Scoala geopolitică anglo-saxonă

8/13/2019 Scoala geopolitic anglo-saxon

1/6

1. Scoala geopolitic anglo-saxon

Concepte i personaliti

Principalele personaliti ale colii geopolitice anglo-americaneAlfred Mahan i Halford Mackinder nici nu au folosit termenul de geopolitic. Se spune c acestuia din urm nici nu-i prea plcea termenul propriu-

zis. Exist ceva ce i uneste pe toti gnditorii care fac parte din aceast scoal: orientarea preponderentstrategic a gndirii si elaborrilor de ordin geopolitic, fapt care ne si ndreptteste s vorbim despre o scoalanglo-american de geopolitic.

Chiar si atunci cnd abordeaz aceleasi teme ca si autorii germani, interpretrile si solutiile sunt diferite,urmnd particularittile unei abordri specifice, caracterizat prin viziune practic si orientare strategic aanalizei.

Alfred Mahan i teoria puterii maritime

nc din 1890, Mahan a argumentat n favoarea unui canal care s traverseze istmul dintre cele douAmerici. Inaugurarea canalului Panama n 1914 datoreaz mult contribuiei sale strategice.

Opera lui Mahan ar putea fi caracterizat drept o pledoarie pentru construirea unei puternice flotenavale, indispensabile noului statut de putere al SUA. Presedintele Roosevelt este unul dintre cei care au pus npractic aceast idee, iar ntre 1907 si 1909 a trimis n jurul lumii noua flot american, ca simbol al puteriiStatelor Unite.

Gestul presedintelui american, spun comentatorii, a urmat unui fel de glceav diplomatic. Cu putintimp nainte, board-ul educational din San Francisco hotrse ca elevii japonezi, chinezi si coreeni sfrecventeze scoli separate. Ceea ce a provocat indignare la Tokyo si chiar o anumit ncordare n relatiilebilaterale. Trimiterea flotei reprezenta un semnal c alta era acum puterea Americii.

Alfred T. Mahan (1840-1914), amiral al marinei americane, a fost si profesor la Naval War College dinNewport (Rhode Island), calitate n care scrie principala sa lucrare, The Influence of Sea Power upon Historypublicat n 1890. Volumul reprezint o privire monografic asupra rolului jucat de forta maritim, ntre anii1660-1783, n ascensiunea Marii Britanii.

Trei ani mai trziu, Mahan public o alt lucrare de tip monografic, intitulat The Influence of SeaPower upon the French Revolution and Empire, care urmreste evolutia flotei franceze ntre anii 1793-1812.

n istoria lumii, influena maritim a fost generalizat sau subestimat; vezi nfrngerea lui Hannibal saua lui Napoleon. Influena maritim nu trebuie ns disociat de componenta istoric, economic sau social aunui popor.

Fireste , putere maritim nu poate fi dect o tar vecin cu marea, cu o anumit deschidere ctre oceanulplanetar (cu toate c autorul american mentioneaz si alte conditii spre a deveni putere maritim, cum ar finumrul populatiei, valorile si coeziunea national, trsturile guvernrii). Ca s ajung putere maritim, o tartrebuie s ndeplineasc trei criterii.

n primul rnd, s se nvecineze pe o ntindere considerabil cu Oceanul Planetar sau s aib acces laacesta printr-o mare deschis. n al doilea rnd, s nu aib n vecintatea imediat vecini puternici. n sfrsit, s


2/6

dispun de o capacitate naval si de un potential militar ridicat al flotei maritime. Toate aceste criterii, apreciazMahan, au fost ntrunite de Marea Britanie. Pozitia geografic a acestei ri, conjugat cu forta sa naval, i-auasigurat rolul de putere mondial pe care l-a detinut atta vreme. Att dobndirea, ct si, mai ales, pstrareaimperiului britanic au fost dependente de asigurarea controlului asupra oceanelor.

Dac Statele Unite doresc s se substituie Marii Britanii ca putere oceanic, ele trebuie s-si completezepozitia geografic cu o flot maritim de prim rang. Alfred Mahan trieste n perioada imediat urmtoarencheierii procesului de colonizare a continentului american, care s-a produs la mijlocul secolului trecutStatisticile spun c Statele Unite aveau o putere industrial din ce n ce mai mare. Ele continuau ns s rmno putere continental, desi circa 60% din granite erau maritime. Afirmarea acestui nou stat continental si caputere maritim era un imperativ.

Mahan observ c exist pozitii geografice avantajoase. Dar ele au doar o valoare strategic potentialatta vreme ct nu beneficiaz de o for economic n msur s le pune n valoare si s le fructificepotentialul. Aceasta era situatia SUA la sfrsitul secolului. Desi dispuneau de largi deschideri ctre OceanulPlanetar si aveau un considerabil potential economic, ele nu dispuneau de o for naval care s pun n valoaretoate aceste atuuri geopolitice.

Autorul american trieste ntr-o perioad n care expansiunea colonial de tip clasic era pe sfrsite.Problema cuceririi de noi teritorii nu mai reprezenta o prioritate.

Centrul de greutate se mutase de la cucerire la controlul unor zone, ceea ce nsemna o regndire amijloacelor si instrumentelor dominatiei. Important nu mai era anexarea, stpnirea unei ri sau a unuiteritoriu, ci controlul asupra cii de acces ctre acel teritoriu. Aceast cale de acces este, de cele mai multe ori,maritim, iar controlul mrii presupune existenta unei puternice flote oceanice.

Capacitatea de a proiecta puterea

Halford Mackinder i pivotul geografic al istoriei

Sir Halford Mackinder (1861-1947) este, indiscutabil, cel mai proeminent reprezentant al geopoliticiianglo-saxone. i expune pentru prima dat ideile de geopolitic n comunicarea intitulat The GeographicalPivot of History (Pivotul geografic al istoriei), prezentat la Societatea Regal de Geografie n anul 1904.Ideea central a prelegerii este aceea c istoria universal si politica mondial au fost puternic influentate deimensul spatiu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spatiu reprezint fundamentul oricrei ncercri dedominare a lumii.

Meditatia pe care ne-o propune Mackinder se sprijin pe cteva realitti geograficedescoperite dup o

atent lectur a geografiei globului si a relatiei sale cu istoria mondial. Ea dezvluie mai nti existenta uneizone compacte de pmnt situate n centrul Eurasiei, pe care autorul o denumeste zona-pivot a istorieimondiale. Sunt tinuturile ocupate cndva de imperiile nomade, cele care au nvlit spre marginilecontinentului n valuri succesive, ocupndu-le pentru anumite perioade de timp, cele care au reusit s strbatdistantele continentale imense din zona central-asiatic pn spre rmurile Pacificului, ale Atlanticului, aleMrii Mediterane.

Astzi, spune autorul englez, aceast zon geografic este ocupat de Rusia, fapt care i confer acesteiri o puternic pozitie international si un relief geopolitic particular. Zona pivot se ntinde dinspre tinuturilevecine cu Pacificul pn n zona cuprins, la vest, ntre Marea Caspic si Marea Neagr, de la Oceanul nghetat


3/6

pn la muntii si podi- surile care despart zona de nord si central a Asiei de cea de sud. n raport cuaceastzon central, celelalte prti ale globului apar drept marginale.

Ele sunt grupate n statele care alctuiesc ceea ce Mackinder numeste contur interiorinner (marginal)crescent, un cerc de state situate pe continent, dar care prezint un important fronton maritim (oceanic). Suntteritoriile pe care au nflorit marile civilizatii ale Europei, Orientului Mijlociu, Indiei si Chinei. Urmeazconturul exteriorouter (insular) crescent, un cerc de state si regiuni exterior din punct de vedere geograficcontinentului propriu-zis, cum ar fi Marea Britanie, Africa subsaharian, Australasia, America de Nord.

Teoria pivotului istoriei avantajeaz puterile continentale n raport cu cele maritime, care dominaserpn nu de mult lumea. Prin extinderea reelelor de cri ferate, mobilitatea intern a zonei pivot va crete,conducnd la superioritate n raport cu puterile maritime.

Mackinder teoretizeaz procesul istoric sub forma unui binom explicativ:cretere/expansiune. Ambiiasa este aceea de a releva ponderea cauzelor geografice n declanarea conflictelor i identificarea de soluiidurabile pentru prevenirea acestora.

Marile rzboaie ale istoriei si a avut loc un rzboi mondial (world war) aproape la fiecare o sut deani n ultimele patru secolesunt produsul direct sau indirect al cresterii inegale a natiunilor, iar aceastcrestere inegal nu este n ntregime datorat geniului si energiei mai mari ale anumitor natiuni comparativ cualtele; ntr-o mare msur, este rezultatul distributiei inegale a fertilittii si a locurilor cu valoare strategic de pesuprafata globului. Cu alte cuvinte, egalitatea sanselor pentru natiuni nu exist n natur. Ca soluie, Mackinderpropune balansarea puterii statelor mari prin crearea de instrumente internaionale, federalizarea statelor mici siorganizarea Europei de Est astfel incat sa nu poata fi dominata nici de Germania nici de Rusia.

n alte elaborri teoretice, mai noi, Europa, Asia si Africa sunt cuprinse n conceptul de Insul a Lumii,cea mai mare mas compact de pmnt a globului, cu populatia cea mai numeroas, principala scen a

istoriei.Coastele sudice ale Insulei Lumiintinzndu-se din Europa, n jurul Africii, n sudul si estul Asiei,constituie Promontoriul lumii, care, ncepnd din secolul al XVI-lea, este controlat de puterile maritime ale

Europei. America de Nord nu este privit att ca un continent, ct ca o insul gravitnd n jurul Insulei lumii.

Zona-pivot a lumii este denumit de data aceasta Heartland (Inima Lumii), iar relatia ei cu partea

maritim a Europei apare mai strns dect cu estul. Explicatia este tot de natur geografic, si anume

existenta unei ntinderi de pmnt fr mari bariere naturale ntre Heartland si Europa Occidental, care i-a

ncurajat pe oamenii uscatului s vin mai ales n aceast directie.

Este vorba nu numai de o schimbare de denumire. Heartland-ul este diferit conturat, una dintre cele maimari modificri fiind includerea n interiorul su a bazinelor Mrii Negre si Mrii Baltice, mpreun cu rurilecare se vars n ele. Astfel, Europa de Est se afl de data aceasta cuprins n Heartland, care se ntinde acum

pn la o linie situat ntre Elba si Adriatica. Dac tara care ocup Heartland-ul este puternic, atunci cele doumriMarea Neagr si Marea Balticdevin mri nchise, n sensul c sunt controlate de putereacontinental respectiv, asa cum Marea Mediteran a fost o mare nchis pe vremea cnd era controlat deImperiul Roman.

Mackinder face chiar un pas mai departe si nvesteste Europa de Est cu un rol-cheie n controlulHeartland-ului. n lucrarea Democratic Ideals and Reality el formuleaz teza care, n timp, a ajuns cel mai desntlnit citat din opera sa:


4/6

Cine stpneste Europa de Est stpneste Heartland-ul.

Cine stpneste Heartland-ul stpneste Insula lumii.

Cine stpneste Insula Lumii stpneste lumea.

Influena lucrrilor lui Mackinder a fost mai mare n Germania de dup WW1 dect n alte stateeuropene. Acesta a avertizat nc de la nceputul secolului conducerea Marii Britanii s mpiedice formarea unei

aliane Germania-Rusia. Dup WW2, conceptul de Heartland s

-a modificat pentru a include Eurasia n general,cu accent pe partea sa nordic, i America de Nord (zona pivot a lumii), Oceanul Atlantic devenind OceanulInterior.

Opera geopolitic a autorului englez consacr o viziune bipolar asupra lumii: puteri oceaniceputericontinentale, puterile Norduluitinuturile musonice. Echilibrul lumii este dat de echilibrul ntre aceste puteri, deprevenirea aparitiei unor decalaje. Omul, si nu natura are initiative, dar natura, ntr-o msur considerabil,exercit controlul.

Nykilas Spykman i teoria rmurilor (Rimland)

Demersul lui Spykman ncearc o mbogtire a analizei, o tratare mai nuantat, uneori o revizuire ateoriei lui Mackinder, pornind de la datele si achizitiile survenite ntre timp. Pstrnd ns aceeasi viziuneglobal confirmat de evolutia ulterioar: Este chiar mai necesar s privim la lumea de astzi ca la un ntreg,ntruct ea este unificat nu numai de ctre transportul maritim, ci si de cel aerian. Spykman este impresionat side finalitatea analizei geografului englez, care atrage atentia responsabililor cu politica extern britanic sprevin ridicarea unei puteri dominatoare pe continentul european si, mai ales, constituirea unei aliante militarentre Germania si Rusia.

Recomandarea lui Mackinder va fi preluat si extins de ctre Spykman la nivel eurasiatic: Chiar dac,

n momentul de fa, productivitatea industrial a Lumii Noi o egaleaz pe cea a Lumii Vechi, Statele Unite s-ar gsi ele nsele irezistibil ncercuitede o fort superioar dac ar trebui s fie confruntate cu o zon de coasteurasiatic unit. Principalul lor obiectiv, att n timp de pace, ct si n timp de rzboi, trebuie s fie acela de apreveni unificarea centrelor de putere din Lumea Veche ntr-o coalitie ostil intereselor americane.Dup cumse poate observa, diferenta este de scar, de proportii: Mackinder gndeste jocul strategic la nivel preponderenteuropean si din perspectiva superputerii secolului al XIX-lea, Anglia, Spykman la nivel planetar si dinperspectiva Statelor Unite.

Pentru a fixa noua evaluare, Spykman foloseste si alte concepte. Ceea ce la Mackinder era innercrescent (inelul interior), la Spykman devine rimland (rm), ceea ce la autorul englez era outer crescent

(inelul exterior), la cel american devine off-shore (teritorii maritime), denumiri care ar defini mai limpederealitatea geografic. n plus, Spykman vorbeste si de o autostrad maritim circumferential, format dinmrile mediteraneene cuprinse ntre diferitele regiuni de coast ale continentului si care leag totul ntr-ocentur maritim.

Teoria rimland-ului s-a impus si n urma eforturilor Statelor Unite de a ajuta Rusia n cel de-al DoileaRzboi Mondial. Ceea ce nsemna posibilitatea de a ajunge n zonaHeartland-ului, deci accesul la trecerilespre aceast regiune. Mai ales c nu erau disponibile dect cele dinspre Oceanul nghetat si cele dinspreOceanul Indian. Teoria lui Mackinder care accentua importanta estului Europei (acum ocupat de germani) ncontrolulHeartland-ului devenea cu totul insuficient. Chiar inacceptabil, si Spykman o spune deschis:


5/6

Formula lui Mackinder Cine stpneste Europa de Est, stpneste Heartland-ul, cine stpneste Heartland-ul este fals. Dac ar fi s gsim un slogan pentru politica de putere aLumii Vechi, acesta ar trebui s fie:Cine stpneste rimland-ul stpneste Eurasia; cine stpneste Eurasia controleaz destinele lumii ntregi.

N. Spykman este de acord cu viziunea lui Mackinder potrivit creia Eurasia reprezint o pozitie-cheiepentru cucerirea si dominarea lumii. Numai c Spykman consider decisiv pentru controlul inimii lumii(Heartland) controlul trmurilor. Controlul zonei de coast care ncercuieste zona-pivot neutralizeaz fortaacesteia. Care sunt argumentele pe care se sprijin autorul?

masa compact de pmnt eurasiatic este prea ntins si, n ultim instant, foarte greu de controlat;

zona de coast are numeroase ci de comunicatie nspre regiunea eurasiatic propriu-zis, inclusiv albiilerurilor;

aproximativ dou treimi din populatia lumii locuiesc n zonele de coast ale Eurasiei;

n sfrsit, aceast fsie de pmnt care ncercuieste Eurasia este mult mai ospitalier, comparativ cu alteregiuni din interiorul continentului, greu accesibile si cu o clim aspr.

Saul Cohen i teoria spaiilor globale

Fost presedinte al Asociatiei Geografilor Americani, Saul Cohen sustine c, astzi, lumea este dispusntr-o ierarhie geopolitic ale crei elemente, n ordine descresctoare, sunt: spatiile geografice globale (realms),regiunile, natiunile-state si unittile subnationale. Exist, potrivit autorului american, dou asemenea spatiigeografice globale: spatiul maritim si cel continental. Cel maritim este mai deschis schimburilor comerciale sin general ideii de schimb, pe cnd cel continental este, prin forta lucrurilor, orientat ctre el nsusi.

La rndul lui, fiecare spatiu global contine cteva regiuni distincte. n zona maritim putem identificamai multe asemenea regiuni: America de Nord si zona caraibian, Europa maritim si Maghrebul, Asia de

coast si Africa subsaharian. De notat c America de Sud, Africa si Asia de Sud se ntind n afara acestor zoneglobale, formnd ceea ce Cohen numeste a patra sfer de marginalitate.

Shatterbelts (zone fragmentate din punct de vedere politic, situate la ntlnirea dintre spatii maricontinentale si maritime)Orientul Mijlociu.

GatewaysEuropa de Est

Alex de Seversky i teoria puterii aeriene

Nscut n Rusia, Alexander de Seversky activeaz n marina rus n Primul Rzboi Mondial. Are omisiune n 1918 n SUA si solicit azil n aceast tar, unde se stabileste definitiv. Primeste cettenie americann 1927. n 1942 public lucrareaA Victorythrough Air Power, n care critic subestimarea de ctre Aliati aaviatiei ca instrument indispensabil rzboiului modern si fr de care nici o victorie decisiv nu poate fiobtinut. Strategia modern nu poate fi conceput fr o aviatie modern.

n 1950 public o alt lucrare,Air Power: Key to Survival, n care ncearc s demonstreze cputereaaerian are o superioritate net comparativ cu cea terestr si maritim si n care sugereaz c SUA trebuie s-sidezvolte capacittile aeriene si s renunte la bazele navale de peste mri, foarte costisitoare, sau s le reduc


6/6

numrul. Alexander de Seversky utilizeaz notiunea de areal de dominare aerian si consider c arealele dedominare aerian ale celor dou superputeri ale momentului se suprapuneau peste zona polar nordic; aceastzon era vzut de autor drept aria de decizie. Specialistii consider c eforturile fcute de ctre SUA si fostaUniune Sovietic pentru controlul aerian al acestei zone au pornit si de la studiile si concluziile lui Seversky.

Zbigniew Brezinskio geostrategie pentru Eurasia

Semnificatia geopolitic a supracontinentului eurasiatic este mai vizibil dac o comparm cu forta siponderea puterii americane. O for difuz, o fort departe de a-si fi pus n valoare potentialul, Eurasia estesingura putere n msur s se opun, cu sanse reale, Statelor Unite. Forta conjugat a continentul depsesteconsiderabil fortaStatelor Unite. Iat datele care recomand Eurasia drept o putere predominant a lumiideazi. Eurasia a reprezentat casa pentru cele mai dinamice si mai hotrte state dealungul istoriei.

De la Ginghis Han pn la miracolul economic asiatic contemporan, toat aceast evolutie ne arat c statelecele mai importante ale lumii au pornit de aici. Cele mai puternice si mai populate pretendente la statutul deputeri regionale, China si India, se situeaz n acest spatiu. Cei mai potenti challengeri economici si politicipentru America provin din zona eurasiatic. Urmtoarele cele mai puternice sase economii dup SUAfunctioneaz pe acest supercontinent. Eurasia detine 75% din populatia lumii, 60% din PNB-ul mondial si 75%din resursele energetice ale globului. n spiritul analizelor geopolitice clasice la care ne-am referit pn acum,Brzezinski afirm: cine domin Eurasia domin aproape automat Orientul Mijlociu si Africa.

Brezinski recomandpluralismul geopoliticpentru aceast zon a lumii, n vederea mpiedicrii formriiunor coaliii ostile intereselor americane.

Scoala geopolitică anglo-saxonă

Documents

Transcript of Scoala geopolitică anglo-saxonă