schituri si mănăstiri rupestre 1

2
ÎN COMPARTIMENT... Schitul de la Butuceni Schitul a fost săpat în calcar probabil, încă în secolul XV, şi face parte din rezervaţia istorico-naturală "Orheiul Vechi" Schitul "nălţarea Sfintei !ruci",  apca Biserica rupestră, cu hra#ul "nălţarea Sfintei !ruci", săpată în st$ncă, restaurată  în anul %&'( de e)u#enul !asian şi de călu)ării #ănăstirii, are un plan netradiţional asi#etric  *oate #onu#entele cate)oriei +  *oate #onu#entele cate)oriei în catalo) +. REFERINŢE /ănăstirile Biserici de piatră, !atedrale, 0araclisuri Biserici de le#n /ănăstirile şi schiturile rupestre MĂNĂSTIRILE ŞI SCHITURILE RUPESTRE 1rhitectură reli)ioasă /ănăstirile şi schiturile rupestre basarabene sunt cele #ai vechi #onu#ente de arhitectură reli)ioasă de pe teritoriul actualei republici /oldova2 0o#enite într-o for#ă destul de va)ă încă în sec2 X de î#păratul bizantin !onstantin 0orfiro)enetul, - care a scris despre crucile şi alte se#ne lapidare înt$lnite în st$ncile de pe #alul drept, abrupt al 3istrului, - pri#ele locaşe creştine rupestre apar pe teritoriul 4epublicii /oldova înainte de perioada isihastă din Bizanţ +sec2 X5V, dar devin pe parcursul sec2X5V-XV, centre de pelerina6 şi de izolare a călu)ărilor isihaşti2 7upă părerea cercetătorului 8u)en B$z)u, "!o#ple9ele rupestre din bazinele 3istrului şi 4ăutului, fiind situate la apro9i#ativ %'- (' :# depărtare unul de altul, constituiau, la ti#pul lor, un siste# "de popasuri" ale pelerinilor în cadrul unei reţele de co#unicare cu ieşire la /area 3ea)ră"2 !onstruite în perioade diferite, părăsite şi din nou reînte#eiate, schiturile şi #ănăstirile rupestre basarabene de#onstrează adesea suprapunerea a diferitor faze cronolo)ice de habitat u#an2 ;nele din ele #ai păstrează vesti)ii anterioare creştinis#ului +cera#ică sau înhu#ări )eto-dacice ş2a2 Schitul de la Butuceni, vedere din partea rîului 4ăut  !ele #ai cunoscute #ănăstiri şi schituri rupestre din Basarabia sunt co#ple9ele de la <orodişte +şapte faze de dezvoltare, de la Butuceni +patru faze de dezvoltare, pri#a fiind anterioară sec2 X55, iar ulti#a aparţin$nd sec2 XV555-X5X, de la Socol +trei faze de dezvoltare, de la =$pova, apca şi Saharna2 Schituri rupestre se află la <olercani-/arcăuţi şi la /alovata2 Se#ne lapidare, inclusiv diverse varietăţi de cruci, pot fi descoperite în peşterile de la Butuceni, 3aslavcea, 3icoreni, <orodişte, Bacota ş2a2 >a schitul de la Socol în biserica rupestră era reprezentat în tehnica alto-reliefului i#a)inea ecvestră a unui v$nător uci)$nd un cerb2 3u #ai puţin interesant, pare să fie şi relieful cu i#a)inile o#ului, cocoşului şi cerbului, aflat în apropierea satului Buşa, pe #alul st$n) al 3istrului +astăzi teritoriu ucrainean2 7eşi datarea e9actă a acestor i#a)ini este incertă, at$t valoarea lor, c$t şi vechi#ea habitaturilor u#ane din interiorul schiturilor rupestre, nu trezeşte îndoieli2

Transcript of schituri si mănăstiri rupestre 1

8/13/2019 schituri si mănăstiri rupestre 1

http://slidepdf.com/reader/full/schituri-si-manastiri-rupestre-1 1/1

ÎN COMPARTIMENT...

Schitul de laButuceniSchitul a fostsăpat în calcarprobabil, încă în

secolul XV, şi face parte dinrezervaţia istorico-naturală"Orheiul Vechi" 

Schitul "nălţareaSfintei !ruci", apcaBiserica rupestră,cu hra#ul

"nălţarea Sfintei !ruci",săpată în st$ncă, restaurată în anul %&'( de e)u#enul!asian şi de călu)ării#ănăstirii, are un plannetradiţional asi#etric

 *oate #onu#entelecate)oriei +

 *oate #onu#entelecate)oriei în catalo) +.

REFERINŢE/ănăstirile 

Biserici de piatră, !atedrale,0araclisuri 

Biserici de le#n 

/ănăstirile şi schiturilerupestre

MĂNĂSTIRILE ŞI SCHITURILE RUPESTRE

1rhitectură reli)ioasă/ănăstirile şi schiturile rupestre basarabene sunt cele #aivechi #onu#ente de arhitectură reli)ioasă de pe teritoriul

actualei republici /oldova2 0o#enite într-o for#ă destul deva)ă încă în sec2 X de î#păratul bizantin !onstantin0orfiro)enetul, - care a scris despre crucile şi alte se#nelapidare înt$lnite în st$ncile de pe #alul drept, abrupt al3istrului, - pri#ele locaşe creştine rupestre apar pe teritoriul4epublicii /oldova înainte de perioada isihastă din Bizanţ+sec2 X5V, dar devin pe parcursul sec2X5V-XV, centre depelerina6 şi de izolare a călu)ărilor isihaşti2 7upă părereacercetătorului 8u)en B$z)u, "!o#ple9ele rupestre dinbazinele 3istrului şi 4ăutului, fiind situate la apro9i#ativ %'-(' :# depărtare unul de altul, constituiau, la ti#pul lor, unsiste# "de popasuri" ale pelerinilor în cadrul unei reţele deco#unicare cu ieşire la /area 3ea)ră"2

!onstruite în perioade diferite, părăsite şi din noureînte#eiate, schiturile şi #ănăstirile rupestre basarabenede#onstrează adesea suprapunerea a diferitor fazecronolo)ice de habitat u#an2 ;nele din ele #ai păstreazăvesti)ii anterioare creştinis#ului +cera#ică sau înhu#ări)eto-dacice ş2a2

Schitul de la Butuceni, vedere din partea rîului 4ăut 

!ele #ai cunoscute #ănăstiri şi schituri rupestre dinBasarabia sunt co#ple9ele de la <orodişte +şapte faze dedezvoltare, de la Butuceni +patru faze de dezvoltare, pri#afiind anterioară sec2 X55, iar ulti#a aparţin$nd sec2 XV555-X5X,de la Socol +trei faze de dezvoltare, de la =$pova, apca şi

Saharna2 Schituri rupestre se află la <olercani-/arcăuţi şi la/alovata2 Se#ne lapidare, inclusiv diverse varietăţi de cruci,pot fi descoperite în peşterile de la Butuceni, 3aslavcea,3icoreni, <orodişte, Bacota ş2a2 >a schitul de la Socol înbiserica rupestră era reprezentat în tehnica alto-reliefuluii#a)inea ecvestră a unui v$nător uci)$nd un cerb2 3u #aipuţin interesant, pare să fie şi relieful cu i#a)inile o#ului,cocoşului şi cerbului, aflat în apropierea satului Buşa, pe#alul st$n) al 3istrului +astăzi teritoriu ucrainean2

7eşi datarea e9actă a acestor i#a)ini este incertă, at$tvaloarea lor, c$t şi vechi#ea habitaturilor u#ane dininteriorul schiturilor rupestre, nu trezeşte îndoieli2