7/25/2019 Scoala Antropologica de La Manchester

1/6

Scoala antropologica de la Manchestersociologie

scoala antropologica de la Manchester

Cercetarile antropologice de teren ntreprinse att n comunitatile rurale, ct si n cele urbane dinAfrica Centrala Britanica ntre 195019!0, au constituit un cadru din care, prin intermediul unei pleiade decercetatori, a luat fiinta ceea ce n Antropologie este cunoscut sub denumirea de scoala Antropologica de la

Manchester " Coordonarea proiectului de cercetare antropologica sa derulat n cotutela, pe de o parte fiindimplicata #ni$ersitatea din Manchester, mai precis %epartamentul de Antropologie sociala, iar de cealalta

par te &nstitutu l 'hodes(i$ingstone"Ba)ele teoretice si de metoda ale acestei cooperari si au originea n ideile lui Ma* +lucman" -lde$ine primul profesor de Antropologie sociala al #ni$ersitatii din Manchester" Ca si n ca)ul altorntemeietori de scoala antropologica, un rol deloc de negli.at lau detinut studentii sai, n mod similar cusituatia creata la Columbia #ni$ersit/ din Statele #nite ale Americii, n scurt timp, grupul de antropologi dela Manchester punnd ba)ele unei $eritabile scoli 1 "

Cercetatorii si studentii de la Manchester au dobndit obiceiul de a obtine date referitoare la actiunilesociale obser$ate la indi$i)i, pe care ulterior le descriau n detaliu" Marea ma.oritate a demersurilor au fostfocali)ate asupra procesului social n diferite situatii de conflict si de aplanare a conflictului"

Conceptele scolii de la Manches ter 2 Mecanisme de redresare, care de regula mbraca forma medierilor personale sau informale, arbitra.ul

legal sau formal, ori n situatii de cri)a, apelarea la un ritual public" 'olul acestor mecanisme este dea repara rupturile sur$enite n urma unui conflict" -ste posibil ca partile aflate n conflict sa in$oce o

serie de norme comune de conflict sau un cadru comun de $alori prin intermediul caruia $alorilesocietatii sunt incluse ntro i erarhie3 " Analiza situationala " 4n situatii similare opereaza procesele similare, dar fiecare are var iante

proprii4 " Anali)a situationala repre)inta una dintre cele mai importante aspecte ale orientariiteoretice si metodologice ale lui +lucman" -a presupune descrierea unor e$enimente sau practici decatre nsisi actorii sociali" Structura si functia unui sistem pot fi mai bine ntelese din perspecti$amodului n care actorii sociali le pun n practica n cotidian"

Selectia situationala" 6n cadrul acesteia, un actor alege dintrun set de norme o anumita norma pentruo situatie particulara, iar pentru o alta situatie, o alta norma, chiar contradictorie cu prima" Selectareanormei se afla n stricta concordanta cu rolul pe care l detine actorul social n situatii diferite, asadarreali)nduse o adaptare sau selectie adhoc a normei n functie de cerintele rolului sau a situatiei"Modul specific de abordare al staffului de la Manchester a conferit posibilitatea decantarii unor

tendinte ma.ore, tipice scolii antropologice de aici" Spre e*emplu, 'ichard 7" 8erbner obser$a patru

probleme ma.ore n abordari le scolii de la Manchester, s i anume2 7roblemele de natura sociala :a;< 7rocesul de articulare :b;< &nteractiunile pre)ente la ni$el interpersonal :c; si< 'etorica si semantica specifice :d;"

a"Problemele de natura sociala iau preocupat n mare masura pe studentii scolii de la Manchester,pornind de la cercetari le derulate n Columbia Bri tanica si de la importanta aco rdata aspectelor sociale"Meritul primei initiati$e n acest sens i re$ine fara ndoiala lui +odfre/ 8ilson, primul director al &nstitutului'hodes(i$ingstone"

Comunitatea stiintifica era la acea $reme ntru totul de acord cu ideea conform careia problemelesociale cu care trebuia sa se confrunte Africa erau o emanatie a colonialismului" &ndustriali)area sireprofilarea ocupationala a populatiei au generat rasturnari spectaculoase n modelele traditionale de munca side $iata ale bastinasilor, ducnd n cele din urma la o $adita ndepartare a indi$i)ilor de la $echile moduri de

productie si structuri economice"

Spre deosebire de 8ilson, succesorul acestuia la conducerea &nstitutului, Ma* +lucman, contra)icea ideea4detribali)arii4 populatiei bastinase, $a)uta ca un proces treptat al selectiei ntre doua sisteme $alorice, ba)aten genere pe cele doua modalitati fundamentale de asigurare a sub)istentei, anume cea traditionala, pe de o

par te si cea a industriali)ari i pe de alt a parte " 6n $i)iunea lui 8ilson, actori i social i erau sil iti sa adopte unuldintre cele doua sisteme spre de)a$anta.ul celuilalt" 7e de alta parte, +lucman obser$ase ca indi$i)ii a$eautendinta de a selecta si folosi anumite aspecte pre)ente n ambele sisteme, n functie de situatiile concrete cucare se confruntau n mod curent"

=undalul teoretic construit de +lucman era ntro oarecare masura comparabil cu structuralismulpromo$at de ant ropologii de la >*ford " %iferenta ma.ora re)ida mai ales n pre$alenta n cercetar ile lui+lucman a aspectelor legate de apartheid, industriali)are, migrarea fortei de munca, ntrun cu$nt, n

problemele sociale cu care se confrunta Africa"7ornind de la problemele sociale si a$nd n fundal idei structuraliste, el a.unge sa promo$e)e o

anali)a a structurilor si sistemelor ba)nduse pe stabilitatea relati$a a acestora" 6n opinia lui +lucman,

http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn1http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn2http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn3http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn4http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn2http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn3http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn4http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn1

7/25/2019 Scoala Antropologica de La Manchester

2/6

conflictul era elementul care genera n mod repetat distrugerea si reconstruirea legaturilor sociale, ducnd ncele din urma la o consolidare accentuata a coe)iunii sociale n cadrul grupurilor" b" Procesul de articulare" 6n ncercarea de a enunta o po)itie fundamentata teoretic n ceea ce pri$este

problemele sociale, ant ropologi i de la #ni$ersit atea Manchester sau concentrat asupra corespondentelor sicontradictiilor e*istente ntre diferite sisteme si domenii din sfera relatiilor sociale" Conform modelului structural propus de +lucman, un punct de articulare n cadrul ierarhiei politice,specifice Africii n perioada colonialismului, poate fi dedus prin anali)a raporturilor e*istente la ni$elinterierarhic"

Aceasta postura interierarhica este atribuita de foarte multe ori sefului comunitatii, a carui po)itieeste e*trem de delicata, intrnd att sub incidenta presiunii e*ercitate de grupul pe care l repre)inta, dar si a

forurilor ierarhic superioare lui, mai precis este $ictima permanenta a unui conflict de interese" 6n pofidaacestui fapt, antropologii au putut sesi)a abilitatile unui astfel de indi$id, aflat n postura interierarhica, de amodera o negociere n cadrul ierarhiei ori de a obtine spri.in din e*teriorul structurii ierarhice din care faceasi el parte"

7rin intermediul modeluluisferelor dualis te , +lucman e*plica obser$atiile sale cu pri$ire laproblemele pe care le implicase colonial ismul" &ndustriali)area si migrat ia for tei de munca au generat osolidificare a sistemelor politice si de descendenta la ni$el tribal si nicidecum nu au a$ut ca re)ultat odeteriorare a acestora"

Anali)a ntreprinsa de el era focali)ata asupra sistemelor economice din tinutul Barotse, cmpulsocial total fiind compus din doua sfere, pe de o parte cea urbana, relati$ puternic industriali)ata, iar pe dealta parte, sfera ruralului, n care modificarile aferente colonialismului nu si faceau dect n rare ca)urisimtita pre)enta"

%upa +lucman, cele doua sfere au conser$at o relatie functionala prin intermediul procesului demigratiune a fortei de munca, dupa cum urmea)a2 n conditiile colonialismului, controlul asupra terenului eralimitat la ni$elul autoritatilor tribale, membrii tribului a$nd dreptul de proprietate asigurat prin simplaapartenenta la trib, generata de drepturile aferente regulilor de descendenta"

Astfel, pentru asi asigura sub)istenta, nu au renuntat la acest drept de proprietate n mediul rural, darerau totusi anga.ati ca forta de munca n ntreprinderile din orase" 6n momentul n care se confruntasera cu

per icolul soma.ului, se puteau ntoarce n mediul ini tial">rasul nu a$ea dect de beneficiat de pe urma acestui proces, ntruct astfel obtinea necesarul de

forta de munca, nemaitrebuind sa aloce costuri suplimentare pentru mentinerea acestei forte de lucru"Con$ingerea lui +lucman este aceea ca cele doua sfere au a.uns sa intre n simbio)a, atingnd un ni$elrelati$ ridicat de stabi litate si echi libru5 "

Adeptii scolii de la Manchester au atras atentia asupra e*istentei unor seturi multiple de interactiunisociale, ori de sfere de relatii sociale" Schimbarea sociala sur$ine la ni$elul ntregului sistem social, chiardaca unele sfere sunt mai puternic afectate de aceste schimbari dect altele"

Ca si re)ultat, pot aparea brese n $alorile traditionale, conducnd la aparitia unui mediu urban

caracteri)at de o pronuntata lipsa de consistenta interioara" 6n anumite situatii, generate de colonialism, asacum au putut fi obser$ate n Africa Centrala, este perceptibila o simbio)a a $alorilor traditionale, specificetribului, cu $alorile urbane"

Amintita lipsa de consistenta poate fi cel mai bine perceputa folosind conceptul de select iesituationala, conform caruia actorii sociali si selectea)a singuri con$ingerile care par potri$ite pentru oricaredintre sferele n care se afla"'"7" 8erbner identifica o oarecare actiune de pionierat n ceea cei pri$este pe repre)entantii scolii de laManchester, referinduse aici la studiile focali)ate asupra proceselor ritualice si .uridice" +lucman, dee*emplu, n scrierile sale descripti$e la adresa proceselor .uridice pre)enta situatia e*istenta la populatia(o)i" 6n categoria prioritatilor specifice perioadei pionieratului intra e*plicarea mai multor aspecte, cum ar fi2

'elatia dintre concepte la ni$elul persoanei< (imba.ul regulilor si< (ogica situatiilor"

#na dintre preocuparile lui +lucman era cercetarea proceselor prin intermediul carora notiunile construite peba)a culturala, cu referire l a persoana, sunt manipulate de actanti i cu functie de .udecator s i au ca f inalit ate dea asigura managementul regulilor" &ar +lucman are meritul de a fi stabilit un cadru propice pentruin$estigarea unor astfel de forme ale ambiguitatii n cadrul unei structuri ierarhice de norme si $alori ! "

Antropologia promo$ata de scoala de la Manchester considera ritualul ca un element a caruifunctionare are scopul de a e$ita conflictele2

4:"""; n cadrul ritualului . cea mai impor tanta finali tate consta n asigurarea armonieidintre oameni, n pofida situatiilor conflictuale, iar institutiile sociale si valorile sunt de faptinstrumentele prin care este asigurata armonia :""";4? :trad" S "7";"

7roblemele de natura morala sunt mult mai comple*e n societatile cu o comple*itate limitata orisca)uta" 6n astfel de societati, fiecare indi$id trebuie sa faca fata ntro maniera simultana la roluri diferite siimplicit, sa raspunda la asteptarile diferite ale celorlalti membrii din cadrul societatii" +lucman caracteri)asesocietatile simple prin multitudinea de legaturi care le sunt specifice, obser$nd ca n interiorul diferitelor

http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn5http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn6http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn7http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn5http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn6http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn7

7/25/2019 Scoala Antropologica de La Manchester

3/6

sfere de relationare, cum ar fi cele politice, religioase, etc", o persoana este legata de alte persoane printromultitudine de legaturi"

7e de alta parte, o persoana dintro societate mai comple*a, are un numar mult mai redus de legaturila ni$elul sferelor" 6n $irtutea acestui fapt, +lucman denumeste societatile simple, pe ba)a legaturilor dintresfere, ca societati multiplex, iar pe cele comple*e, conform aceluias i parametru, simplex" Con$ingerea sa eraca n cadrul societatilor de tip multiplex, ritualul are cea mai buna functionare, deoarece n mod simultan,stabilise rolurile si a con$ins oamenii ca, dincolo de numeroasele conflicte, mpartasesc $alori comune"

&dealurile scolii de la Manchester au gasit un teren fertil si dincolo de Africa, cu precadere prinmunca unor generatii succesi$e" 6n anul 19!5, Ma* +lucman a initiat 7roiectul Bernstein pentru cercetari n&srael"

=rederi Barth si =rederic +eorge Baile/ au initiat n $irtutea aceleiasi idei cercetari n &ndia si n7aistan" Cu toate acestea, scoala de la Manchester este asociata n mod instincti$ cu studiile de africanistica,datorita pionieratului teoretic si empiric desfasurat aici si reflectat n lucrarile repre)entantilor sai"

+lucman, mpreuna cu studentii sai, au reali)at adaptarea doctrinelor functionaliste care la acea$reme erau predominante n antropologie, reflectnd influentele $enite dinspre functionalismul luiMalino@si si 'adcliffeBro@n"

'epre)entantii scolii de la Manchester au preluat unele dintre ideile functionaliste n $edereaformularii unui enunt asupra relatiei de interdependenta care se manifesta la ni$elul unor factori cum ar fi2standardul de $iata ridicat al albilor din Africa de Sud, fenomenul de malnutritie n re)er$atii, problemelegate de statutul de sef tribal si asa mai departe"

+lucman a adoptat optica lui %urheim dar si a lui 'adcliffeBro@n, conform careia societatea esteperceputa ca o forma de ordine morala, care se automentine n pofida conflictelor e*istente la ni$elulmembrilor care o compun si care uneori se re$olta mpotri$a simbolurilor de constrngere sociala"

Cu toate acestea, +lucman sa disociat de ideile lui 'adcliffeBro@n n momentul n care a sesi)atpredominanta s i radical itatea conflictelor cu care societatea, n mod ine$itabi l, este obligata sa se confrunte"

(egea si ritualul de$enisera astfel principalii sustinatori ai ordinii sociale, n $irtutea faptului ca elecontin mecanismele functionale cu caracter conciliator si de mediere a conflictului, permitnd reinstalareaarmoniei dupa ce au aparut brese n ordinea sociala "

Catre sfrsitul anilor 0 ai secolului , nainte de aparitia teoriilor de la Manchester, -" -$ans7ritchard si Me/er =ortes au stabilit ba)ele antropologiei politice"

6n urma colaborarii lor a re)ultat lucrarea African Polit ical Sstems, publicata n anul 190 si careaducea n discutie notiunea de segmentare" 6n acelasi an, -$ans7ritchard sia publicat monografia !he "uer "

otabi la ramne si contributia lui -$ans7r itchard la de)$ol tarea metodei comparati$e nantropologie" 6n acest sens, se inspira din scrierile unor antropologi britanici si nu numai" 6n Statele #nite aleAmericii, metoda comparati$a este cunoscuta n literatura de specialitate n $arianta Cross#cultural analsis "

7ornind de la principiile acesteia, -"-" -$ans 7ritchard ntreprinde o anali)a a statutului femeii nregistru comparat ntre societatile primiti$e si societatea occidentala, a.ungnd n cele din urma la conclu)ia

ca nu e*ista diferente fundamentale la ni$el atitudinal ntre femeia primiti$a si femeia engle)a moderna 9 "-"-" -$ans7ritchard a condamnat demersul psihologic manifestat n antropologie, mai precis tendinta

e*plicarii faptelor sociale prin intermediul psihologiei indi$iduale" 7sihologia are ca obiect central studiul$ietii indi$iduale, n timp ce antropologia sociala se cristali)ea)a ca studiu al sistemului social si ca atare,folosirea coroborata a celor doua discipline poate fi $aloroasa doar daca fiecare se desfasoara independent,focali)at asupra problemelor speci fice, cu metode specifice10 "

+lucman reali)ase n Custom and Conflict in Africa :1955; precum si n Pol iti cs $a% and &itual in!ribal Societ :19!5; o trecere n re$ista a implicatiilor stipulate de -$ans7ritchard si =ortes" 7ornind de laoptica acestora, a*ata asupra e*istentei unor structuri cogniti$e stabile si a unei opo)itii echilibrate ntreunitatile sociale, +lucman alege obser$area indi$i)ilor" Astfel a reusit sa reali)e)e ca regulile dupa careoamenii traiesc si functionea)a sunt de multe ori contradictorii si ambigue"

Max 'luc(man :191119?5; sa nascut n Africa de Sud, la Dohannesburg, parintii sai fiind de religiemo)aica, refugiati din 'usia" A urmat cursurile de Antropologie ale #ni$ersitatii 8it@atersrand ntre 193 si

19, a$ndui ca profesori pe A"8" $an EoernlF si &" Schapera" 6n anul 19 de$ine bursier la >*ford, undese $a familiari)a cu ideile structuraliste, iar n 19! obtine titlul stiintific de %octor 11 "6ntre 19! si 19 a efectuat cercetari la populatia Gulu, fapt care $a constitui primul pas n

elaborarea lucrarilor !he )ingdom of the *ulu of South Africa si Analsis of a Social Situat ion in Modern*ululand , ca fructificare a cercetarilor ntreprinse"

A fost n mod considerabil influentat de lucrarile neostructuralistilor de la >*ford, cu precadere descrierile timpurii ale lui -$ans7ritchard13 " u mai putin importante au fost obser$atiile reali)ate de+lucman n pri$inta implicatiilor obiceiurilor legate de moarte2

4 :""";n comuni tat ile asemanatoare situat iei din sud#estul tinutului +antu, unde statutul estedeterminat de relatii de consangvinitate si de afinitate, fiecare barbat sau femeie detine propriulrol n viata sociala, un rol fixat tocmai prin aceste tipuri de relatii. $a decesul sefului

gospodariei , relatii le cognatilor sai se altereaza. n plus, rela tii le dintre rudele sale sunt a fectatesi reconst ituite sub forma obiceiuri lor de nmormntare. Pentru vaduva, moartea reprezinta

http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn8http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn9http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn10http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn11http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn12http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn8http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn9http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn10http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn11http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn12

7/25/2019 Scoala Antropologica de La Manchester

4/6

pierderea sotulu i si n virtutea acestu i fapt, trebuie sa porneasca o noua viata ala turi depersoanele cu care este nrudi ta- un frate sau un fiu poate deveni ast fel succesorul, n pos tura desef al gospodariei, iar cei lalti barbat i i devin subordonati . &itualul aferent ceremoniei funerareasigura o reactie sociala la aceasta situatie adaptata la relatia speciala cu defunctul. incolo de

propriul compor tament n fata ritualului, nmormntarea poate fi privita ca un nt reg, dar nprocesul resedimentarii relatii lor soc iale, fiecare participant trebuie sa observe proprii le regulicare i#au fost prescrise n ceea ce priveste comportamentul. Pentru o completa ntelegere aobiceiurilor funerare, este de dorit existenta unor informatii detaliate cu privire la regulilecomportamentale :""";41 :trad" S"7";"

6n anul 199, +lucman sa aflat n 'hodesia de ord, reali)nd cercetari din nsarcinarea &nstitutului

'hodes(i$ingstone, a*nduse n mod special asupra populatiei (o)i din Barotseland" Aici cercetarile sale audurat pna n 191, momentul n care preluase functia de %irector al &nstitutului"#lterior, cercetarile sale au fost reluate n )ona, +lucman urmarind de aceasta data procesele

.uridice derulate la instantele tribale" >bser$ati ile din aceasta din urma campanie au repre)entat nuc leul adoua lucrari fundamentale ale sale, respecti$ !he /udicial Process among the +arotse of "orthern

&hodesia :1955; precum si !he 0deas in +arotse /urisprudence :19!5; . &deea centrala a lui +lucmandesprinsa de aici consta n faptul ca instantele tribale de .udecata functionea)a ca pronuntati agenti demorali)are1 "

+lucman sia ntrerupt seria de cercetari n Africa n anul 19?, cnd i se ncredintea)a un post depredare la #ni$ersitatea >*ford " Accepta u lterior in$itatia #ni$ersit ati i d in Manchester s i de$ine ast fel primulprofesor de Antropologie sociala a acesteia" (a Manchester continua conlucrarea cu &nstitutu l 'hodes(i$ingstone, mai mult, i $a atrage si pe alti studenti si cercetatori sub egida &nstitutului"

Substratul pentru teoriile lui +lucman lau repre)entat ntro foarte mare masura e*perienteledobndite la 8it@atersrand si >*ford" Studiind sub ndrumarea lui8inifred Eoernle, +lucman a luat deci)iade a se dedica Antropologiei sociale, influentat fiind n mare masura de scrierile lui %urheim si 'adcliffeBro@n"

7e de alta parte, 8inifred Eoernle si &saac Schapera lansau o noua $i)iune asupra Antropologiei,stiinta fiind perceputa ca studiu orientat catre realitatile contemporane" Schapera si Eoernle mai mpartaseaude altfel si con$ingerea ca tema cea mai actuala pentru antropologi n Africa o repre)inta anali)a impactuluicultural si social al mediului multietnic"

(a >*ford, influentele asupra lui +lucman se re$arsa dinspre 'obert '" Marett, -"-" -$ans7ritchardiar mai apoi si dinspre A"'" 'adcliffeBro@n15 " 7rintre lecturile lui +lucman sia gasit locul si =reud, darnu a ncercat gasirea unor e*plicatii de natura psihologica n Antropologia culturala" Hotusi, recunoasteaparitia conflictului n interiorul indi$idului, ca un corolar al conflictului e*istent ntre mai multiindi$i)i 1! "

1ictor 2itter !urner :193019; este un alt repre)entant al scolii de la Manchester" Absol$ent al#ni$ersitatii din (ondra, lucrea)a sub ndrumarea lui +lucman, la #ni$ersitatea Manchester" 6si sustine

doctoratul n anul 1955, ocupnd mai apoi o po)itie n cadrul &nstitutului 'hodes(i$ingstone"(ui I" Hurner i datorea)a Antropologia una dint re lucraril e clasice, i"e" Schism and Continuit in An

African Societ , mai precis repre)entnd fructificarea cercetarilor de teren la populatia dembu" (ucrarea are$alente multiple att din perspecti$a teoretica, dar si metodologica si se conturea)a ca un studiu almecanismelor de solutionare a conflictelor sociale din cadrul societatii "dembu1? "

7reocuparile lui Hurner au gra$itat n .urul e*plicarii a patru idei fundamentale2 Semnificatiile continute n ritual sunt sensuri sociale codate< Codurile ritualurilor au un efect profund asupra mintii< %rama sociala repre)inta un set repetiti$ de acti$itati prestabilite< $iminalitatea este modul n care oamenii actionea)a n limita rolurilor sociale proprii"

Conceptul de liminalitate a fost pentru prima data introdus n discursul stiintific de etnologulbelgian Arnold van 'ennep :1?195?;, produs al scolii durheimiene, tot el fiind primul care tratea)aproblematica rituri lor de t recere" 6n mare masura, I"8" Hurner poate fi recunoscut n iposta)a de continuator a

ideilor lui A" $an +ennep"-tnologul france) se remarca printro contributie esentiala n ceea ce pri$este anali)a fenomenelorreligioase" Ian +ennep obser$a ca totemismul, ca si practica religioasa, nu este pre)ent la toate societatile4primit ive4 ori 4semi#civi lizate41 "

%e asemenea, promo$ea)a ideea de unitate a omenirii si n acelasi timp atrage atentia si asuprarolului mediului n de)$oltarea culturala 19 " u n ultimul rnd, unul dintre meritele lui A" $an +ennep afost si acela de a reali)a o delimitare concreta ntre magie si religie 30 "

3lizabeth 4lorence Colson :191? ; a fost cel deal treilea director al &nstitutului 'hodes(i$ingstone,fiind n acelasi timp si coautor la lucrarea lui +lucman, Seven !ribes of +ritish Central Africa , publicata nanul 1951"

%in punct de $edere al teoriei, scrierile31 lui -li)abeth Colson se ncadrea)a n linii mari n sferastudiilor de la Manchester" -seurile ei pri$itoare la $ecinatatil e din Honga sunt a*ate din punctul de $edere al

http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn13http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn14http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn15http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn16http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn17http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn18http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn19http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn20http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn21http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn13http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn14http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn15http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn16http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn17http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn18http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn19http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn20http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn21

7/25/2019 Scoala Antropologica de La Manchester

5/6

continutului asupra ntrebarii daca e*ista o asociere rituala la ni$elul indi$idului ntre autoritatea politicoeconomica locala si autoritatea politica"

Atentia ei se ndreapta asupra sanctuarelor sau a locurilor publice prin intermediul carora oamenii aureusit sa construiasca ordinea si pacea sociala" 6n acelasi timp, a ridicat problema necesitatii n cercetarileulterioare a luarii n calcul a argumentelor care pledea)a n fa$oarea schimbarilor istorice sur$enite nmodelul de organi)are, ideologie si e*perientele religioase"

Hotodata, Colson a atras atentia asupra necesitatii derularii unor cercetari antropologice si obser$atiipe termen lung" 6n acest fel , antropologul poate dobndi deopot ri$a o perspect i$a istorica si sociologicaasupra proceselor de schimbare si nnoire care sur$in n societatile pe care le supune atentiei"

4redric( 'eorge +aile :1930 ; a urmat ndeaproape ideile promo$ate de +lucman, fiindui n

acelasi timp si student" Baile/ a reusit sa se faca remarcat n antropologie prin cercetarile pe care lea reali)atn &ndia, o regiune si totodata o tema abordata de -"'" (each si de neostructuralisti" > influenta ma.ora asupralui Baile/ a a$uto Barth, fapt care $a a$ea un efect po)iti$ asupra e$olutiei teoriilor de la Manchester 33 "#na dintre lucrarile sa le mai semnificati$e3 tratea)a implicatiile schimbarilor de natura politica sur$eniten &ndia, practic o anali)a a transformarilor de la casta la natiune"

3dmund &onald $each :1910199; sa nascut n Anglia, la Sidmouth" A urmat studiile laMarlborough si la Colegiul Clare, n Cambridge" -$olutia sa ca antropolog este legata de reali)area studiilor

postuni$ersita re la $ondon School of 3conomics , sub prestigioasa ndrumare a lui Bronisla@ Malino@si"&)bucnirea celui deal %oilea 'a)boi Mondial a constituit o bresa n derularea normala a e$olutiei lui (each"Abia n anul 19? $a reusi sasi finali)e)e disertatia cu tema Schimbarea culturala cu referire specialaasupra triburilor din +irmania si Assam , coordonata de '" =irth"6n anul 195 $a obtine un post de predare la #ni$ersitatea Cambridge, fiind numit profesor de Antropologiesociala"

7rima sa lucrare de referinta,Polit ical Sstems of 5ighland +urma , a fost considerata ca o nouaabordare a teoriilor legate de structura sociala si schimbarea culturala"

%upa (each, cultura este compusa din ideologii contradictorii aflate n competitie ntrun mediupolit ic instabil, idee care l apropie mai mult de con$ingerile lui +lucman" 6n Pul 3lia6 a 1illage in Ce lon ,(each stipulea)a ideea conform careia relatiile de rudenie constituie n primul rnd modalitati prin care suntrepre)entate si stabilite relatiile politice si ideologice"

%incolo de faptul ca (each si +lucman sau contra)is n multe pri$inte, cert este ca au mpartasit ncele din urma con$ingerea ca anali)a focali)ata asupra practicii este cea mai potri$ita demersuluiantropologic3 " (each si +lucman sau contra)is n pri$inta posibilitatii de a reduce si ntelege factorii

personali , psihologici , fara a lua n considerare formarea lor n cadrul proceselor structurate din mediul socialsi cultural" +lucman n mod $adit a contra)is o asemenea posibilitate35 "

Cert este faptul ca n lucrarile sale tr)ii, (each se apropie din punct de $edere teoretic din ce n cemai mult de ideile lui Claude (e$iStrauss" -l nu sa considerat niciodata ca facnd parte dintro anumitaorientare n cadrul antropologiei, dar recunostea influentele diferitilor antropologi n scrierile sale 3! "

4redri( +arth :193 ; a fost unul dintre studentii lui (each, care sia ndreptat atentia asupra4strategii lor individuale si a manipularii valorilor, elabornd modele 7 tranzactionale 7 de rela tii

sociale43? "-*punnd ideea individuali smului ontologic 3 Barth reali)ea)a deosebirea dintre sistemele politice

n care actorii detin un anumit grad de libertate n ceea ce pri$este stabilirea aliantelor si celelalte sistemepolit ice, unde aceasta libertate nu este pre)enta" 6n acest sens, a sesi)at e*istenta acestui grad de libertate lalocuitorii dinS%at , n 7aistan" 6n lucrareaPolit ical $eadership among S%at Pathans , obiecti$ul saufundamental era de a e*plora tipurile de relatii stabilite ntre locuitorii din S@at precum si a modului n careaceste relatii pot fi manipulate sistematic n $ederea construirii unei autoritati"

7rintre imperati$ele pe care +lucman le stipula pentru munca antropologului se numarau si n$atarealimbii indigenilor pentru o mai buna percepere a realitatilor, dobndirea unor abilitati analitice n $edereamane$rarii datelor etnografice comple*e de teren precum si elaborarea unei $i)iuni mult largite si detaliate,care sa depaseasca domeniul propriu al antropologului si care sai foloseasca acestuia n practica de teren"

#n alt obiecti$ fundamental al lui +lucman a fost acela de a se debarasa de acel sindromneproducti$ n antropologie, conform caruia fiecarui antropolog sau etnograf i re$ine o societate, subliniindaici caracterul strict e*clusi$ist al cercetarilor antropologice de la .umatatea secolului "

Hotodata sia ncura.at studentii de asi derula cercetarile n Africa Centrala n punctele 4strategice4ale regiunii, adica n acele )one n care nu se $or confrunta cu aspecte legate strict de formarea statala saucapitali)area economiilor t ribale39 "

Hot lui +lucman i apartine ideea demararii n anul 195 a Planului de sapte ani sub egida&nstitutului 'hodes(i$ingstone, ca si strategie de cercetare ntrun mediu n permanenta schimbare, asa cumaparea n Africa Centrala Britanica" -l sugera ca ntreg arealul sa fie di$i)at n doua parti ma.ore" Saconstruit o tipologie a oraselor si a regiunilor rurale" 6n ca)ul celor din urma, sa alcatuit o noua tipologi)are,n functie de natura productiei pe care o desfasurau, dar si a altor caracteristici, cum ar fi e*istenta unei liniide cale ferata adiacenta, importul ori e*portul fortei de munca etc"

http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn22http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn23http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn24http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn25http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn26http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn27http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn28http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn29http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn22http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn23http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn24http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn25http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn26http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn27http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn28http://www.scritub.com/sociologie/Scoala-antropologica-de-la-Man1826211115.php#_ftn29

7/25/2019 Scoala Antropologica de La Manchester

6/6

Scopul reali)arii acestei tipologii a fost coordonarea cercetarilor n asa masura nct sa se reali)e)e un modelfunctional al efectelor diferentiale pe care le implica industriali)area asupra organi)arii familiei si rudeniei,asupra modului de productie si nu n ultimul rnd asupra aspectelor $ietii spirituale din regiune" Scopul finalurmarit era construirea unor teorii uni$ersale referitoare la procesele sociale derulate n cadrul regiunii"

Cea mai semnificati$a metoda empirica aplicata de repre)entantii scolii de la Manchester a fostmetoda colectarii datelor din obser$area actiunilor sociale ale actorilor care actionea)a n sfere socialespecifice, n cadrul mai larg repre)entat de sistemul social" %ect sa descrie structura ori functionareaelementelor sistemului, +lucman prefera sa descrie modul n care sistemul functiona ca un ntreg, cu toatecontradictiile si neregularitatile sale"

Meritul central al scolii de la Manchester si al &nstitutului 'hodes(i$ingstone a fost initierea unor

programe de cercetare regionala sis tematica"Cu toate ca paleta acti$itatilor scolii era mult mai larga, n general retin atentia cercetarile focali)ateasupra Africii Centrale" Multe dintre fundamentele teoretice si metodologice ale scolii sunt continute nmonografiile publicate despre aceasta regiune africana" 7aradigma structuralfunctionalista folosita de antropologii inclusi n scoala de la Manchester a fostsupusa criticilor n primul rnd datorita caracterului ei nonconformist" > alta latura a criticilor a $i)at usoaraapropiere de ideile mar*iste" #nii dintre antropologi au mbratisat ideile miscarilor socialiste sau liberale"