ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII NR.2 VERNEŞTI

PPĂDUREA MERIOARA, ĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRUVIITORULUI NOSTRU

PPOZIŢIA GEOGRAFICĂ A DEPRESIUNII OZIŢIA GEOGRAFICĂ A DEPRESIUNII NIŞCOVNIŞCOV

Repartiţia administrativă a Depresiunii NişcovPrahova

6%

Buzău94%

Buzău Prahova

În cadrul ţării noastre, din punct de vedere

administrativ, Depresiunea Nişcov se include într-o

proporţie de 94% din suprafaţa sa în cadrul

teritoriului judeţului Buzău şi în proporţie de 6% în

teritoriul judeţului Prahova. Depresiunea se suprapune teritoriului administrativ a

două comune: comuna Verneşti şi comuna Tisău.

Depresiunea Nişcovului este cea mai mare depresiune din cuprinsul dealurilor de la sud de

valea Buzăului, dezvoltată fiind pe un larg sinclinal cu aspect de cuvetă. Aici au fost

sedimentate formaţiuni levantine şi cuaternar-inferioare (argile, pietrişuri, nisipuri).

Această depresiune aparţine Subcarpaţilor de Curbură sau, mai precis, Subcarpaţilor

Munteniei central-estice. Victor Tufescu include această zonă în cadrul Subcarpaţilor Buzăului, iar Alexandru Roşu susţine apartenenţa ei la

Subcarpaţii Teleajenului, legată fiind de cadrul general al unui culoar intracolinar foarte bine

dezvoltat (alcătuit din două depresiuni: Nişcov-Sânger) şi care se uneşte spre nord cu

Depresiunea Cislău. În axul acestui sinclinal găsim valea

longitudinală cu orientare vest-est –Valea Nişcovului- care separă masivul Ciolanu

(758 m) de masivul Istriţa, din sud.

Fiind bine adăpostită, ca o ,,cetate’’ naturală între dealurile înalte şi Fiind bine adăpostită, ca o ,,cetate’’ naturală între dealurile înalte şi bine împădurite, această depresiune, care este deschisă spre est, bine împădurite, această depresiune, care este deschisă spre est, la vărsarea Nişcovului în Buzău, a constituit un bun refugiu pentru la vărsarea Nişcovului în Buzău, a constituit un bun refugiu pentru

locuitorii câmpiei care erau ameninţaţi uneori de vicisitudinile locuitorii câmpiei care erau ameninţaţi uneori de vicisitudinile istoriei.istoriei.

Prin toate aceste caracteristici precum şi prin toate Prin toate aceste caracteristici precum şi prin toate aspectele geografice care vor fi aspectele geografice care vor fi prezentateprezentate pe parcusul pe parcusul prezentprezentăriiării lucrării de faţă, putem concluziona că Depresiunea Nişcovului este lucrării de faţă, putem concluziona că Depresiunea Nişcovului este o unitate bine reprezentată în cadrul general al reliefului României o unitate bine reprezentată în cadrul general al reliefului României

şi, în special, al Subcarpaţilor Curburii, depresiunea şi, în special, al Subcarpaţilor Curburii, depresiunea individualizându-se ca o componentă tipic subcarpatică.individualizându-se ca o componentă tipic subcarpatică.

Imaginea satelitară a Depresiunii Nişcov

Profil geomorfologic schematic prin Subcarpaţii Buzăului, la sud de valea Buzăului între Dl. Cornetu şi Dl. IstriţeiProfil geomorfologic schematic prin Subcarpaţii Buzăului, la sud de valea Buzăului între Dl. Cornetu şi Dl. IstriţeiAutori: L. Badea şi Gh. NiculescuAutori: L. Badea şi Gh. Niculescu

Caracteristicile reliefului regiunii studiate

1-fliş paleogen; 2-helvet-tortonian; 3-sarmaţian; 4-meoţian; 5-ponţian; 6- dacian; 7-levantin; 8-cuaternar;9-falie; 10-linie de încălecare.

O asemenea constituţie litologică influenţează şi o serie de aspecte legate de relieful O asemenea constituţie litologică influenţează şi o serie de aspecte legate de relieful depresiunii. Astfel, relieful este vălurit, altitudinea scăzând către valea Nişcovului, dar şi de depresiunii. Astfel, relieful este vălurit, altitudinea scăzând către valea Nişcovului, dar şi de

la vest la est, către gura sa de vărsare. Se remarcă pe alocuri şi înclinarea generală a la vest la est, către gura sa de vărsare. Se remarcă pe alocuri şi înclinarea generală a interfluviilor pe direcţia văilor principale. Altitudinea medie a Depresiunii Nişcov este de 300 interfluviilor pe direcţia văilor principale. Altitudinea medie a Depresiunii Nişcov este de 300 m.m. Altitudinile maxime ale depresiunii sunt întâlnite în zonele marginale, dar există şi mici Altitudinile maxime ale depresiunii sunt întâlnite în zonele marginale, dar există şi mici

înălţimi cu aspect de martori de eroziune cu suprafeţe restrânse care reuşesc să dea o notă înălţimi cu aspect de martori de eroziune cu suprafeţe restrânse care reuşesc să dea o notă de varietate peisajului. Demn de precizat este faptul că, din punct de vedere fizico-de varietate peisajului. Demn de precizat este faptul că, din punct de vedere fizico-

geografic, aceste ,,înălţimi’’ aparţin domeniului depresionar, fapt ce se poate constata şi din geografic, aceste ,,înălţimi’’ aparţin domeniului depresionar, fapt ce se poate constata şi din analiza materialului cartografic al regiunii studiate.analiza materialului cartografic al regiunii studiate.

După normele indicate de Institutul Meteorologic Central,

luându-se în calcul media anuală a precipitaţiilor de 486,6 mm/an şi

temperatura medie anuală de 100C, determină includerea Depresiunii Nişcov la limita de trecere de la complexul de stepă (cu indice de

ariditate 20-24), la cel al stepei cu pădure (cu indice de ariditate 24-30).

Râul Nişcov izvorăşte din Dealul Ciolanu, de la o altitudine de 753 m, de lângă localitatea Lapoş. Se pare că înşeuarea ce separă Depresiunea Nişcovului de Depresiunea Sânger, nu a fost decât locul de scurgere a

vechiului traseu al Nişcovului. Suprafaţa bazinului Nişcov, am

determinat-o ca fiind de 213 km2; perimetrul bazinului este de 92 km

iar lungimea pârâului de 42 de km. Nişcovul se înscrie în clasa apelor

bicarbonate cu mineralizare cuprinsă între 200-500 mg/l. Râul NişcovRâul Nişcov

FONDUL FUNCIAR AL DEPRESIUNII NIŞCOV

MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR DIN DEPRESIUNEA NIŞCOVULUI

Arabil 3100 ha

Livadă 700 ha

Vie850 ha Fâneaţă

450 ha

Păşune 1200 ha

Pădure compactă 11200 ha

Neproductiv 420 ha

Construcţii 4080 ha

Depresiunea Nişcovului are o suprafaţă de 22 000 ha, din care suprafaţa agricolă este de aproximativ 6300 ha, iar cea neagricolă de

15 700 ha.

,,Când părăseşti câmpia nesfârşită şi începi să urci şi să cobori pe spinări şi coaste străbaţi pădurile de gorun o să întâlneşti

un peisaj forestier tipic nişcovean.’’ (Enculescu P.)

GENURILE CELE MAI BINE REPREZENTATE ÎN SPECII ŞI SUBSPECII

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

GALIUM

CAREX

RANUNCULUS

VERONICA

TRIFOLIUM

VICIA

EUPHORBIA

RUMEX

POTENTILLA

CENTAUREA

FRAXINUS

Nume

le ge

nuril

or

Numărul de specii

REŢEAUA TROFICĂ DIN PĂDUREA MERIOARAREŢEAUA TROFICĂ DIN PĂDUREA MERIOARA1-râs; 2-lup; 3-pisică sălbatică; 4-bufniţă; 5-vulpe; 6-urs; 7-vulture; 8-cerb; 9-căprioară; 10-

albină; 11-veveriţă; 12-şoarece; 13-piţigoi; 14-şarpe; 15-cinteză; 16-cuc; 17-Asullus; 18-râmă; 19-carii; 20-melc; 21-iepure; 22-salamandră; 23-sturz; 24-gândac (diferite specii); 25-larve de insecte; 26-muscă; 27-şopârlă; 28-şarpe de sticlă; 29-broască; 30-păianjen; 31-cărăbuş; 32-

ciocănitoare.

Rezolvarea problemelor de mediu şi dezvoltarea durabilă a localităţilor,

fie rurale fie urbane, constituie premise fundamentale pentru dinamica actuală a integrării

europene, în general, şi pentru fiecare localitate, în special.

La nivelul Şcolii Verneşti, preocupările în domeniul protecţiei mediului şi-

au găsit materializarea prin participarea şi organizarea

diverselor acţiuni de ecologizare şi sensibilizare a opiniei publice cu

privire la această problemă.Dacă vă preocupă problemele mediului

în care trăiţi, dacă vă doriţi cu adevărat să contribuiţi cu ceva la

minimalizarea impactului negativ al oamenilor asupra acestuia şi nu ştiţi ce puteţi face, atunci citiţi sfaturile

de mai jos şi, eventual, puteţi deveni parteneri ai proiectului nostru.

ZECE MOTIVE PENTRU A PROTEJA PĂDUREA

Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură, este preluat din atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).

Absoarbe o importantă cantitate de dioxid de carbon (gaz generator al efectului de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.

Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau de vânt.

Filtrează apa provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi de frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.

Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în coronament şi litieră şi cedarea

acesteia treptat.

Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia,

datorită adaptării la condiţiile specifice de aici.

Este o sursă încă puţin exploatată de medicamente şi de remedii naturale.

Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau de alte amenajări antropice.

Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.

Are o mare importanţă educativ - ştiinţifică, atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile următoare.

CELE ZECE PORUNCI ALE PĂDURII• EU SUNT ZĂGAZUL APELOR ŞI OCROTIREA

PĂMÂNTULUI, CUNOAŞTE-MĂ ŞI PĂZEŞTE LEGEA MEA!

• NU LUA NUMELE PĂDURII ÎN BATJOCURĂ!

• ADU-ŢI AMINTE DE PĂDURE ŞI SĂ O SFINŢEŞTI PRIN GRIJA TA!

• CINSTEŞTE PĂDUREA CA SĂ TRĂIEŞTI MULT ŞI BINE PE PĂMÂNT!

• SĂ NU UCIZI PĂDUREA!

• SĂ NU FII LACOM FAŢĂ DE PĂDURE!

• SĂ NU FURI PĂDUREA!

• SĂ NU MĂRTURISEŞTI STRÂMB ÎMPOTRIVA PĂDURII!

• SĂ NU POFTEŞTI PĂDUREA APROAPELUI TĂU!

• SĂ NU-I URĂŞTI PE PAZNICII PĂDURII, CI AJUTĂ-I ÎN ÎNDEPLINIREA SLUJBEI LOR NOBILE ŞI GRELE.

ConştientizareConştientizareResponsabilizareResponsabilizare

ImplicareImplicareSolidaritate în acţiuneSolidaritate în acţiune

♦♦ Promovarea unui climat de colaborare între şcoală şi comunitate, prin implicarea activă a acesteia în formarea şi evoluţia elevilor în spiritul ocrotirii şi protecţiei mediului geografic;

♦ Înţelegerea de către copii a relaţiei dintre om şi mediu, interdependenţa dintre calitatea mediului forestier şi calitatea unei vieţi cu adevărat sănătoase;

♦ Responsabilizarea copiilor în propria formare şi iniţierea acestora în redimensionarea parteneriatului educaţional pe baza realizării unor forme diverse de colaborare: proiecte legate de protecţia mediului, colaborări cu diverse instituţii şi factori decizionali, atragerea unor eventuali sponsori etc.;

♦ ♦ Transformarea Transformarea şşcolii într-un centru multifuncţional de colii într-un centru multifuncţional de informare şi formare a viitorilor membri activi ai comunitinformare şi formare a viitorilor membri activi ai comunităţăţii în ii în domeniul protecdomeniul protecţţiei mediului;iei mediului;

♦♦ Responsabilizarea copiilor în propria formare şi iniţierea Responsabilizarea copiilor în propria formare şi iniţierea acestora în redimensionarea parteneriatului educaţional pe acestora în redimensionarea parteneriatului educaţional pe baza realizării unor forme diverse de colaborare: proiecte baza realizării unor forme diverse de colaborare: proiecte legate de protecţia mediului, colaborări cu diverse instituţii şi legate de protecţia mediului, colaborări cu diverse instituţii şi factori decizionali, atragerea unor eventuali sponsori etc.;factori decizionali, atragerea unor eventuali sponsori etc.;

♦ ♦ Dezvoltarea Dezvoltarea şşi modelarea personalitǎţii copiilor din mediul i modelarea personalitǎţii copiilor din mediul rural, a încrederii în forrural, a încrederii în forţţele proprii, prin participarea efectivele proprii, prin participarea efectivăă a acestora a acestora şşi asumarea responsabiliti asumarea responsabilităţăţilor în cadrul ilor în cadrul programului propus.programului propus.

METODELE UTILIZATE ÎN TIMPUL METODELE UTILIZATE ÎN TIMPUL DERULĂRII PROIECTULUI:DERULĂRII PROIECTULUI:

• metodele de învăţare experimentală: metodele de învăţare experimentală: jocuri de rol, chestionare, jocuri de rol, chestionare, analiza în grup, participarea la minicampusul ECO;analiza în grup, participarea la minicampusul ECO;

• metode de învăţare prin cooperare: metode de învăţare prin cooperare: ateliere de lucru în echipe, ateliere de lucru în echipe, brainstormingul etc.);brainstormingul etc.);

• metode expozitive/video: metode expozitive/video: proiecţii de filme, expoziţii (desene, proiecţii de filme, expoziţii (desene, mandale, origami);mandale, origami);

• metode practice: metode practice: plantări de arbori, acţiuni de ecologizare.plantări de arbori, acţiuni de ecologizare.

225

396

60

165

Nr. copiilor ce şi-auexprimat iniţial

dorinţa de aparticipa la acest

proiect

Nr. final al copiilorimplicaţi

Nr. adulţilor ce şi-auexprimat iniţial

dorinţa de aparticipa la acest

proiect

Nr. final al adulţilorimplicaţi

Administraţia Fondului pentru Mediu Persoana de contact: Marius Manole

S.C. Greentech S.A. BuzăuPersoana de contact: jurist Bratu Daniel

Consiliul Investitorilor Străini Buzău Persoana de contact: jurist Petcu Marina

Primăria comunei Verneşti Persoana de contact: ing. Petcu Marin

Pepiniera Verneşti Persoana de contact: Urjan Nicolae

Ocolul Silvic Tisău Persoana de contact: ing. Nicoară Silviu

RISCURILE CARE POT APĂREA ÎN TIMPUL RISCURILE CARE POT APĂREA ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI:IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI:

• lipsa unei educaţii ecologice la nivelul comunităţii;

• situaţiile conflictuale cauzate de lipsa de transparenţa autorităţilor publice;

• birocraţia excesivă în obţinerea unor avize;

• lipsa unui sprijin complet din partea organismelor abilitate;

• lipsa de interes a unor membri ai comunităţii;

• condiţiile meteorologice nefavorabile;

• diferenţele între costurile materiale preconizate iniţial şi cele reale;

• pierderea interesului/motivaţiei elevilor pe parcursul derulării activităţilor.

CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI PROPUSE DE CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI PROPUSE DE PROIECTUL ,,PĂDUREA MERIOARA, PROIECTUL ,,PĂDUREA MERIOARA,

SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU ’’SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU ’’

• Editarea revistei ,,Glasul pădurii’’;

• Acţiuni periodice de ecologizare;

• Plantări de arbori în Pădurea Merioara;

• Colectarea şi valorificarea deşeurilor;

• Caravana ECO;

• Campusuri ecologice;

• Realizarea miniparcului dendrologic.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE GEOGRAFICĂ:BIBLIOGRAFIE GEOGRAFICĂ:* Badea, L.-,,Modelarea Subcarpaţilor dintre Motru şi Slănicul Buzăului în cuaternar’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti; 1966* Badea, L.; Niculescu, Gh.-,,Harta morfostructurală a Subcarpaţilor dintre Slănicul Buzăului şi Cricovul Sărat’’- revista ,,Studii şi cercetări-sec.geografie’’; 1964* Banu, A.C.-,,Hidrologie’’; Ed. Academiei; Bucureşti; 1966* Barbu, N.-,,Solurile României; Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’Iaşi; (curs litografiat)* Băcăuanu, V.; Donisă, I.; Hârjoabă,D.-,,Dicţionar geomorfologic’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti* Bălteanu, D.-,,Experimentul de teren în geomorfologie. Aplicaţie în Subcarpaţii Butăului’’; Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică; Bucureşti; 1982* Bălteanu, D.-,,Relieful: ieri, azi, mâine’’; Ed.Albatros; Bucureşti; 1979* Bojoi, I.-,, Eroziunea solului’’; Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’Iaşi; (curs litografiat)* Călinescu, R.-,,Biogeografia României’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti; 1965* Cucu, V.- ,,Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1973* Florea, N.; Munteanu, I.-,,Geografia solurilor României’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti; 1968* Lupaşcu, A.-,,Biogeografie cu elemente de ocrotire şi conservare a biodiversităţii’’; Ed. Terra Nostra; Iaşi,2004* Lupaşcu, Gh.-,,Depresiunea Cracău-Bistriţa. Studiu pedogeografic’’; Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’; Iaşi; 1997* Mihăilescu, V.-,,Geografia fizică a României’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti;1969* Mihăilescu, V.-,,Dealurile şi câmpiile României. Studiu de geografie a reliefului’’; Editura Ştiinţifică; Bucureşti; 1971* Mihai, E.-,,Clima Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură dintre Teleajen şi Slănicul Buzăului’ Editura Institutului de Geografie al Academiei; Bucureşti; 1974* Nimigeanu, V. - ,,România-Geografia umană’’; Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’Iaşi; (curs litografiat)* Posea, Gr.; Ielenicz, M.-,,Judeţul Buzău-colecţia judeţelor patriei’’; Editura Institutului de

Geografie; Bucureşti; 1980* Roşu, Al.-,,Geografia fizică a României’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1973* Roşu, Al.-,,Atlasul climatic al României’’; Ed. Academiei; Bucureşti; 1966* Sârcu, I.-,,Geografia fizică a României’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1971* Traci, C., Costin, E.-,,Terenurile degradate şi valorificarea lor forestieră’’; Ed. Agro-Silvică; Bucureşti; 1966* Tufescu, V.-,,România’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti;1980* Ungureanu, I; Roşu, Al.-,,Geografia mediului înconjurător’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti;1978* Atlasul judeţului Buzău; Societatea de Ştiinţe Geografice-Filiala Buzău* Studii pedologice la nivelul comunelor Verneşti şi Tisău; scara hărţilor 1: 10000

BIBLIOGRAFIE BIOLOGICĂ:BIBLIOGRAFIE BIOLOGICĂ:* Antonescu, S.-,,Biologia apelor’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1963* Beldie, Al.-,,Flora României-Determinator ilustrat al plantelor vasculare’’; Ed. Academiei I, 1977 şi II-1979, Bucureşti* Beldie, Al.; Chiriţă, C.-,,Flora indicatoare din pădurile noastre’’; Ed. Agro-Silvică; Bucureşti; 1967* Borza, Al.-,,Vegetaţia R.S.R.- capitol din Monografia geografică a R.S.R.’’ I, Analele Academiei; 1960* Borza, Al.-,,Cercetări asupra florei şi vegetaţiei din Câmpia Română I’’; Contrib. botanice; Cluj; partea a II-a; 1966* Borza, Al.-,,Dicţionar etnobotanic’’; Ed. Academiei Române; Bucureşti; 1968* Borza, Al.; Boşcaiu, N.-,,Introducere în studiul covorului vegetal’’ Ed. Academiei Române; Bucureşti; 1965 * Botnariuc, N.-,,Biologie generală’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1974* Botnariuc, N.-,,Principii de biologie generală’’; Editura Academiei; Bucureşti; 1967* Ciocârlan, V.-,,Contribuţii la flora României’’- Reviste de studii botanice; Bucureşti; 1991-2004* Ciocârlan, V.-,,Flora ilustrată a României’’; vol.I/1988 şi vol.II/1990; Ed. Ceres; Bucureşti; 1990* Dobrescu, C.; Eftimie, E.-,,Herbarul Constantin Petrescu’’;Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi; 1967* Doltu, M.I.; Popescu, A; Sanda, V. - ,, Conspectul asociaţiilor vegetale lemnoase din România’’; Studii şi comunicări Sibiu-Muzeul Brukenthal; Sibiu; 1980* Giurgiu, V.-,,Conservarea pădurilor’’; Ed.Ceres; Bucureşti; 1978* Ionescu, Al.-,,Ecologie şi agricultură’’; Ed. Ceres; Bucureşti;1977* Luncan, R.; Predescu, N.-,,Cunoaşterea geonaturală a orizontului local’’; Editura Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1971* Lupaşcu, A.-,,Studiu sinecologic comparativ-în unele grupări vegetale hidrofile din zona submontană a judeţelor Suceava şi Neamţ’’; Ed. Corson; Iaşi; 1999* Mohan, Gh.; Ardelean, A; Georgescu, M. - ,, Rezervaţii şi monumente ale naturii din România’’; Casa de Editură şi Comerţ ,,Scaiul’’; Arad; 1993* Moşneaga, N.-,,Monumente ale naturii din bazinele Ialomiţei, Prahovei şi Buzăului’’; Editura Meridiane; Bucureşti; 1969* Murgoci, Al.-,,Relaţii între structură şi funcţie în cadrul ecosistemelor’’-colecţia de reviste ,,Natura’’BIBLIOGRAFIE METODICĂ:BIBLIOGRAFIE METODICĂ:* Bălan, B. şi colab.-,,Psihopedagogie’’; Ed. Polirom; Iaşi; 1998* Dulamă, M.E. -,,Didactica geografiei’’; Ed. Clusium; Cluj-Napoca; 1996* Ilinca, N.-,,Metodica predării geografiei’’; Editura Corint; Bucureşti; 2002* Ionescu, M., Radu,I.-,,Didactica modernă’’; Editura Dacia; Cluj-Napoca; 1995* Colecţia de reviste ,,Tribuna învăţământului’’* Clecţia de reviste ,,Vlăstarul’’; Buzău; 1999-2005