coala de la ChicagoStudii clasice

coala de la ChicagoCunoscuta pentru:Sociologie si ecologie urbanaInteractionism simbolic1910 - 1940, University of Chicago Studiaza in special comportamente si grupuri deviante, probleme socialeUn alt fel de hri ale oraului hri sociale ale comportamentelor sociale (delincven, sinucidere, srcie, prostituie, imigrani)

coala de la ChicagoMetoda: studiul n teren, observaie participativ, integrarea n comunitatea studiat, culegerea datelor dura ani de zile (cercetare de tip antropologic)

Antropologia, ca stiinta despre om, a fost preocupata pna n prezent cu studiul oamenilor primitivi. Dar omul civilizat este este la fel de interesant ca obiect de investigatie. Viata urbana si cultura sunt mai variate, mai subtile si mai complicate. Aceeasi metode de observatie rabdatoare pe care antropologi precum Boas sau Lowie le-au folosit pentru pentru studiul vieii si a manierelor Indienilor Americani pot fi folosite cu mai mult succes n investigarea obiceiurilor, credintelor, practicilor sociale si a conceptiilor generale despre viata predominante in Mica Italie sau in North Side in Chicago. (Robert Park)

I. The Polish Peasant in Europe and America - Thomas & Znaniecki1918 -19204 pri:1. descrierea a societii rurale poloneze2. analiz a scrisorilor dintre imigranii polonezi n SUA i rudele de acas3. descriere a proceselor de dezorganizare social cu care se confrunt n SUA4. analiz a noii generaii, de polonezi americani (intersecie ntre cele dou culturi) i explicaie pentru lipsa de integrare a acestora

I. The Polish Peasant in Europe and America - Thomas & ZnanieckiPrimele generatii de migranti supravietuiesc socului cultural, se integreaza (legturile n comunitatea de origine sunt vitale)A doua generatie, copiii migrantilor predispusi spre deviantaExplicatia: ruperea legaturilor sociale, familiale, comunitare, slabirea controlului socialTinerii se socializau pe idealuri poloneze nepotrivite societatii americane

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Autorul Anderson insusi a fost un hoboA ajuns doctorand la Chicago

Ce e hobo:Muncitor migrant, nascut in America, fara planuri fixe. Muncitor in constructii, lucrator in silvicultura Zilier, munci temporare

Apariia hobo-ului e legat de generalizarea cailor ferate A creat o forta de munca mobila pentru orase si ferme noi, pentru industriile noi

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923Chicago era capitala muncitorilor migrantiAnderson estima ca intre 300.000 si 500.000 de hobo circulau prin Chicago anualFluxul depindea de anotimp si de piata munciiIn timpul iernii erau mai multi Exista in permanenta intre 35.000 si 70.000 de hobo in orasHobo calatoreau ilegal cu trenurile, Chicago era capat de linie

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923Ocupantii ai zonei de tranzitie unde exista cazare ieftina si institutii pentru personaje urbane tranzitoriiAveau adaposturi in apropierea cailor ferateCinci tipuri de hobo muncitorul agricol transhumant,hobo la prima migratie, care nu avea alte experiene de migratielucratorul urban fara casa, care se deplasa ntre slujbe prost platite vagabondul cersit si furt; boschetarul nu munceaDe ce migrauRestrngeri ale pietei de munca, pierderea slujbeiDezorganizare familial Erau n cutare de experiente noi

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Existau si hobo in rndul femeilorDansatoarele din saloanele de dans, dansatoarele din cluburile de noapte sau prostituatele.Unele dezvoltau relatii stabile cu alti hobo, altele aveau relatii tranzitorii

Institutii care sustineau viata populatiei de hobo agentiile de resurse umane, casele de amanet, restaurantele ieftine, hotelurile ieftine, scolile de frizerie care aveau nevoie de subiecti pe care sa practice.Se mai converteau la religie in schimbul unui pat si pentru mncare

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

Gastile sunt fisuri si rupturi in structura organizarii sociale. Gasca poate fi privita ca un element interstiial in cadrul societatii, iar teritoriul gastilor sint o regiune interstitiala in organizarea orasului.

1313 gsti identificate n ora.majoritatea gastilor se formau in zona de tranzitie membrii variau foarte mult la vrsta, de la 6 la 50 de ani, desi majoritatea erau adolescenti

Surse: articole de ziar, observatii personale, documente elaborate de observatorii gastilorSe mprietenea cu ei performind tot felul de smecherii de magician.

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927Majoritatea gastilor aveau caracter etnicerau polonezi, italieni, irlandezi si negri; mult mai putini germani, evrei sau suedezi.Gasca nu era doar un grup de conflict; se angajau si in activitati precum excursii, sporturi, mersul la teatru de comedie.Dominati de dorinta de independenta

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927n funcie de organizare se mpreau n: tipul difuz gasca rudimentara locuiau in acelasi cartier si uneori se ciocneau, fara insa avea structura interna puternicatipul solidificat masina de lupta, cod strict de loialitate, ritualuriUnele se transformau in cluburi, devenind conventionaleUnele erau legate de politica: ofereau suportul in schimbul patronajului politicienilorAltele erau deviante, mafiote, mai degraba orientate ctre crime si furtDiviziunea muncii instrumentala si expresiva:Roluri din gasca: liderul, baiatul simpatic, fricosii, tupeistul, mascriciul

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932

Cercetare intre 1925 si 1932Studiu despre dansatoarele platite

Slile de dans erau situate in zone cu chirii scazute, cu rooming-houseIn apropierea zonei centrale a orasului, tot n zona de tranziie de cele mai multe oriSlile de dans combinatie de coli de dans si protodiscoteci deschise pentru ambele sexe.Comercializau compania feminina: elevii scolii doreau sa danseze cu instructoarele dincolo de pragul pentru care aveau nevoie de lectiiMulti nu aveau partenere (protoclub pentru oameni singuri )

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932Instructoarele aveau intre 15 si 27 de aniMulte dintre ele erau poloneze, cteva evreiceLuau nume frantuzesti sau anglo-saxone.Codul de conduita creat de fete era in concurenta cu cel impus de management Pentru clientii simpatici acordau dansuri libere o practica interzisa de management. Patronii trebuiau, din punctul lor de vedere, exploatati

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932Clientii slilor de dansoameni de afacere aflati in trcere prin oras, oi negre din familii bunehobo, muncitori Imigrani (greci, italieni, asiatici)Motive: sa treaca timpul mai usor pentru cei aflati in treacat prin oras, companie pentru tinerii ai caror grupuri etnice aveau o supraveghere stricta a femeilor (grecii, italienii), Companie pentru grupurile etnice stigmatizate (asiaticii).Uneori se dezvoltau in contacte mai intime: relatii de o noaptefata devenea amanta pentru o perioada; Uneori grup poliandric mai multi barbati sustineau o fata, stiind unii de altii sau chiar devenind prieteni si casatorie

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932Proprietate condiionat etnic toate erau proprietatea imigrantilor greci in ChicagoDupa ce au devenit o afacere de succes, a inceput un fenomen de nlocuire etnic - au fost preluate de negriCauza: fiind situate la marginea respectabilitatii si a legalitatii, erau vulnerabile la presiuni administrative, operate de grupuri cu legaturi politice mai puternice.

Traseu decadent pentru slile de dans i pentru instructoare:de la o sala bun, la una mai putin bun, de la clienti de prestigiu, la clienti stigmatizati, apoi la un cabaret detinut de populatia de culoare, Pentru ca n final multe s ajung implicate n prostitutie