programe speciale pentru organizarea bibliografiei sau sunt simple tabele realizate de cercetător Există utilitare speciale pentru organizareareferinţelor bibliografice care nu numai că ţin o evidenţă clară a titlurilor culese dar pot şi să realizeze citarea corectă icircn textul final a acestora (Reference Manager)

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de pertinenţa rezultatelor publicate

Evaluarea corectă critică a unui articol va permite cititorului să aprecieze dacă

publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii (validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

Lectura critică a literaturii medicale se bazează pe folosirea unei grile de lectură

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

bull interesul şi beneficiul cercetării

bull inocuitatea (nevătămarea cercetării)

bull respectul faţă de persoanele incluse icircn studiu (respectul intimităţii persoanelor

confidenţialitatea datelor)

bull păstrarea echităţii şi respectul valorilor moral

In efectuarea unui studiu este necesară parcurgerea urătoarelor etape

1 Pregătirea studiului

2 Elaborarea protocolului

3 Culegerea informaţiilor (datelor)

4 Prelucrarea datelor

5 Analiza şi interpretarea rezultatelor

6 Prezentarea rezultatelor

7 Redactarea studiului

2 Etapele unui studiu de cercetare

21 Pregătirea studiului de cercetare

Pregătirea studiului de cercetare comportă mai multe subetape

bull Documentarea bibliografică

bull Definirea fenomenului

bull Formularea temei de cercetare

bull Aspecte manageriale

Documentarea bibliografică

Cercetarea bibliografică are misiunea de a realiza un compromis icircntre excesul de

documente (anual se publică icircn icircntreaga lume peste 20000 de reviste cu caracter medical) şi pierderea de informaţii pertinente

Revista literaturii permite medicului să fie la curent cu actualităţile şi tendinţele

medicale condiţie necesară pentru menţinerea competenţei profesionale Icircn același timp pentru realizarea unui bun proiect de cercetare revista literaturii permite eventual și formularea temei

Cercetarea bibliografică necesită o selectare şi o evaluare a literaturii de

specialitate pe o anumită problemă şi se realizează prin parcurgerea a trei etape

a) Prima etapă este cercetarea bibliografică propriu zisă adică identificarea publicaţiilor care se referă la subiectul icircn discuţie

Selectarea informaţiei alegerea acelor articole care corespund temei de cercetare se realizează trecacircnd icircn revistă icircn primul racircnd titlul articolului Dacă titlul este util se va verifica relevanţa studiului parcurgacircnd rezumatul pentru a aprecia dacă rezultatele sunt utile icircn sensul de a putea fi aplicate icircn practica pacienţilor proprii respectiv dacă metodele

folosite sunt apropiate sau identice cu cele care se vor utiliza icircn studiul propriu

Dacă aceste criterii corespund aşteptărilor cititorului va evaluarea articolul icircn

detaliu icircn caz contrar se va trece la articolul următor

Etapele documentării bibliografice sunt

bull Definirea şi delimitarea precisă a subiectului de cercetat

bull Stabilirea unei liste de bdquocuvinte cheierdquo prin lectura referinţelor bibliografice

bull Traducerea icircn limbi de circulaţie internaţională

bull Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat

bull Consultarea unor tratate sau cărţi de referinţă

bull Consultarea publicaţiilor primare

bull Redactarea fişelor bibliografice şi aranjarea lor icircn ordine alfabetică

bull Introducerea referinţelor bibliografice icircn textul propriu-zis

Literatura primară de specialitate

Reprezintă toate materialele scrise care conţin studii originale

Articole ştiinţifice Au calitatea esenţială că informaţiile publicate sunt recente

intervalul de timp scurs de la scriere la publicare fiind icircn general foarte scurt

Teze de doctorat licenţă Se pot găsi icircn bibliotecile instituţiilor de icircnvăţămacircnt

superior Sunt utile pentru că icircn general tratează pe larg o anumită problemă care poate fi de interes avacircnd şi o bibliografie recentă

Brevete şi mărci Sunt acele sisteme de protecţie a produselor şi tehnologiilor Sunt utile icircn general icircn cercetarea experimentală (wwwosimro)

Literatura secundară de specialitate

Tratate de specialitate Sunt foarte importante icircn faza incipieintă a unui studiu

pentru aprofundarea problemei de cercetat Informaţiile prezente icircn astfel de publicaţii sunt ordonate cu noţiuni de bază definiţii teorii posibile etc

Cărţi de referinţă Sunt monografii care studiază pe larg un fenomen putacircnd fi

foarte utile atacirct cercetătorilor debutanţi cacirct şi celor iniţiaţi

Literatura terţiară de specialitate este reprezentată de indexuri reviste cu extrase

de articole şi rezumate

Cercetarea bibliografică bdquoon-linerdquo permite accesul la nenumărate surse de informare utilizacircnd icircn acest scop motoare de căutare

Modalitatea de căutare presupune cunoaşterea utilizării acestor utilitare care permit căutarea şi găsirea informaţiilor cerute Modul de interogare icircn cercetarea ştiinţifică are o latură generală şi una specifică medicală

Latura generală se referă la

bull Utilizarea unor utilitare de navigare Windows Explorer Netscape etc

bull Folosirea unor motoare de căutare goolge altavista yahoo infoseek

alltheweb etc

bull Cunoaşterea sistemelor de căutare avansată specifică fiecărui motor de căutare ca formă dar universală ca principiu

bull Utilizarea corectă a cuvintelor cheie predefinite

bull Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre cuvintele cheie

Latura specifică medicală se referă la

bull Utilizarea surselor de date medicale medline pubmed old medline etc

bull Folosirea termenilor cheie icircn conformitate cu termenii medicali de căutare

predefiniţi icircn baza de date a motorului termenii MeSH

Ca metodă de căutare este indicat ca primele bdquosăpăturirdquo să fie realizate cu ajutorul unui motor nespecializat (google) pentru a se reuşi formarea unei idei despre amploarea problemei de studiat Baza de date icircn care aceste utilitare caută este mult mai vastă nefiind limitată la studii medicale După orientarea generală este necesară documentare icircn baze de date medicale urmărind să se obţină articolele necesare

Trebuie menţionată existenţa de site-uri care permit accesarea de articole din

jurnale sau articole comunicate sau chiar cărţi icircn format electronic gratuit

Organizarea informaţiilor colectate este obligatorie Pot fi 3 moduri de organizare a referinţelor bibliografice

Caiet de bibliografie Consemnează culegerea informaţiilor icircn ordine cronologică

Pe baza acestui caiet se poate analiza stadiul unui studiu

Fişele bibliografice Conţin informaţii complexe despre referinţa bibliografică sursa acesteia cota de revistă sau carte precum şi pagina din caietul de bibliografie unde se află rezumatul sau conspectul articolului

Fişele bibliografice icircn format electronic Sunt icircn general sisteme de gestiune a

bazelor de date unde se folosesc programe speciale pentru organizarea bibliografiei sau sunt simple tabele realizate de cercetător Există utilitare speciale pentru organizareareferinţelor bibliografice care nu numai că ţin o evidenţă clară a titlurilor culese dar pot şi să realizeze citarea corectă icircn textul final a acestora (Reference Manager)

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de pertinenţa rezultatelor publicate

Evaluarea corectă critică a unui articol va permite cititorului să aprecieze dacă

publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii (validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

Lectura critică a literaturii medicale se bazează pe folosirea unei grile de lectură

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Cercetarea bibliografică are misiunea de a realiza un compromis icircntre excesul de

documente (anual se publică icircn icircntreaga lume peste 20000 de reviste cu caracter medical) şi pierderea de informaţii pertinente

Revista literaturii permite medicului să fie la curent cu actualităţile şi tendinţele

medicale condiţie necesară pentru menţinerea competenţei profesionale Icircn același timp pentru realizarea unui bun proiect de cercetare revista literaturii permite eventual și formularea temei

Cercetarea bibliografică necesită o selectare şi o evaluare a literaturii de

specialitate pe o anumită problemă şi se realizează prin parcurgerea a trei etape

a) Prima etapă este cercetarea bibliografică propriu zisă adică identificarea publicaţiilor care se referă la subiectul icircn discuţie

Selectarea informaţiei alegerea acelor articole care corespund temei de cercetare se realizează trecacircnd icircn revistă icircn primul racircnd titlul articolului Dacă titlul este util se va verifica relevanţa studiului parcurgacircnd rezumatul pentru a aprecia dacă rezultatele sunt utile icircn sensul de a putea fi aplicate icircn practica pacienţilor proprii respectiv dacă metodele

folosite sunt apropiate sau identice cu cele care se vor utiliza icircn studiul propriu

Dacă aceste criterii corespund aşteptărilor cititorului va evaluarea articolul icircn

detaliu icircn caz contrar se va trece la articolul următor

Etapele documentării bibliografice sunt

bull Definirea şi delimitarea precisă a subiectului de cercetat

bull Stabilirea unei liste de bdquocuvinte cheierdquo prin lectura referinţelor bibliografice

bull Traducerea icircn limbi de circulaţie internaţională

bull Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat

bull Consultarea unor tratate sau cărţi de referinţă

bull Consultarea publicaţiilor primare

bull Redactarea fişelor bibliografice şi aranjarea lor icircn ordine alfabetică

bull Introducerea referinţelor bibliografice icircn textul propriu-zis

Literatura primară de specialitate

Reprezintă toate materialele scrise care conţin studii originale

Articole ştiinţifice Au calitatea esenţială că informaţiile publicate sunt recente

intervalul de timp scurs de la scriere la publicare fiind icircn general foarte scurt

Teze de doctorat licenţă Se pot găsi icircn bibliotecile instituţiilor de icircnvăţămacircnt

superior Sunt utile pentru că icircn general tratează pe larg o anumită problemă care poate fi de interes avacircnd şi o bibliografie recentă

Brevete şi mărci Sunt acele sisteme de protecţie a produselor şi tehnologiilor Sunt utile icircn general icircn cercetarea experimentală (wwwosimro)

Literatura secundară de specialitate

Tratate de specialitate Sunt foarte importante icircn faza incipieintă a unui studiu

pentru aprofundarea problemei de cercetat Informaţiile prezente icircn astfel de publicaţii sunt ordonate cu noţiuni de bază definiţii teorii posibile etc

Cărţi de referinţă Sunt monografii care studiază pe larg un fenomen putacircnd fi

foarte utile atacirct cercetătorilor debutanţi cacirct şi celor iniţiaţi

Literatura terţiară de specialitate este reprezentată de indexuri reviste cu extrase

de articole şi rezumate

Cercetarea bibliografică bdquoon-linerdquo permite accesul la nenumărate surse de informare utilizacircnd icircn acest scop motoare de căutare

Modalitatea de căutare presupune cunoaşterea utilizării acestor utilitare care permit căutarea şi găsirea informaţiilor cerute Modul de interogare icircn cercetarea ştiinţifică are o latură generală şi una specifică medicală

Latura generală se referă la

bull Utilizarea unor utilitare de navigare Windows Explorer Netscape etc

bull Folosirea unor motoare de căutare goolge altavista yahoo infoseek

alltheweb etc

bull Cunoaşterea sistemelor de căutare avansată specifică fiecărui motor de căutare ca formă dar universală ca principiu

bull Utilizarea corectă a cuvintelor cheie predefinite

bull Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre cuvintele cheie

Latura specifică medicală se referă la

bull Utilizarea surselor de date medicale medline pubmed old medline etc

bull Folosirea termenilor cheie icircn conformitate cu termenii medicali de căutare

predefiniţi icircn baza de date a motorului termenii MeSH

Ca metodă de căutare este indicat ca primele bdquosăpăturirdquo să fie realizate cu ajutorul unui motor nespecializat (google) pentru a se reuşi formarea unei idei despre amploarea problemei de studiat Baza de date icircn care aceste utilitare caută este mult mai vastă nefiind limitată la studii medicale După orientarea generală este necesară documentare icircn baze de date medicale urmărind să se obţină articolele necesare

Trebuie menţionată existenţa de site-uri care permit accesarea de articole din

jurnale sau articole comunicate sau chiar cărţi icircn format electronic gratuit

Organizarea informaţiilor colectate este obligatorie Pot fi 3 moduri de organizare a referinţelor bibliografice

Caiet de bibliografie Consemnează culegerea informaţiilor icircn ordine cronologică

Pe baza acestui caiet se poate analiza stadiul unui studiu

Fişele bibliografice Conţin informaţii complexe despre referinţa bibliografică sursa acesteia cota de revistă sau carte precum şi pagina din caietul de bibliografie unde se află rezumatul sau conspectul articolului

Fişele bibliografice icircn format electronic Sunt icircn general sisteme de gestiune a

bazelor de date unde se folosesc programe speciale pentru organizarea bibliografiei sau sunt simple tabele realizate de cercetător Există utilitare speciale pentru organizareareferinţelor bibliografice care nu numai că ţin o evidenţă clară a titlurilor culese dar pot şi să realizeze citarea corectă icircn textul final a acestora (Reference Manager)

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de pertinenţa rezultatelor publicate

Evaluarea corectă critică a unui articol va permite cititorului să aprecieze dacă

publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii (validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

Lectura critică a literaturii medicale se bazează pe folosirea unei grile de lectură

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Reprezintă toate materialele scrise care conţin studii originale

Articole ştiinţifice Au calitatea esenţială că informaţiile publicate sunt recente

intervalul de timp scurs de la scriere la publicare fiind icircn general foarte scurt

Teze de doctorat licenţă Se pot găsi icircn bibliotecile instituţiilor de icircnvăţămacircnt

superior Sunt utile pentru că icircn general tratează pe larg o anumită problemă care poate fi de interes avacircnd şi o bibliografie recentă

Brevete şi mărci Sunt acele sisteme de protecţie a produselor şi tehnologiilor Sunt utile icircn general icircn cercetarea experimentală (wwwosimro)

Literatura secundară de specialitate

Tratate de specialitate Sunt foarte importante icircn faza incipieintă a unui studiu

pentru aprofundarea problemei de cercetat Informaţiile prezente icircn astfel de publicaţii sunt ordonate cu noţiuni de bază definiţii teorii posibile etc

Cărţi de referinţă Sunt monografii care studiază pe larg un fenomen putacircnd fi

foarte utile atacirct cercetătorilor debutanţi cacirct şi celor iniţiaţi

Literatura terţiară de specialitate este reprezentată de indexuri reviste cu extrase

de articole şi rezumate

Cercetarea bibliografică bdquoon-linerdquo permite accesul la nenumărate surse de informare utilizacircnd icircn acest scop motoare de căutare

Modalitatea de căutare presupune cunoaşterea utilizării acestor utilitare care permit căutarea şi găsirea informaţiilor cerute Modul de interogare icircn cercetarea ştiinţifică are o latură generală şi una specifică medicală

Latura generală se referă la

bull Utilizarea unor utilitare de navigare Windows Explorer Netscape etc

bull Folosirea unor motoare de căutare goolge altavista yahoo infoseek

alltheweb etc

bull Cunoaşterea sistemelor de căutare avansată specifică fiecărui motor de căutare ca formă dar universală ca principiu

bull Utilizarea corectă a cuvintelor cheie predefinite

bull Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre cuvintele cheie

Latura specifică medicală se referă la

bull Utilizarea surselor de date medicale medline pubmed old medline etc

bull Folosirea termenilor cheie icircn conformitate cu termenii medicali de căutare

predefiniţi icircn baza de date a motorului termenii MeSH

Ca metodă de căutare este indicat ca primele bdquosăpăturirdquo să fie realizate cu ajutorul unui motor nespecializat (google) pentru a se reuşi formarea unei idei despre amploarea problemei de studiat Baza de date icircn care aceste utilitare caută este mult mai vastă nefiind limitată la studii medicale După orientarea generală este necesară documentare icircn baze de date medicale urmărind să se obţină articolele necesare

Trebuie menţionată existenţa de site-uri care permit accesarea de articole din

jurnale sau articole comunicate sau chiar cărţi icircn format electronic gratuit

Organizarea informaţiilor colectate este obligatorie Pot fi 3 moduri de organizare a referinţelor bibliografice

Caiet de bibliografie Consemnează culegerea informaţiilor icircn ordine cronologică

Pe baza acestui caiet se poate analiza stadiul unui studiu

Fişele bibliografice Conţin informaţii complexe despre referinţa bibliografică sursa acesteia cota de revistă sau carte precum şi pagina din caietul de bibliografie unde se află rezumatul sau conspectul articolului

Fişele bibliografice icircn format electronic Sunt icircn general sisteme de gestiune a

bazelor de date unde se folosesc programe speciale pentru organizarea bibliografiei sau sunt simple tabele realizate de cercetător Există utilitare speciale pentru organizareareferinţelor bibliografice care nu numai că ţin o evidenţă clară a titlurilor culese dar pot şi să realizeze citarea corectă icircn textul final a acestora (Reference Manager)

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de pertinenţa rezultatelor publicate

Evaluarea corectă critică a unui articol va permite cititorului să aprecieze dacă

publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii (validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

Lectura critică a literaturii medicale se bazează pe folosirea unei grile de lectură

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

bull Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre cuvintele cheie

Latura specifică medicală se referă la

bull Utilizarea surselor de date medicale medline pubmed old medline etc

bull Folosirea termenilor cheie icircn conformitate cu termenii medicali de căutare

predefiniţi icircn baza de date a motorului termenii MeSH

Ca metodă de căutare este indicat ca primele bdquosăpăturirdquo să fie realizate cu ajutorul unui motor nespecializat (google) pentru a se reuşi formarea unei idei despre amploarea problemei de studiat Baza de date icircn care aceste utilitare caută este mult mai vastă nefiind limitată la studii medicale După orientarea generală este necesară documentare icircn baze de date medicale urmărind să se obţină articolele necesare

Trebuie menţionată existenţa de site-uri care permit accesarea de articole din

jurnale sau articole comunicate sau chiar cărţi icircn format electronic gratuit

Organizarea informaţiilor colectate este obligatorie Pot fi 3 moduri de organizare a referinţelor bibliografice

Caiet de bibliografie Consemnează culegerea informaţiilor icircn ordine cronologică

Pe baza acestui caiet se poate analiza stadiul unui studiu

Fişele bibliografice Conţin informaţii complexe despre referinţa bibliografică sursa acesteia cota de revistă sau carte precum şi pagina din caietul de bibliografie unde se află rezumatul sau conspectul articolului

Fişele bibliografice icircn format electronic Sunt icircn general sisteme de gestiune a

bazelor de date unde se folosesc programe speciale pentru organizarea bibliografiei sau sunt simple tabele realizate de cercetător Există utilitare speciale pentru organizareareferinţelor bibliografice care nu numai că ţin o evidenţă clară a titlurilor culese dar pot şi să realizeze citarea corectă icircn textul final a acestora (Reference Manager)

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de pertinenţa rezultatelor publicate

Evaluarea corectă critică a unui articol va permite cititorului să aprecieze dacă

publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii (validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

Lectura critică a literaturii medicale se bazează pe folosirea unei grile de lectură

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

care are meritul de a putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii Această grilă are 8 criterii de evaluare pentru fiecare criteriu trebuie să se răspundă la următoarele icircntrebări

bull este posibil să se găsească icircn articol informaţia pentru criteriul icircn cauză

bull dacă criteriul abordat este corect

bull dacă criteriul este incorect icircn ce măsură ameninţă validitatea studiului

Cele 8 criterii de evaluare sunt

1 Obiectivul vizează următoarele preocupări medicale

bull istoria naturală a unei boli evoluţia şi prognosticul ei

bull performanţa unui test diagnostic

bull impactul unei intervenţii (terapeutice de depistare de prevenţie sau de educatie

Lectura critică va aşeza articolul icircn una din aceste situaţii apoi icircn raport cu

obiectivul va stabili dacă are ipoteze de verificat

2Tipul de studiu Cititorul trebuie să recunoască planul de studiul pentru a verifica dacă tipul de studiu este adaptat icircntrebării puse Va merge progresiv cu urmărirea de la raportul de caz-seria de cazuri la studiul transversal studiul caz-control studiul de cohortă şi trialul controlat

3Factorii studiaţi (variabila independentă) pot fi factori de expunere sau de

intervenţie Cititorul trebuie să poată recunoaşte factorul să aprecieze cum a fost măsurat dacă s-a folosit aceeaşi metodă de măsurare pentru loturile icircn studiu ce metodă de comparaţie s-a folosit dacă sunt erori (factor de confuzie)

4 Criteriul de raţionament este evenimentul sau situaţia presupusă a fi rezultatul factorului studiat boala decesul supravieţuirea complicaţiile etc Definirea precisă şi metoda de măsurare a rezultatului expunerii va permite cititorului să aprecieze validitatea informaţiilor

5 Populaţia studiată (eşantionul) Se va urmări dacă este definită populaţia de

referinţă şi populaţia de studiat analizacircndu-se corectitudinea selecţiei randomizarea proporţia de subiecţi la sfacircrşitul studiului validitatea externă a rezultatelor

6Analiza datelor Cititorul trebuie să aprecieze dacă s-au examinat toate erorile

inclusiv factorul de confuzie dacă nu validitatea studiului ar putea fi compromisă

7Rezultatele Principalele aspecte pe care cititorul le va urmări la acest capitol

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

sunt dacă ele se datoresc numai şansei dacă s-a făcut calculul statistic dacă s-a apreciat relaţia expunere-efect (RR OR RA) dacă a fost apreciată semnificaţia clinică sau biologică care nu este identică cu semnificaţia statistică

8 Sinteza lecturii critice analizează concluziile autorilor dacă ele răspund

icircntrebărilor formulate la icircnceputul studiului dacă rezultatele sunt aplicabile la populaţia studiată dacă rezultatele sunt acceptabile pentru practica proprie a cititorului dacă rezultatele justifică vreo schimbare icircn practica clinică respectiv vor ameliora starea pacienţilor

Această abordare cere cititorului cunoaşterea noţiunilor de bază icircn metodologia

cercetării ştiinţifice fiind vorba icircn acelaşi timp şi de un demers clinic

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin meta-analiză

Tehnica meta-analizei permite să se sporească eficacitatea testării ipotezelor să

crească forţa statistică a rezultatelor şi să se obţină informaţii care nu pot fi convenabil extrase din fiecare cercetare

Definirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare

care poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

Icircn prima etapă se cercetează bibliografia propriu-zisă adică se identifică

publicaţiile care se referă la subiectul icircn discuţie apoi se vor selecta publicaţiile

necesare studiului apreciind validitatea lor (problemele de documentare

bibliografică vor constitui un capitol separat)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii

studiaţi şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există

această relaţie şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită

sau respinsă testul statistic calculează probabilitatea conform căreia asociaţia

observată este reală sau ea survine din icircntacircmplare

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

Formularea temei de studiu

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective

prin care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să

apară la un pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Obiectivele unui studiu se icircmpart icircn obiectivul major unul din cele patru enumerate şi obiective secundare care pot aborda şi alte fenomene biologice decacirct cel major cu condiţia să nu altereze realizarea acestuia

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru

respectiv limitele studiilor utilizate (Studiile epidemiologice vor constitui capitol separat)

Aspectele manageriale

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Aspectele manageriale includ

bull justificarea bugetului estimarea sumei necesară realizării studiului și

apreciarea durate studiului

bull defalcarea bugetului pe necesități legate de achziționare de aparatură

reactanți truse etc pentru personal (munca depusă pregătire deplasări icircn

teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile etc

Menţionăm că aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul

studiului

22 Elaborarea proiectului

Protocolul de cercetare este un document care emite obiectivul și ipoteza studiului definește condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu clinic

Elaborarea protocolului este importantă pentru cercetătorii participanţi la studiu

comisiile de etică şi finanţatori

Protocolul include mai multe formulare care trebuie să cuprindă

a) Titlul proiectului

b) Sumarul proiectului

c) Descrierea proiectului

d) Normele deontologice de cercetare

e) Modalitățile de diseminarea și valorificarea rezultatelor

f) Perspective de continuare a cercetării

g) Anexe

Prezentarea proiectului va include următoarele fișiere

bull resursele umane (membrii echipei afilierea acestora)

bull relevanța temei pentru dezvoltarea cunoașterii icircn domeniu

bull stadiul actual al cunoașterii și bibliografia aferentă

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

bull justificarea studiului

bull enunțarea obiectivelor și ipoteza de lucru

bull metodologia proriu-zisă

Referitor la metodologia utilizată vor trebui menționate

bull factorulfactorii studiați care reprezintă variabila independentă respectiv

dacă este cazul modalitățile de măsurare

bull criteriile de raționament- variabila dependentă (situația sau evenimentul ce

se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala handicapul

complicații decesul)

bull tipul de studiu care se va aplica icircmpreună cu design-ul acestuia

bull eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionaj

bull metodele de culegere și de prelucrare a datelor

bull planificarea activităților

bull structura bugetului fiind eligibile următoarele categorii de cheltuieli de

capital (echipamente software uppgrading) pentru personal (full sau parttime

instruire asigurări de sănătate) de informare (documentare abonamente) mobilități (vizite la alte unități de cercetare participări la

congrese) materiale consumabile (truse reactanți papetărie) valorificare

a rezultatelor (lucrări științifice de etapă sau lucrarea finală) cheltuieli

indirecte (de regie)

bull modalităţile de valorificare a rezultatelor

bull legături de alte proiecte

Protocolul mai conține anexe curriculum vitae al investigatorului principal și al coinvestigatorilor calendarul activităților avizul Comisiei de etică documente speciale și consimțămacircntul informat icircn cazul studiilor pe subiecți umani

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Icircnainte de implementare protocolul va fi verificat de experți pentru eligibilitate (dacă sunt icircndeplinite condițiile de acceptare finanțare) calitate și pertinență icircn sensul că protocolul trebuie să fie clar exprimat corect icircntocmit bine așezat și cu repercursiuni favorabile pentru viitor

23 Culegerea informaţiei

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o

studiem Greu de realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării

populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el

Pentru a putea realiza generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să

folosim un eşantion (selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o studiem Pentru fiecare populaţie de studiu sunt posibile mai multe eşantioane Pe baza acestor eşantioane se calculează un estimator Pe baza acestui estimator calculat care poate fi medie aritmetică procent etc Se pot trage concluzii despre icircntreaga populaţie Este foarte important ca investigatorul să definească foarte atent şi complet populaţia icircnainte de a realiza eşantionul inclusiv descrierea criteriilor de includere şi excludere icircn populaţia de studiu

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Numărul elementelor dintr-un eşantion se numeşte talia sau volumul selecţiei

Acesta fiind icircn general mai mic decacirct icircntreaga populaţie poate fi observat icircn detaliu iar dacă este reprezentativ se pot afla prin intermediul său proprietăţile populaţiei ţintă

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală De aceea dintre

metodele de eşantionare se folosesc tehnicile de randomizare Trebuie să satisfacă două

condiţii principale

bull condiţie de ordin cantitativ talia să fie suficient de mare

bull condiţie de ordin calitativ trebuie extras aleator din populaţia ţintă

Metode de eşantionare

Putem vorbi icircn linii mari de două posibilităţi de eşantionare prin metode

probabilistice şi prin metode nonprobabilistice

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită icircn studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă

Icircn medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări

1 Simplu randomizat

2 Sistematic

3 Stratificat

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

4 Cluster (icircn cuiburi)

ESANTIONAREA

Nu putem testa intreaga populatie Prin esantionare putem demonstra orice Esantionarea raspunde la intrebarea cum si cati Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala o anumita insusire particularitate (ex tineretul 18-25 ani studentii)

Esantionul este un subset un extras un numar de persoane extras din acea populatie Populatia este considerata infinita practica nu putem studia un numar infinit de cazuri

Comportamentele scorurile punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce estima prin inferenta statistica scorurile sau comp 646b12g ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie

Reprezentativitatea esantionlui

Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea) Nu este mereu cazul sa esantionam (ex mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate)

In tehnicile de randomizare toti membrii populatiei au aceeasi sansa de a fi selectionati intr-un esantion si toate posibilele esantioane au aceeasi sansa de a fi selectionate in cercetare Criteriul de baza este probabilismul deci avem

A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE

1) esantionare aleatoare simpla

- fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2) esantionare aleatoare sistematica

- fiecare al n -lea (ex al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

3) esantionare aleatoare stratificata

- participantii sunt aleator selectionati din grupuri subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex stratul intre 18-25 de ani)

4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex testam comportamentul liceenilor bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE

1) esantionare de convenienta

- selectionam participantii apti disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de ex)

2) esantionare prin evaluare

- se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ

3) esantionare pe cote

- se stabilesc anumite cote proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y)

4) esantionare prin identificare (snowball)

- potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu

Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam) Principiul fundamental - numarul de participanti consuderat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare Astfel pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala) Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri am gasit grupurile deja formate) Pentru cercetarile descriptive (ex aviatorii) un numar de 20 din populatia respectiva este suficient Cu cat populatia este mai mare procenrtul este mai mic Ex 20 din 1000 de pers = 200 pers 10 din 5000 de pers = 500 de pers Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox 20 Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1 poate fi semnificativ

1Esantionarea aleatoare simpla

(1) Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de directori de scoli din Romania

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Esantionul va fi alcatuit din 10 din cei 5000 de directori rezulta 500 de persoane

Daca este corelationala sau experimentala N=min 30

(3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

Ex Toti directorii de scoli sunt trecuti pe lista

(4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 Daca avem 100 de persoane 00-99

Ex Pe lista directorilor dam numere la fiecare primul va avea 0000 si ultimul 4999

(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare

Ex Din tabel a fost ales 53634(pe 5 nu il luam in considerare ca avem 5000 de persoane)

(6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem

ExAvem doar 5000 de persoane

(7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului

ExPentru ca exista directorul cu numarul 3634in trecem in esantion

(8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana

Varianta Alegem metoda urneidaca nu ne convine modalitateaadica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului

2Esantionarea aleatoare sistematica

Se stabileste in functie de tipul de cercetare descriptivacorelationala

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din Dobrogea

(2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva)

Ex Presupunem ca este o cercetare de tip descriptivrezulta ca 10 din populatie =500 de persoane

(3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

ExCei 5000 de profesori sunt aranjati in ordine alfabetica deja lista nu este aleator alcatuita dar procedura este valabila

(4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei marimea esantionului

Ex K=5000500=10

(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei

Ex Presupunem ca am pus degetul pe al 3-lea nume (folosind direct lista)

(6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales

EXIn esantionul nostru3-13-23-33-etc

(7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceputnotam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam

3Esantionarea aleatoare stratificata

(1)Identificarea si definirea populatiei

Ex Pentru a compara efienta a doua metode de formare a competenteipsihosociale in conducere in functie de nivelul stimei de sine populatia este alcatuita din cei 300 top manageri din Constanta

(2)Stabilirea marimei esantionului

ExMarimea esantionului va fi de 45 de manageri pentru metodele a si b

(3) Se stabileste variabila si subgrupurile straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii(Numar egalNumar proportional in fiecare subgrupa

ExSubgrupurile dorite sunt stabilite pe baza a trei nivele ale stimei de sine Medie ridicata scazuta(varstanivel de instruitre feminin masculin)

(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite

Ex300 de manageri sunt clasificati in functie de nivelul stimei de sine 45 Stima de sine ridicata 225 stima de sine medie 40 stima de sine scazuta

(5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional)

ExStabilim ca din fiecare stratse extrage un numar de 30Utilizant tabelul cu numere aleatoare sau tragere la sortiextragem 30 de manageri cu stima de sine mare30 cu stima de sine medie30 cu stima de sine scazutaCei 30 de participanti din fiecare esantion astfel alcatuit ii repartizam aleator (jumatate metoda A si jumatate metoda B)

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare

4Esantionul aleator multistadial

Selectia participantiolor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite

(1)Identificarea si definirea populatiei

ExPopulatia este alcatuita din toti cei 5000 de profesori din scoliile dobrogene

(2) Stabilirea marimii esantionului(Cercetare descriptiva )

ExEsantionul =10 =500

(3)Se stabileste tipul logic (Clusterul)

ExClasterul este scoala

(4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia

ExSe alcatuieste lista cu cele 100 de scoli din Dobrogea

(5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup(Cluster)

ExChiar daca scolile difera ca numar de profesori alegem doar 50 din fiecare scoala

(6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor

Ex50050=10

(7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna

ExSelectam 10 scoli din cele 100 de scoli din Dobrogea

(8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte dub esantion

ExToti profesorii din cele 10 scolii fac parte din esantion

Tragem concluziile

Crea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare

Marimea esantionului si tipului de esantionare probabilista depind de tipul de cercetare

Pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

Indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in

-identificarea populatiei

-determinarea marimii necesare

-selectia participantilor

Esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina)

Sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare o constituie folosirea metodei nonprobabiliste

Prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion

1 Eşantionul simplu randomizat Fiecare element din populaţia ţintă are o şansă

egală non zero de a fi inclus icircn eşantion Se ia la icircntacircmplare un număr de

elemente egal cu talia eşantionului Dezavantajul acestui tip de eşantionare

este că presupune cunoaşterea icircntregii populaţii ţintă

2 Eşantionul sistematic După aflarea taliei eşantionului şi a populaţiei ţintă se

calculează factorul de eşantionare k icircmpărţind talia populaţiei ţintă la volumul

eşantionului Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre includere

Acelaşi mare dezavantaj apare şi icircn acest caz fiind obligatorie cunoaşterea

icircntregii populaţii de studiu

3 Eşantionul stratificat Există icircn cele mai multe cazuri probleme medicale care

studiindu-se pe eşantion prezintă variabilităţi icircn funcţie de caracteristicile

populaţiei (sex vacircrstă nivel de pregătire etc) Icircn acest caz este obligatorie

realizarea similitudinii demografice a eşantionului cu populaţia de studiu Din

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

date provenite de la Centrul de Statistică putem dezvolta ca procente o

structură a populaţiei Această structură trebuie să se regăsească

(procentual) şi icircntre membrii eşantionului O importantă şansă ca

reprezentativitatea calitativă să fie corectă este conferită de respectarea

acestei similitudini demografice

4 Eşantionul bdquoclusterrdquo sau icircn cuiburi Icircn cazul unui studiu amplu cu scop de a

investiga populaţia unei icircntregi ţări sau regiuni putem ajunge icircn

imposibilitatea de a alege şi mai ales investiga indivizi răspacircndiţi prin icircntreaga

zonă Din acest motiv se desemnează la icircntacircmplare un număr calculabil de

grupuri populaţionale extinse icircn toată zona de studiu Aceste grupuri poartă

numele de bdquocuiburirdquo La nivelul fiecărui bdquocuibrdquo se aplică o tehnică precedentă

de selecţie a cazurilor Se poate sau de cele mai multe ori se face la nivel de

bdquocuibrdquo stratificarea iar apoi selecţia propriu-zisă se realizează sistematic sau

simplu randomizat Este metoda de eşantionare cel mai frecvent utilizată icircn

cercetarea medicală de amploare Pentru ca eventualele erori să nu se poată

strecura s-a definit şi un indice DEF (design effect) cu care trebuie

multiplicată talia selecţiei care pentru eşantionarea icircn bdquocuiburirdquo este egal cu 2

astfel putem obţine şi o reprezentativitate calitativă dar şi una cantitativă

Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată icircn studiile medicale

datorită lipsei de forţă icircn ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu

Se definesc şi icircn acest caz patru metode

1 Eşantion de convenienţă Membrii unui astfel de eşantion sunt aleşi numai

pentru că sunt la icircndemacircnă disponibili de a răspunde le un eventual

chestionar

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm

2 Eşantion pe cote Similar cu tipul de eşantion stratificat se referă la faptul

că selecţia se face formacircnd eşantionul din primele 30 de persoane care

respectă un criteriu impus

3 Eşantion cu un scop Elementele incluse icircn eşantion sunt alese după un

criteriu care exclude din start marea majoritate a populaţiei

4 Eşantion raţional Selecţia se face prin prisma unui raţionament al celui

care conduce studiul

Parametru şi estimator

Parametrul este o valoare de obicei necunoscută (şi care trebuie să fie estimată

prin studiu) folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu De exemplu media populaţiei (icircnălţime) este un parametru populaţional

Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază

Fiecare eşantion extras din populaţie va indica o valoare a mediei care nu poate decacirct să estimeze parametrul Icircn general parametrii sunt notaţi cu litere greceşti (ex Media = μ)

Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care icircn căutăm Este de asemenea posibil ca dintr-o populaţie să formăm mai multe eşantioane mediile lor de cele mai multe ori nefiind identice icircntre ele şi nici identice cu media populaţiei Estimatorii sunt notaţi cu litere latine (ex Media = m)

Dacă valoarea mediei calculată pe eşantion este de exemplu 168 cm atunci putem estima ca valoarea mediei icircn populaţie este 168 cm