Şcolile din Bune practici Reabilitarea de administrare...

SÂMBĂTĂ, 2 AUGUST DUMINICĂ, 3 AUGUST LUNI, 4 AUGUST MARȚI, 5 AUGUST

CAHUL – 280C

CIMIȘLIA – 280C

CAHUL – 330C

CIMIȘLIA – 320C

CAHUL – 290C

CIMIȘLIA – 290C

CAHUL – 320C

CIMIȘLIA – 310C

PAGINA 7 PAGINA 4

Şcolile din raionul Cimişlia se pregătesc de noul an de studii

PAGINA 6

Reabilitarea sistemului de irigare Chircani-Zârneşti

Bune practici de administrare locală şi servicii de calitate la Zaim PAGINA 7

Publicație periodică independentă

Nr. 28 (934) 1 august 2014Anul XX

www.gazetadesud.md

BENEFICII IMEDIATE. Fermierii moldoveni îşi vor putea

vinde fructele şi legumele pe piaţa europeană. UE a dublat cotele de

import fără taxe vamale. Pag. 8

Stimați cititori!Împreună cu ediția de astăzi

veți primi suplimentul gratu-it „Obiectiv European: să vor-bim despre Europa”, în care veți găsi răspunsuri la unele între-bări legate de procesul de in-tegrare europeană a Republi-cii Moldova.

Suplimentul va apărea lunar, până în septembrie 2014.

Dacă nu ați primit suplimen-tul împreună cu ziarul de as-tăzi, vă rugăm să ne anunțați la telefonul: 022220996.

2 nr. 28 (934) • 1 august 2014ACTUAL

- Într-o societate mo-dernă orice cetățean trebuie măcar o dată în viață să citească Constituția. Ce păre-re aveți despre Legea Supremă a Republicii Moldova?

Gheorghe Răilea-nu, primarul orașului Cimișlia:

„Legea Supremă este iz-vorul principal al tuturor ra-murilor de drept. Eu cred că Republica Moldova are adoptată o Constituție mo-dernă, care are prevederi bune, doar că este pusă la îndoială neutralitatea sta-tului”.

Alexei Hamdiulilaev, student:

„Constituția este Biblia fi ecărui stat democrat! Cred ca avem o Constituție bine elaborată, care reprezintă garanția esențială a ordinii de drept și care urmărește instituirea unui echilibru po-litic și al armoniei sociale”.

Natalia Sarî, profe-soară:

„Eu cred că Legea Su-premă nu este respectată cu strictețe, indiferent că Con-stituția Republicii Moldova este documentul cu cea mai mare autoritate de reglemen-tare în viața politică și so-cială a țării”.

Victoria Pojoga, ele-vă:

„Constituția este un do-cument ofi cial, acolo sunt incluse legile principale. Atunci când omul cunoaște legile, se poate apăra în fața legii. Din acest motiv, sunt satisfăcută de acest docu-ment”.

Va s i l e M e l e n t e , șeful Inspectoratului de Poliție al raionului Cimișlia:

„Constituția este Legea Fundamentală a statului care definește atributele, principiile de funcționa-re și obiectivele lui prin-cipale. În ea sunt înscrise cele mai importante prin-cipii ale vieții economice, politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină statul nostru: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fun-damentale ale cetățenilor, independența justiției, plu-ralismul politic și altele. Constituția este baza juridi-că a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul instituțional și normativ.

Cât privește drepturile și libertățile fundamentale

ale cetățenilor din Republica Moldova, acestea sunt apăra-te conform Legii Supreme”.

- Cum credeți, este necesară schimbarea Constituției în Repu-blica Moldova?


„Da, cred că sunt necesa-re mici schimbări. Ar trebui de ajustat unele prevederi la procesul de Integrare Euro-peană. Nu sunt de acord cu neutralitatea statului, cred că ar trebui de revizuit și de schimbat sistemul electoral”.


„Nu cred că e nevoie de schimbat Constituția, doar de modifi cat câteva articole. Cred că trebuie să cunoști

foarte bine legile pentru a putea mai apoi să le schimbi pe cele imperfecte”.


„Nu cred că trebuie de modificat nimic, deoare-ce Constituția nu se adoptă pentru un an sau doi, dar minimum pentru 50 de ani. Constituția nu trebuie mo-difi cată, ci respectată”.


„La art.12 trebuie schim-bat punctul 2 și 3: „(2) Dra-pelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor. Cu-lorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare, înce-pând de la lance: albastru, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

(3) Stema de Stat a Repu-blicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară croma-tică roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este fl ancat în dreap-ta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturnată. Toate elemente-le reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvi-le naturale purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) și ținând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stângă un sceptru de aur”. Culoarea trebuie să fi e bordo, cum era pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ar mai trebui de exclus din art.13 punctul 2 limba rusa, să fi e și al altor limbi, la general”.

Va s i l e M e l e n t e , șeful Inspectoratului de Poliție al raionului Cimișlia:

„Nu aș face mari schim-bări în Constituție, pentru că am mai spus: drepturi-le cetățenilor sunt respec-tate, dar aș face schimbări în Constituție ce țin de pro-curatură. Cred că procuro-rii au prea multe drepturi”.

- Credeți că ar fi bine dacă Constituția s-ar preda în școli?


„Da, cred că ar fi foarte bine dacă s-ar introduce în programa școlară așa obiect precum Constituția Republi-cii Moldova, pentru că de pe băncile școlii copiii trebuie să își cunoască drepturile și obligațiile”.


„Da, cred că ar fi bine să se predea în școli Constituția,

doar că ar trebui înlocuită cu un alt obiect, căci și așa elevii de azi eu prea mult de învățat. Decât ar preda religia în școli, mult mai efi cient ar fi e ca fi ecare elev sa cunoas-că Constituția”.


„Da, eu doresc ca să se predea Constituția în școli, pentru că elevii nu își cunosc drepturile și obligațiile”.


„Da, eu cred ca trebu-ie să fi e inclus un astfel de obiect în școli, dar mai bine în licee, pentru ca elevii să știe care este baza constitu-irii statului”.

Vasile Melente, șeful Inspectoratului de Poliție al raionului Cimișlia:

„Cred că toată Constituția în școli nu este necesar de a fi predată, deoarece copiii nu vor înțelege tot, dar legile fundamentale cred că trebuie studiată obligatoriu”.

Nina TROFIMENCO, stagiară

20 de ani de la adoptarea Constituției20 de ani de la adoptarea ConstituțieiLegea Supremă a Republicii Moldova a împlinit 20 de ani. Constituția Republicii Mol-

dova a intrat în vigoare la 27 august 1994, fi ind adoptată la 29 iulie același an. Adoptarea Constituției a devenit un act crucial în viața statului, fi ind în consonanță cu transformările sociale demarate și cu imperativele timpului. Fiind Legea Supremă a statului, Constituția sintetizează procesele democratice și exprimă concepția statului asupra relațiilor social-politice, direcționează relațiile economice pe făgașul economiei de piață, statuează drep-turile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale omului și garanțiile acestora. Despre importanța Constituției în viața noastră ne vorbesc cititori din raionul Cimișlia.

Canabis ascuns în gura de canalizareOamenii legii au reți-

nut o grupare criminală specializată în trafi c de canabis. Este vorba des-pre șase bărbați cu vâr-ste cuprinse între 25 și 64 de ani originari din Cahul, Leova și Cante-mir.

Polițiștii au filat gru-pul criminal vreme de mai bine de patru luni. În tim-pul perchezițiilor efectuate în gospodăria unuia dintre bănuiți, au fost descoperite 14 pungi de canabis pe care

individul le-a ascuns într-o gură de canalizare din cur-te. Totodată, au fost găsi-te și 65 de pahare în care erau fi re de cânepă dar și marijuana. Potrivit poliției,

indivizii vindeau drogurile în Federația Rusă. Pe mar-ginea cazului fost deschisă o cauză penală iar suspec-ții riscă până la 5 ani de pușcărie.

Nouă oameni au ajuns la spital cu intoxicaţiiNouă oameni, cu vârste

de la 18 la 67 de ani, au fost internați cu intoxicații la Spitalul raional din Leo-va. Șefa secției Boli infecți-oase a spitalului, Margare-ta Melnic, a comunicat că persoanele au fost spitaliza-te noaptea trecută și acuzau dureri abdominale, cefalee, grețuri și stare de vomă. As-tăzi, 3 din ele au fost exter-nate. Starea celorlalți paci-enți este stabilă și în curând vor fi și ei externați.

Din spusele medicului, oamenii care au necesitat

ajutor medical au petrecut la o cumetrie și au ajuns la spital cu o posibilă intoxica-ție alimentară. Anul trecut, după o astfel de ceremonie,

mai multe persoane au fost internate cu intoxicații, iar un bărbat a decedat din ca-uză că ar fi consumat bucate infectate cu salmonela.

3nr. 28 (934) • 1 august 2014 FOCUS

Pagină realizată de Ion SURDU

Pentru prima dată, Re-publica Moldova va partici-pa la Summitul NATO, care va avea loc la începutul lunii septembrie. Despre aceasta a anunțat ministrul afacerilor externe și integrării europe-ne, Natalia Gherman, într-un interviu pentru Radio Euro-pa Liberă.

„Republica Moldova a contribuit în anul curent la succesul misiunilor Alianței de promovare a securității și stabilității pe continentul eu-ropean, am trimis un contin-

gent în KFOR. Da-torită acestui fapt vom fi invitați și la summit-ul Alianței, în premieră. Și sper, avem toate premisele, să con-tăm pe solidaritatea din par-tea Alianței acum mai mult ca niciodată”, a spus Nata-lia Gherman.

Întrebată dacă ar putea Federația Rusă să fi e mai co-operantă în urma solicitării făcute de către Washington cu referire la retragerea ar-matei de pe teritoriul Repu-

blicii Moldova, ministrul a spus că probabil acest de-mers nu poate fi ignorat. „SUA sunt, de fapt, o țară care consecvent promovea-ză acest deziderat atât în ca-drul dialogului bilateral ru-so-american, cât și în cadrul organizațiilor și organisme-lor internaționale”, a spus Natalia Gherman.

Moldova va participa la summitul NATO

Leancă la BBC: „Integrarea Republicii Moldova în UE poate aduce stabilitate în Europa de sud-est”

Progresele Republicii Moldova, Progresele Republicii Moldova, puse în pericol din cauza corupțieipuse în pericol din cauza corupției

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, Karlheinz Kopf a dat asigu-rări că Parlamentul Repu-blicii Austria nu numai că va include pe agenda legis-lativă din toamnă ratifi carea Acordului de Asociere Re-publica Moldova-UE, dar va convinge și alte state mem-bre UE să-l ratifi ce în mod prioritar. În context, ofi cia-lul austriac a încurajat con-tinuarea reformelor în ve-derea apropierii Republicii Moldova de UE.

Igor Corman a menționat că ratifi carea cât mai grab-nică a Acordului de Asociere de către Parlamentul Austri-ei va fi un semnal puternic de solidaritate cu Republica Moldova. Potrivit șefului le-gislativului, până în prezent 5 state au ratifi cat documen-tul: România, Estonia, Le-tonia, Lituania și Bulgaria.

Igor Corman a îndem-nat reprezentanții mediului de afaceri austriac să inves-tească în economia Repu-blicii Moldova, menționând că există potențial neexplo-rat și domenii care prezintă interes pentru comunitatea

de afaceri austriacă.Președintele Parlamen-

tului a exprimat mulțumiri donatorilor austrieci pentru sprijinul pe care îl oferă ce-tățenilor Republicii Moldova în cadrul diferitor proiecte de asistență tehnică și de dezvoltare, apreciind deci-zia Agenției Austriece pen-tru Dezvoltare de a menține țara noastră în lista state-lor prioritare de acordare a asistenței. Până în pre-zent, în Republica Moldo-va au fost implementate 22 de proiecte în valoare totală de circa 19 milioane de euro prin intermediul Agenției

pentru Dezvoltare a Aus-triei în domenii precum buna guvernare, consoli-darea capacităților institu-ționale, învățământul pro-fesional, aprovizionarea cu apă etc.

Vicepreședintele Con-siliului Național al Parla-mentului Republicii Austria, Karlheinz Kopf, vizitează pentru prima dată Repu-blica Moldova.

Amintim că până în pre-zent documentul, semnat pe 27 iunie la Bruxelles, a fost ratifi cat de parlamentele din România, Lituania, Letonia și Estonia.

UE anunță un nou pachet anual de sprijin fi nanciar

Comisia Europeană a anunțat marți, 29 iulie, un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova, care vine să ajute instituțiile publice, cetățenii și comuni-tatea de afaceri să benefi cie-ze de oportunitățile oferite de Acordul Aprofundat și Cuprin-zător de Liber Schimb (DCF-TA) semnat de Republica Mol-dova cu Uniunea Europeană.

Comisarul european pen-tru extindere și politica de ve-cinătate, Stefan Füle a precizat că Acordul de Asociere al Re-publicii Moldova cu Uniunea Europeană reprezintă o piatră de hotar în politica UE pri-vind Parteneriatul Estic, dar și în relația cu Republica Mol-dova. „Acesta se bazează pe valori fundamentale comune urmând să deschidă noi posi-bilități pentru apropierea rela-țiilor politice și pentru legături economice puternice. Moldo-va are sprijinul nostru deplin în acest proces semnifi cativ și istoric”, a declarat comisarul european.

Finanțarea UE este acor-dată Republicii Moldova pen-tru a sprijini modernizarea in-stituțiilor publice cheie pentru punerea în aplicare a Acordu-lui de Asociere și a celui de li-ber schimb aprofundat și cu-prinzător.

Parlamentul Austriei va urgenta ratifi carea Acordului de Asociere UE – Repu-blica Moldova. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Consiliului Națio-nal al Parlamentului Republicii Austria, Karlheinz Kopf, în cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman (vezi imaginea).

Austria va urgenta Austria va urgenta ratifi carea Acordului ratifi carea Acordului de Asociere RM-UEde Asociere RM-UE

Prim-ministrul Moldo-vei, Iurie Leancă, a decla-rat în emisiunea HARDtalk de la BBC că tulburările vi-olente din Ucraina „nu sunt doar foarte periculoase pen-tru Ucraina, dar și pentru re-giune și continent”.

„Nimic nu este mai prost decât nesiguranța pentru că nu știi ce se poate întâmpla astăzi, ce se poate întâmpla mâine, și care trebui să-ți fi e reacțiile la aceste eventuale scenarii”, a adăugat Leancă.

Totodată, el crede că inte-grarea europeană a R. Mol-dova va aduce stabilitate în sud-estul Europei. „Integra-rea Europeană a Republicii Moldova, o țară mică și cu o populație puțin numeroasă,

va aduce o mai mare stabi-litate și securitate în sud-es-tul Europei. Cetățenii noștri benefi ciază deja de liberali-zarea regimului de vize și nu fac abuz de această facilita-te, așa cum se așteptau unii. Totodată, migranții moldo-

veni sunt respectați în țări-le în care muncesc”, a men-ționat prim-ministrul.

Iurie Leancă a sublini-at că Republica Moldova va continua să aplice reformele pentru a înainta în parcur-sul său european.

Eforturile de îmbu-nătățire a guvernării democratice în Re-publica Moldova sunt subminate de corup-ția în partidele politi-ce și sistemul judici-ar. Această concluzie o găsim în Raportul de evaluare a Sistemului Național de Integrita-te, realizat de Trans-parency Internatio-nal-Moldova în cadrul unui proiect regional finanțat de Uniunea Europeană și lansat pe 29 iulie la Chișinău.

Raportul evaluează vul-nerabilitatea la corupție a 13 domenii și autorități ale Sis-temului Național de Integri-tate – Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, sectorul pu-blic, poliția, Comisia Electo-rală Centrală, ombudsmanul, Curtea de Conturi, autorități-le anticorupție, partidele po-litice, mass-media, societatea

civilă și sectorul privat. Ex-perții au concluzionat că acest sistem trebuie reformat.

SISTEMUL TREBUIE REFORMAT

Potrivit raportului, în ulti-mii patru ani Republica Mol-dova și-a îmbunătățit poziția în clasamentele internaționa-le de buna guvernare, alegeri libere, democrație, libertatea presei, activismul societăți ci-vile, libertatea justiției, me-diile de afaceri și competi-tivitate, datorită guvernării democratice. Cu toate aces-

tea, corupția sistemică ră-mâne o problemă majoră, iar țara noastră înregistrea-ză scoruri destul de joase la Indicele Perceperii Corupți-ei. Evaluarea atestă că toți pilonii menționați sunt vul-nerabili la corupție, în spe-cial, partidele politice, Par-lamentul și sistemul juridic.

Directorul Transparency Internațional-Moldova, Lilia Carașciuc, spune că corupția politică care fi surează inte-gritatea Parlamentului este generată de lipsa de trans-parență în fi nanțarea parti-delor politice. „Oligarhii care

și-au inițiat afaceri și au do-bândit averi fabuloase prin concurență neloială își exer-cită infl uența asupra Parla-mentului și încearcă să con-troleze și sistemul judiciar”.

CORUPȚIA POATE DISPĂREA DATORITĂ UNEI JUSTIȚII INDEPENDENTE

În raport se constată că atingerea unor succese pal-pabile în lupta împotriva co-rupției este imposibilă fără un sistem judiciar indepen-dent, profesionist și credibil.

De aceea, pentru a combate corupția în aceste zone cu risc sporit, Transparency Inter-național-Moldova recoman-dă accelerarea reformei siste-mului judiciar și a organelor procuraturii, sporirea trans-parenței în fi nanțarea parti-delor politice, consolidarea capacităților profesionale și tehnice ale Comisiei Națio-nale de Integritate în vederea verifi cării declarațiilor de ve-nituri și proprietate ale func-ționarilor publici, precum și punerii în aplicare a politi-cii de tratare a confl ictelor de interese.

Autorii raportului mai remarcă faptul că Republi-ca Moldova a adoptat prima, printre țările Parteneriatului Estic, legea privind testarea integrității agenților publici, însă nu a aprobat și un me-canism pentru punerea aces-teia în aplicare.

Acest raport a fost reali-zat în cadrul proiectului re-gional „Evaluarea Sistemului Național de Integritate” care cuprinde țările Parteneriatu-lui Estic.

4 nr. 28 (934) • 1 august 2014EVENIMENT

Luminița NETEDU

În timp ce în unele șco-li, gimnazii și licee, în con-dițiile unor bugete austere, s-a văruit doar și s-a dat cu vopsea, fi ind vorba de o re-parație cosmetică a sălilor de clase, în școlile de circum-scripție din satele Porumbrei și Gradiște se efectuează lu-crări de reparație capitală a fațadei prin înlocuirea feres-trelor și a ușilor exterioare, izolarea termică a pereților exteriori etc.

LUCRĂRI DE CIRCA DOUĂ MILIOANE DE LEI LA GIMNAZIUL DIN GRADIȘTE

Chiar dacă până la înce-perea anului școlar a mai rămas încă o lună de zile, timp în care mai pot fi fă-cute anumite îmbunătățiri, clădirea Gimnaziului din sa-tul Gradiște deja surprinde plăcut orice vizitator și bu-cură ochiul cu aspectul ei. Fiind selectată drept căști-gătoare pentru implemen-tarea unui proiect investi-țional în valoare de peste un milion de lei, instituția este singura din raionul Ci-mișlia care a benefi ciat în anul curent de suport fi-nanciar din partea Fondului pentru Efi ciență Energetică. În același timp, și Consiliul Raional Cimișlia a decis să sprijine eforturile adminis-trației locale în realizarea acestui proiect de efi ciență energetică, prin alocarea In-stituției Publice „Gimnaziul Gradiște” a sumei de 600 de mii de lei.

Apropo, la capitolul pro-iecte și atragerea investiții-lor, afl ăm că Gimnaziul din comuna Gradiște are deja acumulată o experiență no-torie. Astfel, bunăoară, gra-ție participării unui grup comunitar de inițiativă în cadrul proiectului „Man-datarea femeilor din zone-le rurale”, implementat de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu suportul fi -nanciar al OXFAM NOVIB din Olanda, administrația gimnaziului a efectuat lu-crări capitale de reparație a cantinei instituției, reno-vând și sistemul de încălzire a acesteia, și rețelele electri-ce, și mobilierul din dotare.

Instituția de învățământ va găzdui în nou al de stu-dii circa 200 de copii din localitățile vecine Iurievca și Coștangalia, unde școli-

le au fost închise din cauza numărului mic de elevi. Un alt suport fi nanciar l-a obți-nut în anul curent din par-tea Ambasadei SUA, reușind să renoveze capital cu su-portul americanilor și blocul alimentar, să procure utila-jul necesar pentru păstra-rea și pregătirea bucatelor.

Pe Ion Musteață, direc-torul Gimnaziului Gradiște, și Valentina Bulățel, direc-torul adjunct al instituției, i-am surprins „odihnindu-se” pe „șantier”. Deși se afl ă în concediu, ambii manageri școlari își petrec vacanța la școală, unde lucrările sunt în toi. Din dorința nestăvi-lită de a vedea realizat visul lor, la care au râvnit ani de zile — de a avea în locali-tate o școală modernă, am-bii coducători ai instituției pot fi văzuți zilnic la școa-lă, urmărind cum decurg lucrările.

În timp ce Valentina Bulățel se declară mândră mai ales de succesul echi-pei comunitare care a atras investiții la cantina școlii, Ion Musteață speră că gra-ție termoizolării pereților și schimbării ușilor și ferestre-lor instituția va obține eco-nomii de circa 30-40% la capitolul încălzire.

În această ordine de idei, șeful Direcției raionale de învățământ, Ion Delinschi, prezent la fața locului, a apreciat eforturile echipei manageriale și ale APL de a crea condiții mai bune pen-tru elevi. Și vicepreședinte-le raionului, Sergiu Surugiu, a rămas impresionat de cele văzute la Gimnaziul Gradiș-te, specifi când că instituția dată va fi , se pare, la 1 sep-tembrie, una din cele mai

frumoase și mai bine dota-te în raionul Cimișlia.

INVESTIŢII CONSIDERABILE ȘI LA GIMNAZIUL DIN PORUMBREI

Itinerarul vizitei de mo-nitorizare a continuat cu o altă școală de circumscripție – Gimnaziul din satul Po-rumbrei, unde de asemenea am văzut că se lucrează la greu. Lilia Amanu, directoa-rea Gimnaziului Porumbrei, unde în noul an vor veni să învețe 190 de copiii din lo-calitățile Porumbrei, Sagai-dacul Nou, Codreni și Zloți, ne-a confi rmat că reparația este în toi. Potrivit bilanțului făcut de directoare, până în prezent aici au fost efectuate lucrări de renovare pentru a întări baza și fundamentul clădirii, au fost reparate in-tegral rețelele electrice, toate materialele necesare fi indu-i acordate în acest scop de către o fundație americană în cadrul unui proiect im-plementat în comun cu ad-ministrația publică locală.

De asemenea, actual-mente, în cadrul instituției se execută lucrări de schim-bare a geamurilor și a ușilor în interiorul instituției. Exe-cutarea acestora a fost posi-bilă grație unui suport fi nan-ciar acordat școlii din partea administrației publice locale și a Consiliului Raional Ci-mișlia, a ținut să precizeze directoarea, mulțumindu-i primarului comunei Porum-brei și conducerii raionului pentru sprijinul acordat.

După instalarea geamuri-lor, la gimnaziul din Porum-brei vor fi luate cu asalt de tencuitori și vopsitori sălile

de clasă, astfel încât până la 15 august instituția să se considere a fi pregătită deja pentru începerea „cu drep-tul” a noului an de învăță-mânt.

ȘCOLILE MICI — PE CALE DE DISPARIŢIE

Dacă în școlile de cir-cumscripție autoritățile și statul continuă să investeas-că, an de an, în cazul șco-lilor mici, care la etapa re-organizării au devenit școli primare-grădinițe, demnita-rii își continuă inevitabilul curs al optimizărilor.

Așa, bunăoară, la școli-le primare-grădinițe din sa-tele Iurievca și Valea Per-jei se atestă câte un complet de clasă în care au fost pro-movați în următorul an de studii doar câte 8 elevi. În prezent, situația fi nanciară a acestora este una preca-ră, instituția de învățământ din Iurievca având rămași în bugetul ei doar 2097 de lei pentru remunerarea ca-drelor didactice până la sfâr-șitul anului curent, fondul de salarizare al instituției constituind de fapt în jur de aproximativ 15.000 de lei lunar. Totodată, la ca-pitolul plata mărfurilor și

a serviciilor, instituția dis-pune de un sold de numai 4478,53 lei, bani care nici pe departe nu-i vor ajunge ca să-și continue activitatea începând cu 1 septembrie.

Pornind de la realități-le triste care arată tot mai clar că școlile cu un număr mic de elevi nu se pot des-curca și devin insolvabile, în situația unui acut defi cit fi nanciar, în cadrul ultimei sale ședințe, Consiliul Raio-nal Cimișlia a decis suspen-darea activității celor două instituții prin lichidarea șco-lilor primare Iurievca și Va-lea Perjei.

În același timp, unii ma-nageri refuză categoric să accepte realitatea așa cum este ea și se complac într-o stare de incertitudine. Ast-fel, corpul didactic al șco-lii-grădinițe din Iurievca s-a apucat să facă reparație în speranța că administrația publică locală de nivelul I își va asuma responsabilita-tea pentru menținerea școlii primare cu o singură clasă de a IV-a de numai opt elevi.

Deși, în principiu, înțele-ge foarte bine situația, Nina Hâncota, directoarea școlii primare-grădinițe Iurievca, se arată optimistă: „Am în-ceput să efectuăm lucrări de reparație cosmetică în grădi-niță, precum și în cele două săli de clasă. Rămânem în așteptarea deciziei Consiliu-lui local în privința fi nan-țării și menținerii unicului complet de clasă rămas — cl. a IV-a. Sperăm că ale-șii locali vor decide pozitiv în ceea ce privește alocarea unei sume de aproximativ 48.000 de lei necesari pen-tru salarizarea în noul an de studiu a profesorilor și întreținerea celor opt elevi”.

„E ultima promoție a școlii primare din sat și am vrea ca acești copii să absol-vească ciclul primar în lo-calitatea de baștină. În anii următori nu vom avea nu-mărul necesar de copii pen-tru a deschide o clasă pri-

mară, de aceea, școala se va închide, iar în sat va con-tinua să funcționeze doar grădinița, cei câțiva copii de vârstă școlară fi ind trans-portați la școala de circum-scripție din satul Gradiște”, își argumentează vrerea di-rectoarea.

Potrivit șefului de la în-vățământ, Ion Delinschi, în acest an vor mai fi reorga-nizate gimnaziile din satele Coștangalia, Albina, Mereni și Ivanovca Nouă cu trans-portarea copiilor la școlile de circumscripție Gradiște, Gura Galbenei și Liceul in-ternat cu profi l sportiv din Lipoveni. Instituțiile respec-tive vor funcționa cu statut de școală-grădiniță. De ase-menea, 2014-2015 este ul-timul an de existență pen-tru liceele „Al. Pușkin” din orașul Cimișlia, „Ștefan cel Mare” din satul Mihailovca și „Sergiu Coipan” din Se-lemet.

Solicitat să se pronunțe cum decurge procesul de reparație în școli, vicepre-ședintele raionului, Sergiu Surugiu, a spus că acesta este unul neuniform, fi ind derulat practic în majorita-tea instituțiilor. „În princi-piu, constatăm că în majori-tatea instituțiilor reparațiile sunt în toi, deși unele școli se afl ă deja pe ultima sută de metri, altele au fi nisat lu-crările, iar în câteva unități abia urmează să înceapă lu-crările de pregătire a insti-tuțiilor de nou an de învăță-mânt. Ne bucurăm că peste tot se lucrează, că majorita-tea managerilor școlari, in-diferent de faptul că și-au planifi cat surse fi nanciare pentru reparații, au atras in-vestiții prin proiecte sau au benefi ciat în acest scop de suport din partea Consiliu-lui Raional, manifestă res-ponsabilitate și fac tot posi-bilul ca școlile să arate cât mai bine atunci când va fi dat startul unui nou început de an școlar”, a conchis vi-cepreședintele.

Școlile din raionul Cimișlia se pregătesc Școlile din raionul Cimișlia se pregătesc febril de noul an de studiifebril de noul an de studiiPregătirea instituțiilor de învățământ din raionul Cimișlia petru noul an de studii este în plină desfășurare. În majoritatea institu-țiilor s-au efectuat deja lucrări în proporție de mai bine de 50 la sută. Această constatare au făcut-o membrii comisiei de monitoriza-re a procesului de pregătire a instituțiilor educaționale de anul de studiu 2014-2015, care până la jumătatea lui august vor fi cu ochii pe managerii scolari și vor avea grijă ca grădinițele, școlile și lice-ele din raion să arate ca noi la sosirea copiilor.

Directorul Gimnaziului din comuna Gradiște, Ion Musteață, și vicedi-rectorul instituției, Valentina Bulățel, mândri de cum arată școala lor

Vicepreședintele raionului Cimișlia, Sergiu Surugiu, și șeful Direc-ției raionale de învățământ, Ion Delinschi, discută aprins cu Nina Hîncota, directoarea Școlii-grădiniță din satul Iurievca

5nr. 28 (934) • 1 august 2014 EVENIMENT

Spectacolul a fost mai special prin faptul că a avut ca spectatori oaspeți de sea-mă, printre care s-au numă-rat prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, minis-trul Culturii, Monica Babuc, reprezentanți ai Administrați-ei Publice Locale de nivelul I și II, în frunte cu Avram Mi-cinschi, președintele raionu-lui, și Petru Burlacu, primarul orașului, dar și multe persoa-ne dornice să se îmbogățeas-că spiritual.

Înainte de a începe spec-tacolul, Gheorghe Mândru, di-rectorul teatrului, a mențio-nat că prezența executivului este un moment istoric pen-tru teatrul din Cahul. Toto-dată, el a subliniat faptul că această stagiune teatrală 2013-

2014 a fost una din cele mai fructuoase, deoarece au fost prezentate șase premiere în cadrul acesteia, iar pentru un teatru de asemenea proporții, cum este cel din Cahul, este un efort considerabil.

După aproape două ore de spectacol, premierul și-a ară-tat satisfacția în urma vizio-nării acestuia și a declarat că aproape a uitat de sancțiuni. Iurie Leancă a venit cu pro-misiunea de a oferi trupei tea-trului din Cahul un autocar modern,donat de prim-mi-nistrul Ungariei, pentru ca aceștia să poată duce frumo-sul și în localitățile rurale ale țării: „Oamenii de la țară sunt copleșiți de problemele coti-diene, iar voi le puteți arăta că totuși există și o altă latu-

ră a vieții, ceea ce îi va face să gândească mai pozitiv”, a subliniat prim-ministrul. De asemenea, el a venit cu pro-misiunea că revine la toam-nă, iar între timp, împreună cu ministrul Culturii, Monica Babuc, președintele raionu-lui Cahul, Avram Micinschi, și directorul teatrului, Gheor-ghe Mândru, se vor gândi cum să soluționeze problema edifi -ciului „provincial” al teatrului.

„AVEM ATÂTEA TALENTE CĂ NU ÎNCAP ÎNTR-O ȚARĂ”

Plină de emoții poziti-ve, Monica Babuc a precizat: „Este o adevărată bucurie să ne afl ăm astăzi aici, la această premieră, și să trăim bucuria

conștientizării unui fapt: cul-tura nu are provincie. Dacă cineva vreodată vă va spune că Cahulul este o provincie, să vină la teatrul „Bogdan Petri-ceicu Hasdeu”, pentru сă ceea ce s-a întâmplat astăzi aici, această veritabilă commedia dell”arte, un stil dolce vita ita-lian, pe care am privit-o cu atâta plăcere, vorbesc doar de un singur lucru, dragii mei: avem atâtea talente că nu în-cap într-o țară și ar trebui să facem ceva ca acești oameni minunați să aibă posibilitatea să muncească în condiții adec-vate”. Totodată, ministrul cul-turii a conchis că, chiar dacă aceste promisiuni nu se vor realiza foarte repede, trebuie să fi m realiști din cauza vre-murilor în care trăim. De ase-menea, Monica Babuca le-a făcut o invitație atât regizoru-

lui Emil Gaju, cât și actorilor, să prezinte acest spectacol și pe una din scenele capitalei.

Și președintele raionu-lui Cahul, Avram Micinschi, a avut, la adresa actorilor și tuturor celor care au muncit la montarea spectacolului, doar cuvinte de laudă: „Într-ade-văr, am văzut în seara aceas-ta un spectacol de zile mari, și aceasta în primul rând da-torită regizorului Emil Gaju, și trupei, împreună cu dom-nul director”. El a menționat că deși administrației publice locale nu îi prea stă în puteri să contribuie la reconstrucția edifi ciului, totuși mereu sunt aproape de artiști cu sufl etul, deoarece aceștia au promovat timp de zeci de ani frumosul și, prin optimismul lor, ei au fost cei care au susținut con-ducerea locală, de aceea, se va

face tot posibilul să se găseas-că un edifi ciu adecvat pentru a promova frumosul în condiții decente.

Afi rmația președintelui ra-ionului a fost susținută și de primarul orașului Cahul, Petru Burlacu, el menționând faptul că le este foarte recunoscător actorilor, deoarece aceștia par-ticipă la orice manifestare cul-turală a orașului.

Teatrul Republican Mu-zical-Dramatic „Bogdan Pe-triceicu Hasdeu” are 42 de angajați. Instituția a fost fon-dată în anul 1987 de o tru-pă formată din absolvenți ai Institutului de Arte din Chișinău, cum se numea pe atunci Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Până în prezent, teatrul a montat peste 100 de spectacole.

Sorina REMENTOVA

Iurie Leancă în vizită la Teatrul „B. P. Hasdeu” din Cahul: Iurie Leancă în vizită la Teatrul „B. P. Hasdeu” din Cahul: „Pentru două ore, am uitat de sancțiuni”„Pentru două ore, am uitat de sancțiuni”Teatrul Republican Muzical Dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și-a încheiat stagiunea teatrală 2013-2014, cu premie-ra „Diseară e premiera”, după piesa lui Eduardo de Fillipo „Om și gentilom”, în regia maestrului în artă Emil Gaju, scenografi a fi ind semnată de Ion Ciuta.

Primarii localităților, șefi i direcților Consiliu-lui Raional din Ștefan Vodă au participat recent la un seminar înscris în cadrul proiectului „Cam-pania de informare a Autorităților Publice Lo-cale privind integrarea europeană și Acordul de Asociere al Republi-cii Moldova la Uniunea Europeană”.

Evenimentul face parte dintr-o campanie amplă de informare cu genericul „Mol-dova, Europa!”, susținută de Fundația pentru o Societate Deschisă și Fundația Soros-Moldova, precum și de către Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Seminarul a fost deschis de către președintele raionu-lui, Vasile Buzu, care a sa-lutat inițiativa, subliniind importanța unei expuneri pe înțelesul tuturor a prevederi-lor Acordului de Asociere al Republicii Moldova la Uniu-nea Europeană.

La rândul său, Vladislav Cociu, președintele Asociației

Primarilor din raionul Ștefan Vodă, dar și Viorel Furdui, director executiv CALM, au menționat faptul că aceas-ta din urmă, în calitate de organizație non-politică și re-prezentativă a APL, își respec-tă consecvent angajamentul de a-i informa pe primari despre tot ceea ce ar putea infl uența activitatea lor.

Prezenț i la seminar, experții Igor Boțan și Viorel Chivriga au venit cu informații elocvente privind aspectele de ordin politic și economic ale Acordului de asociere între Republica Moldova și Uniu-nea Europeană, care a fost semnat la 27 iunie 2014.

În continuare, Viorel

Furdui a specifi cat că ideea de organizare a seminare-lor de informare pentru APL este anume de a le aduce la cunoștință reprezentanților administrațiilor publice locale principalele elemente ale Acor-dului de asociere, astfel încât să-l poată utiliza ca pe un in-strument viabil în activitatea de fi ecare zi și să benefi cieze de efectele acestuia.

Totodată, Viorel Furdui a dat asigurări că Congresul Autorităților Locale din Mol-dova va continua să-i țină la curent pe primari cu toate etapele implementării Acor-dului și cu repercusiunile asu-pra activității APL, mai ales că multe acțiuni prevăzute în

acest document vor sta la baza programului de lucru.

Primarii din raionul Ște-fan Vodă au demonstrat un interes viu față de procesul reformelor democratice, al descentralizării și consolidă-rii autonomiei locale, al im-plementării cu succes a Le-gii Finanțelor Publice Locale, al dezvoltării sectorului eco-nomic și agriculturii în Re-publica Moldova. Aceștia au menționat că Acordul de aso-ciere este și un eventual ga-rant că aceste așteptări ar pu-tea prinde contur în ultimii ani. Toți participanții la eve-niment au fost asigurați cu materiale informative.

Lilia GRUBÎI

La Leova va fi deschis un ofi ciu teritorial de informareCampania „Moldova, Europa!” Campania „Moldova, Europa!”

a ajuns la Ștefan Vodăa ajuns la Ștefan Vodă Parlamentul va deschide în septembrie ofi cii teritori-ale de informare la Orhei, Leova și Edineț. Subiectul a fost discutat în cadrul întâl-nirii Președintelui Parlamen-tului Igor Corman cu anga-jații ofi ciilor teritoriale.

Igor Corman i-a îndem-nat pe funcționari să ma-nifeste deschidere față de cetățeni și să contribuie la sporirea încrederii oamenilor în Parlament. „Prin aceste birouri Parlamentul vrea să fi e mai aproape de cetățeni, iar dumneavoastră trebuie să aveți răbdare cu oamenii și să le acordați atenție proble-melor lor. Să nu uitați: cât mai puțină birocrație și cât mai multă deschidere față de oameni, astfel încât re-lația Parlament-cetățean să fi e cât mai strânsă și Legis-

lativul cât mai transparent”, a declarat președintele Le-gislativului.

Totodată, Igor Corman a solicitat angajaților să fi e co-recți și echidistanți în activi-tate și să nu trateze deputa-ții în funcție de apartenența lor politică.

Primul ofi ciu teritorial de informare al Parlamentului a fost deschis anul acesta la Comrat. Începând din iulie 2016, Parlamentul își pro-pune să extindă rețeaua de ofi cii la nivel național. Pro-gramul-pilot de creare a ofi -ciilor de informare a fost ela-borat în cadrul proiectului PNUD „Suport pentru dez-voltarea Parlamentului Re-publicii Moldova” pentru a stabili o mai bună interac-țiune între deputați și soci-etatea civilă.

Premierul Iurie Leancă și ministrul Culturii, Monica Babuc, adre-sează felicitări directorului Teatrului “B. P. Hasdeu” din Cahul, Ghe-orghe Mândru, cu ocazia unei premiere reușite

Oaspeții de onoare împreună cu trupa teatrului la finele spectacolului

Directorul executiv CALM, Viorel Furdui (în dreapta), asistat de ex-pertul Igor Boțan și președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Buzu

6 nr. 28 (934) • 1 august 2014SOCIETATE

Pe banii americanilor, românii reabilitează Pe banii americanilor, românii reabilitează sistemul de irigare Chircani-Zârneștisistemul de irigare Chircani-Zârnești

Ion CIUMEICĂ

După cum se mențio-nează într-un comunicat de presă al Departamentu-lui comunicare al Fondului Provocările Mileniului Mol-dova (FPM Moldova), lucră-rile valorează circa 13 mili-oane de dolari SUA și sunt efectuate de consorțiul com-paniilor din România Hidro-construcția & Iamsat Mun-tenia și coordonate de FPM Moldova.

Potrivit sursei citate, din luna mai anul curent, când a fost semnat contractul cu compania de construcții po-menită mai sus, și până săp-tămâna trecută, au fost mo-bilizate echipamentele și tehnica necesară, au fost an-gajați specialiștii și muncito-rii, au fost efectuate lucrări de terasament pentru cură-țarea canalelor de drenare pe o distanță de aproxima-tiv un kilometru și pentru construcția unor canale noi de drenare.

Sergiu Iuncu, directo-rul Proiectului tranziția la

agricultura performantă în cadrul FPM Moldova, a precizat că reabilitarea sis-temului de irigare Chircani-Zârnești din raionul Cahul va fi un salt calitativ și teh-nologic nou pentru comuni-tatea fermierilor din locali-tățile Cucoara și Zârnești, datorită echipamentelor mo-derne instalate, care le vor permite producătorilor agri-coli din zonă să utilizeze apa pentru irigații efi cient și în funcție de necesitate, să re-ducă costurile de menținere și practic să excludă pierde-rile de apă din sistem. După reconstrucția acestei rețele, circa 2200 de hectare de te-ren agricol vor avea acces la irigare.

Lucrările de reconstrucție a sistemului de irigare Chir-cani-Zârnești prevăd reabi-litarea a peste 118 kilometri de canale de drenaj, precum și construirea a nouă module de irigare, care includ insta-larea a 21 de seturi de pom-pe, a echipamentului electro-mecanic modern, a prizelor noi de captare a apei și a

structurilor de control. De asemenea, va avea loc substi-tuirea rețelei de distribuire a apei cu țevi din polietilenă de densitate înaltă cu o lungime totală de peste 62 de kilome-tri cu un termen de exploa-tare de 50-70 de ani, mon-tarea hidranților, instalarea a două stații de pompare, fi -ecare fi ind dotată cu câte trei seturi de pompe pentru de-secarea canalelor de drenaj.

Reabilitarea sistemului de irigare Chircani-Zârnești din raionul Cahul reprezin-tă o abordare nouă pentru sectorul de irigare din Re-publica Moldova, bazată pe module sau subsisteme de irigare, fi ecare fi ind indepen-dent unul fața de altul, în-zestrat cu unitatea de pom-pare proprie, ce deservește o suprafață de la 160 până la 350 de hectare. Construc-ția modulară a sistemului de irigare pe râul Prut le va permite fermierilor din re-giunea de sud a Republicii Moldova să reducă costurile pentru consumul de energie și pentru presurizarea siste-

mului, să minimizeze riscu-rile în caz de accidente în rețea, să simplifi ce gestiona-rea unității de pompare etc.

Actualmente, se mai specifi că în comunicatul de presă, FPM Moldova are semnate contracte pentru reabilitarea în țara noastră a 10 sisteme de irigare din apa râurilor Nistru și Prut, în valoare totală de circa 80 de milioane USD. În afară de rețeaua Chircani-Zârnești din raionul Cahul, în partea de sud a țării se mai reabi-

litează sistemul de irigare de la Leova, de care vor be-nefi cia și producătorii agri-coli din localitățile Filipeni

și Hănăsenii Noi. Costul pro-iectului în cauză se ridică la opt milioane de dolari americani.

Sunt în plină desfășurare lucrările de reabilitare a sistemului de irigare Chircani-Zârnești din raionul Cahul. Reconstruirea aces-tei rețele se face din fondurile Programului Compact al Guvernu-lui Statelor Unite ale Americii, urmând a fi dusă la bun sfârșit că-tre luna iulie a anului viitor.

Notă: Reabilitarea sistemelor centralizate de iri-gare este unul din obiectivele Programului Com-pact, semnat la începutul anului 2010 între Guver-nul Republicii Moldova și Corporația Provocările Mileniului, în numele Guvernului SUA. Programul Compact este implementat de Fondul Provocările Mileniului Moldova și are o valoare totală de 262 de milioane de dolari SUA, acordați grație susți-nerii generoase a poporului american pentru re-ducerea sărăciei și creșterea economică în Repu-blica Moldova.

Evenimentul a fost or-ganizat de către Asociația Keystone Moldova în par-teneriat cu Organizaț ia „Взаимодействие” din Tira-spol, în cadrul unui proiect fi nanțat de Uniunea Euro-peană și Programul Națiu-nilor Unite pentru Dezvolta-re (PNUD), prin intermediul Proiectului „Susținerea Mă-surilor de Promovare a În-crederii”.

Seminarul a avut drept scop un schimb de experiență între zece școli de pe cele două maluri ale Nistrului în privința prevenirii discrimi-nării elevilor cu dizabilități. La masa rotundă au partici-pat directorii școlilor în care s-a desfășurat proiectul, șe-ful Direcției de învățământ a raionului Căușeni, Vasile Molodilo, șeful Serviciului de asistență psihopedagogi-că din raion, Andrei Tode-rașco, reprezentanți ai PNUD Moldova etc.

În școlile sus-menționate, antrenate în cadrul pro-iectului, s-au desfășurat reprezentații de Teatru So-cial, care au avut drept scop prevenirea discriminării per-soanelor cu dizabilități la nivel de școală. La reprezentații au participat elevii claselor gim-naziale, care chiar au jucat în scenă, înlocuind personajele și propunând soluții pentru a opri discriminarea. „Persoa-nele cu dizabilități au aceleași drepturi ca și noi și trebuie să le susținem!”, au declarat copi-ii, la sfârșitul reprezentațiilor.

PROIECT CU REZULTATE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI

În cadrul mesei rotunde au fost prezentate rezultate-le proiectului și rolul acesto-ra în promovarea incluziunii

educaționale în stânga Nis-trului. Directorii de școală de pe cele două maluri ale Nis-trului au avut ocazia împre-ună să găsească răspunsuri la întrebările privind inclu-ziunea educațională a per-soanelor cu dizabilități, să discute despre schimbările petrecute în școală ca urmare a reprezentațiilor de teatru și despre schimbările care mai trebuie făcute.

În același timp, Keysto-ne Moldova a împărtășit din propria experiență în dome-niul educației incluzive, iar șeful Serviciului de asistență psihopedagogică a vorbit des-pre practicile de implemen-tare a educației incluzive în raionul Căușeni. Deoarece în raion a fost instituită, cu sprijinul Keystone Moldova, o școală incluzivă–pilot, direc-torul școlii și asistentul soci-al din localitate au prezentat

metoda lor de lucru pentru a crea în școală un mediu in-cluziv sănătos și efi cient.

Acest eveniment a avut loc în cadrul proiectului „Pre-venirea stigmei și discrimină-rii persoanelor cu dizabilități în școlile de pe ambele ma-luri ale Nistrului”. Proiectul este realizat cu asistența Pro-gramului „Susținerea Măsu-rilor de Promovare a Încre-derii”, fi nanțat de Uniunea Europeană, co-fi nanțat și im-plementat de Programul Na-țiunilor Unite pentru Dezvol-tare. PNUD își propune să contribuie la promovarea în-crederii între ambele maluri ale Nistrului prin implicarea autorităților locale, a societă-ții civile, comunității de afa-ceri și a altor părți interesate în activitățile de dezvoltare economică și socială a comu-nităților locale.

Lilia GRUBÎI

Prevenirea discriminării în școli Prevenirea discriminării în școli O masă rotundă cu genericul „Prevenirea discriminării persoa-nelor cu dizabilități în mediul școlar: prac-tici de succes și lecții învățate” s-a desfășu-rat săptămâna trecu-tă în orașul Căușeni.

În ultima săptămâ-nă, raioanele Ștefan Vodă și Căușeni au fost subiecte de știri, în aceste localități fi ind înregistrate trei cazuri de înec în rândul mi-norilor.

Primul caz s-a întâmplat în localitatea Copanca, ra-ionul Căușeni. Un băiat de zece ani și-a pierdut viața în circumstanțe necunoscute, corpul neînsufl ețit al copi-lului fi ind recuperat de că-tre angajații Postului de sal-vatori și pompieri Copanca.

Un alt băiat, cu vâr-sta de 13 ani, s-a înecat la scăldat în iazul din apro-pierea satului Ursoaia, ra-ionul Căușeni.

Cel de-al treilea caz de înec, victima fi ind un mi-nor cu aceeași vârstă, a avut loc în satul Purcari, raionul Ștefan Vodă. Părinții băia-tului nu erau acasă, iar el a mers la iazul de lângă loca-litate fără voie, împreună cu prietenii. A înaintat la adân-cime, iar după un timp nu a mai fost văzut în apă. Ime-diat au fost alertate servi-ciile de urgență, dar nu s-a mai putut face nimic. Sal-vatorii din Căușeni, ajutați

de populație, au scos la mal corpul fără viață al copi-lului. Toate circumstanțele acestor cazuri sunt cercetate de către organele de drept.

În aceste condiții, Ser-viciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale re-iterează avertismentele că-tre părinți și către cei care au în grijă minori să îi mo-nitorizeze strict și să nu-i lase să plece la bazinele ac-vatice neînsoțiți de adulți.

Monitorizarea și grija față de copii atunci când sunt la lacuri și iazuri re-prezintă un prim pas pen-tru protejarea vieților aces-tora. În vacanța de vară, la temperaturile ridicate de afară, cei care aleg să se odihnească în apropie-rea bazinelor acvatice tre-buie să respecte normele de securitate în timpul înotu-lui. Este recomandat să fi e evitat scăldatul în lacurile care nu sunt amenajate co-respunzător și pot fi peri-culoase. Este interzis înotul după consumul băuturilor alcoolice și celor care au probleme de sănătate. Sal-vatorii îndeamnă cetățenii să fi e prudenți și să nu-și pună viața în pericol.

Lilia GRUBÎI

Trei copii din raioanele Căușeni și Ștefan Vodă s-au înecat

7nr. 28 (934) • 1 august 2014 PROBLEME

Sorina REMENTOVA

Alimentația populației cu apă potabilă în cantități sufi -ciente trebuie să fi e una din direcțiile prioritare în politica și acțiunile statului. La fel de importantă este și problema canalizării localităților, ambe-le probleme urmând a fi solu-ționate concomitent, deoarece construcția doar a sistemelor de alimentare cu apă va gene-ra o creștere inevitabilă a vo-lumului de ape uzate formate și lipsa colectării și epurării acestora, ceea ce poate duce la poluarea apelor de supra-față și a celor subterane.

Problema cea mai gravă a societății în care trăim e că, de cele mai multe ori, apa potabilă devine un lux pen-tru multe regiuni și localități. Una din miile de astfel de lo-calități este satul Andrușul de Sus, unde apa potabilă, ne-

maivorbind de un sistem de canalizare, reprezintă un su-biect sensibil și dureros.

Andrușul de Sus este un mic sătuc pitoresc din su-dul Republicii Moldova, si-tuat la 11 km distanță de ora-șul Cahul. Potrivit ultimelor date ale recensământului, sa-tul are circa 1780 de locuitori, încadrați în 560 de familii.

În cadrul campaniei cu genericul „ Moldova are glas”, localnicii și-au exprimat do-leanțele în legătură cu pro-blema apei potabile în lo-calitatea lor: „Noi trăim în partea aia unde nici fântâni nu sunt, nu încă și apă. Că-rui om nu-i place să aibă apă în casă, dacă el se duce la 50 de metri ca să-și aducă o gă-leată de apă”?

„În raionul în care trăiesc eu, apa e foarte bună, dar de la centru la vale e foarte săl-cie. La noi sunt izvoare bune,

dar trebuie de săpat”, a mai spus alt localnic.

SINGURA SONDĂ DE APĂ ALIMENTEAZĂ DOAR 100 DE GOSPODĂRII DIN CELE 560

Potrivit lui Sorin Cioba-nu, primarul satului, proble-ma apei potabile există dintot-deauna în localitatea pe care o conduce: „Noi recurgem foar-te des la efectuarea unor ana-lize de laborator, pentru a afl a care este calitatea apei în pre-zent, iar rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare, din an în an, aceasta se înrăutățeș-te, nivelul de nitrați și nitriți fi ind cu mult peste limita ad-misibilă”.

Primarul ne-a mai rela-tat că numărul fântânilor din sat este foarte mic, iar jetu-rile de apă din acestea sunt foarte slabe. Cea mai adâncă

fântână din localitate are pes-te 40 de metri adâncime, iar apa din aceste fântâni poate fi practic folosită doar în sco-puri menajere.

O calitate mai bună a apei are doar singura sondă de apă a satului, dar care acoperă ne-cesitatea doar a 100 de gos-podării din cele 560.

„Recent, am găsit niște surse fi nanciare și am înce-put implementarea proiectului tehnic. De asemenea, lucrăm în parteneriat și cu Consiliul Raional Cahul, împreună cu care se elaborează un proiect de anvergură, datorită căru-ia vom avea posibilitatea să aducem apa din râul Prut”, a conchis Sorin Ciobanu.

Referitor la această pro-blemă, Tudor Crețu, șef ad-junct al Direcției Construc-ții, Gospodărie Comunală, Drumuri, elaborarea și atra-gerea proiectelor investițio-

nale, a declarat că în 2010 a început elaborarea strategi-ei de aprovizionare cu apă și canalizare a întreg raionului, în cadrul căreia s-a făcut di-vizarea în șase clustere. Un cluster este o direcție de la centrul raional către locali-tățile raionului unde intră de la cinci până la cincispreze-ce primării.

Ceea ce ține de Andru-șul de Sus, acesta este inclus într-un cluster împreună cu alte șapte sate: Andrușul de Jos, Cotihana, Larga Nouă,

Badicul Moldovenesc, Bau-rci–Moldoveni, Iasnaia Poli-ana și Doina.

„Pentru moment, se ela-borează proiectul tehnic de aprovizionare cu apă a respec-tivelor sate din râul Prut de la un singur agent economic, „Apă–Canal”. Însă, pentru a fi posibil acest lucru, e necesar ca toate satele sus-menționate să elaboreze și să implemente-ze proiectele tehnice. Cât pri-vește Andrușul de Sus, acesta deja deține acest proiect teh-nic”, a adăugat Tudor Crețu.

Apa potabilă, una din problemele majore Apa potabilă, una din problemele majore ale satului Andrușul de Susale satului Andrușul de SusFactorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătății populației este apa. Asta având în vedere importanța vitală permanentă a prezenței apei potabile pentru procesele fi zio-logice și biochimice care au loc în organismul uman, precum și pentru necesitățile igie-nice și menajere. Generalizând, apa este un factor ce întreține existența umană și, toto-dată, un subiect foarte des discutat în ultima vreme.

Bune practici de administrare locală Bune practici de administrare locală și servicii de calitate la Zaimși servicii de calitate la Zaim

La finele lunii iulie curent, membrii echipei Programului Bunelor Practici ale Autorităților Locale au vizitat, alături de localitățile Varnița, Ruseștii Noi și Țâpala, comuna Zaim din raio-nul Căușeni.

În cadrul vizitei de docu-mentare, membrii echipei au discutat cu reprezentanții gru-pului de lucru responsabil de implementarea exemplelor de bune practici în localitatea re-spectivă, precum și cu benefi -ciarii direcți ai acestora.

Comuna Zaim face parte din cele 27 de localități din Re-publica Moldova selectate pen-tru a fi vizitate de către echipa Programului Bunelor Practici. Scopul vizitei a fost de a ve-rifi ca informația prezentată în formularele de participare la program de către autoritățile locale și a afl a mai multe des-pre practicile de succes imple-mentate la nivel local.

Începând cu luna iulie 2013, accesul spre Casa–mu-zeu „Alexei Mateevici”, obiectiv unic de interes turistic, a deve-nit mai facil. Și asta pentru că în comuna Zaim din Căușeni a fost construit un drum mo-dern, cu lungimea de 330 de metri, care asigură accesul spre muzeu și spre biserica din localitate. Deși este înscrisă în circuitul turistic național, accesul spre casa-muzeu era

anevoios, iar pentru a remedia această situație, în anul 2012 a fost inițiată implementarea proiectului prin care s-au creat oportunități reale pentru spo-rirea atractivității turistice.

Potrivit directorului și fondatorului muzeului me-morial, Ion Găină, prin pro-iectul de construcție a dru-mului de acces spre muzeu s-a realizat tocmai ceea de ce avea nevoie cel mai mult instituția: „După restaurarea din 2008, Casa-muzeu „Ale-xei Mateevici” avea nevoie de un drum nou de acces și de o parcare pentru autocarele cu turiști care vizitează muzeul. Dovadă că drumul are un rost o arată cifrele: dacă, în anul 2013, numărul vizitatorilor a numărat 3.300 de persoane, în anul curent, doar până în luna mai, numărul acesta a ajuns la circa 2.000 de vi-zitatori”.

OBIECTIVELE DIN ZAIM, INCLUSE ÎN CIRCUITUL TURISTIC INTERNAȚIONAL

În urma implementării pro-iectului, comuna Zaim benefi -ciază și de alte avantaje, cum ar fi facilitarea deplasării turiș-tilor spre casa-muzeu, amena-jarea unei parcări în preajmă care asigură accesul liber al tu-riștilor și delegațiilor ofi ciale la muzeu, fapt confi rmat de către primarul comunei, Ion Veste.

Acesta a spus că „prin ac-cesul liber la Casa-muzeu au fost create oportunități rea-le de a atrage un număr mai mare de turiști în regiune, s-au creat condiții optime pentru accesul și parcarea mijloace-lor de transport în zona insti-tuției, precum și spre biseri-ca din localitate. Totodată, a sporit interesul pentru obiecti-vele turistice din regiune, fapt ce favorizează dezvoltarea tu-

rismului și promovează mai in-tens imaginea localități”.

Obiectivul general al pro-iectului îl constituie oferirea oportunităților reale de în-scriere a Regiunii de Dezvol-tare Sud în circuitul turistic național și internațional. Cos-tul total al proiectului este de 1.512.818 lei, bani oferiți de că-tre Fondul Național de Dezvol-tare Regională.

Autoritățile administrați-ei publice locale din comuna Zaim, Căușeni, vor fi invitate, alături de alte 26 de entități, să prezinte bunele lor practici în cadrul unei mese rotunde desfășurate în luna septembrie 2014. În urma acestor prezen-tări și a vizitelor anterioare, vor fi selectate autoritățile publice locale cărora le va fi acordat statutul „Autoritatea cu Cea mai Bună Practică”.

Luminița NETEDU

Centrul Național de Mediu (CNM) anunță desfășurarea concursului ecologic „Iubește-ți râul!” pentru regiunile de sud și nord ale Republicii Moldo-va, care va fi posibil gra-ție susținerii financiare din partea Fondului pen-tru Democrație din SUA (National Endowment for Democracy) și a fundați-ei americane EcoCatalyst Foundation.

La concurs pot partici-pa inclusiv elevi/grupuri de elevi care își fac studiile în instituțiile de învățământ preuniversitar (gimnazii, licee, colegii) din regiunea de Sud a țării, și anume din raioanele Ștefan Vodă, Căușeni, Cimișlia, Basara-beasca, Leova, Cantemir, Cahul, Taraclia și Comrat, având vârsta cuprinsă în-tre 14 și 19 ani.

Ca urmare a impactului pozitiv în urma organiză-

rii la Chișinău a Primului Forum al Tinerilor din Ba-zinul râului Bâc (29 mar-tie 2013) și a Festivalului Ecologic Național al Tine-rilor „Iubește-ți râul!” (10 mai 2014), precum și a in-teresului sporit manifestat de tineri pentru protecția resurselor de apă din Mol-dova, concursul „Iubește-ți râul!” vine să ofere opor-tunitate de implicare tine-rilor din regiunile de nord și de sud ale țării în acți-uni de protecție a râurilor.

Evenimentul este or-ganizat în cadrul proiec-tului „Republica Moldova votează pentru integrarea europeană și îmbunătățirea calității mediului” și este fi nanțat de Fondul pentru Democrație din SUA (Na-tional Endowment for De-mocracy) și co-fi nanțat de fundația americană EcoCa-talyst Foundation.

Directorul Casei-muzeu, Ion Găină (al doilea din dreapta), alături de membrii echipei Programului Bunelor Practici ale Autorităților Locale

8 nr. 28 (934) • 1 august 2014AGRICULTURĂ

Piața Uniunii Europene, o alternativă devenită Piața Uniunii Europene, o alternativă devenită reală după embargoul rusreală după embargoul rus

Agricultorii spun că pier-derile pe care producătorii de fructe le vor avea, în viito-rul imediat, pot fi enorme, cu impact foarte negativ asupra dezvoltării viitoare a ramurii agricole. Între timp, comisa-rul european pentru Agri-cultură și Dezvoltare Rura-lă, Dacian Cioloș, a anunțat că Bruxelles-ul a luat o deci-zie de urgență pentru produ-cătorii agricoli din Moldova. Aceasta prevede că fructele moldovenești vor putea ajun-ge pe piața Uniunii Europe-ne începând cu 1 august, cu o lună mai devreme decât se planifi case anterior.

PRODUCĂTORII CER MĂSURI URGENTE

În scrisoarea adresată autorităților de la Chișinău, producător ii de fructe moldovenești au menționat că una din cauzele acestei crize este lipsa unei politici agrare consecvente și efi ci-ente pe parcursul ultimilor 10 ani. Agricultorii au cerut începerea negocierilor urgen-te cu structurile UE pentru

a liberaliza în totalmente ex-porturile de fructe din Repu-blica Moldova către UE. De asemenea, aceștia au subli-niat necesitatea identifi cării imediate a surselor de com-pensare a pierderilor pe care inevitabil le vor avea produ-cătorii de fructe drept con-secință a embargoului.

Producătorii de fructe mai solicită începerea în re-gim de urgență a construcți-ei Centrului Agro-Alimentar Chișinău cu transmitere gra-tuită a pachetului majoritar de acțiuni organizațiilor re-prezentative ale producăto-rilor agricoli și introducerea impozitului unic în agricul-tură începând cu anul 2015. „Considerăm că aceste mă-suri vor diminua consecințe-le negative ale embargoului, vor stabili bazele moderniză-rii ramurii, vor crea condiții propice de modernizare rapi-dă a ramurii care inevitabil vor conduce la diversifi carea piețelor de export a fructe-lor”, se spune în declarație.

Declarația fost semna-tă de către reprezentantul Asociației Producătorilor

și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, reprezen-tantul Asociației Republica-ne a Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Federați-ei Naționale a Agricultori-lor „Agroinform” și Federa-ției Naționale a Fermierilor din Moldova.

COMISIA EUROPEANĂ FACE UN PAS ÎN ÎNTÂMPINAREA PRODUCĂTORILOR

Săptămâna trecută comi-sarul european pentru Agri-cultură și Dezvoltare Rura-lă, Dacian Cioloș, a declarat că pentru a putea fi oferit un acces mai rapid pe piața UE producătorilor moldoveni, se fac eforturi pentru ca acor-dul de liber schimb UE- Re-publica Moldova să înceapă să fi e aplicat înainte de data prevăzută.

Luni vestea bună nu a întârziat să apară. Astfel, Comsia Europeană a decis că fructele moldovenești pot ajunge pe piața Uniunii Eu-ropene chiar începând cu 1 august.

„Sper ca și aceste mă-suri, pe care Comisia Eu-ropeană le ia în regim de urgență, să ajute economia Republicii Moldova, să spri-jine producătorii din Moldo-va și ca semnarea Acordului de Asociere dintre Republi-ca Moldova și Uniunea Eu-ropeană să fi e de bun augur și din punct de vedere foar-te practic cu impact pozitiv direct asupra economiei Re-publicii Moldova”, a declarat Dacian Cioloș.

Potrivit ofi cialului euro-pean, în mod excepțional, pentru acest an, UE a de-cis să dubleze contingente-le de export fără taxe vama-le negociate în Acordul de Comeț Liber, Aprofunadat și Cuprinzător (DCFTA) pentru mere (de la 40 de mii de tone la 80 de mii), pentru prune (de la 10 de mii de tone la 20 de mii de tone), pentru struguri (de la 10 de mii de tone la 20 de mii de tone).

Conform ultimelor evolu-ții, DCFTA urma să fi e apli-cat de la 1 septembrie și nu de la 1 octombrie cum era prevăzut inițial, însă produ-

cătorii din Republica Mol-dova, care vor exporta în cadrul acestor contingente suplimentare, vor benefi cia de aceste măsuri începând cu luna august.

Chiar dacă decizia va fi formalizată de Comisia Eu-ropeană în luna septembrie, taxele vamale plătite de ex-portatorii moldoveni pe pia-ța europeană după 1 august, vor fi rambursate, precizea-ză Serviciul de presă al Gu-vernului.

Totodată, în perioada imediat următoare, Comisia

Europeană va identifi ca sur-se fi nanciare, din alocarea de fonduri europene pentru Republica Moldova în acest an, pe care le va direcționa către Ministerul Agricultu-rii și Industriei Alimentare pentru a sprijini producăto-rii de fructe din Republica Moldova să stocheze aceste produse până vor fi comer-cializate.

Amintim că la mijlocul lunii iulie Rusia a impus in-terdicție de import a fructe-lor, legumelor și conservelor din Republica Moldova.

Producătorii de fructe au adresat conducerii țării o declarație prin care solicită să fi e în-treprinse mai multe măsuri pentru diminuarea efectului negativ produs de către embar-goul impus de Federația Rusă.

A fost aprobată o strategie de promovare a vinurilor moldovenești pe piața SUA

Ofi ciul Național al Viei și Vinului (ONVV) a ela-borat o Strategie, care are drept scop principal, pentru următorii trei ani, o vânzare anuală de 100 de mii de litri de vinuri pe piața SUA sub marca „Wine of Moldova”.

Directorul ONVV, Du-mitru Munteanu, a decla-rat într-o conferință de pre-să că pentru implementarea strategiei vinăriile moldove-nești trebuie să-și propună să prezinte vinuri de calita-te foarte bună, care ar pu-tea fi pe placul consumato-rilor americani.

„Vinurile noastre vor pu-tea fi vândute cu 7-10 dolari în magazin. Unele dintre ele s-ar putea poziționa pe un segment de preț puțin mai înalt – de 10-12 dolari, însă este necesar să se acorde o atenție deosebită stilului de vin”, a afi rmat Munteanu.

Conform strategiei, au-toritățile din R. Moldova își propun să organizeze anu-al o serie de evenimente pe Coasta de Est a SUA pen-tru a prezenta vinurile mol-dovenești importatorilor și presei americane.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat în luna decembrie

2013, cu ocazia vizitei la Chișinău a Secretarului de Stat american, John Kerry, brandul național al vinuri-lor moldovenești „Wine of Moldova”, care are scopul de a promova vinurile de calitate din R. Moldova sub numele țării.

Strategia pentru pene-trarea și dezvoltarea „Wine of Moldova” pe piața SUA a fost elaborată la iniția-tiva ONVV, cu susținerea financiară a Proiectului Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinde-rilor II (CEED II), fi nanțat de USAID.

Din 2010 SUA este cea mai mare piață consuma-toare de vin din lume. În prezent, pe piața SUA au re-ușit să pătrundă circa zece vinării din Moldova.

Raport: Raport: Numărul fermelor organice s-a dublatNumărul fermelor organice s-a dublat

Agricultura organică prinde din ce în ce mai mult teren. În ultimii zece ani, atât numărul, cât și suprafața de teren dedicată agriculturii or-ganice s-a dublat. Datele sunt prezentate de ulti-mul raport privind agri-cultura organică publicat de Comisia Europeană.

Suprafața de teren din agricultura organică a înregis-trat un avans cu 500.000 de hectare pe an. Drept rezultat, sunt peste 186.000 de ferme

organice în Europa, iar supra-fața pe care se întind culturile organice este de 9,6 milioane de hectare de teren.

Deși modul de repartiza-re a culturilor organice diferă de la o țară la alta, pășunile organice reprezintă cea mai

întinsă suprafață (aproxima-tiv 45%), urmate de cereale (aproximativ 15%) și culturi permanente (13%). Ponderea producției de animale organi-ce rămâne extrem de restrân-să în producția totală de ani-male – doar 1%.

Managerii fermelor orga-nice sunt, în general, mai ti-neri decât cei care adminis-trează fermele convenționale din UE. În 2010, fermieri mai tineri de 55 de ani reprezentau 61,3% din sectorul organic, pe când, ei reprezintă doar 44,2% în agricultura non-organică.

Uniunea Europeană a acordat licențe pen-tru importul a 40.553 de tone de grâu din Ucraina pentru care nu se plătesc taxe vamale ca parte a contractului de liber schimb încheiat între UE și Kiev, potri-vit datelor ofi ciale.

Autoritățile europene au acordat 185.000 de tone de grâu ucrainian în sistemul de cote pentru care nu se plătesc taxe de import, sis-tem deschis în luna apri-lie. Alte 950.000 de tone

urmează a fi importate în același sistem până la 31 octombrie.

Cele 28 de state din blo-cul european au acordat, de asemenea, licențe pentru importul a 30.000 de tone de porumb din Ucraina și alte 10.040 de tone de orz sub același sistem al cotelor.

Autoritățile europene au acordat, până acum, licențe pentru importul a 63.000 de tone de porumb din cele 400.000 de tone până la 31 octombrie și 11.500 de tone de orz dintr-un total de 250.000 de tone.

Uniunea Europeană va importa peste 40 mii tone de grâu din Ucraina

Dacian Cioloș, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

9nr. 28 (934) • 1 august 2014 EVENIMENT

MISIUNE ÎNDEPLINITĂ CU ONOARE

Pe data de 1 august, An-drei Prisac ar fi împlinit 64 de ani. Odată cu absol-virea facultății de medici-nă, în anul 1978, domnia sa, împreună cu soția Ga-lina, a fost repartizat la lu-cru la Spitalul din Caraha-sani. Pe atunci nu părea o problemă, de vreme ce am-bii tineri specialiști erau de baștină din localitatea înve-cinată Antonești și nici nu se gândeau că vor lăsa rădă-cini aici, visele fi indu-le la clinici de anvergură. Acum, după ce au trecut o mulți-me de ani, Galina Prisac re-cunoaște că inițial erau cu ideea de a munci vreo doi-trei ani în sat și să plece la oraș. Dar n-a fost să fi e. S-au lăsat înduplecați de părinți să ridice o casă, cu argu-mentul că chiar dacă plea-că, vor vinde pereții și vor scoate „un ban grămadă”. N-au mai plecat: a apărut primul copil, dar nu i-a lă-sat nici grija și responsabi-litatea față de obligațiile de serviciu, mai ales că doar la câteva luni după ce a sosit în sat, Andrei Prisac a pre-luat șefi a spitalului.

Astăzi, ascultându-i pe consătenii mai în vârstă, pe vechii prieteni și rude, îți dai seama că Andrei Prisac a fost un adevărat „doctor să-tesc”, astfel de chipuri reu-șindu-i foarte bine lui Anton Cehov. În prezent avem un altfel de sistem de ocrotire al sănătății, iar pe vremuri lumea știa de un singur me-dic, care putea fi trezit la orice oră și chemat la patul

bolnavului. „Nu se știa de regim, de vreme de noapte sau de zi. Venea un părinte la miez de noapte că-i arde copilul în febră – se ducea fără nici o vorbă. Ajungea acasă și nu reușea să adoar-mă bine că striga la poartă alt sătean, cu altă problemă. Și iarăși își lua trusa medi-cală și pornea la drum. O dată nu l-am auzit să fi e su-părat pe ceva și nici nu pu-tea fi vorbă de vreo oareca-re revoltă. Andrei știa mai bine ca oricine că aceasta-i

este misiunea pe care tre-buie s-o îndeplinească cu onoare”, povestește Galina Prisac.

DINASTIA MEDICILOR PRISAC

Cel mai interesant este faptul că din tinerețe An-drei Prisac nu a nutrit visul de a deveni medic. Spune familia că a fost împins de taică-său, care a insistat ca feciorul său să devină doc-tor. Neîndrăznind să-i iasă

din cuvânt, Andrei a mers la Școala medicală din Ben-der, pe care a absolvit-o cu succes. Și doar când s-a în-tors după doi ani de serviciu militar efectuat în ținutul Altai, proaspătul demobili-zat era deja ferm convins că rostul în viață îi este le-gat de medicină.

A crescut doi copii, Di-ana și Anatol, dintre care doar fi ica i-a urmat calea. Și, deși toți ai casei râd că Diana a ales această mese-rie la fel ca și tata cândva, forțată de părinte, astăzi ea este medic-dermatolog, un specialist foarte bun, care își îndeplinește datoria cu cinste la Spitalul Militar din capitală. Medic este și soțul ei, Valeriu. Or, sătenii știu că, în cazul unei probleme complicate, Diana, fi ica lui Andrei Prisac, îi va ascul-ta pe toți și îi va ajuta cu ce poate.

Anatol a ales Universita-tea de Stat de Educație Fi-zică și Sport, unde și-a gă-sit și perechea, Ecaterina. A revenit în sat pentru că este absolut convins că cel mai bine omului îi este la baș-tină, dar asta nu înseamnă că nu are atribuție la medi-cină. Ambii sunt foarte buni specialiști în kinetoterapie, iar Ecaterina lucrează de ani buni la Centrul social din sat și îngrijește mai mulți bătrâni neputincioși din lo-calitate. Memoria renumitu-lui bunel este păstrată și de cei doi nepoți – Andrieș și Andreea, copii cuminți care au de la cine lua exemplu. Nu există nici o îndoială că dinastia medicilor Prisac va

fi continuată de cineva din-tre ei.

TRADIŢIILE TATEI, PĂSTRATE DE FECIOR

Actualmente, Centrul me-dicilor de familie Carahasani este situat într-o clădire care a fost edifi cată grație insis-tenței regretatului medic-șef, fi ind dată în folosință în anul 1982. Colectivul susține că s-au schimbat multe și le vine cam greu, în condițiile în care peste trei mii de locu-itori ai satului sunt deserviți doar de un medic de familie. Totuși, colegii se străduiesc să facă față lucrurilor, pen-tru că au trecut lecția de via-ță a doctorului Prisac, iar în spitalul care îi poartă nume-le nu poate fi altfel. Încearcă să fi e ca el și păstrează cum pot tradițiile pornite de dom-nia sa. Bunăoară, din primul an cum a venit în sat, docto-rul Prisac a încetățenit obi-ceiul să sărbătorească împre-ună cu familiile colectivului Ziua profesională a medicu-lui. Mereu spunea că omul trebuie să muncească bine și să se odihnească omeneș-te. „Erau niște evenimente de pomină, frumoase, nea-părat undeva la iarbă verde, cu cântece, dansuri, vorbe de duh, amintiri și planuri de vi-

itor. Într-o muncă precum e a noastră, chiar erau nece-sare asemenea sărbători. Și e perfect că, odată cu pleca-rea în lumea celor drepți a bunului nostru coleg, tradi-ția a rămas fi ind perpetuată deja de Anatol”, afi rmă lu-crătorii Centrului medicilor de familie din Carahasani.

Soarta omului însă une-ori e neîndurătoare: un me-dic cum mai rar se întâlnește a trebuit să plece la o vârstă destul de promițătoare, de 56 de ani, fi ind răpus de o boală nemiloasă. Se întâmplă destul de des ca medicii foarte buni, care au grijă de sănătatea al-tor oameni, să se gândească la ei în ultimul rând. Sfâșiat de dureri cumplite, Andrei Pri-sac a mers la serviciu aproape până în ultimul moment. Însă practic toți cei care l-au cu-noscut bine susțin la unison: „Cu timpul, durerea pierde-rii se va șterge și va rămâne doar mândria pentru faptul că pe acest meleag a fost un astfel de doctor. Generațiile tinere vor vedea placa come-morativă de pe clădirea spi-talului și vor întreba cine a fost Andrei Prisac, primind un răspuns pe potrivă. Iar acest lucru înseamnă mult mai mult decât o viață lun-gă și trăită fără rost”.

Lilia GRUBÎI

Satul Carahasani Satul Carahasani păstrează vie memoria păstrează vie memoria doctorului Andrei Prisacdoctorului Andrei Prisac„Omul sfi nțește locul” – parcă ar fi spus despre regretatul Andrei Prisac, care timp de 28 de ani a stat în fruntea Spitalului din satul Carahasani, raionul Ștefan Vodă. Nu mai este în viață de opt ani de zile, însă numele lui este păstrat cu pietate de săteni și purtat cu mândrie de actualul Centru al medicilor de familie din Carahasani.

Pe data de 27 iulie, în Piața Horelor, a avut loc „Parada mireselor”. 80 de fete frumoase, machiate și coafate, au invadat orașul. Îm-brăcate în cele mai fru-moase rochii de mirea-să, fetele au reușit să adune sute de cahuleni dornici de a retrăi ziua căsătoriei lor sau de a o planifi ca cât mai cu-rând.

Evenimentul , în premi-eră pentru Cahul, a fost or-ganizat de către un salon de frumusețe care a sărbă-torit zece ani de activitate și un Centru de instruire

profesională. Directoarea acestor saloane a ținut să menționeze că scopul aces-tei parade este de a le vorbi tinerilor despre importanța căsătoriei, a formării unei familii bazate pe dragoste, respect și bună înțelegere.

Invitații speciali ai aces-tui eveniment au fost vi-ceprimarul orașului, Olga Surjicova și Zoia Curilova, președintele Asociației Fe-meilor din orașul Cahul, care au felicitat organi-zatorii, dar și pe cele 80 de mirese pentru curajul și ingeniozitatea de care au dat dovadă. Totodată, invitatele au menționat că

orice femeie este frumoa-să și merită să aibă o zi a nunții deosebită.

Fetele au fost puse la di-ferite încercări pentru a-și demonstra aptitudinile, iar la final au primit, din par-tea organizatorilor, premii, iar din partea publicului - f lori și jucării. De aseme-nea, organizatorii au în-mânat diplome meșterilor care au pregătit cele 80 de mirese.

Evenimentul s-a înche-iat cu tăierea tortei de 100 de kilograme din care au gustat toți cei prezenți la eveniment. Alexandra HANGANU

Mireasă pentru o zi, la Cahul!Mireasă pentru o zi, la Cahul!

Colectivul Centrului medicilor de familie din Carahasani, Cahul

Participantele la „Parada mireselor”

10 nr. 28 (934) • 1 august 2014CULTURĂ

Nina TROFIMENCO, stagiară

Gusturile rafinate cu care doamnele de altăda-tă știau să-și bordureze o pălărie, să adauge pe bus-tul rochiei un crâmpei de artă, să dea căminului căl-dura mult râvnită, prin pri-ceperea mâinilor, sau să-și onoreze musafi rii așezând cafeaua pe fața de masă abia scrobită, toate aces-te lucruri rămân esențiale pentru orice generație, ori-cât de nonconformistă s-ar autoproclama. Pictatul cu fi re mouline a devenit pen-tru mulți o mare pasiune și în ziua de azi, pasiune ce aduce o satisfacție deo-sebită și trezește admirația celor din jur.

Cu o astfel de pasiune, meșterul popular Tamara Postolache, în vârstă de 72 de ani, din raionul Cimișlia, și-a amenajat casa. Toa-te odăile-i sunt ocupate cu lucrări brodate. În total, are peste 150 de lucrări care au

înfrumusețat pereții. În casa ei regăsim o mulțime de ta-blouri, dulapuri pline cu pro-soape. Paturile sunt și ele aranjate în stil tradițional, cu perne brodate boierește, iar mesele sunt doldora de fl ori și lebede confecționa-te după tehnica origami. În toate colțurile acestui mic „colț de rai” găsești obiec-te confecționate de mâinile neobositei meșterițe, fi ecare din ele păstrând o amintire și posedând o valoare artis-tică deosebită.

În casa meșteriței cu mâini de aur m-am simțit ca într-un muzeu sau ca la o expoziție de lucrări; ochii îți fug de ici colo, de nu știi de unde să începi să le admiri și unde să termini. La în-trebarea de la cine a învățat să coase, Tamara Postolache afi rmă cu mândrie că a în-sușit de sine stătător acest meșteșug popular. „Am cres-cut la o casă de copii. Noi, cei mici, ne uitam ce fac cei mari și îi copiam în toate ca să ne formăm cât mai multe

deprinderi de viață”, mărtu-risește femeia.

TRAGEDIA ȘI DUREREA AU ÎMPRIETENIT-O CU ARTA

Viața nu i-a zâmbit întot-deauna. Cu o mare durere în sufl et, Tamara Postolache își amintește de un vis al său, care i-a fost spulberat de or-felinat. Pe lângă măiestria de a broda și croșeta, meșterița populară de la Cimișlia mai încântă publicul și cu vocea sa. Cu acest glas duios, în cla-sa a patra a uimit juriul și a fost aleasă de către o comisie din țară ca să facă studii mu-zicale. Soarta însă nu a fost de partea ei, căci în acel moment, în câteva zile, a fost desfi ințat orfelinatul, iar copiii, printre care și ea, au fost transferați într-un alt internat.

Tamara Postolache afi rmă că a învățat a coase de mică și că toate cele peste 150 de lu-crări au fost confecționate de ea în decursul a mai bine de

douăzeci de ani. Henry Kissin-ger spunea că „arta este expre-sia bucuriei omului în muncă”. În cazul Tamarei Postolache, arta este expresia tristeții în muncă. A împrietenit-o cu arta durerea, provocată de o mare tragedie care s-a pro-dus în viața ei, când, în de-curs de trei luni, i-a decedat mai întâi soțul, apoi fi ica. A făcut-o puternică și rezisten-tă la greutăți nepotul de nu-mai cinci zile, care a rămas în grija ei după moartea fi i-cei și pe care l-a crescut de una singură.

FEMEIA CU MÂINI DE AUR

Tamara Postolache are un caiet în care își notează toa-te sugestiile și recomandări-le celor care îi trec arareori pragul sau care au ocazia să-i admire lucrările la expozițiile care se organizează cu dife-rite ocazii la nivel raional și național. Cu mândrie și sa-tisfacție, meșterița deschide caietul la foaia unde și-a lă-

sat înscrise impresiile sale, la momentul apropierii de crea-ția Tamarei Postolache, artis-tul poporului Mihai Ciobanu: „Aici, în Cimișlia, am desco-perit în persoana doamnei Ta-mara Postolache un mare om de artă, un artist veritabil, cu mâini de aur! Dumnezeu să vă aibă în paza sa. Cu mare drag, Mihai Ciobanu”.

O altă înscriere de valoare, la care meseriașa de pe me-leagurile Cimișliei ține mult, aparține marelui scriitor Gri-gore Vieru: „Dumnezeu a cre-at lumea în șapte zile. Cimișlia a creat această minunată casă în mijlocul a șapte iaduri. Ce frumoasă este Cimișlia!”.

Pe lângă multiplele calități

artistice de excepție pe care le are, cimișlianca Tamara Pos-tolache mai este și fondatoa-rea ansamblurilor etnofolclori-ce „Miorițele”, „Cosânzenele” și „Cimișlianca”. Îar la Liceul Te-oretic „Ion Creangă”, unde a lu-crat cu mulți ani în urmă, îna-inte de a se pensiona, a activat în calitate de coordonatoare a cercului ,,Mâini dibace”.

Astăzi, aruncând o privi-re în urmă, la vârsta onorabi-lă pe care o are, deși se lasă uneori dezamăgită de faptul că nu a reușit să adune ave-re pe pământ, Tamara Posto-lache se simte totuși împlini-tă și fericită pentru faptul că a știut să lase multe urme frumoase în viața sa.

O viaţă trăită în bucuria O viaţă trăită în bucuria creaţiei de Tamara Postolachecreaţiei de Tamara PostolacheBrodatul este o îndeletnicire frumoasă, care necesită multă muncă, dar care poate exis-ta prin disciplină și răbdare. Broderiile sunt cele care au înnobilat, dintotdeauna, o casă sau o ținută cu mult rafi nament.

„Fă un copil fericit” la Cahul

În incinta Palatului de cultură din Cahul a avut loc un concert de bineface-re intitulat „Fă un copil fe-ricit”. În cadrul acestuia au evoluat artiștii naționali Ian Raiburg, Xenia Suruceanu, Anatol Mârzenco, Adriana Ochișanu și Diana Josu-Braniște. Concertul a fost organizat de către Centrul de ajutorare a persoanelor afl ate în difi cultate „Sandra” și a avut drept scop strân-gerea de fonduri pentru co-piii talentați din școlile tip internat, pentru centrele de plasament din țară, copi-ii neajutorați, bolnavi sau care fac parte din familiile social-vulnerabile. Cahule-nii au fost receptivi în fața unei astfel de inițiative no-bile, iar prezența lor în nu-măr mare a fost dovada fap-tului că nu sunt indiferenți față de problemele copiilor al căror destin a fost crud și neîndurător.

Primiți cu drag de către cahuleni, artiștii au venit în fața publicului cu un buchet de cântece, îndemnând tot-odată orășenii să participe la cât mai multe acte de ca-ritate pentru a cultiva ade-văratele talente și de a oferi un sprijin fi nanciar copiilor lipsiți de dreptul de a fi „co-pil”. Artiștii au ținut să pre-cizeze importanța unor astfel de campanii de sensibilizare a copiilor care, în ciuda des-tinului, merită un viitor plin de speranță și vise, în care fi ecare să creadă în forțele proprii de a învinge. Alexandra HANGANU,

profesoară la LT „Ioan Vodă”, Cahul

Una din prevederile colaborării între Funda-ția Culturală Regională „Mihai Eminescu” din Republica Moldova și fi -liala din județul Praho-va a Asociației Naționa-le Cultul Eroilor „Regina Maria” din România vi-zează colectarea și do-narea de carte pentru cititorii din stânga Pru-tului. Eforturile depuse la acest capitol s-a soldat cu un nou succes: Bibli-oteca publică din satul Cenac, raionul Cimișlia, a benefi ciat de 244 de volume de carte româ-nească.

UN CADOU ORIGINAL AL VETERANILOR MILITARI

Acum câțiva ani, la pri-ma sa vizită în Republica Moldova, o delegație a ve-teranilor militari din Româ-nia, în frunte cu vicepreșe-dintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Ma-ria”, Constantin Chiper, pre-ședintele filialei județene Prahova a acestei institu-ții, a venit cu un cadou des-tul de original – un sac de cărți românești, pe care le-a adunat de la doritorii de a oferi literatură tipărită pen-tru copiii și adulții din țara noastră. Atunci, neobișnuitul cadou a fost dăruit tinerilor cititori de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din orașul

Cimișlia.De atunci, ori de câte ori

se deplasează în stânga Pru-tului, membrii ANCE „Regi-na Maria” nu vin cu mâna goală, având grijă să aducă volume de carte româneas-că. În baza unei înțelegeri cu Fundația Culturală Re-gională „Mihai Eminescu” din Republica Moldova, ca-drele în rezervă și în retra-gere ale Armatei Române au declanșat mai multe acțiuni de colectare benevolă de la compatrioți a tipăriturilor. Astfel, multe volume de car-te românească au fost do-nate diverselor instituții de învățământ din satul Sele-met, din comuna Hârtop, din

centrul raional Cimișlia, din orașul Basarabeasca, din lo-calitatea Cania, raionul Can-temir etc.

CLASICII LITERATURII ROMÂNE, ÎN BIBLIOTECA DE LA CENAC

Ultima donație de carte din partea fi lialei județului Prahova a Asociației Nați-onale Cultul Eroilor „Regi-na Maria” din România s-a dovedit a fi una destul de mare, din ea făcând parte 244 de volume. Acestea au fost înmânate primarului sa-tului Cenac din raionul Ci-mișlia, Oleg Sandu, pentru

a fi transmise Bibliotecii pu-blice din localitate.

Un loc important în co-lecție revine operelor cla-sicilor literaturii noastre. Îi găsim aici, bunăoară, pe Mihail Sadoveanu cu lucră-rile sale „Nicoară Potcoavă”, „Viața lui Ștefan cel Mare”, „Frații Jderi”, „Neamul Șoi-măreștilor” și „Hanul An-cuței”, pe Ion Creangă cu poveștile lui, pe Liviu Re-breanu cu romanele „Ion”, „Răscoala” și „Ciuleandra”, pe Alecu Russo („Cântarea României”), Constantin Ne-gruzzi („Negru pe alb”), Ion Luca Caragiale („Momente, schițe”) etc. Nu lipsesc nici clasicii literaturii universale. Iată doar câteva nume: Jack London cu „Chemarea stră-bunilor”, Jean Bart cu „Jur-nal de bord”, Daniel Defoe cu „Robinson Crusoe”, Ale-xandre Dumas cu „Doam-na de Monsoreau” în două volume, cu „Robin Hood” și cu „Ascanio”, Jules Verne cu „Copiii căpitanului Grant”. Printre cărțile donate se nu-mără și literatura de aventu-ră, din care notăm romane-le „Nu e senină dimineața” de Ștefan Luca, „Doi dom-ni fără umbră” de Tudor Po-pescu etc.

De asemenea, sunt pre-zente aici volume din seria „Biblioteca școlarului”, lite-ratură metodică și literatură istorică. La ultimul compar-timent, un interes deosebit prezintă cartea „Afară din

întuneric”, scrisă de tânărul Radion Burcă despre eveni-mentele tragice legate de 7 aprilie 2009 din Republica Moldova.

RECUNOȘTINŢA GAZDELOR

Elena Goncearenco, șefa Bibliotecii publice din sa-tul Cenac, raionul Cimișlia, s-a arătat încântată de do-nația de carte oferită de către frații din municipiul Ploiești, România. „În con-dițiile în care fondul nos-tru bibliografi c este com-pus, din păcate, în mare parte, din literatura cu li-tere chirilice, pe care tine-rii cititori aproape că nu le mai cunosc, cele 244 de vo-lume oferite de frații noș-tri de peste Prut constituie un adevărat tezaur. Suntem profund recunoscători Aso-ciației Naționale Cultul Ero-ilor „Regina Maria”, fi liala județeană Prahova, și Fun-dației Culturale Regionale „Mihai Eminescu” pentru acest cadou”, a menționat Elena Goncearenco.

În numele administra-ției publice locale, și pri-marul Oleg Sandu a ținut să exprime sincere mulțu-miri celor două organizații neguvernamentale din Ro-mânia și, respectiv, Repu-blica Moldova, pentru căr-țile dăruite cititorilor de la Cenac, Cimișlia.

Ion CIUMEICĂ

O nouă donaţie de carte româneascăO nouă donaţie de carte românească

Tamara Postolache, meșterița populară din orașul Cimișlia, lângă o parte din multiplele și frumoasele ei lucrări

11nr. 28 (934) • 1 august 2014

Metoda prin care „oamenii Metoda prin care „oamenii decedaţi” pot fi readuși la viaţădecedaţi” pot fi readuși la viaţă

Plecând de la un adevăr general valabil, acela că atunci când un pacient are tempera-tura corpului de 10 grade, nu are nicio activitate cerebrală, iar inima nu-i mai bate el este un om care a trecut în nefi in-ță, medicul Peter Rhee, pro-fesor la Universitatea Tucson (Arizona), spune că în aceste condiții pacientul poate fi re-adus la viață.

Potrivit BBC, profesorul de la Universitatea din Ari-zona împreună cu Samuel Tisherman, de la Universi-tatea din Maryland, au ară-tat că pot să mențină corpuri-le într-o „hibernare“/ „sistare a vieții“ („suspended anima-tion“). Metoda, pe care me-dicii preferă să o numeas-că „suspendarea de urgență și resuscitare“, a fost testată până acum pe animale și pre-supune o tehnică chirurgicală prin care se înlocuiește sân-gele unui pacient cu o solu-ție salină menită să răcească corpul, câștigând, astfel, timp pentru medici pentru a repa-ra leziunile, fără ca pacienții să piardă sânge. După ce rana este vindecată, sângele este din nou pompat prin vene, iar corpul este încălzit ușor. „Pe măsură ce sângele este „pom-pat“, culoarea corpului rede-vine roz. Este destul de ciu-dat: când temperatura ajunge la 30 de grade, inima înce-pe să bată o dată, așa, brusc,

apoi încă o dată, până când, pe măsură ce devine tot mai caldă, prinde singură viață“, explică prof. Rhee despre ex-perimentul făcut, până acum, pe animale.

ÎN AJUTOR VICTIMELOR RĂNITE

Experimentul, testat pe porci de dr. Peter Rhee de la Universitatea Tucson din Arizona a început cercetarea după ce a fost solicitat de că-tre forțele armate să găseas-că o modalitate de păstrare a victimelor rănite înainte de a ajunge la spital. Astfel, îm-preună cu colegii săi, a dez-voltat o tehnică prin experi-mente pe porci.

CUM FUNCŢIONEAZĂ TEHNICA?

Pacienții care benefi ciază de acest studiu uman trebuie să fi e victime cu răni grave, care au suferit stop cardiac și și-au pierdut pulsul. Statistic, acești pacienți au doar o șan-să de 7 la sută de a fi resus-citați. Teoretic, își vor fi pier-dut pulsul și aproximativ 50% din sânge. - Un tub mare va fi plasat direct în aortă. - So-luția salină rece va fi pompată prin inimă și la creier în pri-mul rând, deoarece creierul este organul cel mai vulnera-bil și poate supraviețui doar

4-5 minute, fără oxigen. So-luția este apoi pompată și în restul corpului, golind astfel volumul de sânge rămas în corpul pacientului. Pacientul nu va mai avea sânge în corp și nicio activitate cerebrala.

Tehnica actuală permite medicilor două ore pentru a repara leziunile. Apoi soluția salină va fi înlocuită cu sân-ge nou. În cazul în care ini-ma pacientului nu începe să bată pe cont propriu după ce sângele este pompat, medicii vor resuscita pacientul cu un aparat bypass.

ANIMALELE AU REZISTAT

Până acum, în urma teste-lor făcute pe animale (porci), au rezultat puține efecte ne-gative. „Animalele au fost pu-țin amețite la început, însă și-au revenit la normal ime-diat a doua zi după, a spus Tisherman. De pildă, odată ce animalele „s-au întors la viață“, echipa de cercetători a făcut mai multe teste pen-tru a verifi ca dacă creierele animalelor nu au fost dete-riorate. De exemplu, înainte de experiment, cercetătorii au antrenat unele animale pen-tru a deschide un container de o anumită culoare, unde era ascuns un măr. După ex-periment, cele mai multe din-tre animalele și-au amintit

cum și unde să caute fructul. Alte porcine au fost instru-ite după experiment și, po-trivit cercetătorilor, au reu-șit să învețe la fel de repede ca celelalte.

CUM AR PUTEA REACŢIONA OAMENII

Cercetătorii de la Univer-sitatea din Pittsburgh Me-dical Center vor începe un studiu clinic pe persoanele foarte grav rănite - cum ar fi cele care suferă de împușcă-turi sau răni prin înjunghiere – și în cazul cărora operațiile ar fi fatale. Astfel, acestea ar fi supuse unei astfel de „sus-pendări“ pentru câteva ore, pentru a ajuta la prevenirea apariției unor leziuni pe cre-ier. Chirurgii vor elimina sân-gele pacientului, înlocuindu-l cu o soluție (apă) salină ră-cită. Medicii au explicat că,

deoarece atât inima pacien-tului și activitatea creierului nu mai funcționează, sângele nu mai este necesar pentru a menține celulele în viață, astfel că soluția este cel mai rapid mod de a răci corpul pacientului.

După operație, sângele pacientului ar fi , la fel ca în cazul animalelor, readus în corp și, pe măsură ce orga-nismul este încălzit, inima va începe să bată din nou. Stu-diul s-ar putea extinde. Ca în orice cercetare medicală, vor exista unele provocări în tranziția de la experimentele pe animale la studiile uma-ne. Dacă animalele au primit propriul lor sânge la sfârși-tul operației, pacienții care vor fi supuși acestui studiu vor avea nevoie de transfuzii care au fost ținute în bănci de sânge pentru câteva săp-tămâni.

Totodată, în timp ce în momentul în care au fost ră-nite, animalele se afl au sub anestezie, în schimb oamenii nu, ceea ce ar putea schimba felul în care corpul lor va re-acționa.

Prof. Tisherman a declarat pentru BBC că, în ciuda aces-tor provocări, „cred că porcii și câinii răspund într-un mod similar oamenilor atunci când vorbim de sângerare accelera-tă“. În cazul în care studiile vor merge conform planului, medicii ar dori să extindă stu-diul și către alte tipuri de tra-ume. Pentru studiu inițial au fost ales victime prin împuș-care deoarece este mai ușor pentru medici să localizeze sursa de pierdere de sânge. Aceștia speră că, în cele din urmă, vor putea trata hemo-ragii interne - cauzate dintr-un accident de automobil, de exemplu.

MEDICII AMERICANI SUNT DE PĂRERE CĂ OAMENII GRAV RĂNIŢI, AFLAŢI LA UN PAS DE MOARTE, POT FI SALVAŢI PRINTR-O METODĂ REVOLUŢIONARĂ, CARE IMPLICĂ ÎNLOCUIREA SÂNGELUI UNUI PACI-ENT CU O SOLUŢIE SALINĂ ȘI RECE.

Atunci tu, femeie frumoa-să, înfl orești ca un trandafi r de iarnă, cules dintre mâini-le sale ce te cuprind. Atunci voi, fi ințe feminine, faceți lu-cruri care depășesc orgoliul, gesturile și toată lumea ce se rotește în jurul vostru.

1. FII SIMPLĂ!Fii simplă alături de el.

Fii așa cum ești tu. În ziua în care a decis să îți scrie nume-le adânc pe inimă, a decis și cu cine să împartă această zi. Cu tine! Fii fericită ținându-l de mână, și nu încerca să cre-ezi baricade pline de cuvinte și mofturi mărunte. Nu îl sufoca cu întrebări, și nici cu mesaje. Da, îi place când îți manifești dragostea față de el, dar îi pla-ce să fi e o dragoste sinceră. Nu poseda. Oferă-i libertatea să aleagă. Nu-ți asuma întreaga dragoste, ai putea rămâne cu ea, doar cu ea. Și nu plânge

fără motiv, pentru că el vrea să plângi doar de bucurie.

2. IUBEȘTE-L!Iubește-l așa cum numai tu

știi. Ghicește-i dorințele și zi-lele când e obosit. Iartă-l dacă îți cere sincer iertare. Iartă-l dac nu știe să facă gesturi romantice, și cuprinde-l când apare la ușa ta cu un buchet. Acceptă trecutul său și fi i par-te din planurile sale de viitor. Trimite-i un mesaj când e ocu-

pat prin oraș, un răspuns la fl orile trimise pe facebook și un sărut când te ia prin sur-prindere.

3. SPUNE-I CE SIMȚI!Atunci când între voi exis-

tă ceva și ceea ce există se numește dragoste, ea trebu-ie spusă și înțeleasă. Dragos-tea are cuvinte, simțuri, atin-geri și șoapte spuse la ureche. Dragostea are ochi pe care să-i privești și buze pe care să le

săruți. Mâini pe care să le atingi și gât după care să îți încolăcești ale tale mâini. Une-ori, ”Te iubesc” nu este spus în cuvinte. Uneori, ”Te urăsc” este spus doar în cuvinte, neînțele-se. Spune-i când e bun și când nu e bun. Spune-i când ai pro-bleme: doar că fă-o deschis, sincer și fără să te plângi pe toată lumea din jur. Nu-l acu-za că tace, poate tu ești pri-ma care trebuie să vorbească.

4. OFERĂ-I LIBERTATE!Folosește-te de toate lucru-

rile în comun pe care le aveți. Până în momentul când îți cere să îl lași. Dacă va vrea să faceți lucruri împreună, o va face. Singur îți va oferi libertatea și fi ecare clipă din viață. Nu-l impune să fi e prezent atunci când nu vrea. Libertatea de a alege probabil e cel mai puter-nic motiv să rămână alături. Cucerește-l cu personalitatea

ta, și nu cu prezența ta, oriun-de și oricând. Dragostea nu se numără în secundele petrecute împreună, ci în clipele în care vrea să fi ți împreună.

5. ASCULTĂ-L!Într-o zi, se va așeza cu-

minte lângă tine și îți va zice hotărât: vreau să îți spun ceva! Atunci nu va trebui să te uimești, să fugi sau să cauți răspunsuri. Atunci va trebui să asculți. Așa că, ce nu ar zice, ascultă-l. Ascultă-l când îți face declarații și când te cuprinde cu vorbele de bărbat decis să te surprindă. Ascultă-l când e furios și când e ca un co-pil. Ascultă-i bătăile inimii dimineața: ele îți vor spune dacă e fericit lângă tine. As-cultă și răspunde.

6. FII ATENTĂ LA GESTURI!

Sărută-l pe obraz când e

nebărbierit, pentru că îl adori așa și nu altfel. Nu vorbi pros-tii la orice replică. Îți va zâm-bi privindu-ți buzele cum spun cuvinte fără sens și apoi nu îți va mai zâmbi niciodată. Să știi că fi ecare bărbat își asumă ro-lul de erou. Și în primul rând el va dori să fi e eroul tău. Deci nu îi refuza ajutorul, nu refuza umărul și sărutul său pe frun-te, nu refuza să accepți uneori și capriciile lui bărbătești. Nu contezi doar tu, nici doar el, contați voi!

7. FIȚI ÎMPREUNĂ!Visați împreună, iubiți îm-

preună, zâmbiți vieții și oame-nilor din jur împreună. Trăiți frumos împreună, rezolvați probleme împreună, creșteți copii împreună. Cumpărați, gătiți și mâncați împreună. Împreună alegeți locul pen-tru vacanță și tot împreună reveniți din vacanță.

Uneori, ceea ce se întâmplă, se întâmplă fi resc. Și dacă într-o dimineață te-ai trezit fericită culcată pe umărul său, în-seamnă că s-a întâmplat.

12 nr. 28 (934) • 1 august 2014SOCIETATE

D up monitorizarea emi-siunilor informative ale posturilor de televiziune retransmise din Fede-

ra ia Rus „Pervîi Kanal”, „NTV”, „RTR”, „REN TV” i „Rossia 24”, Consiliul Coordonator al Audiovi-zualului (CCA) a aplicat sanc iuni radiodifuzorilor din Moldova care retransmit aceste posturi, iar re-transmiterea postului „Rossia 24” a fost suspendat pentru o perioa-d de ase luni. CCA a monitorizat timp de o s pt mân (18-24 apri-lie 2014) respectarea principiului echilibrului social-politic, echi-distan a i obiectivitatea acestor posturi în reflectarea evenimen-telor din Ucraina i a constatat uti-lizarea unor instrumente de pro-pagand agresiv , manipularea prin text i imagini, dezinforma-rea opiniei publice prin tertipuri de montaj i comentarii ce abund în etichet ri i invective. O moni-torizare de alternativ a acelora i posturi a realizat Asocia ia Presei Independente (API) care de ase-menea a constatat utilizarea unor elemente de manipulare în buleti-nele informative i emisiunile in-formativ-analitice. Exper ii media sunt de p rere c aceste posturi de televiziune trebuie s fie mo-nitorizate în continuare, iar CCA are obliga ia s urmeasc cum se respect propria decizie.

Încă o ştire manipulatorie

„agen iile” „deja autorit ile Moldovei, în-cercând s înve e din gre elile al-tora, le-au permis poli i tilor lor s trag pentru a ucide, dac la Chi in u vor începe protestele ce-lor care nu vor dori s mearg în Europa”

„Poli i ti-lor moldoveni li s-a permis s tra-g pentru a ucide”

CCA trebuie să continue monitorizarea posturilor ruseşti retransmise în Moldova

PAGINĂ ÎMPOTRIVA MANIPULĂRII INFORMAŢIONALE PRIN INTERMEDIUL MASS-MEDIA

. ( )

Cum să evităm capcanele manipulării informaţionale?

Având o atitudine critic , filtrând i verificând • informa ia,

Informa i-v din cât mai multe surse. •

Pagina este editată de Asociaţia Presei Independente

(API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED).

Monitorizarea posturilor rusești retransmise în Moldova trebuie continuată

Responsabilă de pagină – Lilia Zaharia.

Captură TV „Pervîi Kanal”, emisiunea „Voskrenoe vremea”, 29 iunie 2014

Yevhen Fedcenko, directorul Școlii de Jurnalism Mohyla din Kiev și co-fondatorul portalului www.stopfake.org. Foto: arhiva personală

T ensiunile din Ucraina i-au luat prin suprindere pe jur-nali tii din ara vecin , ei fi-ind pu i în situa ia nu doar

de a reflecta evenimentele drama-tice locale, dar i de a combate in-forma ia distorsionat i dezinfor-m rile care apar în special în presa rus . Yevhen Fedcenko, directorul

colii de Jurnalism Mohyla din Kiev i co-fondatorul portalului www.

stopfake.org (site care dezmin-te informa ia fals ), poveste -te în interviul acordat Asoci-a iei Presei Independente despre provoc rile c rora trebuie s le fac fa acum jurnali tii, dar i consuma-torii de media din Ucraina.

— Cum aprecia i reflec-tarea evenimentelor din estul Ucrainei de c tre mass-media din ara dvs.?

— Jurnali tii din Ucraina sunt implica i în acest r zboi

informa ional? — Ce metode de manipulare informa ion sunt folosite în con-textul evenimentelor din Ucraina?

— Nu exist riscul ca i jurnali tii ucrainieni, din sentiment patriotic, la fel s

transmit publicului informa ii distorsionate?

— Ce fac autorit ile de la Kiev pentru a limita difuzarea infor-ma iei manipulatorii?

— Ce sfaturi le-a i da consu-matorilor de produse mass-media pentru a nu fi victime ale manipu-l rii informa ionale?

Jurnaliștii nu trebuie implicaţi în războaie informaţionale

ÎN DECIZIA NR. 94 DIN 4 IULIE 2014, CCA A CONSTATAT CĂ emisiunile informative „Vremea”, „Segodnea”, „Vesti”, „Novosti 24”, retransmise din Federaţia Rusă de posturile de televiziune „Prime”, „TV 7”, „RTR Moldova”, „Ren Moldova” și „Rossia 24” conţin materiale părtinitoare, tendenţioase și manipulatorii, care încalcă dreptul publicului la informaţie veridică, obiectivă și echidistantă. CCA a decis sancţionarea posturilor de televiziune pentru încălcarea legislaţiei naţionale în domeniul audiovizualului și a standardelor europene de democraţie:

„Prime” și „TV 7” au fost avertizate public,

„RTR Moldova” și „Ren Moldova” au fost sancţionate cu amendă maximă (5 400 de lei),

retransmisia postului „Rossia 24” pe teritoriul Republicii Moldova a fost suspendată pentru o perioadă de șase luni.

13nr. 28 (934) • 1 august 2014

«Agricultorii, victime ale politicii nechibzuite a guvernării »Interzicerea importului de fructe moldovenești pe piața Federației Ruse este rezultatul politicii descreierate din ultimii 5 ani a liderilor Alianței pentru Integrare Europeană. Guvernanții noștri nu s-au gândit niciodată la țăranii care muncesc în sudoarea frunții, mai mult, îi doare-n cot de agricultorii moldoveni, care, cu părere de rău, vor suporta consecințele politicii ”pro-europene”. Elita politicii moldove-

nești a folosit relațiile cu Ru-sia doar pentru PR în cam-

pania electorală, în loc să discute strategia viitoarei co-laborări cu partea rusă după

semnarea Acordului de Asoci-ere cu UE (semnat fără dubii de autoritățile moldovenești).

Este sufi cient să ne amintim cum Partidul De-mocrat promova în toate mass-media fotografi a cu Lupu și Grîzlov și entuzias-mul cu privire la semnarea acordului de cooperare din-tre PD și partidul ”Edinaia Rossia”. Cât despre ”con-tactele” ruse ale lui Filat și Leancă, nici nu vreau să îmi amintesc. Fotografi ile celor doi liberali-democrați cu Medvedev și Putin sunt mai degrabă de genul selfi e, de-cât poze ofi ciale.

Îmi pare foarte rău că re-stricțiile impuse de Rossel-hoznadzor nu vor afecta pe cei care au dus la un impas politic relațiile Moldovei cu Rusia, ci se vor răsfrân-ge asupra oamenilor sim-

pli, agricultorilor, agenților economici care își comer-cializează producția în Est și asupra migranților mol-doveni din Federația Rusă. Nu există nicio îndoială că situația economică se va în-răutăți.

Putem presupune că acesta este doar începutul. Ce alte ”surprize” ne aș-teaptă în viitorul apropiat din partea Rusiei, putem doar să ghicim. Un lucru este cert – autoritățile mol-dovenești au făcut tot posi-bilul să distrugă orice șansă pentru un dialog normal cu Federația Rusă.

Greșelile va trebui să le corectăm noi – societatea și noua putere din Moldova.

RENATO USATÎI: ”Sunt fericit că încă 100 de copii au văzut marea!”Marea este un lux pe care și l-au putut permite, datorită liderului Partidului Nostru, 100 de copii din familii social-vulnerabile. Copii au avut parte de o vacanță pe litoral pentru care a fost organizat și un amplu program cultural.

Pentru al doilea an conse-cutiv, liderul Partidului

Nostru, fi lantropul Renato Usatîi, organizează copiilor din fami-lii nevoiașe o vacanță pe litora-lul Mării Negre din Zatoka. Anul trecut Usatîi a organizat o astfel de vacanță pentru 40 de copii, iar în acest an pentru 100 de co-pii. Emoțiile acestor copii sunt de nedescris, având în vedere că majoritatea dintre ei au văzut pentru prima dată marea. La fel ca în 2013, și în acest an copiilor le-au fost oferite toate condițiile pentru o vacanță de vis. Micuții au fost cazați într-o pensiune de lux cu un meniu ce include cinci ese pe zi.

«Am decis să continui această tradiție frumosă care a început anul trecut, când 40 de copii au văzut pri-ma dată marea. În acest an am decis să bucur mai mulți copii, anul acesta sunt 100. Pentru a avea cu adevărat o vacanță interesantă, le-am asigurat un program distractiv cu instructori,

profesori de educație fi zică care le or-ganizează toată ziua diferite concur-suri. Odihna lor pe litoral este plină de activități interesante», — susține Renato Usatîi.

Singura deosebire față de vacanța de anul trecut este

absența la această sărbătoare în-săși a organizatorului. Din cauza programului încărcat, Renato Usatîi nu a putut fi alături de co-pii pe litoral.

”Cu părere de rău, în acest an, nu am putut să mă duc la ei. În schimb am văzut imagini video, am primit ca-douri de la ei, circa 10 gazete de perete. Știu că sunt fericiți. Faptul că acești copii sunt fericiți pentru mine este cel mai important și asta deoarece o va-canță la mare pentru copil, care nicio-dată nu a văzut marea, este o amintire

pentru toată viața. Astfel de experien-țe nu se uită. Toți sunt obișnuiți cu faptul că de Ziua Internațională a Copiilor, în școlile-internat și în fami-liile nevoiașe oamenii de afaceri merg

cu dulciuri și jucării. Cam așa se în-tâmplă în fi ecare an, dar o vacanță la mare este ceva deosebit și de neuitat.” — a declarat Usatîi.

Renato Usatîi intenționează să continue acestă tradiție

până la sfârșitul verii. ”Sunt fericit că încă 100 de copii au

văzut marea și nu exclud ca numărul copiilor care vor pleca la mare în acest an să crească la 200, pentru că doritori sunt foarte mulți. Pentru că am promis că voi face tot posibilul și imposibilul ca toți copii din țară să vadă marea. Numărul acestora va crește în fi ecare an. În afară de această acțiune, îmi place ideea de a achita studiile pentru viitorii studenți. În acest an 50 de stu-denți din anul întâi vor primi bursa Re-nato Usatîi. Evident că voi ține perma-nent legătura cu acești tineri, îmi vor fi prieteni cu care voi merge la pescuit și în excursii pentru că o echipă adevăra-tă de profesioniști se formează din co-pilărie.” — este sigur Renato Usatîi.

14 nr. 28 (934) • 1 august 2014PROGRAME TV

ОКНА, ДВЕРИ ВИТРАЖИБАЛКОННЫЕ РАМЫ

НИЗКИЕ ЦЕНЫ 0241/ 26245 069200352

Luni, 4.08.14

TVR 1

06.00 Zestrea românilor06.30 Serial: Legendele palatului:

07.50 [email protected] Telejurnal matinal Sport Meteo09.00

09.30 10.00

10.50 11.00 Teleshopping11.30 12.20 12.30 13.00 um eins14.00 Telejurnal SportMeteo15.00 Teleshopping15.30 Maghiara de pe unu16.50 Serial: Legendele palatului,

18.10 18.45

19.35 19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.10 22.55 23.30

23.50 00.45 01.15 Zestrea românilor01.45 02.35 03.25 03.55 Sport

TVR 2

07.00 -

07.05 5 minute de istorie07.15 Teleshopping07.45 Serial: Legendele palatului:

09.00 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10

14.00 14.30 15.00 16.00 Serial: Carabinierii17.00 17.30 18.00 18.30

19.00 19.50 19.55 Teatru Enigma din Testa-ment22.00 23.00 23.10

00.40

01.30 01.50 -

01.55 02.00 02.50 5 minute de istorie03.00 03.30 Serial: Legendele palatului:

04.40 -

Moldova 1

06.05 06.15 07.00 07.15 Serial Un preot printre noi09.00 09.15 17.00 17.15 17.45 19.00 Mesager19.40 19.55 20.25 World stories21.00 21.25 22.00 22.20 Portrete în timp22.50 F/d23.45 Serial Un preot printre noi

Jurnal TV

06:00 06:30 08:00

09:00 10:00 12:00

14:00 15:00 16:00 17:00 19:00 19:40

20:30 22:30 23:00 00:00 01:30 03:30

05:30

TV7-NTV

05.00

06.30 07.00 07.05 07.55 08.35 09.00 09.20 10.10 11.00 12.00 12.25 13.25 14.20 14.45

15.00 15.25 17.10

17.30 18.00 18.45 20.30 21.00 22.30 23.00 23.20 00.55

Prime

05.30 08.00 08.05 09.00 09.15 Teleshopping09.50 10.55 12.00 Primele stiri 12.10 12.35 14.15 15.00 Primele stiri 15.10 15.35 16.25 17.25 18.00 18.10 18.55 19.55 21.00 Primele stiri 21.40 22.15

00.20 00.35 02.10

Pro TV

07.00 10.05 Teleshoping10.20 11.15

partea I a13.00 14.00 Teleshoping14.15 15.00

17.00 17.30 19.00 20.00 20.45 22.30 23.05

00.00 01.00 01.30 02.30 04.30 05.00 06.15

STS

06.00 06.30 09.00 10.00 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 17.00 18.00 19.00 20.00

21.00 22.00 23.00 00.00 01.00 01.30

2 Plus

07.00 Serial10.00 Teleshopping10.20 11.00 11.10 Serial13.00 13.10 Serial16.10 16.45 Teleshopping17.00 17.50 Serial19.00 19.25 Serial23.30 23.55 01.10 01.30 02.40 03.05 04.20 04.50 06.30

TNT

06.00 06.30 07.15 08.05

08.30 Istorii urbane 09.05 10.30 11.30 12.30 17.00 18.00 Istorii urbane 18.35 19.30 20.00

22.00 23.00 Istorii urbane 23.40 00.30 01.20 Istorii urbane 04.00

Marţi, 5.08.14

TVR 1

06.00 Zestrea românilor06.30 Serial: Legendele palatului,


09.30 10.00

10.50

11.00 Teleshopping11.30 12.20

12.30 13.00 14.00 Telejurnal Sport Meteo15.00 Teleshopping15.30 Maghiara de pe unu16.50 Serial: Legendele palatului,

18.10 Interes general18.45

19.35 19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.00 21.55 Sushi22.10 00.10 00.45 Teleshopping01.00 01.30 Zestrea românilor02.00

TVR 2

07.00 -


09.00 09.10 10.10 10.55 Teatru Enigma din Testa-ment13.00

14.00

14.30 15.00 15.50 5 minute de istorie16.00 Serial: Carabinierii17.00 17.30 18.00 18.30

19.00 20.00 20.10

21.00 22.00 23.00 23.10 Serial: La birou00.00 -

01.05

02.00 02.00 02.50 5 minute de istorie03.00 03.30 Serial: Legendele palatului:

04.40 -

Moldova 1

06.05 06.15 07.00 07.15 Serial Un preot printre noi09.00 09.10 10.05 11.00 11.30 12.15 13.00 13.10 13.40 13.55 lui Zorro14.50 F/d Castelele Europei15.35 F/d Uleiul de argan, aurul

16.30 17.00 17.15

10.55

6.00

6.30

15nr. 28 (934) • 1 august 2014 PROGRAME TV

ОКНА, ДВЕРИ

ВИТРАЖИ

БАЛКОННЫЕ РАМЫ

НИЗКИЕ ЦЕНЫ

0241/ 26245

069200352

17.45 19.00 Mesager19.35 19.50 21.00 21.25 22.00 22.20 22.40 23.40 23.50 Serial Un preot printre noi

Jurnal TV

06:00 06:30 08:00

09:00 10:00 12:00

14:00 15:00 16:00 17:00 19:00 19:40

20:30 22:30 23:00 00:00 01:30 03:00

05:00

TV7-NTV

05.00 06.30 07.00 07.05 07.55 08.30 09.00 09.20 10.10 11.00 12.00 12.25 13.25 14.20 14.50

15.00 15.25 17.10

17.30 18.00 18.45 20.30 21.00 22.30 23.00 23.25 00.55 01.25 02.20

Prime

05.00 08.00 08.05 09.00 09.15 Teleshopping09.50 10.55 12.00 Primele stiri 12.10 12.35

14.25 15.00 Primele stiri 15.10 15.35 16.25 17.25 18.00 18.10 18.55 19.55 21.00 Primele stiri 21.40 22.15

00.20 00.35

02.20 03.55

Pro TV

07.00 10.00 Teleshoping10.15 10.45 13.00 14.00 Teleshoping14.15 15.00 17.00 17.30 19.00 20.00 20.45 22.30 23.05

00.00 01.00 01.30 02.30 04.30 05.00 06.15

STS

06.00 06.30 09.00 10.00 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00

17.00 18.00 19.00 20.00

21.00 22.00 23.00 00.00 01.00 01.30

2 Plus

07.00 Serial10.00 Teleshopping10.20 11.00 11.10 Serial13.00 13.10 Serial16.10 16.45 Teleshopping17.00 17.20 17.50 Serial19.00 19.25 Serial23.30 23.55 01.10 01.30 02.40 03.05 04.20 04.50 06.30

TNT

06.00 06.30 07.15 08.05

08.30 Istorii urbane 09.05 10.30 11.30 12.30 17.00 18.00 Istorii urbane 18.35 19.30 20.00 22.00 23.00 Istorii urbane 23.40 00.30

01.50 Istorii urbane 04.00

Miercuri, 6.08.14

TVR 1



09.30 10.00

10.50

11.00 Teleshopping11.30 12.20

12.30 13.00 14.00 Telejurnal Sport Meteo15.00 Teleshopping15.30 16.50 Serial: Legendele palatului,

18.10 Europa mea18.45

19.35 19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.00 22.10 23.50 00.45 01.15 Zestrea românilor01.45 03.20 Sushi03.25

TVR 2

07.00 -


09.00 09.10 10.10 11.10 12.00

13.00 Maestro Soprana Marina

13.50 -

14.00

14.30 15.00 15.50 5 minute de istorie16.00 Serial: Carabinierii17.00 17.30 18.00 18.30

19.00 20.00 20.10 21.45 -

21.50 5 minute de istorie22.00

23.00 23.10 Serial: La birou 00.00 -

a II-a Ult01.10 Maestro Soprana Marina

02.00 02.50 5 minute de istorie03.00 03.30 Serial: Legendele palatului:

04.40 -

Moldova 1

06.05 06.15 06.45 07.00 07.15 Serial Un preot printre noi09.00 09.10 09.45 10.15

10.20 10.55 12.00 12.45 13.00 13.10 14.25

15.15 16.00 16.30 17.00 17.15 17.45 19.00 Mesager19.35 19.50 21.00 21.25 22.00 22.20 23.05 23.15 Serial Un preot printre noi

Jurnal TV

06:00 06:30 08:00

09:00 09:45 Teleshopping10:00

12:00 14:00 15:00 16:00 17:00 19:00 19:40

20:30 22:30 23:00 00:00 02:00 04:00 05:30

TV7-NTV

05.00 06.30 07.00 07.05 07.55 08.30 09.00 09.20 10.10 11.00 12.00 12.25

13.25 14.25 14.50

15.00 15.30 17.15

17.30 18.00 18.45 20.30 21.00 22.30 23.00 23.25 01.00 01.30 02.20 03.10

04.10

04.30

Prime



00.20 00.35

02.05 03.40

Pro TV

07.00 10.05 Teleshoping10.20 11.00 13.00 14.00 Teleshoping14.15 15.00 17.00 17.30 19.00 20.00 20.45 22.30 23.05

00.00 01.00 01.30 02.30 04.30 05.00 06.15

STS

06.00 06.30 09.00 10.00 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 17.00 18.00 19.00 20.00

21.00 22.00 23.00 00.00 01.00 01.30

2 Plus


TNT

06.00 06.30 07.15 08.05

08.30 Istorii urbane 09.05 10.30 11.30 12.30 17.00 18.00 Istorii urbane 18.35 19.30 20.00 22.00 23.00 Istorii urbane 23.40 00.30 02.00 Istorii urbane 04.00

Joi, 7.08.14

TVR 1



09.30 10.00

10.50 11.00 Teleshopping11.30 12.20 12.30 13.00 14.00 Telejurnal Sport Meteo15.00 Teleshopping15.30 16.50 Serial: Legendele palatului,

18.10 18.45

19.35 19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.10 22.45 When You’re Strange

00.20 00.50 Zestrea românilor01.20 02.15 03.40

TVR 2

07.00 -


09.00 09.10 10.10 11.10 12.00 13.00 Grigore14.00

14.30 15.00 15.50 5 minute de istorie16.00 Serial: Carabinierii17.00 17.30

18.00 18.30 19.00 20.00 20.10

21.45 -

21.50 5 minute de istorie22.00 23.00 23.10 Serial: La birou00.00

00.50 Grigore01.45 -

01.50 5 minute de istorie02.00 02.50 5 minute de istorie03.00 03.30 Serial: Legendele palatului:

04.40 -

Moldova 1

06.05 06.15 06.45 07.00 07.15 Serial Un preot printre noi09.00 09.10 09.45 10.15

10.55 12.00 13.00 13.10 14.20

15.10 15.55 17.00 17.15 17.45 19.00 Mesager19.40 19.55 20.50 Super-loto 5 din 3521.00 Mesager21.25 22.00 22.20 22.45 23.05 Serial Un preot printre noi

Jurnal TV

06:00 06:30

08:00

09:00 10:00 12:00 14:00 15:00 16:00 17:00 19:00 19:40

20:30 22:30 23:00 00:00

02:00 03:30 05:30

TV7-NTV

05.00 06.30 07.00 07.05 07.55 08.30 09.00 09.20 10.10 11.00 12.00 12.25

13.30 14.30 14.50

15.00 15.30 17.15

17.30 18.00 18.45 20.30

21.00 22.30 23.00 23.25 01.00 01.30 02.25

Prime



00.20 00.35

02.10 03.45

Pro TV

07.00 10.05 Teleshoping10.20 11.00 13.00 14.00 Teleshoping14.15 15.00 17.00 17.30 19.00 20.00 20.45 Film: Marele Stan22.30 23.05

00.00 01.00 01.30 02.30 04.30 05.00 06.15 -

STS

06.00 06.30 09.00 10.00 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 17.00 18.00 19.00 20.00

21.00 22.00 23.00 00.00 01.00 01.30

2 Plus


TNT

06.00 06.30 07.15 08.05

08.30 Istorii urbane 09.05 10.30 11.30 12.30 17.00 18.00 Istorii urbane 18.35 19.30 20.00

22.30 23.30 Istorii urbane 00.05 01.00 02.40 Istorii urbane 04.00

22.10

20.10

20.30

00.00

20.30

16 nr. 28 (934) • 1 august 2014PROGRAME TV

ОКНА, ДВЕРИ

ВИТРАЖИ

БАЛКОННЫЕ РАМЫ

НИЗКИЕ ЦЕНЫ

0241/ 26245

069200352

Vineri, 8.08.14

TVR 1



09.30 10.00

10.50 11.00 Teleshopping11.30

12.20 12.30 13.00 13.30 14.00 Telejurnal Sport Meteo15.00 Teleshopping15.30 16.00 16.50 Serial: Legendele palatului,

18.10 18.45

19.35 19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.10

23.10 01.00 01.30 Zestrea românilor02.00 03.40

TVR 2

07.00 -


09.00 09.10 10.10 11.05 12.00 13.00 Grigore14.00 Motomagia14.30 15.00 15.50 5 minute de istorie16.00 Serial: Carabinierii17.00 17.30

18.00 Meteo18.30

19.00 20.00 20.10 21.50 -

22.00 23.00 23.10 Serial: La birou00.00

01.00 Grigore01.55 -

02.00 02.50 5 minute de istorie03.00 03.30 Serial: Legendele palatului:

04.40 -

Moldova 1

06.05 06.15

07.00 07.15 Serial Un preot printre noi09.00 09.10 09.45 10.15 F/d Global 300010.40 11.00 12.00 12.30 13.00 13.10 14.25 15.30 16.30 Stil nou17.00 17.15 17.45 19.00 Mesager19.40 19.55 F/d21.00 21.25 22.00 23.05 Serial Un preot printre noi

Jurnal TV

06:00 06:30 08:00

09:00 10:00 12:00 14:00 15:00 16:00 17:00 19:00 19:40

20:30 23:00

01:00 03:00 05:15

TV7-NTV

05.00 06.30 07.00 07.05 07.55 08.30 09.00 09.20 10.10 11.00 12.00 12.25 13.30 14.25 14.50

15.00 15.30 17.15

17.30 18.00 18.45 20.30 21.00 21.30 22.30 23.00 23.45 01.20 01.45 02.40

Prime


14.25 15.00 Primele stiri 15.10 15.35 16.25 17.25 18.00 18.10 18.55 19.55 21.00 Primele stiri 21.40 22.15 00.10 00.25

01.55 04.30 05.15

Pro TV

07.00 10.05 Teleshoping10.20 11.00 13.00 14.00 Teleshoping14.15 15.00 17.00 17.30 19.00 20.00 20.45 23.15 01.00 01.30 02.30 04.30 05.00 06.15

STS

06.00 06.30 09.00 10.00 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 17.00 18.00 19.00 20.00 21.00 22.00 23.00 00.00 01.00 01.30

2 Plus


TNT

06.00 06.30 07.15 08.05

08.30 Istorii urbane 09.05 10.30 11.30 12.30 17.00

18.00 Istorii urbane 18.35 20.00 21.00 22.00

23.00 00.00 Istorii urbane 00.35 01.25 02.15

Sâmbătă, 9.08.14

TVR 1

06.00 07.10 09.00

10.00 10.30 11.00 Gala umorului12.00 13.00 14.00 Telejurnal Sport Meteo14.35 15.25

15.30 16.00 Sushi16.15 17.50 Sushi18.00 18.50

19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.10 22.45 23.45

01.10 01.50

TVR 2

07.00 -

07.05 5 minute de istorie07.15 Teleshopping07.45 08.00 Ferma09.00 09.30 10.00 -

12.00 12.30 13.00 14.00 14.30 15.30 16.00 17.00 18.00 18.30 19.00 20.10 22.20 22.50 23.50 Film: Lope01.45 02.15

Moldova 1

06.05 06.15 07.45 08.05 -gandros09.05 lui Zorro10.00 11.00 11.30 Stil nou12.00 13.00 13.20 Film Moara14.30 Film Trinitatea16.00 16.30 17.00 17.15 17.50 18.10 19.00 Mesager19.35 19.50 20.50 21.00 21.25 22.00 22.20

Jurnal TV

06:00 06:30 08:00

09:30

10:15

12:00

14.00 16:00 18:00

19:00

19:30 22:00 00:00 02:00 04:00

TV7-NTV

05.25 07.00 07.30 08.00 08.30 09.00 09.20 10.00

11.00 12.00 12.25 18.10 19.00 19.50

21.25 22.10

23.20 01.00

02.20

Prime

06.00 06.10 07.40 09.05 09.45 10.00 10.15 Teleshopping10.30 11.05

12.00 12.20 13.15

14.55

16.30 17.00 18.00 18.20

19.35 21.00 Primele stiri 21.25 22.00 23.45 01.15 02.40 04.15

Pro TV

07.00 10.00 Teleshoping10.15 11.00 13.00 13.05 Teleshoping13.20

15.30 17.15 19.00 20.45 23.00 01.15 02.15

03.00 04.00 06.15

STS

06.00 06.30 07.00 07.30 08.30 09.30 10.00 10.30 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 17.00 18.00 18.30 19.00 21.00 23.00 23.30 00.00 01.00 01.30

2 Plus

07.00 Serial11.40 Teleshopping12.10 Serial16.45 17.00 Tema saptamanii18.00 19.00 19.25 Serial00.00 00.40 01.05 02.05 02.30 03.45 04.10 05.25 05.50

TNT

06.00 06.50 08.30 Istorii urbane 09.05 10.00 11.00

11.30 12.00 13.00 13.30 14.00

20.00 22.00 23.00 00.00 Istorii urbane 00.35 01.05 01.30 02.15 Istorii urbane 05.00

Duminică, 10.08.14

TVR 1

06.00 06.55 07.30 parte08.20 08.30 a II-a09.30 Pro patria10.00 10.35 11.50 12.00 13.00 14.00 Telejurnal Sport Meteo14.30

15.30 16.30 18.00 18.30

18.50 19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.10 Film: Totul pentru dragoste22.45 23.50 01.40 02.30 Sushi

TVR 2

07.00 -

07.05 5 minute de istorie07.15 Teleshopping07.45 08.00 09.00 Ferma10.00 paralele10.55 5 minute de istorie11.00 Vedeta familiei12.00 12.30 13.00 13.30 14.10 15.50 -

16.00 17.00 18.00 18.30 19.00

20.10

21.50 -

22.00 23.00 00.00 01.00 02.30 Teatru Enigma din Testa-ment

Moldova 1

06.05 06.15 -gandros07.15 08.00 Portrete în timp08.40 09.00 F/d10.00 11.00 11.35 12.00 12.30 13.00 F/d Castelele Europei13.45 F/d14.00 14.45 15.00 F/d16.00 16.30 World stories17.00 17.15 18.00 La noi în sat18.40 Loteria Milioane pentru

19.00 Mesager19.35 19.50 21.00 21.20 F/d22.00 22.20 23.50

Jurnal TV

06:00 06:30 08:00

09:30

10:15

12:00 de strada 14:00 16:00

18:00

19:00 19:30 22:00

00:00 02:00 04:00

TV7-NTV

05.30 07.00 07.20

08.10 08.30

09.00 09.20 10.00 11.00 12.00 12.25 19.00 19.50 23.20 00.00 01.05 01.50

Prime

05.30 06.00 06.10 07.00 08.35 09.05 10.00 10.15 Teleshopping10.30 10.45 11.30 12.00 12.20 13.15

14.20 15.15 16.20 17.25 19.00 20.00 21.00 Primele stiri 21.25 22.00

00.10 02.10

03.30

Pro TV

07.00 10.15 11.00 13.00 13.20

15.00 17.00 19.00 20.45 22.45 asasini01.15 02.15 04.00 05.00 06.15

STS

06.00 06.30 07.30 08.30 09.30 10.00 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 17.00 19.00 21.00 23.00 23.30 00.00 01.00 01.30

2 Plus

07.00 07.25 08.20 09.30 Serial13.45 Serial18.45 19.00 19.25 Serial00.20 00.45 02.00 02.25 03.40

TNT

06.00 06.50 08.30 Istorii urbane 09.05 10.00 11.00 12.00

13.00 14.00

15.00 19.00 20.00 22.00 23.00 00.00 Istorii urbane 00.35 01.30 03.15 Istorii urbane 05.00

20.30

22.00

23.00

23.00

20.10

17nr. 28 (934) • 1 august 2014 DIVERSE

Tiparul este executat la Tipogra ia “Prag-3”: municipiul Chişinău, str. Petricani, 94/1.

Tirajul: 4040 exemplare.

P — publicitate

PP — publicitate politică

Publicaţie Periodică Independentă Membru-fondator al Asociaţiei Presei Independente (API),

afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Gazeta de Sud Director: Vladimir JAVGUREANU, e-mail: [email protected]șef: Natalia HADÂRCĂ, email: [email protected]șef adjunct: Luminiţa NETEDU, e-mail: [email protected]: Ion CIUMEICĂ, e-mail: [email protected]: Sorina REMENTOVA, e-mail: [email protected] GRUBÎI, e-mail: [email protected] SURDU, e-mail: [email protected]: Petru DINU, e-mail: [email protected] oficiu: Lidia MOCANU, e-mail: [email protected]

Adresa: www. gazetadesud.md str.Pușkin,22, of.309, mun. Chișinău RM tel/fax: 022887150, mob. 079009183; e-mail: [email protected]

str.Decebal, 11, etajul 2, or. Cimișlia RM tel/fax: 024122996, mob. 068349998; e-mail:[email protected]

str. Bogdan-Petriceicu Hașdeu,9, g/l, or. Cahul RMtel./fax: 029929948, mob.079236204;e-mail: [email protected]

BP — achitat din bani publici

Magazinul VICONISTotul pentruconstrucţie și finisare.

Piese pentru tractoare.

Servicii:

— tăierea sticlei de geam,

— porţi din metal forjat,

— renovarea valurilor cotite.

Tel.: 024123852; 024125566.Adresa: orașul Cimișlia,

str. Ion Popușoi, 16.

PIERDERE DE DOCUMENT

Se consideră nevalabil, în legătură cu pierde-rea, certifi catul de invaliditate de gradul II cu nr. 475408, eliberat pe numele cet. Baraghin Anna Ivanovna.

IMPORTANT!Ofi ciul Poștal Cimișlia angajează urgent fac-

tori poștali (poștași) în sectoarele Recea și ȘPT - ale orașului Cimișlia.

Persoanele interesate sunt rugate să se adre-seze la Centrul de Poștă Cimișlia sau să sune la numărul de telefon: o241 21045.

SERVICII DE ACCES LA INFORMAȚII DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE

Serviciul “Contul curent al contribuabilului”

Inspectoratul Fiscal de Stat aduce la cunoștință că serviciul „Contul curent al contribuabilului” permite accesarea on-line a informațiilor despre obligați-ile fi scale ale contribuabilului și veri-fi carea statutului curent al tuturor re-stanțelor sau supraplăților la Bugetul Public Național. Serviciul oferă infor-mații privind situația fi scală pe diferi-te clasifi cații bugetare, pentru diferite subdiviziuni ale companiei, precum și informații privind soldurile istorice și descifrarea calculului majorării de în-târziere.

Accesul contribuabililor la acest ser-vici electronic se asigură de către Î.S. „Fiscservinform” în baza acordului de conectare la serviciile fi scale electronice.

Contribuabilii care sînt deja conectați la SIA „Declarație electronică”, vor pu-tea accesa „Contul curent al contribua-bilului” în baza acordului de conectare la serviciile electronice fi scale.

De asemenea, pentru elucidarea între-bărilor apărute la subiectul „Contul cu-rent al contribuabilului” sunteți invitați să apelați telefonul (22) 822-222 sau vizitati situl www.fi scservinform.md.

AnunţPrimăria satului Topala din raionul Cimișlia

anunță organizarea concursului pentru suplini-rea funcției vacante de specialist pentru regle-mentarea regimului funciar.

Documentele vor fi depuse pe parcursul a 20 de zile din momentul publicării prezentului aviz.

Relații suplimentare la telefonul: 0 241 74-2-36.

MULTĂ SĂNĂTATE ȘI NOI REALIZĂRI!Primarul co-munei Gradiște, Gheorghe DUR-LESCU, a mar-cat, alaltăieri, ziua de naște-re, aceasta fi -ind un minunat prilej de a-i adresa, din partea Consiliului Raional, aparatului președintelui raionului și a mea personală, caldele noastre felici-tări și sincerele noastre urări de bine.

Vă dorim din tot sufl etul ca bunul Dumnezeu să vă dăruias-că multă sănătate și noi reali-zări în activitatea cotidiană spre binele ambelor localități pe care le aveți în gestiune. Numai bucu-rii și noroc în viață!

Maxim COLȚA,președintele raionului Cimișlia

.

18 nr. 28 (934) • 1 august 2014

REGULA JOCULUI:Jocul Sudoku presupune completarea careului ală-

turat după o singură regulă: orice rând, orice coloa-nă și orice pătrat de 3x3 căsuțe să conțină o singu-ră dată fi ecare cifră cuprinsă între 1 și 9. Sudoku e un joc logic și nu este nevoie de matematică pentru rezolvarea jocului.

Succes!

PENTRU SĂPTĂMÂNA 4 10 AUGUST 2014

LOGICON

Dezlegarea integramei din numărul trecut: S-L-C-CITADIN-MAGARI-BONA-CM-NARA-I-B-L-VAR-SAC-PADISAH-NAPI-RIDICATI-AT-PA-EDILITARI-CERE-EN-UA-NAS-FAPTA-TP-A-TA-N-AMU-A-ILICE-ASEZAT-AMATOR-TARA-STATIC-CITAT-AT-CALITATE.

PROVO-CARE

CUTEZ -TOARE

STAMP

PE TE R PITOR

TRECUT

NEPRELU-CRATE

ÎN GUR !

SEDU-C TORI

IVIT

BOGAT

TRAS ÎN FA !

M SOAR TIMPUL

AUREL SIMA

URBE (PL.)

ORIEN-TARE DE DREAPTA

SCLAVI DIN SPARTA

UNA DIN ARA

CAFELEI

PODOAB PE MÂN

CÂN-TEC DE LEAG N

MACAGII

CAMER

C R I MARI

UIMIRE

TAIE BARBA

DANA ENE

LA DOMI-CILIU

A SE DETE-RIORA

ASCUNS

HALB MIC

AGIL

INTEN-SIFICAT

CARO!

CHIRIA

CURELU

GLOAN E DE PLUMB

DÂNSA

DÂN II

COMIC

CÂNTECE DE SLAV

PAVEL OLARU

ASASIN PL TIT

SAU

SUDAT

EFI

GEST INVOLUNA-

TAR

GR DIN PUBLIC

MARE SENIOR

M TUR DE NUIELE

SINGULAR

CAPITALA GRECIEI A BR ZDA

MARITIM

ACID

MUNTEAN

PRIMELE VOCALE

FANTOME

FAPT RO U LA FIERT

BERBECViața e o scenă! Cam aceasta va fi deviza

Berbecilor în săptămâna care urmează. Vor căuta să fi e per-manent în centrul atenției și se vor lasă conduși de primele impulsuri, ceea ce nu este toc-mai indicat. Planul sentimen-tal este foarte bine aspectat pentru Berbecii care au deja un partener, pentru cei sin-guri, în schimb, nu este mo-mentul să ia decizii impor-tante.

TAURTaurii sunt foarte motivați și dornici

să înceapă lucrul la un nou proiect. Deși, în primă in-stanța, nu vor obține rezul-tate spectaculoase, pe măsu-ră ce se vor implica mai mult își vor da seama că alegerea făcută este cea corectă și că nu au absolut nici un motiv de îndoială cu privire la reu-șita proiectului lor.

GEMENIGemenii au serioase motive de îngrijorare

la serviciu, șefi i sunt nemulțu-miți de aceștia, unii chiar ris-că să își piardă credibilitatea, ar fi cazul să revină urgent pe linia de plutire. Se știe despre Gemeni că sunt cu picioarele pe pământ și cu capul în nori, în săptămâna care urmează nu vor dezminți această zicală pe nici un plan.

RACPentru nativii din Rac se prevede o

săptămâna încărcată la servi-ciu, deși, de altfel, va fi destul de pozitivă. În plan fi nanciar nu există momentan motive de îngrijorare, încrederea în for-țele proprii și spiritul de ini-țiativa îi stimulează în noile activități, iar randamentul va fi maxim. În plan sentimental totul e roz.

LEUSăptămâna în curs reprezintă pentru

Lei o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Comunică bine cu partenerul și își fac planuri de viitor, lu-cru care îi binedispune și îi motivează să fi e mai intere-sați să își rezolve rapid pro-blemele de serviciu. Cu banii stau mai prost, dar nu irecu-perabil, ideal ar fi să se ab-țină de la cheltuielile inutile.

FECIOARĂPentru Fecioare ur-mează câteva zile foar-

te agitate, în care vor avea nevoie de întreg talentul lor organizatoric pentru a pune la punct un eveniment impor-tant în familie, pe care s-au oferit să-l supervizeze teh-nic. Este posibilă reîntâlni-rea cu persoane dragi de de-parte. Atenția ar trebui să fi e îndreptată mai mult către să-nătate, care în ultima perioa-dă a cam fost neglijată.

BALANŢĂPentru Balanțe se pre-conizează că săptămâ-

na următoare vor avea multe schimbări de făcut oarecum forțate de împrejurări. Rela-țiile cu persoana iubită s-au cam deteriorat și asta din cau-za lipsei de preocupare vizavi de relația de cuplu. În plan fi -nanciar, atenția este îndrepta-tă spre câștigurile rapide și ar fi bine să revină cu picioarele pe pământ.

SCORPIONScorpionii sunt angre-nați în tot felul de pro-

iecte și de acțiuni în interes personal, dar care se vor do-vedi a fi mai obositoare decât au crezut. Vor fi nevoiți să facă mai multe drumuri în afara localității, posibil chiar și în afara țării, pentru a duce la bun sfârșit un plan de afaceri afl at de ceva vreme în stadiu de proiect.

SĂGETĂTORNimic nu pare să le mai stea în cale Să-

getătorilor în această săptă-mână. Au o putere de muncă extraordinară și sunt foarte motivați fi nanciar. Unii din-tre ei vor dori să plece în con-cediu, însă perioada ar trebui puțin amânată, există riscul unor accidentări ușoare. În dragoste există oarece diver-gențe de opinie, dar care nu le vor afecta relația într-un mod vizibil.

CAPRICORNDe regulă acaparați de carieră și de bani,

în perioada care urmează Ca-pricornii se hotărăsc să își acorde o mică vacanță, care, judecând după eforturile de-puse în timpul anului, ar meri-ta să fi e una memorabilă, un-deva în afara țării, într-un loc încărcat de istorie și de cul-tură, așa cum le place Capri-cornilor.

VĂRSĂTORPentru Vărsători, săptămâna care ur-

mează este una plină de sur-prize în plan sentimental și de răsturnări de situație. Va fi o săptămâna foarte agitată, în care nu se vor putea concen-tra pe nimic altceva în afară de planul sentimental, care îi copleșește, chiar dacă pe unii în sens pozitiv, iar pe ceilalți în sens mai puțin favorabil.

PEȘTIPeștii vor avea par-te de o săptămână

ceva mai relaxată, la serviciu lucrurile stau bine, fi nanciar vorbind au chiar mari șanse la câștiguri neașteptate, dacă însă acestea nu apar, nu este nici o problemă, au puși de-oparte sufi cienți bani încât să își permită un concediu ală-turi de persoană iubită. Ar pu-tea exista ceva discuții în fa-milie privind o sumă de bani împrumutată.

BravadăBravadă

19nr. 28 (934) • 1 august 2014 SĂNĂTATE

Nu puteai găsi un mod mai nociv de a găti mânca-rea. Există mai multe feluri de a găti sănătos, care cer, într-adevăr, un pic mai mult timp, dar care îți asigură ție și familiei tale o alimentație plină de vitamine.

LE GĂTEȘTI LA ABURI: PLINE DE VITAMINE

Gătitul la aburi este una dintre cele mai sănătoase și mai efi ciente moduri de a găti în special legumele, carnea de pui și peștele. În acest fel, alimentele nu vin în contact cu apa și nu-și pi-

erd vitaminele și minerale-le. Nu ai nevoie de ulei, alte grăsimi sau de sare. Te gân-dești probabil la acele vase speciale de fi ert pe aburi, care sunt mai scumpe. Nu ai neapărat nevoie de ele ca să gătești astfel.

Îți trebuie pur și simplu o oală cu capac și o sită. Pui legumele sau carnea în sită, pe care o așezi într-o oală cu puțină apă. Ai gri-jă ca sita să nu fi e în apă, ci deasupra ei. Acoperi oala cu un capac, o pui pe foc și lași alimentele până se pătrund.

LE FIERBI ÎN APĂ: FĂRĂ GRĂSIME

După gătitul la aburi, fi er-berea ar fi următoarea opți-une. Eviți astfel să folosești multe grăsimi și sare în pre-pararea legumelor și a cărnii, pe de o parte, și conservi o mare cantitate din vitamine-le, sărurile minerale și pro-teinele din alimente, pe de altă parte.

Dacă fi erbi legumele în puțină apă, doar cât să le acopere, și le ții pe foc un timp scurt, ele își vor păstra o mai mare cantitate de cal-ciu, fi er și magneziu.

LE ÎNĂBUȘI: NU DISTRUGI PROTEINELE

Metoda aceasta este po-trivită în special pentru car-nea de vită și de porc, care se frăgezește mai greu, și pen-tru rădăcinoase.

Pregătite astfel, aceste ti-puri de carne își păstrează proteinele de care ai nevoie, iar grăsimile nu-și schimbă proprietățile benefi ce.

Acoperi carnea sau rădă-cinoasele cu puțină apă fi er-binte și ulei, pui un capac și lași să se înăbușe.

Cum gătești ca să nu pierzi vitamineleCum gătești ca să nu pierzi vitamineleStresul de la serviciu și presiunile de acasă te fac de multe ori să alegi pentru alimen-

tația ta și a familiei tale preparatele care se pregătesc cel mai ușor: le-ai pus la microun-de sau le-ai aruncat în tigaie și gata masa.

Pași ca să previi infarctulPași ca să previi infarctulÎn ziua de azi, pro-

blemele cardiovascula-re apar chiar și la per-soanele tinere, din cauza stilului de viață dezor-donat sau a stresului. Afl ă care sunt pașii de urmat ca să ai o inimă sănătoasă!

MAI MULTĂ MIȘCAREMișcarea, sub orice for-

mă, scade tensiunea ar-

terială și colesterolul rău, întărește mușchii – deci și inima, care este un mușchi - , fortifi că vasele de sân-ge. Prin urmare, urcă zil-nic scările în loc să iei lif-tul sau mergi pe jos câteva stații de autobuz.

IA VITAMINĂ BComplexul de vitami-

ne B este de ajutor bunei funcționări a inimii. Aju-

tă la fl uidizarea sângelui, la menținerea elasticității vase-lor sanguine, și ține departe ateroscleroza.

ELIBEREAZĂ-TE DE STRES

Mecanismele prin care stresul afectează buna funcționare a sistemului cardiovascular nu a fost încă descoperit, dar infl uența sa negativă asupra inimii este

evidentă. Deci, dacă duci o viață stresantă, încearcă să practici exerciții de relaxare sau de respirație care îți re-aduc echilibrul emoțional.

ALUNGĂ SENTIMENTELE NEGATIVE

Relațiile familiale sau profesionale tensionate cresc mult riscul unui infarct. Emoțiile negative le afectea-

ză în principal pe femei: duc la creșterea tensiunii arteria-le și slăbesc imunitatea. Prin urmare, numără până la 10 și respiră adânc înainte să te enervezi!

NU UITA DE VITAMINA D

Studii recente arată că de-fi citul de vitamina D favori-zează riscul de infarct și de atac vascular cerebral.

Majoritatea oamenilor care suferă de hemoroizi nu cunosc acest lucru. Și doar atunci când boală ajunge la un stadiu critic, apar durerile și sângerările evidente. Boală hemoroidală, de regulă, nu se dezvoltă într-o singură zi, ea apare treptat și se face resim-ţită de obicei după o provocare întâmplătoare : încordare fizică, mâncare picantă sau consti-paţie. Aproximativ 40% din populația de pe glob se con-fruntă, mai devreme sau mai târziu, cu manifestările neplăcu-te ale hemoroizilor. Există totuși o metodă de depis-tare a bolii hemoroidale la faza incipientă și de împiedicare a dezvoltării ulterioare a acesteia prin mijloace inofensive și puţin traumatice. Supunem atenţiei Dvs. un scurt test prin intermediul căruia aţi putea aprecia prezenţa sau ab-senţa hemoroizilor în viaţă Dvs.

TEST RAPID

Fără durere

Fără operaţie

Fără necesitatea de a va modifi că mo-

dul obișnuit de viaţă

Fără infl uențe asupra capacităţii Dvs.

de muncă

Exclusiv! Control video asupra proce-

sului de diagnostic și tratament.

SERVICII• UROLOGIA /

SEXOPATOLOGIA - Restabilirea garanta-tă a potenţei, indiferent de vârstă și de boli; - Tratarea disfuncţiilor sexuale - Diagnosticarea și tra-tarea prostatei și a ade-nomului:

• GINECOLOGIA- Tratarea bolilor femi-nine în sfera sexuală; - Metodă radioundei de tratare a patologiei co-lului uterin.

• DERMATOLOGIE- Tratarea psoriazisului fără hormoni și injec-ţii bazate pe produse-le Mării Moarte

• USG, DIAGNOSTICA

• FLEBOLOGIE

• ENDOCRINOLOGIE

• OZONOTERAPIE

• GASTROLOGIE

• LABORATOR

PROPRIU

EUROPEAN

2

34

56

7

Mun. Chișinău, str. Alecsandri, 90a.

Orhei, str. V. Lupu, 122.Linia fierbinte: 0800200000.

A apărut o aplicație care îți spune cât de deștept este câinele tău.

Iată cum funcționează: Dacă ai cumpărat aplica-ția, este clar! Câinele tău este mai deștept decât tine.

După ce a a leșinat din cauze necunoscute și a fost transportat de urgență la spital, cân-tărețul britanic George Michael s-a izolat com-plet. Potrivit apropiați-lor săi, artistul nu a mai ieșit deloc din casa de la accidentul care s-a petre-cut la sfârșitul lunii mai.

Dacă înainte de misterio-sul accident, George Micha-el era o prezență familiară în cafenele și în magazinele

din jurul casei sale din nor-dul Londrei, din luna mai, artistul britanic a devenit un singuratic, care nu mai iese din casă. Cântărețul a rupt legătura chiar și cu prietenii săi, care își fac griji pentru sănătatea sa.

Ultimii ani au marcat o serie de evenimente neplăcu-te pentru artistul, în vârstă de 51 de ani, care, în 2010, a intrat cu mașina într-o ca-bină de fotografi at, după ce s-a urcat drogat la volan. A fost condamnat la opt săp-

tămâni de închisoare pen-tru conducere sub infl uen-ța stupefi antelor, dar a fost eliberat după numai patru săptămâni.

Un an mai târziu, artis-tul mărturisea că a pus ca-păt relației de 15 ani pe care o avea cu Kenny Goss, încă din 2009. Tot în 2011, Geor-ge Michael a văzut moartea cu ochii înaintea unui con-cert din Viena, când a leși-nat din cauza pneumoniei și a fost în comă timp de trei săptămâni.

La realizarea acestei pagini s-au folosit informații de la: www.adevarul.ro, www.jurnal.md și www.agerpres.ro

GEORGE MICHAEL GEORGE MICHAEL A DEVENIT UN SINGURATICA DEVENIT UN SINGURATIC

Când ești mic, toate cu-vintele pe care le auzi au un impact emoțional mai puternic, spun psihologii. Enervați peste măsură de nazdrăvăniile celor mici, mulți părinți mai „scapă“ câte un cuvânt nepotrivit, jignitor la adresa copilului. Poate că adultul trece ușor mai departe, dar pentru cel mic, orice cuvânt de acest fel este sufi cient pentru a-i afecta stima de sine și, în cele din urmă, viziunea asu-pra lumii.

Lucrul acesta se întâm-plă mai ales în cazul copi-ilor foarte sensibili, numiți și „copii-orhidee“. În jur de 15%-20% din copii se nasc cu un temperament și o sen-sibilitate mai ridicată decât media. Ei reacționează mai intens emoțional în anumi-te situații sau la auzul anu-mitor cuvinte, fi ind acei co-pii despre care părinții spun că se supără și plâng din orice. „Copiii-orhidee“ sunt mai afectați de critici, pe-depse, jigniri ori de cuvinte descurajatoare. Ei au nevoie de mai multă afecțiune din partea adulților, precum și de mai multe încurajări. În cazul lor, dar nu numai, cu-vintele jignitoare „scăpate“ la nervi de părinți pot avea un impact deloc de neglijat.

„De când m-am speci-alizat în ajutorarea copii-lor foarte sensibili, mi s-a

întâmplat adeseori să-i în-drum să lase în urmă cu-vintele urâte care le-au fost adresate de părinți, pre-cum «răzgâiat» sau «tâm-pit»“, povestește psihologul Maureen Healy, președin-tele organizației caritabile „Growing Happy Kids“, din SUA, în publicația Psycho-logy Today.

Ea amintește de cazul unui băiețel de opt ani, Tommy, pe care l-a ajutat să se perceapă drept gri-juliu și precaut, în loc de „pămpălău“, cum i-au spus părinții.

„Acestea sunt trăsături pozitive care, înițial, i-au fost adresate ca fi ind nega-tive. Desigur că toți facem greșeli, dar ar trebui să fi m ceva mai atenți la cuvinte-le care ne scapă pe gură și

ajung în inimile copiilor“, sfătuiește psihologul. Aceas-ta a întocmit pentru părinți o listă cu 10 cuvinte pe care ar trebui să le evite cu orice preț în dialogul cu cei mici: răzgâiat, obraznic, plângă-cios, sensibil,copil-proble-mă, descreierat, pămpălău, derbedeu, mofturos, fricos.

„Pentru fi ecare dintre aceste cuvinte putem găsi o conotație pozitivă. De exemplu, «mofturos» poate echivala cu «selectiv». Dacă decidem să punem aceste cuvinte într-o lumină mai optimistă, vom reduce ris-cul ca cel mic să aibă o sti-mă de sine scăzută. Copiii își construiesc propria lume folosind cuvintele tale“, mai spune psihologul Maureen Healy.

În primii ani de viaţă ai copilului, cuvintele rostite de părinţi au un me-saj emoţional mult mai puternic decât pentru un adult. Jignirile pe care părinţii le consideră, poate, inofensive îl pot afecta pentru toată viaţa.

Parcurile din apropierea Muzeului Luvru, invadate de turiști și ... șobolani

Parcurile și grădini-le publice din apropie-rea Muzeului Luvru, care atrag, mai ales în lunile de vară, atât parizieni, cât și un mare număr de turiști, prezintă interes și pentru ... șobolani.

Ziarul belgian „La Libre Belgique”, a prezentat câteva fotografi i în care oamenii și micile rozătoare par a se bu-cura împreună, fără a se de-ranja unii pe alții, de o zi în-sorită din capitala Franței. Imaginile au fost suprinse în parcul Carrousel, în mijlocul zilei, pe o peluză plină de per-soane relaxându-se și de copii care se joacă.

„Ca în orice zonă sau clă-dire din apropierea unui fl u-viu, domeniul public al Mu-zeului Luvru, care este pe malul Senei, poate fi victima prezenței importante și dăună-toare a rozătoarelor, mai ales vara”, a explicat, la solicitarea unui ziar local, conducerea re-numitei instituții de cultură.

O platformă de sticlă va oferi senzații tari pe stâncile înalte ale Alpilor elvețieni

Turiștii care vor lua telefericul spre masi-vul elvețian Schilthorn vor putea face în curând un pas amețitor în afara culmii unei stânci, grație unei platforme de sticlă.

Potrivit DPA, este vorba despre Skyline Walk, o terasă de 20 de metri pătrați, care iese 10 metri în afară, dea-supra unei stânci de 250 de metri înălțime, ce va fi des-chisă la 15 august.

Partea neobișnuită a noii platforme este podeaua de sticlă, care permite o vizu-alizare clară, de sus în jos, a stâncilor înghețate ale Al-pilor.

Noua platforma este co-nectată la platforma de ob-servare existentă la stația de sus a telecabinei, la o altitu-dine de 2677 de metri, pre-cizează DPA.

Artur Ioniţă a fost prezentat oficial la Hellas Verona, echipă la care va juca în următorii trei ani.

Primul moldovean din Serie A va purta trico-ul cu numărul 23 și va juca alături de campio-nul mondial, Luca Toni. „Voi avea multe de învă-țat de la acest jucător”, a declarat Ioniță pentru jurnaliștii italieni.La prima sa conferință de presă în tricoul Vero-nei, Artur Ioniță a uimit presa locală cu o itali-ană perfectă. Internați-onalul moldovean a de-clarat că a învățat mai multe limbi în perioa-da în care a jucat la FC Aarau.„Am jucat într-o echipă cu un italian și un ar-gentinian și am luat de la fi ecare câte ceva. Nu am numărat câte limbi cunosc. Limba moldove-nească și limba română reprezintă, de fapt, una și aceeași limbă. Este

vorba doar de dialect. Mai vorbesc rusa, en-gleza, italiană și un pic germana”, a spus Ioniță.Jucătorul a vorbit și despre emoțiile pe care le-a simțit când s-a vă-zut în lotul unei echipe din Serie A.Ioniță a debutat la Ve-rona miercuri, într-un amical cu o echipă din a patra ligă a Itali-ei, câștigat de echipa sa cu 3-0.Artur Ioniță, în vârstă de 23 de ani, a devenit primul moldovean care a ajuns în campionatul din Serie A. Mijlocașul s-a transferat la Hellas Verona liber de contract după cinci sezoane pe-trecute în campionatul Elveției, la FC Aarau. La noua sa echipă, Io-niță va purta tricoul cu numărul 23.

Şcolile din Bune practici Reabilitarea de administrare...

Documents

Transcript of Şcolile din Bune practici Reabilitarea de administrare...